iluminat

artificial
1
lumina
d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o
undă electromagnetică, vizibilă ochiului
uman într-o bandă cuprinsă între aprox.
400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de
la violet la roşu

2
3
la începutul secolului 18, Isaac Newton a
vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă,
că raza de lumină este compusă dintr-un
spectru complex de culori

4
5
6
lampa - sursa de lumină artificială

dispozitiv electric care realizează conversia

energiei electrice în energie luminoasă

7
corpul (aparatul) de iluminat

ansamblul compus din

lampă (lămpi), eventual
balast şi partea cu rol
estetic, de distribuire, de
fixare, de protecţie şi de
legare la electricitate

8
fotometria

ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase,

a măsurării unei serii de mărimi care
caracterizează sursele de lumină şi
corpurile iluminate

9
principalele mărimi
ale surselor de lumină

• flux luminos
• intensitate luminoasă
• iluminare
• luminanţă
• eficacitatea luminoasă

10
flux luminos - F

cantitatea de lumină
emisă de o sursă

[F ] = 1 lm (lumen)

11
intensitatea luminoasă - I
densitatea unghiulară

cantitatea de lumină emisă de o sursă

luminoasă într-un unghi solid I = F / 
[ I ] = 1 cd (candela)

12
unghi solid - 

raportul dintre suprafaţa pe care

unghiul o taie pe suprafaţa unei
sfere şi pătratul razei sferei
=A/r2 [  ] = 1 sr (steradian)

13
14
iluminarea - E
densitatea fluxului luminos

fluxul luminos care cade pe o suprafaţă

E=F/A [ E ] = 1 lx

15
iluminarea - E
exemple

16
luminanţă - B
strălucirea unei suprafeţe, dependentă de
iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos
radiat de suprafaţă spre privitor

[ B ] = 1 cd / m2

17
eficacitatea luminoasă - e
raportul dintre fluxul emis de sursă
şi puterea consumată de aceasta
e = F/P [ e ] = 1 lm/W

18
mărimi caracteristice
suprafeţelor
• factorul de reflexie / reflectanţa 

• factorul de transmisie / transmitanţa 

• factorul de absorbţie / absorbanţa 

19
20
21
legea conservării fluxului
luminos

fluxul luminos incident care întâlneşte

un material este o parte reflectat, o
parte absorbit şi o parte transmis

Fi = Fr + Fa + Ft
1 =  + + 

22
absorbită

23
legi privind propagarea
radiaţiilor luminoase
legea fundamentală exprimă variaţia luminii
în funcţie de inversul pătratului distanţei

E = I/d2

24
reflexia

reflexia
luminii

directă difuză mixtă

(de oglindå)

perfect difuză
difuză imperfect

25
26
27
exemple de materiale

reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate

sau cromate) sau din sticlă

difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite,

suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate
de iluminat fluorescente cu panouri translucide

difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei,

suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.

28
transmisia luminii

asemănător reflexiei

29
transmisia luminii

transmisie directă: sticla clară

transmisie perfect difuzantă: sticla sau

materiale plastice translucide

transmisie difuză imperfectă sau mixtă:

sticla sau alte materiale similare mate pe
o parte

30
relaţia lumină - vedere
31
32
relaţia lumină - vedere

lumina atinge ochiul uman, informaţia

este transmisă de nervul optic către
creier, unde imaginea percepută este în
continuare modulată şi recreată în
ochiul minţii

33
vedere 3d
• un obiect privit de la o anumită distanţă
formează pe retinele celor doi ochi imagini
uşor diferite, imaginile suprapuse fiind
transmise creierului unde se creează
senzaţia de relief
• lumina şi umbrele - rol important în
orientarea spaţială şi în desluşirea
obiectelor tridimensionale, materiale,
texturi

34
35
caracteristici vizuale

totalitatea caracteristicilor vizuale

constituie capacitatea vizuală umană,
care este determinantă în înţelegerea
influenţei luminii asupra sistemului
vizual şi respectiv asupra efectelor
cantitative şi calitative ale mediului
luminos

36
 sarcina vizuală

ochi

câmp cortex acomodare

vizual vizuală
caracteristici acuitate
sensibilitate
vizuale vizuală
spectrală

adaptare viteza
vizuală satisfacție percepției
vizuală
contrast de performanța
luminanță vizuală
37
 câmp vizual

domeniul unghiurilor
spaţiale (sau plane,
orizontale şi verticale) în
care un obiect poate fi
perceput, atunci când
observatorul priveşte
axial înainte

38
sensibilitate spectrală

sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de

lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,
lungime de undă corespunzătoare culorii
galbene (pe măsură ce se înserează
maxima curbei vizibilităţii se deplasează
către albastru şi verde)

39
40
adaptare vizuală / cromatică

capacitatea ochiului de a se adapta la

diferite luminanţe/culori receptate
(adaptarea este mai rapidă la trecerea de
la luminanţe mici la luminanţe mari)

41
acomodare vizuală

proprietatea ochiului de a forma o

imagine clară pe retină, indiferent de
distanţa la care se află obiectul
(se realizează spontan)

42
acuitate vizuală (precizia)

capacitatea de distingere a două obiecte

(puncte) foarte apropiate; variază cu
iluminarea locului, fiind unul din factorii
determinanţi ai nivelului de iluminare

43
 orbirea
d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau
reducere a capacităţii de distingere a
obiectelor,
determinate de
distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,
o etapizare cu două valori extreme
contraste excesive manifestate în timp
şi/sau spaţiu

44
 fiziologică
după
efect
psihologică
orbirea

reflectată
după directă
(în ambianţă)
acţiune
indirectă
de voal
(în activităţi
vizuale)

45
46
mediul luminos
47
mediul luminos

mediul luminos este determinat de

factori cantitativi şi calitativi
care în final contribuie la realizarea
confortului vizual, a funcţionalităţii şi
caracterului spaţiului

48
 mediul luminos
interior confortabil

aspecte aspecte
cantitative calitative

nivel distribuția
iluminare fluxului

distribuția direcționarea culoarea evitarea

luminanțelor luminii luminii pâlpâirii

modelarea
culoarea
câmpul planul util culoarea redarea suprafeței
vizual de lucru sursei culorilor reflectante
49
elemente cantitative

nivelul de iluminare

factor de bază în iluminat, oferă

posibilitatea corectă de normare,
calcul şi măsurare

50
51
distribuţia fluxului luminos

alegerea
procentelor de
flux inferior şi
flux superior,
prin intermediul
corpurilor de
iluminat

52
distribuţia fluxului luminos

factor cantitativ cu implicaţii calitative:

– fluxul inferior - contraste accentuate
– fluxul superior - diminuează
contrastele

efecte create:
– fluxul inferior - eficienţă
– fluxul superior - confort
53
54
55
elemente calitative

distribuţia luminanţelor
confortul ambientului luminos impune
o distribuţie echilibrată a luminanţelor
în spaţiul interior (câmp vizual şi
suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii
fiziologice şi psihologice

56
modelarea şi direcţionarea luminii

reprezintă modul de a pune în evidenţă

sarcinile vizuale prin contraste de luminanţă
care pot fi:

• imagine normală (redare corectă)

• imagine contrastantă (redare dramatică)
• imagine fără contraste (redare plată)

57
58
59
60
culoarea luminii

trebuie studiată sub cele trei aspecte:

1. culoarea aparentă a sursei de lumină

2. redarea culorilor
3. culoarea suprafeţelor reflectante

61
culoarea aparentă
a sursei de lumină

asociată cu o temperatură de
culoare:

• caldă - T < 3300K

• intermediară - 3300K < T < 5500K
• rece - T > 5500K

62
iluminat biodinamic –
corpuri de iluminat cu
schimbare de culoare
63
luminatoare false cu
iluminat artificial
biodinamic, inclusiv
imitare condiții
naturale (nori)

64
redarea culorilor

defineşte modul în care se manifestă

efectul luminii asupra aspectului cromatic
al obiectelor iluminate

65
 Ra 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30

redare ideală exce- foarte bună modestă slabă

lentă bună

LIC, LF cu
surse iluminat LIH, redare LF SON SOX
de LF cu f. bună,
referință
înaltă MH
redare

66
1. SON
2. Incandescent
3. Master Color
4. HPI

67
culoarea suprafeţelor
reflectante

raza de lumină atinge un obiect,

suprafaţa respectivă reflectă
culoarea sa şi absoarbe restul
spectrului

68
surse de lumină
69
lampa electrică - istoric

1879 - Thomas Edison - prima lampă

electrică cu incandescenţă, compusă
dintr-un filament de bumbac carbonizat
introdus într-un clopot de sticlă vidat
• înlocuirea carbonului cu filament
metalic
• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei
• introducerea de gaze în clopot pentru
reducerea timpului de dezintegrare

70
lampa electrică

lampa (sursa) electrică -

dispozitivul care realizează
conversia energiei electrice în
energie luminoasă

71
funcţionarea lămpilor

producerea radiaţiilor luminoase:

pe cale termică - lămpi incandescente

prin agitaţie moleculară - lămpi cu

descărcări sau cu câmp
electromagnetic indus

72
73
lămpi incandescente

lampa cu incandescenţă clasică

• lampa cu ciclu regenerativ de

halogeni

• fibre şi tuburi optice

74
75
lampa cu incandescenţă clasică

utilizează filamentul de wolfram, care

se încălzeşte la o temperatură de
aprox. 3000K, mediul din balon fiind un
gaz neutru sub presiune

76
 lampa cu incandescenţă clasică

avantaje: spectru luminos agreabil, redarea

culorilor este excelentă (Ra=100)

dezavantaje:
• depreciere în timp (scăderea fluxului luminos),
datorată evaporării Wo din filament şi depunerii
lui pe pereţii balonului
• degajare de caldură
• consum mare de energie
• durată de viață redusă

77
lampa cu ciclu regenerativ
de halogeni

la temperatura din apropierea peretelui

balonului (aproximativ 450 K), particulele de
wolfram rezultate din evaporarea filamentului
formează cu halogenul din balon o
halogenură de Wo, care la temperatura
filamentului de 3000 K se descompune în Wo,
care se depune pe filament, şi halogenul, care
revine în ciclu

78
lampa cu halogeni

soclu baioneta
soclu Edison (cu filament)
79
reflectorul dichroic

alcătuit din mai multe

straturi, care reflectă
anumite radiaţiile din
spectrul vizibil şi transmit
altele (infraroşii)

căldura lămpilor cu
incandescenţă este
redusă în faţa aparatului
de iluminat, fiind trasmisă
în spatele acestuia

80
81
fibre optice

realizează transportul luminii la

distanţă, fiind folosite în special pentru
iluminatul cu efecte speciale decorative

utilizate pentru sisteme de iluminat de

accentuare, de efect, dar şi pentru
iluminat funcțional în expoziţii şi muzee

82
83
fibre optice
alcătuire

generatorul - conţine sursa principală de lumină

(LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea
sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminos
spre zona de ieşire a fibrelor optice

ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la

generator la zona dorită

zona terminală - dirijează fluxul luminos spre

zona de interes

84
lămpi fluorescente

lumina se obține
prin agitarea
atomilor de gaz sau
vapori metalici
asupra cărora
acţionează un câmp
electric realizat prin
aplicarea unei
tensiuni

85
stratul luminofor

acoperă pereţii de sticlă la interior şi are

rolul de a realiza conversia energiei emise
în spectrul UV în energie în spectrul vizibil

determină:
- culoarea luminii
- valoarea indicelui de redare a culorii

86
lămpi fluorescente
clasificare

în funcţie de forme:

• tubulare
• compacte
• circulare

87
lămpi fluorescente tubulare
- echipamentul anex de funcţionare este montat
în aparatul de iluminat lângă lampă

- dimensiuni standardizate

- culoarea luminii - în funcţie de stratul

luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K

- balastul electronic folosit în prezent elimină

zgomotul şi pâlpâirea

88
lămpi fluorescente compacte

- echipamentul de funcţionare este

incorporat în soclul lămpii

- dimensiuni mai mici decât tuburile

- posibilitatea interschimbării cu LIC
cu soclu cu filet
- timp de funcţionare - 8000 ore

89
lămpi fluorescente compacte

avantaje:

- la aceeaşi valoare a fluxului luminos

emis, lampa fluorescentă compactă
consumă de 4- 5 ori mai puţină
energie decât LIC

90
91
lămpi cu inducţie

conversia energiei electrice în

lumină se face prin realizarea
agitaţiei moleculare printr-un câmp
electromagnetic indus, produs de
un generator de înaltă frecvenţă

92
lămpi cu inducţie
caracteristici

redarea culorilor: bună (Ra = 80)

flux luminos: 3700 - 6000 lm

durată de viaţă foarte mare - 60.000h datorită

lipsei electrozilor

93
lămpi cu inducţie
caracteristici

se montează în aparate de iluminat

speciale

se folosesc în locuri greu acesibile

94
alte tipuri de lămpi

• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la

joasă presiune (redarea culorilor nulă)

• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltă

presiune

• lămpi cu descărcări în gaze

• led-uri

95
lămpi cu descărcări
96
led-uri

97
parametrii surselor de lumină

fluxul luminos
• culoarea aparentă
• temperatura de culoare
• redarea culorilor
• eficacitatea luminoasă
• geometria şi dimensiunile
• durata de funcţionare
• timpul de punere în funcţiune

98
corpuri de iluminat
99
corpul (aparatul) de iluminat

aparat electric utilizat pentru

distribuţia şi/sau transmisia luminii
emise de lămpi, cuprinzând şi
elementele de fixare, protecţie vizuală
sau faţă de mediu şi partea electrică
(alimentare, stabilizator, amorsare)

100
alcătuire
armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al
surselor, aparatura anexă la lămpile cu
descărcări (balast, starter, condensator),
elemente de conexiune electrice (socluri,
cleme) şi conductele electrice

dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi

controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau
mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia
vizuală a sursei

101
102
cerinţe tehnice

instalare uşoară

menţinerea unei temperaturi de

funcţionare în limitele admise

întreţinere uşoară

103
caracteristici luminotehnice
randamentul

curba de distribuţie a intensităţilor

luminoase

unghiul de protecţie vizuală

curbele de luminanţă

coeficientul de amplificare
104
randament
corpul de iluminat determină
fluxul emis (mai mic decât fluxul
lămpii)

105
curba de distribuţie
a intensităţilor luminoase

106
107
unghiul de protecţie vizuală

108
clasificare d.p.d.v. al distribuţiei
fluxului luminos:

distribuţie
spaţială flux

direct indirect

semi semi
direct indirect

direct
indirect

109
110
111
clasificare d.p.d.v. al protecţiei

- electrice
- la agenţi agresivi (umiditate,
particule)
- la pericol de explozie

112
suprafeţe arhitecturale luminoase

dublarea totală sau parţială a suprafeţelor

constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu
panouri difuzante, translucide, transparente
sau colorate, tip grătar sau mixte

folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli

de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de
conferinţă, spitale

113
114
115
116
117
118
sisteme de iluminat
119
sistem de iluminat

ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu

surse de lumină, fire electrice, sisteme de
acționare

- structură fixă
- structură flexibilă - permite adaptarea în
timp şi spaţiu

120
clasificare d.p.d.v. funcţional
normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în
spaţiile interioare

de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea

sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) în
cazul întreruperii alimentării cu energie electrică

121
sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general

- uniform distribuit
- asimetric, localizat sau zonat

- sistem de iluminat local - pe zone de

lucru

- sistem de iluminat de accent

122
 design
corpuri de iluminat
123
Charles
Rennie
Mackintosh
1869-1928

1900 124
Charles
Rennie
Mackintosh
1869-1928

1906 - 1907 125

Henry van der
Velde

1903

126
Peter
Behrens

AEG 1907

127
Frank Lloyd
Wright
1902

128
Gerrit Th. Rietveld (1888-1964)
Casa Schroder 1924 - Utrecht
129
Gerrit Rietveld

1922

130
BAUHAUS 1923

131
Marianne
Brandt

1925
132
J.J.P. Oud 1927

133
Alvar Aalto

1929 – 1930

134
Le Corbusier
1956 - 1959

135
Gio Ponti

Fato 1965

136
Scarpa

Perpetua
1982
137
Ingo Maurer

Ya Ya Ho
1982 - 1984
138
Ingo Maurer

Savoie 1979 Porca miseria

139
Etore
Sottsass

Pausania 1982

140
Mario Botta

MOMA San
Francisco
1995
141
Mario Botta

Shogun Lamp
1986
142
Aldo Rossi

Prometeo
1988
143
Philippe
Starck

Ara lamp
1988
144
Santiago
Calatrava
1990

145
Renzo Piano

Perroquet
1998
146
Richard
Foster

Oto
1997 - 1999
147
Richard Foster

148
Herzog &
de Meuron

Pipe
2002
149
Zaha
Hadid

Vortexx
2005 150
151
152
 Richard
Rogers
2006 Maantis

153
LED

154
LED

155
LITRACON

156
proiect design

157
proiect design

158
proiect design

159
160
aspecte de proiectare
161
ghidul de iluminat interior CIE

“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu

este o ştiinţă exactă, el se ocupă atât de
oameni, cât şi de obiecte, iar iluminatul într-un
interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac.
Conştientizarea faptului că iluminatul este mai
mult artă decât ştiinţă este într-adevăr
determinantă pentru o apreciere globală şi
corectă a ceea ce este important în iluminatul
interior.”

162
proiectul de iluminat

arhitect / designer de interior / designer de

iluminat (profesie nouă - 2007)

inginer instalator de electrice

tehnolog / reprezentant firmă de surse

electrice, aparate de iluminat

în funcţie de specificul şi complexitatea

proiectului – acustician etc.

163
cerinţe specifice pentru
iluminatul artificial

• funcţionalitate
• confort vizual
• design
• rentabilitate
• protecţia mediului

164
interrelaţionări

coordonare permanentă între proiectul de

iluminat şi proiectul de arhitectură sau de
amenajare interioară

relaţie de completare, echilibru între

iluminatul natural şi iluminatul artificial

flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi

spaţiu

165
lumină artificială - lumină naturală

integrarea funcţională a sistemelor de iluminat

artificial şi natural, prin realizarea unui sistem
permanent dinamic, acordat cu variaţiile luminii
naturale

folosirea tehnologiei moderne – celule

fotovoltaice, sisteme de reglare manuală sau
automată a fluxului luminos

166
167
168
flexibilitate în timp şi/sau spaţiu

schimbări funcţionale, recompartimentări

(administraţie, proiectare, învăţământ etc.)

la schimbări determinate de modă, de stilurile de

design interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)

evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente

d.p.d.v. al consumului de energie)

169
170
171
172
flexibilitatea corpurilor de iluminat

de tavan
punctuală - corpuri mobile (articulate)
punctuală + liniară - AIL mobile pe şine,
elemente modulare

de lucru - cu picior, de birou

în plan - multiple posibilităţi de racordare prin
plinte, canale speciale sau pardoseli
supraînălţate

173
174
175
concepția sistemului de iluminat

176
177
sisteme de iluminat

- general - uniform distribuit

- asimetric, localizat
- local - pe zona de lucru
- mixt

178
179
sisteme funcționale de iluminat
general

- înălțimea planului util

- înălțimea de suspendare a
corpurilor de iluminat

- caracteristicile dimensionale ale

spațiului
- reflectanța finisajelor
- relația cu lumina naturală

180
sisteme funcționale de iluminat
general – poziționare uniformă

181
dispunerea corpurilor de iluminat

formală în relaţie cu:

ferestrele
pardoseala
alte amenajări fixe

182
dispunerea corpurilor de iluminat

funcţională în relaţie cu:

planul util, loc de lucru
lumina naturală
circulaţie, scări

183
scări - dispunerea corpurilor de iluminat

184
185
186
exemple de soluţii - coridor

187
188
dispunerea corpurilor de iluminat

constructivă în relaţie cu:

stâlpi
grinzi

189
relaţia cu configuraţia
constructivă

• tavan casetat
• grinzi aparente
• luminatoare
• compartimentări mobile
• înălţimi foarte mari

190
191
192
193
194
195
196
197
198