FIZICA

CONSTRUCTIILOR (2)
1

ACUSTICA
IN
ARHITECTURA

1
Acustica în arhitectură și construcții
- partea a 2a -

1. SCURT ISTORIC
2. RAPEL ELEMENTE ACUSTICA FIZICA SI
SPATIALA
3. ABSORBTIE - REVERBERATIE
4. SPATII CU DESTINATIE ACUSTICA

Istoric

SCURT ISTORIC

Antichitate – amfiteatre
Vitruviu
Athanasius Kircher – Phonurgia 1675
W. Sabine 1900
știință – sec. XX

2
 Istoric

SCURT ISTORIC
Teatru grec
Dionysos
(Atena-
Acropole)

SCURT ISTORIC
‘Falling coins, striking matches, and whispering
voices to demonstrate the acoustics of an open air
amphitheatre’
The Journal of the Acoustical Society of America
141(5):3859-3859 · June 2017
C. Hak, R. Wenmaekers, N. Hoekstra, B. Nicolai
Technische Universiteit Eindhoven

“Using the sound sources mentioned, no evidence of

the often claimed exceptional sound transmission
was found.”
6

3
 Istoric

SCURT ISTORIC

Antichitate – amfiteatre
Vitruviu

Despre arhitectură
10 volume

Istoric

SCURT ISTORIC

Vitruviu
Despre arhitectură

Cartea a V-a – Edificiile municipale

Cap. 3 Teatre
Cap. 4 Despre armonie
Cap. 5 Despre vasele teatrelor

4
 Istoric

SCURT ISTORIC
vase de rezonanță „echea”

SCURT ISTORIC

Athanasius Kircher
1602-1680
Phonurgia nova
1673

10

5
 Istoric

11

12

6
 Istoric

13

Istoric

14

7
 Istoric

SCURT ISTORIC

ACUSTICA ARHITECTURALA

Sunetul în construcție – protecția la zgomot

- dezvoltare lentă în paralel cu dezvoltarea
industriei construcțiilor
- reușite continuate, greșeli evitate
(un perete mai gros este mai izolant,
un covor aduce puțină liniște etc.)

15

Istoric

SCURT ISTORIC
ACUSTICA ARHITECTURALA

Spațiile de audiție
- încercări de copiere a unor reușite – Garnier –
Opera din Paris
- Wallace Sabine (1868-1919)
• REVERBERAȚIA (Fogg Lecture Hall - Harvard)
• Copiere + reverberație: Boston Simphony Hall
(seamănă cu Wiener Musikverein)
- importanța geometriei – simulări pe machete fizice
(optic, apoi acustic) 16

8
 Istoric

SCURT ISTORIC

Le Corbusier
concurs pentru Palatul Națiunilor, Geneva, 1927
17

Istoric

SCURT ISTORIC

Alvar Aalto
biblioteca din Viipuri, 1935

18

9
 ACUSTICA FIZICA

UNDELE ACUSTICE –
mișcări oscilatorii ale
unor medii elastice,
datorate unor forțe
exterioare

19

Propagarea sunetului
In spații închise – câmp acustic difuz

Reflexie

20

10
REFLEXIE

- reflexie similară razelor luminoase

unghiul de incidență = unghiul de reflexie (față
de normala la suprafață)
- lungimi de undă de ordinul cm și m
- pentru ca reflexia să nu fie alterată: asperități <
1/10 l (20-25 cm)
125 Hz - l = 2,7 m; asperități < 25 cm
4000 Hz - l = 8,5 cm; asperități < 1 cm

21

REFLEXIE

Suprafață
plană
22

11
REFLEXIE

Suprafață Suprafață
convexă concavă
23

REFLEXIE

Incăperi
circulare /
parabolice
24

12
REFLEXIE

25

ECOU

26

13
ECOU

Decalaj / întârziere maximă acceptabilă:

- vorbire – 50 ms (1/20 sec)  17 m
- muzică – 80 ms (1/12 sec)  27 m

Ecou de fluturare

27

ECOU
Ecou de fluturare

Doi pereți paraleli

28

14
ECOU
Ecou de fluturare

Trasee complexe
29

ECOU
Ecou

30

15
DIFRACȚIE

La marginea obstacolelor
de mari dimensiuni
31

DIFRACȚIE

Obstacole de dimensiuni medii:

reflexie și umbră sonoră difuză 32

16
DIFRACȚIE

Obstacole de dimensiuni mici:

reflexia și umbra sonoră lipsesc 33

DIFRACȚIE

Goluri în pereți, ecrane, planșee:

Surse secundare de sunet 34

17
 Acustica spaţială

REFLEXIE DIFUZĂ

Reflexie difuză
35

REFLEXIE DIFUZĂ

Element de difuzie
36

18
 Acustica spaţială

REFLEXIE DIFUZĂ

Element de difuzie
37

REZONANȚA
EXEMPLE EXTREME
coincidența cu frecvența proprie a unor corpuri

• stări de rău organism uman (abdomen) cauzat

de infrasunete – 6-15 Hz
• pahare de sticlă care se sparg
• rezonanța unor structuri de construcții la
cutremur

38

19
REZONANȚA
EXEMPLE EXTREME
coincidența cu frecvența proprie a unor corpuri

• amortizoare: un pendul de 660 tone la turnul

Taipei (h - 509 m).
• podul suspendat Boroughton prăbușit ca
urmare a marșului unor soldați
• Oscilația (corectată ulterior) a Millenium Bridge
(wobbly bridge)
• Podul Tacoma Narrows din Washington care s-a
dărâmat la un vânt puternic.
39

Acustica fizică

UNDA SIMPLA

40

20
Nivel echivalent

Reprezintă exprimarea unui sunet complex variabil

în timp ca sunet constant ce produce aceleași efecte

Nivelul echivalent poate fi considerat „media”

nivelurilor sonore variabile în timp, însă din
punct de vedere matematic este integrala
energiei sonore în timpul considerat.

41

ACUSTICA FIZIOLOGICA

Legea Weber-Fechner
42

21
FRECVENȚA

octavă octavă

Do (C4) Do (C5)
261,63 Hz 523,25 Hz

La (A4)
440 Hz
43

Acustica fiziologică

FRECVENTA

• INFRASUNETE – 1...16 Hz
• SUNETE AUDIBILE – 16...20000 Hz
• ULTRASUNETE – peste 20000 Hz

44

22
PRESIUNE, INTENSITATE
Nivel minim de percepţie
Interval de percepţie:
• Presiune: 20 mPa ... 200 Pa
• Intensitate: 1.10-12 ... 10 W/m2

Relaţia senzaţie sonoră (subiectivă) –

intensitate a sunetului (obiectivă) este o
relaţie logaritmică: este necesară o creştere
de 10 ori a intensităţii pentru a obţine o
senzaţie de dublare a sunetului
45

NIVEL SONOR

Nivelul sonor se raportează întotdeauna la o

intensitate sonoră de referinţă: I0=1.10-12 W/m2

I
L = 10 lg
I0

Unitate de măsură: Bel (B) / decibel (dB)

1 B = 10 dB 46

23
SUNETUL
IN SPAȚII ÎNCHISE

47

Propagarea sunetului

48

24
Propagarea sunetului

absorbit
49

Propagarea sunetului

50

25
REFLEXIE

- reflexie similară razelor luminoase

unghiul de incidență = unghiul de reflexie (față
de normala la suprafață)
- pentru ca reflexia să nu fie alterată: asperități <
1/10 l

125 Hz - l = 2,7 m; asperități < 25 cm

4000 Hz - l = 8,5 cm; asperități < 1 cm

51

REFLEXIE

- pentru ca unda să interacționeze cu suprafața:

dimensiune > 1/4 l

125 Hz - l = 2,7 m; dimensiuni > 65 cm

4000 Hz - l = 8,5 cm; dimensiuni > 2 cm

52

26
Propagarea sunetului

53

ABSORBTIA SUNETULUI

Ei = Er + Ea

Coeficient de reflexie: Er / Ei

Coeficient de absorbție: a = Ea / Ei

54

27
 Acustica spaţială

REFLEXIE

55

SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
56

28
SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
57

SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
58

29
REVERBERATIA

Fenomen produs în spațiile închise, ca urmare a

reflexiilor succesive ale undelor sonore de pereții
incintei, având un dublu efect:
• întărire a sunetului (urmare a reflexiilor multiple
pe suprafețele ce delimitează incinta)
• prelungire a sunetului în spațiul de emisie după
oprirea sursei sonore

59

REVERBERATIA

Definiție matematică
intervalul de timp în care nivelul sonor în spațiul
respectiv, după oprirea sursei de sunet, se reduce
cu 60 dB

L = -60 dB
I = 1/1.000.000 W/m2

60

30
REVERBERATIA

61

REVERBERATIA

62

31
REVERBERATIA

63

REVERBERATIA

Durata de reverberație
T = 0,16V/A

V = volumul spațiului
A = aria de absorbție echivalentă

64

32
REVERBERATIA

Aria de absorbție echivalentă

A = S Si ai + S aj + Aaer

Si = aria suprafeței i
ai = coeficient de absorbție al suprafeței
i
aj = absorbția persoanei sau obiectului j
Aaer = absorbția sunetului în aer 65

REVERBERATIA

Calcule separate
- în 6 benzi de frecvențe de octavă
125 Hz / 250 Hz / 500 Hz / 1000 Hz
2000 Hz / 4000 Hz
- în benzi de frecvențe de treime de octavă
63 / 80 / 100 / 125 / 160 / 200 / 250 / 315 / 400 /
500 / 630 / 800 / 1000 / 1250 / 1600 / 2000 / 2500
/ 3150 / 4000 / 5000 / 6300 / 8000 Hz

66

33
MATERIALE SI STRUCTURI FONOABSORBANTE

• Materiale poroase
• Membrane vibrante
• Rezonatori
• Structuri absorbante complexe

67

MATERIALE POROASE

Pori deschiși, comunicanți

- materiale textile
- tencuieli poroase
- plăci din materiale poroase

68

34
MATERIALE POROASE

1 – absorbția crește cu creșterea frecvenței

2 - absorbția variază cu logaritmul grosimii
3 - aplicarea depărtată de suprafața rigidă duce la o
creștere a absorbției la frecvențe joase 69

TEXTILE

Trevira CS

70

35
 MATERIALE TEXTILE + BURETE

VIBRASTO [FR]

71

MATERIALE TEXTILE + BURETE

VIBRASTO [FR]

lipit pe beton lipit pe gipscarton

72

36
PLACI POROASE

ECOPHON 73

PLACI POROASE

ECOPHON 74

37
TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

75

TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

76

38
TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

aplicat pe suport

distanțat 20 cm

77

TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

Biserică Estoril (Portugalia)

78

39
TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

Centru justiție Aachen

(Germania)

79

MEMBRANE VIBRANTE

Membrane elastice (placaj, carton, materiale

plastice) prinse solidar pe un schelet

Absorbția este maximă la o anumită frecvență (din

gama 80-250 Hz), apoi scade puternic

Eficacitate sporită dacă spațiul de aer este umplut

cu material poros

80

40
MEMBRANE VIBRANTE

Absorbția este maximă la o anumită frecvență (din

gama 80-250 Hz), apoi scade puternic
Eficacitate sporită dacă spațiul de aer este umplut
cu material poros
81

REZONATORI

Cavități cu un volum dat, care comunică cu exteriorul

printr-un “gât” de dimensiuni mici
Absorbție foarte selectivă, în jurul frecvenței de
rezonanță
Pot fi și rezonatori cuplați, obținuți prin plasarea unor
plăci rigide perforate (sau cu fante) în fața unui perete
rigid

82

41
 REZONATORI

83

REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)

GUSTAFS [SE]

84

42
REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)

Siniat
85

SALI CU DESTINATIE
ACUSTICA

43
CRITERII STUDIU
săli cu destinație acustică
1. Nivel acceptabil al zgomotului de fond
2. Distribuție corectă a sunetului în spațiu
• Uniformitate – difuzitate
• Claritate
• Evitare greșeli acustice
3. Controlul reverberației
• Volum
• Absorbție
4. Criteriul performerilor
87

1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Normative - nivel maxim admis

• 25 dB(A) săli de concert, teatru
• 30 dB(A) săli de conferințe
săli de spectacole
• 35 dB(A) amfiteatre, săli festivități (școli)
săli multifuncționale (hoteluri)
• 45 dB(A) meeting rooms (birouri)
88

44
1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecție acustică - exterior

- amplasament
- pereți exteriori
- spații tampon

89

1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecție acustică - interior

- indici de izolare zgomot aerian R’w
(pereți, planșee, uși etc.)
- indici de izolare zgomot de impact L’n,w
(planșee)
- detașare de restul structurii
- eventual sistem „casă în casă”
90

45
1. ZGOMOT DE FOND

b. Limitare zgomot instalații

In special ventilații
- în general nivel maxim cu 5 dB(A) sub cel
admis în spațiul respectiv
- atenție mare!

91

1. ZGOMOT DE FOND

c. Limitare zgomot interior

- pardoseala
- mobilier
- grile ventilație: suprafețe mari / număr mare,
viteză aer mică

92

46
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

a. Volumul sălii

In funcție de tipul de producție sonoră:

-vorbire (conferințe, teatru) 4-6 mc/pers.
-muzică (audiție naturală) 8-10 mc/pers.

93

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

a. Volumul sălii

94

47
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

forme prea regulate

95

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

2,3 – forme
recomandate

96

48
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

97

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

Pereți divergenți: Pereți convergenți:

trimit reflexiile mențin reflexiile în
către laterale zona publicului
98

49
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

c. Dimensiuni

ACUSTICĂ NATURALĂ (săli mari)

• Teatre 900 locuri

• Operă 1500-1800 locuri
• Concert
– clasice (shoe-box) 1500-1800 locuri
– arenă 2000 locuri
99

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

d. Uniformitate, difuzitate

Distribuție cât mai uniformă a sunetului

în spațiul sălii
- reflexii sonore corecte (compensează
creșterea distanței)
- reflexii din toate direcțiile;
- pentru muzică foarte importante reflexiile
sosite din lateral

100

50
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

e. Claritate

Prima reflexie sosită cât mai repede (preferabil

sub 30 ms)

Evitare ecou (întârziere > 50/80 ms față de

sunetul direct)

101

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

e. Claritate a + b – c < 11 m

102

51
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

f. Evitare greșeli acustice

1. ecou

2. reflexii târzii

3. umbre sonore

4. focalizări

5. ecou de fluturare
103

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

f. Evitare
4
greșeli
acustice 3
1 2
SECTIUNE

1. ecou
2. reflexii târzii
3. umbre sonore
S 5 4. focalizări
5. ecou de
fluturare
PLAN 104

52
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

105

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Decalaj / întârziere maximă acceptabilă:

- vorbire – 50 ms (1/20 sec)  17 m
- muzică – 80 ms (1/12 sec)  27 m

106

53
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Reflectograma 107

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Posibile trasee generatoare de ecou 108

54
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

A. (în scenă)
- tratare fonoabsorbantă sau
difuzantă a tavanului
(decoruri, în teatre)
109

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

B. (ecou de colț)
- tratare fonoabsorbantă a
peretelui de fund

110

55
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

C. (tavan prea înalt)

se reduce înălțimea
- remodelare tavan
- panouri suspendate 111

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

D. (parapet fund)
- tratare fonoabsorbantă (preferabil)
- posibil tratare difuzantă
112

56
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Doi pereți paraleli

113

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Trasee complexe
114

57
2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Soluții
- modificare unghiuri (eliminare
paralelisme)
- tratare fonoabsorbantă a uneia
din laturi (nu în zona scenei!)

115

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
focalizări

116

58
3. REVERBERAȚIE

ȚINTA:
Valoare recomandată

In funcție de:
- tipul de producție sonoră
- volumul spațiului

117

3. REVERBERAȚIE

Valoare recomandată

1. orgă, aud.directă
2. muzică simfonică,
aud.directă
3. orgă, înreg.
4. operă, direct
5. jazz, muzică de
cameră, direct
6. vorbire, direct
7. vorbire, înreg.
8. varietăți, înrrg.

118

59
 ACUSTICA NATURALA

Acustica naturală = Controlul spațio-temporal

al reflexiilor sonore

80% geometrie
20% tratamente acustice

Tratamentele acustice nu pot repara o geometrie nereușită!

119

REFLEXII SONORE

De unde?

- vorbire – preponderent din față

- muzică – d’imprejur, din toate părțile (difuzie), dar f.
important din lateral

120

60
 REFLEXII SONORE

Când?

a. prime reflexii rapide (cât mai repede)

b. durata totală (reverberație)
- scurtă 0.6-0.9 s vorbire
- mai lungă 0.8-1.3 s jazz, muz. de cameră
1.2-1.6 s operă
- lungă 1.5-2.2 s concert simfonic, orgă
121

122

61
 Secțiune longitudinală

123

REVERBERAȚIE

ȚINTA:
Valoare recomandată

In funcție de:
- tipul de producție sonoră
- volumul spațiului

124

62
POZITIONARE TRATAMENTE

Principii

a. în zona sursei (scena, podium) suprafețe

cât mai reflectante
b. în spatele sălii suprafețe absorbante

125

DURATA DE REVERBERATIE

Poziționare tratamente fonoabsorbante

126

63
DURATA DE REVERBERATIE

Poziționare tratamente fonoabsorbante

a. peretele de
fund
b. suprafețe care
nu dau reflexii
c. suprafețele din
spatele sălii

127

Pentru o durată de reverberație optimă –

combinații de tratamente

128

64
ACUSTICA NATURALA

Studiu acustic simplificat

săli de audiție mici / medii

129

Studiu acustic simplificat

1. Funcțiune / program

Clădiri publice cu spații de audiție:

- învățământ
- birouri (săli ședințe, conferințe)
- hoteluri (conferințe, săli polivalente)

130

65
Studiu acustic simplificat

Tipuri de spații
- cu mobilier fix (scaune / fotolii)
- polivalente cu mobilier fix (sonorizare,
reverberație variabilă)
- polivalente în volum fix (mobilare variată,
sonorizare)
- cu geometrie variabilă (compartimentări mobile,
extindere spații alăturate
131

Studiu acustic simplificat

Funcțiuni
- conferințe (cu scaune simple, scaune + pupitre,
mese de lucru)
- ședințe cu prezidiu
- mese rotunde / expoziții / concursuri
- audiții muzicale

Predominant dedicate vorbirii

132

66
Studiu acustic simplificat

Protecția acustică
Necesar a fi avută în vedere încă de la primele
schițe de partiu:
- amplasament
- evitare pereți exteriori spre surse de zgomot
- spații tampon
- îndepărtarea spațiilor tehnice
133

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

a. forma în plan: practic oricare, cu evitarea

formelor prea regulate
b. determinarea volumului – recomandabil 4,5 –
5,5 m3 / spectator
c. în secțiune: preferabil panta conform curbei
de vizibilitate
134

67
Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

d. înălțime mică cel puțin în zona scenei (pentru

reflexii rapide din tavan și – eventual –
micșorare volum)
e. evitarea ecoului (lungimi sau înălțimi mari)
prin difuzie sau absorbție

135

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

f. evitarea ecoului de fluturare (fără suprafețe

paralele: pereți sau tavan-pardoseală, în zona
sursei sonore)
g. evitare focalizări (curburi în plan sau în
secțiune cu raza apropiată de dimensiunile
sălii)
136

68
Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

a. In plan
- pereții din zona din jurul sursei – cu deschidere
spre sală
- în mijlocul și în spatele sălii pereți sau panouri
“convergente”

137

Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

b. Tavanul
- cea mai utilă zonă este în prima treime a sălii: o
“copertină” convexă poate să furnizeze reflexii
pentru întreaga zona ocupată de public.
- eventual panouri suspendate când înalâimea salii
este mare
138

69
Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

a. insonorizarea spațiilor, circulațiilor adiacente

(fonoabsorbție)
b. izolare zgomot aerian, pereți și planșee către
spațiile alăturate și în special circulații și foaiere

139

Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

c. uși de intrare izolante (preferabil cu sas)

d. instalația de ventilare – climatizare (viteza
aerului redusă, control zgomot din centrală)

140

70
Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

a. în funcție de volum și de funcțiunea sălii,

alegerea duratei optime de reverberație (T),
care trebuie realizată la toate frecvențele
b. se calculează toate suprafețele perimetrale,
numărul și tipul de scaune (auditori), într-o
primă propunere de 100% sau 75% ocupare
141

Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

c. pentru optimizarea duratei de reverberație se

poate recurge la tabelul xls de calcul cu baza de
date aferentă, simplificata prin păstrarea a trei
frecvențe din 6
d. optimizare: se modifică (adaugă/scad) tipuri
sau suprafețe de finisaje fonoabsorbante
142

71
Studiu acustic simplificat

6. Poziționare finisaje – tratamente

fonoabsorbante

In paralel cu studiul de arhitectură interioară:

a. în zona sursei (scena / podium) suprafețe cât mai
reflectante
b. în spatele salii (în special peretele de fund al
sălii), eventual și la partea superioară a pereților și
laterală a tavanului, suprafețele fonoabsorbante
143

Studiu acustic simplificat

7. POLIVALENȚĂ – Acustica naturala și/sau

sonorizare

- reverberație variabilă prin panouri mobile,

modificări în finisaje (perdele)
- în combinație cu sonorizare se alege
reverberația cea mai mică și se recurge la
sisteme electroacustice
144

72
MASURARI ACUSTICE
1. Acustica clădirilor (building acoustic)

- nivel de zgomot (Leq, Lpeak, LNx etc.)

- izolare acustică (Rw, Dn, Ln etc.)

2. Acustica încăperilor (room acoustic)

- durata de reverberație (T20, T30)
- mărimi specifice – ISO 3382
(EDT, G, C50, C80, LF etc.)
145

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Aparatura
- sonometru integrator
- microfon omnidirecțional
- calibrator

146

73
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Procedura
standarde (europene / internaționale / române)
- SR ISO 1996 (zgomot în interior și exterior)
- seria SR EN ISO 16283 (fost 140)
(măsurare a parametrilor de izolare)
- seria SR 6161 (mod de măsurare,
interior/exterior)

147

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Măsurare R’w
Incăpere sursă (1)
-- element separator --
Incăpere receptor (2)

se emite un sunet ce conține toate frecvențele

(zgomot roz)

148

74
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

149

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Măsurare R’w
1. se determină L1
2. se determină L2
3. se determină B2
4. se determină T2

150

75
 dB

L1
80

70

60

50

40

L2

30

20
B2

10

0 151
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

MASURARI ACUSTICE
dB Acustica clădirilor
90

85
L1
80

75

70

65

60
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz
152

76
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
s

2.8

2.4

1.6

T2
1.2

0.8

0.4

0
153
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
dB R Rw = 53 dB
70

60

50

40

30

20
154
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

77
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Aparatura
- microfon omnidirecțional
- microfon bidirecțional („figure of 8”)
- sursa sunet omnidirecțională
(dodecaedru)
- preamplificator, placă sunet, laptop
- software (DIRAC, EASERA)
155

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Procedura
- se emite un sunet special
ce baleiază toate frecvențele
(e-sweep)
- se înregistrează răspunsul sălii
- se prelucrează răspunsul pentru
derivarea mărimilor dorite
156

78
MASURARI ACUSTICE
T20 mean(500-1000)
1,25

1,20

1,15
T20 [sec]

1,10
SR1
1,05 SR2
SR3
1,00 SR2x

0,95
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10
measure position
157

MASURARI ACUSTICE

158

79
MASURARI ACUSTICE

Sala A3 (etaj 2)
159

MASURARI ACUSTICE

Sala A3 (etaj 2)
160

80
MASURARI ACUSTICE
Durata de
reverberație
T30, T20

Recomandat

63Hz 125Hz 250Hz 500Hz 1000Hz 2000Hz 4000Hz

T30 (mediu) 1,18 s 1,38 s 1,54 s 1,52 s 1,31 s 1,08 s 0,93 s

161

SIMULARE ACUSTICA

Reproducerea pe calculator a
modului în care se deplasează
sunetul în spațiul încăperii studiate.

Sunetul este reprezentat ca „raze”

similare celor de lumină, iar
interacțiunea cu suprafețele
delimitatoare determină traseul
razelor în spațiu
162

81
SIMULARE ACUSTICA

2D
- rapid, fără resurse mari
- informații utile pentru conformarea
geometriei spațiului
- în general la faza studiilor
preliminare

163

SIMULARE ACUSTICA

164

82
SIMULARE ACUSTICA

165

SIMULARE ACUSTICA

166

83
SIMULARE ACUSTICA

3D
- consum major de resurse
- durată mare de timp pentru
fiecare simulare
- rezultate precise, apropiate de
realitate

167

168

84
169

85