INTREBARI SI RASPUNSURI PRACTICA

1. În calitate de consilier școlar de ce probleme vă loviți?

A fi consilier școlar într-o școală din România poate aduce multe
satisfacții profesionale, bucuria rezolvării unor probleme care pentru alții
erau de nerezolvat. Până aici, însă este un drum lung, presărat cu mici
obstacole. Unul dintre acestea este legat de mentalitatea celor din jur,
temerile părinților, neîncrederea și lipsa de măsuri clare și utile din
partea responsabililor din MEC și Inspectoratelor Școlare județene.
Ne mai lovim încă de ideea ,,medievală” conform căreia a apela la
serviciile oferite de specialistul din cabinetul de consiliere școlară
înseamnă că ești ,,nebun” sau slab pentru că nu ești capabil să-ți rezolvi
singur situațiile dificile.

2. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă elevii?

Deoarece sunt consilier școlar la un liceu, vă voi vorbi despre problemele

cu care se confruntă adolescenții.
Se știe că adolescența este o perioadă dificilă pentru unii, care suportă
schimbări la nivel psihologic, social, anatomic. Orice adolescent, fie că
recunoaște sau nu, este preocupat de transformarea corpului său și de
aceea este mai atent la defecte, decât la calități. Rapiditatea transformării
fizice, lumea în care trăim și în care imaginea contează mult, este așa de
mare , încât reprezentarea psihică internă nu poate ține de multe ori pasul.
Astfel , apar probleme legate de încrederea în sine, stima de sine,
timiditate, anxietate și chiar depresie.
O altă situație des întâlnită este cea legată de relația părinte-adolescent,
relația profesor-elev și în mod deosebit comunicarea dintre cele două
generații.
Dragostea și limitele sunt cele două modalități prin care părinții încearcă
să stabilească o relație normală cu adolescentul. Datorită dorinței
adolescenților de independență, de căutare a sinelui , relația cu părinții sau
profesorii este de multe ori deficitară. De asemenea, părinții și profesorii
autoritari au o relație rece cu adolescenții și acest lucru este resimțit ca o
durere de către aceștia.
 Pe lângă stresul datorat unui stil de viață alert și aglomerat, adolescenții
de astăzi se confruntă cu o serie de factori stresori legați de procesul de
învățământ.Unul dintre cei mai des întâlniți este teama de nereușită.
Teama de eșec poate deveni o reală piedică în calea atingerii obiectivelor
propuse.
Contracararea stresului academic este strâns legată de eficiența cu care
elevii reușesc să parcurgă și să asimileze materia de studiu, respectiv de
modul în care își organizează planul de recapitulare, de tehnicile de
învățare, dar și de modul în care își gestionează emoțiile negative.
Se știe de asemenea că lumea virtuală cu care am fost obligați să trăim ,
mai ales în pandemie, atenuează serntimentul realității și dă dependență.
Adolescenții devin timizi în relațiile cu ceilalți, uneori agresivi,
nonasertivi și solitari. Sau pot trece în alte dependențe cum sunt cele de
alcool, substanțe interzise, sau jocurile pe calculator.

3.Sunt tot mai multi elevi cu parinti plecati in strainatate si lasati in grija
rudelor. cum ii putem sustine/sprijini?
Sprijinul acestor elevi din punctul meu de vedere are eficiență mare prin
programele de consiliere de grup care să-i învețe să se descurce cu emoțiile
negative , cu abandonul pe care il resimt, cu problemele legate de echilibrul
dintre învățare și treburile casnice, cu tentațiile vârstei, cu anturajul.
Putem ține legătura cu autoritățile locale , cu reprezentanții serviciilor de
protecție a copilului, îi putem include în activități extrașcolare, le putem da
responsabilități.

4.Ce ar trebui schimbat la acest sistem pentru ca elevii sa nu mai aiba

teama de a se exprima?
Din punctul meu de vedere, schimbarea ar putea veni de la fiecare cadru
didactic în parte, prin însușirea temeinică a cunoștințelor de psihologie,
pedagogie, metodica predării diferitelor discipline, comunicare eficientă.
O altă piedică o reprezintă caracterul competitiv al învățământului românesc
care
Inhibă și împiedică exprimarea liberă.
Curriculum școlar este necesar a fi adaptat nevoilor elevilor și nu , cadrelor
didactice.
Eliminarea din vocabularul cadrelor didactice a jignirilor, etichetărilor,
violenței
directe și indirecte.
Activități extrașcolare care să cultive și să dezvolte comunicarea asertivă,
eficientă.
5.Bulling-ul este un fenomen in crestere in scoli. ce masuri de prevenire
recomandati?
În primul rând este necesar să-i ajutăm pe copii să înțeleagă diferența dintre
impolitețe , răutate și bullying. Apoi , e bine să oprim bullying-ul ori de câte ori
observăm că acesta are loc, să creăm un mediu pozitiv în clasă, să ajutăm copiii
vulnerabili, să instituim un parteneriat cu părinții, să desfășurăm activități și
proiecte de prevenire a bullying-ului inclusiv cibernetic, de dezvoltare a
competențelor sociale și emoționale, de gestionare a emoțiilor, conflictelor, a
furiei.