Drept Penal. Partea Specială I

Universitatea „Dunărea de Jos”
Departamentul pentru Învățământ la Distanță

și cu Frecvență Redusă
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I
Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN
Facultatea: Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea: Drept
Anul 2020
2
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I
Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN
IFR
2020
3
4
CUPRINS
Capitolul 1
INFRACȚIUNI CONTRA VIEȚII............................................................................................8
CONŢINUT.............................................................................................................................8
OBIECTIVE............................................................................................................................8
1.1. Omorul...........................................................................................................................9
1.2. Omorul calificat.............................................................................................................9
1.3. Uciderea la cererea victimei......................................................................................10
1.4. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii ………………………………………………10
1.5. Uciderea din culpă ………………………………………………………………………...11
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................11
Capitolul 2
INFRACȚIUNI CONTRA INTEGRITĂȚII CORPORALE SAU SĂNĂTĂȚII.......................13
CONŢINUT...........................................................................................................................13
OBIECTIVE..........................................................................................................................13
2.1. Lovirea sau alte violențe............................................................................................14
2.2. Vătămarea corporală..................................................................................................14
2.3. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte.........................................................15
2.4. Vătămarea corporală din culpă …………………………………………………………15
2.5. Relele tratamente aplicate minorului …………………………………………………16
2.6. Încăierarea …………………………………………………………………………………16
Capitolul 3
INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE...............................18
CONŢINUT...........................................................................................................................18
OBIECTIVE..........................................................................................................................18
3.1. Violența în familie.......................................................................................................19
3.2. Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă........................19
Capitolul 4
AGRESIUNI ASUPRA FĂTULUI .......................................................................................20
5
CONŢINUT...........................................................................................................................20
OBIECTIVE..........................................................................................................................20
4.1. Întreruperea cursului sarcinii....................................................................................21
4.2. Vătămarea fătului.......................................................................................................22
Capitolul 5
INFRACȚIUNI CONTRA LIBERTĂȚII PERSOANEI..........................................................24
CONŢINUT...........................................................................................................................24
OBIECTIVE..........................................................................................................................24
5.1. Lipsirea de libertate în mod ilegal.............................................................................25
5.2. Amenințarea................................................................................................................25
5.3. Șantajul........................................................................................................................26
5.4. Hărțuirea …………………………………………………………………………………….27
Capitolul 6
INFRACȚIUNI CONTRA LIBERTĂȚII ŞI INTEGRITĂŢII SEXUALE ................................29
CONŢINUT...........................................................................................................................29
OBIECTIVE..........................................................................................................................29
6.1. Violul............................................................................................................................30
6.2. Agresiunea sexuală....................................................................................................31
6.3. Actul sexual cu un minor...........................................................................................32
6.4. Coruperea sexuală a minorilor ………………………………………………………….33
6.5. Racolarea minorilor în scopuri sexuale ……………………………………………….34
6.6. Hărțuirea sexuală ………………………………………………………………………….35
Capitolul 7
INFRACȚIUNI CE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI ŞI VIEŢII PRIVATE .....................37
CONŢINUT...........................................................................................................................37
OBIECTIVE..........................................................................................................................37
7.1. Violarea de domiciliu..................................................................................................38
7.2. Violarea sediului profesional ....................................................................................38
7.3. Violarea vieții private..................................................................................................39
7.4. Divulgarea secretului profesional ………………………………………………………40
6
Capitolul 8
INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI ......................................................................44
CONŢINUT...........................................................................................................................44
OBIECTIVE..........................................................................................................................44
8.1. Furtul............................................................................................................................45
8.2. Furtul calificat (agravat) ............................................................................................45
8.3. Tâlhăria........................................................................................................................46
8.4. Tâlhăria calificată (agravată) …….………………………………………………………47
8.5. Tâlhăria urmată de moartea victimei….………………………………………………..47
8.6. Abuzul de încredere ………...…….………………………………………………………47
8.7. Gestiunea frauduloasă …….…….……………………………………………………….48
8.8. Însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor …….……………………49
8.9. Înșelăciunea …………...…….…….………………………………………………………50
8.10. Distrugerea …………...…….…….………………………………………………………50
8.11. Distrugerea calificată …………...…….…….………………………………………….51
8.12. Distrugerea din culpă …………...…….…….………………………………………….52
8.13. Tulburarea de posesie …………...…….…….………………………………………...52
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................................................56
7
Capitolul 1
INFRACȚIUNI CONTRA VIEȚII
CONŢINUT
1.1. Omorul
1.2. Omorul calificat
1.3. Uciderea la cererea victimei
1.4. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
1.5. Uciderea din culpă
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va clarifica rolul incriminării faptelor contra vieții.
8
1.1. Omorul
Noțiune. Potrivit art. 188 alin. (1) C.pen., omorul constă în uciderea unei persoane.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la dreptul la viaţă.
Obiectul material  corpul unei persoane fizice în viaţă.
Subiectul activ  orice persoană (fizică sau juridică).
Subiectul pasiv  orice persoană fizică.
Latura obiectivă  omorul se realizează prin uciderea unei persoane fizice.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de ucidere;
b) urmarea imediată  moartea victimei;
c) legătura de cauzalitate  trebuie să existe.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa se pedepsește [art. 188 alin. (2) din codul sus-menționat].
Consumare  când survine moartea victimei.
Sancțiunea  închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
1.2. Omorul calificat

Noțiune. Omorul calificat constă în uciderea unei persoane în unul dintre
elementele circumstanțiale prevăzute în art. 189 alin. (1) C.pen.
Prezentare elemente circumstanțiale:
A. Premeditarea  două componente: elementul cronologic (trecerea unui
interval de timp din momentul luării rezoluţiei şi până în momentul executării
omorului); elementul exterior (efectuarea unor acte de pregătire).
B. Interesul material  orice folos, avantaj sau beneficiu de natură
patrimonială.
C. Sustragerea făptuitorului sau a altuia de la tragerea la răspundere penală
sau de la executarea unei pedepse  are în vedere scopul săvârşirii omorului.
D. Înlesnirea/ascunderea săvârșirii altei infracțiuni  are în vedere tot scopul
săvârşirii omorului.
E. Anterioritatea comiterii unui/unei omor/tentative la omor  vizează
antecedentul criminalului.
F. Pluralitatea de subiecți pasivi  trebuie să existe două sau mai multe victime.
G. Graviditatea victimei  dublă atingere adusă vieții (atât a femeii gravide, cât
și a fătului).
9
D. Ferocitatea criminalului  vizează cruzimile folosite pentru a ucide victima.
Tentativa se pedepsește [art.189 alin. (2) din codul menționat mai sus].
Sancțiunea  detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
1.3. Uciderea la cererea victimei

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în uciderea săvârşită la cererea explicită,
serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o
infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat
(art. 190 C.pen.).
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.
1.4. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

Noțiune. Potrivit art. 191 alin. (1) C.pen., infracţiunea sus-menționată constă în
determinarea sau înlesnirea sinuciderii unei persoane, dacă sinuciderea a avut loc.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la dreptul la viaţă.
Latura obiectivă  infracțiunea sus-indicată se realizează prin determinarea sau
înlesnirea sinuciderii unei persoane fizice.
a) elementul material  acțiune de determinare/înlesnire a sinuciderii;
b) urmarea imediată  sinuciderea victimei;
Sancțiunea  închisoarea de la 3 la 7 ani.
Forme agravate:
A. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 191 alin. (2) C.pen., dacă fapta s-
a săvârşit faţă de un minor cu vârsta cuprinsă între 13 şi 18 ani sau faţă de o persoană
cu discernământ diminuat, iar sinuciderea a avut loc.
Sancţiunea  închisoarea de la 5 la 10 ani.
B. Infracţiunea este și mai gravă, potrivit art. 191 alin. (3) din codul menționat
mai sus, dacă fapta s-a săvârşit faţă de un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani sau
faţă de o persoană care nu a putut să-şi dea seama de consecinţele acţiunilor sau
inacţiunilor sale ori nu putea să le controleze, iar sinuciderea a avut loc.
10
Sancţiunea  închisoarea de la 10 la 20 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
Formă atenuată. Infracţiunea este mai puţin gravă, conform art. 191 alin. (4)
C.pen., dacă actele de determinare sau înlesnire prevăzute în alin. (1)-(3) ale aceluiaşi
articol au fost urmate de o încercare de sinucidere.
Sancţiunea. În acest caz (al formei atenuate), limitele speciale ale pedepselor
prevăzute în alineatele sus-indicate se reduc la jumătate.
1.5. Uciderea din culpă
Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în uciderea din culpă a unei persoane

[art.192 alin. (1) C.pen.].
Latura subiectivă  culpa.
Forme agravate:
A. Infracţiunea este mai gravă, potrivit art. 192 alin. (2) C.pen., dacă uciderea
din culpă s-a produs ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de
prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume
activităţi.
Cauză modificatoare de pedeapsă  când încălcarea dispoziţiilor legale ori
a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind
concursul de infracţiuni.
B. Infracţiunea este și mai gravă, conform art. 192 alin. (3) din codul menționat
mai sus, dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane.
Sancţiunea. În acest caz (al ultimei forme agravate), limitele speciale ale
pedepselor prevăzute în alin. (1)-(2) ale art. 192 C.pen. se majorează cu jumătate.
TEME DE AUTOEVALUARE
1. Definiţi partea specială a dreptului penal.

2. Clasificați infracțiunile contra persoanei.
3. Care sunt formele de participație penală posibile la infracțiunea de omor?

4. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor contra vieții?
5. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra vieții?
11
Capitolul 2
INFRACȚIUNI CONTRA INTEGRITĂȚII CORPORALE SAU
SĂNĂTĂȚII
CONŢINUT
2.1 Lovirea sau alte violențe

2.2 Vătămarea corporală
2.3 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
2.4 Vătămarea corporală din culpă
2.5 Relele tratamente aplicate minorului
2.6 Încăierarea
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului fiecărei infracțiuni contra

integrității corporale sau sănătătții persoanei fizice.
12
2.1. Lovirea sau alte violențe
Noțiune. Potrivit art.193 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-indicată constă în lovirea
unei persoane fizice sau în orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la dreptul la integritate
corporală sau sănătate.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin lovirea unei persoane
fizice sau prin efectuarea unui act de violență cauzator de suferinţe fizice.
a) elementul material  acțiune de lovire/efectuare a unui act violență;
b) urmarea imediată  suferința fizică;
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Formă agravată. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 193 alin. (2) C.pen., dacă
fapta săvârșită a produs leziuni traumatice sau a afectat sănătatea unei persoane, a cărei
gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile.
Sancţiunea. În acest caz (al formei agravate), sancțiunea constă în închisoare de la
6 luni la 5 ani sau amendă.
2.2. Vătămarea corporală

Noțiune. Potrivit art.194 alin. (1) C.pen., infracţiunea sus-menționată (în formă tip)
constă în fapta prevăzută în art.193 din același cod, care a cauzat vreuna dintre
următoarele consecinţe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat,
pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav şi permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieţii persoanei.
Formă agravată. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 194 alin. (2) C.pen., când
fapta a fost săvârşită în scopul producerii uneia dintre consecinţele prevăzute în art.194
alin. (1) lit. a)-c) din același cod.
Sancţiunea. În acest caz (al formei agravate), sancțiunea constă în închisoare de la
3 la 10 ani.
13
2.3. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
Noțiune. Potrivit normei de incriminare, infracţiunea sus-indicată există dacă vreuna

dintre faptele prevăzute în art. 193-194 C.pen. a avut ca urmare moartea victimei (art.195
din același cod).
Latura subiectivă  praeterintenția.
2.4. Vătămarea corporală din culpă
Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în fapta prevăzută în art. 193 alin. (2)
C.pen. săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori
a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi
infracţiune [art.196 alin. (1) din același cod].
Latura subiectivă  culpa.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Forme agravate:
A. Infracţiunea este mai gravă, potrivit art. 196 alin. (2) C.pen., dacă fapta
săvârşită din culpă este cea prevăzută în art.194 alin. (1) din același cod.
Sancţiunea  închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
B. A doua formă agravată există, conform alin. (3) al art.196 C.pen., când
fapta prevăzută în alin. (2) al art. 196 din același cod a fost săvârşită ca urmare a
nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei
profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi.
C. A treia formă agravată există, potrivit alin. (4) al art. 196 C.pen., dacă
urmările prevăzute în alin. (1)-(3) ale aceluiași articol s-au produs faţă de două sau mai
multe persoane.
Sancţiunea. În acest caz (al ultimei forme agravate), limitele speciale ale
pedepselor prevăzute în alin. (1)-(3) ale art. 196 C.pen. se majorează cu o treime.
Cauză modificatoare de pedeapsă  dacă nerespectarea dispoziţiilor legale ori a
măsurilor de prevedere sau desfăşurarea activităţii care a condus la comiterea faptelor
prevăzute în alin. (1) şi (3) ale art. 196 C.pen. constituie prin ea însăşi o infracţiune se
aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
2.5. Relele tratamente aplicate minorului
14
Noțiune. Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului constă în punerea în
primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale
sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află
minorul (art.197 C.pen.).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin măsuri sau tratamente
de orice fel; acestea pot consta în acte comisive sau omisive.
Este necesar ca măsurile sau tratamentele să pună în primejdie gravă dezvoltarea
fizică, intelectuală sau morală a minorului.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
2.6. Încăierarea
Noțiune. Potrivit art. 198 alin. (1) C.pen., infracţiunea sus-indicată constă în
participarea la o încăierare între mai multe persoane.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prntr-o participare la o
încăierare între mai multe persoane.
Forme agravate:
A. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 198 alin. (2) C.pen., dacă în
cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane și nu se
cunoaște care dintre participanți a produs urmările.
Sancţiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.
B. Infracţiunea este și mai gravă, potrivit alin. (3) al art.198 C.pen., când
prin fapta săvârșită în condițiile alin. (2) al aceluiași articol s-a cauzat moartea unei
persoane (prima ipoteză) ori a două sau mai multor persoane (a doua ipoteză).
Sancţiunea  închisoarea de la 6 la 12 ani (în prima ipoteză); limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu o treime (în a doua ipoteză).
Cauză de nepedepsire  nu se pedepsește cel care a fost prins în încăierare
împotriva voinței sale sau care a încercat să-i despartă pe alții.
1. Definiţi actul de violență.
2. Cu ce formă de vinovăție se comite vătămarea corporală în ambele forme (tip și
agravată)?
15
3. Care sunt formele de participație penală posibile la infracțiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte?
4. Analizați subiecții infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.

5. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor contra integrității corporale
sau sănătății?
6. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra integrității
corporale sau sănătății?
16
Capitolul 3
INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE
FAMILIE
CONŢINUT
3.1 Violența în familie

3.2 Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor săvârșite asupra

unui membru de familie.
17
3.1. Violența în familie
Cadru. Potrivit art. 199 alin. (1) C.pen., dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189
şi art. 193-195 din același cod sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul
special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 C.pen. săvârşite asupra unui
membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu; împăcarea
înlătură răspunderea penală [art. 199 alin. (2) din același cod].
Subiectul activ  membru de familie.
Subiectul pasiv  membru de familie
3.2. Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă
Cadru. Conform art. 200 alin. (1) C.pen.:

a) uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de
24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
b) dacă faptele prevăzute în art. 193-195 din același cod sunt săvârşite
asupra copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către
mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi,
respectiv, 3 ani.
Subiectul activ  mama.
Subiectul pasiv  copilul nou-născut
1. Definiţi membrul de familie.
2. Cu ce formă de vinovăție se comit infracțiunile asupra unui membru de familie?
3. Tentativa este pedepsită în cazul infracțiunilor săvârșite asupra unui membru de
familie?
4. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor săvârșite asupra
unui membru de familie?
18
Capitolul 4
AGRESIUNI ASUPRA FĂTULUI
CONŢINUT
4.1 Întreruperea cursului sarcinii

4.2 Vătămarea fătului
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor săvârșite asupra

fătului.
4.1. Întreruperea cursului sarcinii

19
Noțiune. Potrivit art. 201 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-indicată constă în
întreruperea cursului sarcinii săvârșită în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a) în afara instituțiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate în acest
scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate
obstetrică-ginecologie și drept de liberă practică medicală în această specialitate;
c) dacă vârsta sarcinii a depășit paisprezece săptămâni.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la integritatea corporală,
sănătatea și viața femeii însărcinate, cu referire specială la întreruperea cursului sarcinii în
condiții legale.
Obiectul material  corpul femeii însărcinate.
Subiectul pasiv  femeia însărcinată.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin întreruperea cursului
sarcinii.
a) elementul material  acțiune de întrerupere a cursului sarcinii;
b) urmarea imediată  întreruperea cursului sarcinii;
Latura subiectivă  intenția directă.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda şi interzicerea exercitării
unor drepturi.
Forme agravate. Infracţiunea are trei forme agravate prevăzute în alin. (2) şi (3) ale
art. 201 C.pen.
A. Prima formă agravată constă, potrivit alin. (2) al articolului sus-indicat, în
întreruperea cursului sarcinii, săvârşită în orice condiţii, fără consimţământul femeii
însărcinate.
drepturi.
B. A doua formă agravată există, conform art. 201 alin. (3) teza I C.pen.,
dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) ale aceluiași articol s-a cauzat femeii
însărcinate o vătămare corporală.
drepturi.
C. A treia formă agravată subzistă, potrivit 201 alin. (3) teza a II-a din codul
sus-menționat, dacă prevăzute în alin. (1) şi (2) au avut ca urmare moartea femeii
însărcinate.
drepturi.
Pedeapsa complementară specială  când faptele au fost săvârșite de către un
medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica și interzicerea exercitării profesiei de
medic [art. 201 alin. (4) C.pen.].
20
Cauză de nepedepsire  nu se pedepseşte femeia însărcinată care îşi întrerupe
cursul sarcinii [art. 201 alin. (7) C.pen.].
4.2. Vătămarea fătului
Noțiune. Infracţiunea sus-menționată în formă tip constă în vătămarea fătului, în

timpul naşterii, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine [art. 202 alin. (1) C. pen.].
Dispoziții legale incidente:
„Art. 202. Vătămarea fătului
(1) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a împiedicat instalarea vieții
extrauterine se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a cauzat ulterior copilului o
vătămare corporală, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă a avut ca
urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vătămarea fătului în timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior copilului o
vătămare corporală, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar dacă a avut ca
urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) Vătămarea fătului săvârșită în timpul nașterii de către mama aflată în stare
de tulburare psihică se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) și alin. (2), ale
cărei limite se reduc la jumătate.
(5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1)-(4) au fost săvârșite din culpă, limitele
speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Nu constituie infracțiune faptele prevăzute în alin. (1)-(3) săvârșite de un
medic sau de persoana autorizată să asiste nașterea sau să urmărească sarcina, dacă
acestea au fost săvârșite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice
profesiei și au fost făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului
inerent exercitării actului medical.
(7) Vătămarea fătului în perioada sarcinii de către femeia însărcinată nu se
pedepsește.”
1. Elaborează un eseu de cinci pagini având următorul titlu: „Infracțiunea de

vătămare a fătului”.
2. Definiţi situația premisă. Există o asemenea situație în cazul agresiunilor asupra

fătului?
3. Subiect activ al infracțiunii de întrerupere a cursului sarcinii poate fi și un medic? Dar

femeia însărcinată?
21
4. Tentativa este pedepsită în cazul infracțiunilor analizate în acest capitol?
5. Subzistă vreo cauză justificativă specială în cazul agresiunilor asupra fătului?
6. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul agresiunilor asupra fătului?
Capitolul 5
INFRACȚIUNI CONTRA LIBERTĂȚII PERSOANEI
22
CONŢINUT
5.1 Lipsirea de libertate în mod ilegal

5.2 Amenințarea
5.3 Șantajul
5.4 Hărțuirea
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra libertății.
5.1. Lipsirea de libertate în mod ilegal
Noțiune. Potrivit art. 205 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-menționată constă în
lipsirea de libertate a unei persoane fizice în mod ilegal.
Se consideră lipsire de libertate și răpirea unei persoane fizice aflate în imposibilitatea
de a-și exprima voința sau de a se apăra [art. 205 alin. (2) din codul menționat anterior].
23
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea fizică a persoanei.
Obiectul material  nu există (de regulă).
Subiectul activ  orice persoană (fizică sau juridică). Participația penală este
posibilă sub toate formele.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin lipsirea de libertate a
unei persoane fizice în mod ilegal.
a) elementul material  acțiunea/inacțiunea de lipsire de libertate;
b) urmarea imediată  lipsirea victimei de libertatea sa fizică;
Forme agravate. Infracţiunea are două forme agravate, prevăzute în alin. (3)-(4) ale
art. 205 C.pen.
A. Potrivit alin. (3) al articolului sus-menționat, infracţiunea este mai gravă dacă
fapta este săvârşită:
a) de către o persoană înarmată;
b) asupra unui minor;
c) punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei
B. Conform alin. (4) art. 205 C.pen., infracţiunea este și mai gravă dacă fapta a
avut ca urmare moartea victimei.
Sancţiunea  închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
5.2. Amenințarea
Noțiune. Infracţiunea de amenințare constă în fapta de a amenința o persoană cu

săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei
persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere [art. 206 alin. (1) C. pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea psihică (morală) a
persoanei fizice.
Obiectul material  nu există.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin amenințarea unei
persoane fizice.
24
a) elementul material  acțiunea de amenințare.
Obiectul acțiunii  săvârşirea unei infracţiuni/fapte păgubitoare.
Destinatarul acțiunii  persoana ameninţată sau o altă persoană;
b) urmarea imediată  starea de temere;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda; pedeapsa aplicată
nu poate însă depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format
obiectul ameninţării.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate [art. 206 alin. (2) C. pen.].
5.3. Șantajul
Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în constrângerea unei persoane să

dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos
nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul [art. 207 alin. (1) C.pen.].
Infracţiunea mai constă şi în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau
imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie
al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1) al art. 207 C.pen. [art. 207 alin. (2) din același
cod].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la libertatea psihică
(morală) a persoanei fizice.
Obiectul material  nu există (în principiu).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin constrângerea unei
persoane fizice.
a) elementul material  acțiunea de constrângere.
Mijlocul de realizare a acțiunii  violența/amenințarea.
Destinatarul acțiunii  persoana ameninţată/membrul de familie.
Obiectul constrângerii  determinarea victimei să dea, să facă, să nu facă
sau să sufere ceva;
Latura subiectivă  intenția directă (calificată prin scop).
Forma agravată. Potrivit art. 207 alin. (3) C.pen., infracţiunea de șantaj este mai
gravă dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) ale aceluiași articol au fost comise în scopul
de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul.
25
5.4. Hărțuirea
Noțiune. Infracţiunea de hărțuire constă în fapta celui care, în mod repetat,

urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința,
locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de
temere [art. 208 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea psihică (morală) a
persoanei fizice.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin
urmărirea/supravegherea unei persoane fizice.
a) elementul material  acțiunea de urmărire/supraveghere.
Modul de realizare a acțiunii  repetat/fără drept/fără un interes legitim.
Destinatarul acțiunii  persoana hărțuită;
Sancțiunea  închisoarea de la 3 la 6 luni sau amenda.
Forma atenuată. Potrivit art. 208 alin. (2) C.pen., infracţiunea este mai puțin gravă
dacă făptuitorul efectuează apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere
la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.
Sancţiunea  închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda, dacă fapta nu constituie
o infracţiune mai gravă.
1. Mai există vreo formă agravată a infracţiunii de şantaj, în afara celei prezentate
mai sus? În caz afirmativ, identificaţi-o şi analizaţi-o.
2. Identificați opinia critică exprimată în doctrină cu privire la dispoziția din art.
205 alin. (2) C.pen.
3. Arătați cazurile în care o persoană fizică poate fi lipsită de libertate în mod legal.
4. Tentativa este pedepsită în cazul infracțiunilor analizate în acest capitol?
26
5. Cu ce formă de vinovăție se comite lipsirea de libertate în mod illegal care a
avut ca urmare moartea victimei?
6. Șantajul are un obiect juridic specific secundar? Dar obiect material secundar?
7. Hărţuirea este o infracţiune continuă?
8. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra
libertății?
Capitolul 6
INFRACȚIUNI CONTRA LIBERTĂȚII ȘI INTEGRITĂȚII
SEXUALE
27
CONŢINUT
6.1 Violul
6.2 Agresiunea sexuală
6.3 Actul sexual cu un minor
6.4 Coruperea sexuală a minorilor
6.5 Racolarea minorilor în scopuri sexuale
6.6 Hărțuirea sexuală
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra libertății

și integrității sexuale.
6.1. Violul
28
Noțiune. Potrivit art. 218 alin. (1) C.pen., infracțiunea de viol constă în raportul
sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere, punere în
imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare.
Constituie viol și orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condițiile
menționate mai sus [art. 218 alin. (2) din codul sus-indicat].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la libertatea și
integritatea sexuală a persoanei fizice, indiferent de sex.
Obiectul material  corpul victimei.
Subiectul activ  orice persoană fizică, indiferent de sex. Participația penală este
Subiectul pasiv  orice persoană fizică, de sex masculin sau feminin.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-un act sexual.
a) elementul material  raportul sexual/actul sexual oral/actul sexual anal/ actul
de penetrare vaginală/ actul de penetrare anală.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  constrângerea fizică/constrângerea
morală/punerea victimei în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința/profitarea
de neputința victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința;
b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a libertății și inviolabilității
sexuale a victimei;
Tentativa se pedepsește [art. 218 alin. (6) din codul sus-menționat].
Consumare  când se realizează actul sexual.
art. 218 C.pen.
A. Potrivit alin. (3) al articolului sus-menționat, infracţiunea este mai gravă dacă:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună.
Sancţiunea  închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
29
Aspecte procesuale  acţiunea penală pentru faptele prevăzute în alin. (1)-(2) ale
art. 218 C.pen. se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate [art. 218
alin. (5) din același cod].
6.2. Agresiunea sexuală
Noțiune. Conform art. 219 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-indicată constă în actul
de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 218 din același cod, cu o persoană,
săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima
voința ori profitând de această stare.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la libertatea și
integritatea sexuală a persoanei fizice, indiferent de sex.
Subiectul pasiv  orice persoană fizică, de sex masculin sau feminin.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-un act sexual, altul
decât cel prevăzut în art. 218 C.pen.
a) elementul material  actul sexual diferit de cel prevăzut în art. 218 C.pen..
Modul de realizare a acțiunii incriminate  constrângerea fizică/constrângerea
morală/punerea victimei în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința/profitarea
de neputința victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința;
sexuale a victimei;
art. 219 C.pen.
A. Potrivit alin. (2) al articolului sus-menționat, infracţiunea este mai gravă dacă:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună.
Sancţiunea  închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
30
Aspecte procesuale  acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) al art. 219
C.pen. se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate [art. 219 alin. (5)
din același cod].
6.3. Actul sexual cu minor
Noțiune. Infracţiunea sus-menționată (în formă tip) constă în raportul sexual, actul
sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu
un minor cu vârsta între 13 şi 15 ani [art. 220 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea şi inviolabilitatea
sexuală a persoanei fizice în perioada minorităţii.
Subiectul activ  orice persoană persoană fizică, indiferent de sex. Participația
penală este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv  minorul cu vârsta între 13 şi 15 ani.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-un act sexual.
a) elementul material  raportul sexual/actul sexual oral/actul sexual anal/ actul
de penetrare vaginală/ actul de penetrare anală.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  cu consimțământul minorului;
sexuale a victimei;
Forme agravate. Infracţiunea are trei forme agravate, prevăzute în alin. (2)-(4) ale
art. 220 C.pen.
A. Prima formă agravată există, potrivit alin. (2) al articolului menționat mai sus,
dacă infracțiunea în formă tip a fost săvârşită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta
de 13 ani.
drepturi.
B. A doua formă agravată există, conform alin. (3) al art. 220 C.pen., atunci
când fapta prevăzută în alin. (1) al aceluiași articol a fost comisă de un major cu un minor
cu vârsta între 13 şi 18 ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra
victimei dacă:
a) minorul este membru de familie al majorului;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate
asupra minorului ori de situația deosebit de vulnerabilă a acestuia, ca urmare a unui
handicap psihic sau fizic ori ca urmare a unei situații de dependență;
31
c) fapta a pus în pericol viața minorului;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
drepturi.
C. A treia formă agravată există, potrivit alin. (4) al articolului sus-menționat,
în ipoteza faptelor prevăzute în alin. (1) și (2) ale aceluiași articol, atunci când:
a) minorul este membru de familie;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau
de autoritate asupra minorului;
c) fapta a pus în pericol viața minorului;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
drepturi.
6.4. Coruperea sexuală a minorilor
Noțiune. Conform art. 221 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-indicată constă în
comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220 din același cod,
împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum și determinarea minorului
să suporte ori să efectueze un astfel de act.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la ferirea minorului de contactul
timpuriu şi brutal cu aspectele intime ale vieţii sexuale.
Subiectul pasiv  minorul care nu a împlinit vârsta de 13 ani.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-un act sexual, altul
decât cel prevăzut în art. 220 C.pen.
a) elementul material  actul sexual diferit de cel prevăzut în art. 220 C.pen.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  cu consimțământul minorului;
b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a relaţiilor sociale care

asigură ocrotirea minorului;
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă, potrivit art. 221 alin. (2) C.pen., dacă:
a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;
32
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul făptuitorului;
c) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
d) fapta a pus în pericol viața minorului.
Forme atenuate. Infracţiunea are două forme atenuate, prevăzute în alin. (3) şi
(4) ale art. 221 C.pen.
A. Prima formă atenuată există, potrivit alin. (3) al articolului menționat mai
sus, dacă actul sexual de orice natură este săvârşit de un major în prezenţa unui minor
care nu a împlinit vârsta de 13 ani.
B. A doua formă atenuată constă, conform alin. (4) al art. 221 C.pen., în
determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste
la comiterea unor acte cu caracter exhibiţionist ori la spectacole sau reprezentaţii în cadrul
cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum şi punerea la dispoziţia acestuia de
materiale cu caracter pornografic.
Sancţiunea  închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
6.5. Racolarea minorilor în scopuri sexuale
Noțiune. Potrivit art. 222 C.pen., infracțiunea sus-menționată constă în fapta

persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să se
întâlnească, în scopul comiterii unui act dintre cele prevăzute în art. 220 sau art. 221 din
același cod, inclusiv atunci când propunerea a fost făcută prin mijloacele de transmitere la
distanță.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la ferirea minorului de contactul
timpuriu şi brutal cu aspectele intime ale vieţii sexuale.
Subiectul activ  orice persoană fizică majoră, indiferent de sex. Participația penală
este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv  minorul care nu a împlinit vârsta de 13 ani.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o propunere de întâlnire
în scopul comiterii unui act sexual.
a) elementul material  propunere de întâlnire.
Destinatarul acțiunii incriminate  minorul care nu a împlinit vârsta de 13 ani;
b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a relaţiilor sociale care

asigură ocrotirea minorului;
Sancțiunea  închisoarea de la o lună la un an sau amenda.
33
6.6. Hărțuirea sexuală
Noțiune. Infracţiunea de hărțuire sexuală (orizontală) constă în pretinderea în mod

repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații
similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare [art.
223 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la libertatea vieții
sexuale a persoanei fizice.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o pretindere de favoruri
de natură sexuală.
a) elementul material  pretindere de acte sexuale de orice natură.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  în mod repetat;
sexuale a victimei;
1. Coautoratul este posibil la infracțiunea de viol? În caz afirmativ, argumentați.
2. Ce se înţelege prin act sexual?
3. De ce infracţiunea de viol se comite numai cu intenţie directă?
4. În ce condiții actele de agresiune sexuală se absorb în infracțiunea de viol?
5. Cu ce formă de vinovăție se comite violul care a avut ca urmare moartea victimei?
34
6. Infracțiunile contra libertății și integrității sexuale au un obiect juridic specific
secundar?
7. Identifcați opinia critică exprimată în doctrină privitoare la cauzele de nepedepsire

incidente în cazul infracțiunilor de act sexual cu un minor și de corupere sexuală a
minorilor.
8. Participația penală este posibilă sub toate formele la infracțiunea de hărțuire

sexuală?
9. Hărţuirea sexuală este o infracţiune continuă?
10. Hărțuirea sexuală verticală este incriminată?
11. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor analizate în acest capitol?
12. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra libertății și
integrității sexuale?
35
Capitolul 7
INFRACȚIUNI CE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI ŞI
VIEŢII PRIVATE
CONŢINUT
7.1 Violarea de domiciliu

7.2 Violarea sediului profesional
7.3 Violarea vieții private
7.4 Divulgarea secretului profesional
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor ce aduc

atingere domiciliului şi vieţii private.
36
7.1. Violarea de domiciliu
Noțiune. Infracțiunea sus-menționată constă în pătrunderea fără drept, în orice

mod, într-o locuință, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără
consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia
[art. 224 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea persoanei fizice de
a avea un domiciliu.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o pătrundere într-un
domiciliu sau prin refuzul de a-l părăsi.
a) elementul material  acțiune de pătrundere/refuz.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  fără drept, în orice mod;
b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a libertății persoanei fizice
de a avea un domiciliu;
Tentativa  nu se pedepsește.
Consumare  momentul realizării acțiunii incriminate.
Forma agravată. Potrivit art. 224 alin. (2) C.pen., infracţiunea este mai gravă dacă
fapta se săvârşeşte de o persoană înarmată, în timpul nopţii sau prin folosire de calităţi
mincinoase.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate [art. 224 alin. (3) din codul sus-indicat].
7.2. Violarea sediului profesional

Noțiune. Infracțiunea de violare a sediului profesional constă în pătrunderea fără
drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își
desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei
îndreptățite [art. 225 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea persoanei juridice
sau fizice de a avea un sediu profesional.
37
Subiectul pasiv  orice persoană fizică sau juridică.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o pătrundere într-un
sediu profesional sau prin refuzul de a-l părăsi.
a) elementul material  acțiune de pătrundere/refuz.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  fără drept, în orice mod;
b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a libertății persoanei juridice
sau fizice de a avea un sediu profesional;
Forma agravată. Potrivit art. 225 alin. (2) C.pen., infracţiunea este mai gravă dacă
fapta se săvârşeşte de o persoană înarmată, în timpul nopţii sau prin folosire de calităţi
mincinoase.
persoanei vătămate [art. 225 alin. (3) din codul sus-indicat].
7.3. Violarea vieții private

Noțiune. Infracțiunea de violare a vieții private constă în atingerea adusă vieții
private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu
mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau
încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private [art. 226 alin. (1)
C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la libertatea persoanei fizice de
a avea o viață privată normală.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o interceptare a
convorbirilor sau comunicărilor ori imaginilor.
a) elementul material  acțiune de interceptare.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  fără drept;
b) urmarea imediată principală  atingerea adusă vieții private;
38
Sancțiunea  închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.
Forme agravate. Infracţiunea are două forme agravate, prevăzute în alin. (2) și (5)
ale art. 226 C.pen.
A. Prima formă agravată constă, potrivit alin. (2) al articolului menționat mai
sus, în divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor,
convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1) al aceluiași articol, către o altă persoană
sau către public
B. A doua formă agravată constă, conform alin. (5) al art. 226 C.pen., în
plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul
săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1)-(2) ale aceluiași articol.
Cauză justificativă specială. Potrivit art. 226 alin. (4) C.pen., nu constituie
infracțiune fapta săvârșită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul
căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes
legitim;
b) dacă persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori
auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la
dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața
comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs
persoanei vătămate.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mișcare în condițiile prevăzute în
art. 226 alin. (3) din codul sus-indicat (dar numai cu privire la anumite fapte).
7.4. Divulgarea secretului profesional

Noțiune. Infracțiunea sus-indicată constă în divulgarea, fără drept, a unor date sau
informații privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei
persoane, de către acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori
funcției și care are obligația păstrării confidențialității cu privire la aceste date [art. 227 alin.
(1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la un aspect al vieţii private a
persoanei (altul decât cel menționat la infracțiunea de violare a vieții private).
39
Subiectul activ  calificat. Participația penală nu este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv  necalificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează printr-o divulgare a unor date
sau informații privind viața privată a unei persoane.
a) elementul material  acțiune de divulgare.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  fără drept.
Aptitudinea acțiunii incriminate  de natură să aducă un prejudiciu unei
persoane;
b) urmarea imediată principală  atingerea adusă vieții private;
persoanei vătămate [art. 227 alin. (2) C.pen.].
40
1. Elementul subiectiv în cazul infracțiunii de omor constă în:
a. Intenție;
b. Intenție depășită;
c. Culpă.
R: a
2. Cauza justificativă specială prevăzută în art. 226 alin. (4) C.pen. este
incidentă în toate variantele de incriminare a faptei de violare a vieții private?
R: nu (arătați la care dintre ele).
3. Citiți cu atenţie afirmaţiile următoare. Dacă le considerați adevărate,

încercuiți litera A, iar dacă le apreciați false, încercuiți litera F.
A. F. Lipsirea de libertate în mod ilegal este mai gravă în cazul în care fapta este
săvârşită în timpul nopţii.
R: F
A. F. Luarea de ostatici reprezintă infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
R: A
A. F. Violarea de domiciliu este incriminată în forma tentativei.
R: F
A. F. La infracţiunea de şantaj, forma de vinovăţie cerută de lege este intenţia
indirectă.
R: F
4. Redați conţinutul legal al infracţiunii de hărţuire sexuală:

.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
........................................................................................................................................
5. Completați spaţiile punctate astfel încât să obţineți afirmaţii adevărate:

a. În ceea ce priveşte subiectul activ, infracţiunea de viol poate fi săvârşită de
................................................................................................................................................
b. Sub aspect subiectiv, infracţiunea de viol se săvârşeşte.............................................
c. În cazul infracţiunii de act sexual cu un minor, consumarea are loc în momentul......
................................................................................................................................................
R: a. orice persoană, indiferent de sex; b. cu intenţie directă; c. realizării
actului sexual.
6. Rezolvați următoarea speţă:

X, angajat la morga unui spital, a întreţinut raporturi sexuale cu una dintre
persoanele de sex feminin ce era declarată moartă, fiind depozitată în locaţia de care se
ocupa el. Ulterior, datorită acestui lucru, aceasta, aflându-se în moarte clinică, şi-a
revenit, reluându-şi complet funcţiile biologice, fiind externată la 10 zile după aceea.
Ce infracţiune a comis X?
41
Capitolul 8
INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
42
CONŢINUT
8.1. Furtul
8.2. Furtul calificat (agravat)
8.3. Tâlhăria
8.4. Tâlhăria calificată (agravată)
8.5. Tâlhăria urmată de moartea victimei
8.6. Abuzul de încredere
8.7. Gestiunea frauduloasă
8.8. Însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor
8.9. Înşelăciunea
8.10. Distrugerea
8.11. Distrugerea calificată
8.12. Distrugerea din culpă
8.13. Tulburarea de posesie
OBIECTIVE
Studiul acestei teme va clarifica rolul incriminării faptelor contra patrimoniului.
43
8.1. Furtul
Noțiune. Potrivit art. 228 alin. (1) C.pen., furtul (simplu) constă în luarea unui bun
mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l
însuși pe nedrept.
Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de
energie care are valoare economică [art. 228 alin. (3) din codul sus-menționat].
Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar
în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane
[art. 228 alin. (2) C.pen.].
De asemenea, constituie furt (în scop de folosință) și fapta care are ca obiect un
vehicul, săvârșită în scopul de a-l folosi pe nedrept [art. 230 alin. (1) din codul sus-indicat].
În fine, constituie furt (în scop de folosință) și folosirea fără drept a unui terminal de
comunicații al altuia sau folosirea unui terminal de comunicații racordat fără drept la o rețea,
dacă s-a produs o pagubă [art. 230 alin. (2) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la posesia și detenția bunurilor
mobile aflate în patrimoniul persoanei vătămate.
Obiectul material  bunul mobil.
Subiectul pasiv  orice persoană (fizică sau juridică).
Latura obiectivă  furtul se realizează prin luarea unui bun mobil din posesia sau
detenția altuia.
a) elementul material  acțiune de luare;
b) urmarea imediată  scoaterea bunului din posesia sau detenția altuia,
respectiv producerea unei pagube [art. 230 alin. (2) C.pen.];
Latura subiectivă  intenția directă (în principiu).
Tentativa se pedepsește (art. 232 din codul sus-indicat).
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda; însă furtul în scop de
folosință, cu cele două variante, se sancționează cu pedeapsa menționată anterior, ale cărei
limite speciale se reduc cu o treime (art. 230 C.pen.).
8.2. Furtul calificat (agravat)

Noțiune. Furtul calificat constă în furtul simplu săvârșit în unul dintre elementele
circumstanțiale prevăzute în art. 229 C.pen. Acest articol are următorul conţinut legal:
,,(1) Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul nopţii;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei
adevărate ori a unei chei mincinoase;
44
e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de
supraveghere, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoană având asupra sa o armă, pedeapsa este închisoarea de
la 2 la 7 ani.
(3) Furtul privind următoarele categorii de bunuri:
a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse
petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;
b) componente ale sistemelor de irigaţii;
c) componente ale reţelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz
de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la
accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian
şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului
şi a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii,
radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii, se pedepseşte cu închisoarea de
la 3 la 10 ani.”
Furtul agravat constă în furtul simplu și/sau calificat săvârșit în condițiile prevăzute
în art. 2561 C.pen. Acest articol are următorul conţinut legal:
„Dacă faptele prevăzute la art. 228, 229 (...) au produs consecințe
deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu
jumătate.”
Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de
2.000.000 lei (art. 183 C.pen.).
8.3. Tâlhăria
Noțiune. Potrivit art. 233 C.pen., tâlhăria (simplă) constă în furtul săvârșit prin
întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență
sau neputința de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de
mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori
pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
Latura obiectivă  elementul material are o structură complexă: acţiunea de luare
a unui bun mobil – acţiunea principală; violenţa – acţiunea secundară.
Formele infracțiunii:
A. Tentativa se pedepsește (art. 237 din codul sus-indicat).
B. Consumarea faptei are loc în momentul în care sunt realizate ambele
acţiuni – principală şi secundară.
Sancțiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
45
8.4. Tâlhăria calificată (agravată)
Noțiune. Tâlhăria calificată constă în tâlhăria simplă săvârșită în unul dintre
elementele circumstanțiale prevăzute în art. 234 C.pen. Acest articol are următorul
conţinut legal:
,,(1) Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:
a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau
paralizante;
b) prin simularea de calităţi oficiale;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) în timpul nopţii;
e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional, se pedepseşte cu
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu
închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca
urmare vătămarea corporală”.
Tâlhăria agravată constă în tâlhăria simplă și/sau calificată săvârșită în condițiile
prevăzute în art. 2561 C.pen. Acest articol are următorul conţinut legal:
„Dacă faptele prevăzute la art. (...) 233, 234 (...) au produs consecințe
deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu
jumătate.”
Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de
2.000.000 lei (art. 183 C.pen.).
8.5. Tâlhăria urmată de moartea victimei

Noțiune. Potrivit art. 236 C.pen., dacă faptele prevăzute în art. 233 şi art. 234 din
același cod au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18
ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
8.6. Abuzul de încredere

Noțiune. Infracțiunea de abuz de încredere constă în însușirea, dispunerea sau
folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredințat în
baza unui titlu și cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui [art. 238 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încredere.
Obiectul material  bunul mobil.
Subiectul activ  calificat. Participația penală este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv  orice persoană (fizică sau juridică) ori statul.
46
Situaţia premisă  titlul.
Latura obiectivă  abuzul de încredere se realizează prin însușirea, dispunerea sau
folosirea unui bun mobil al altuia ori refuzul de a-l restitui.
a) elementul material  acțiune de însușire/ dispunere/ folosire/refuz;
Modul de realizare a acțiunii incriminate  pe nedrept,
b) urmarea imediată  scoaterea bunului din sfera de stăpânire a
subiectului pasiv;
8.7. Gestiunea frauduloasă

Noțiune. Infracțiunea sus-menționată constă în pricinuirea de pagube unei persoane,
cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie
să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri [art. 242 alin. (1) C.pen.].
Obiectul material  universalitate de bunuri mobile și/sau imobile.
Subiectul activ  calificat. Participația penală este posibilă sub toate formele.
Situaţia premisă  raportul juridic de administrare sau conservare.
Latura obiectivă  gestiunea frauduloasă se realizează prin pricinuirea de pagube.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de producere de pagube;
b) urmarea imediată  pagubă;
Consumare  momentul producerii pagubei.
Forme agravate:
47
A. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 242 alin. (2) C.pen., atunci când
gestiunea frauduloasă a fost săvârșită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora.
B. Infracţiunea este și mai gravă, potrivit art. 242 alin. (3) C.pen., atunci când
faptele prevăzute în alin. (1)-(2) ale aceluiași articol au fost săvârșite în scopul de a
dobândi un folos patrimonial.
8.8. Însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la

făptuitor
Noțiune. Infracțiunea sus-indicată constă în fapta de a nu preda în termen de 10 zile
un bun găsit autorităților sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al
său [art. 243 alin. (1) C.pen.].
Infracțiunea mai constă și în însușirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparține altuia,
ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia făptuitorului, sau în nepredarea acestuia în
termen de 10 zile din momentul în care a cunoscut că bunul nu îi aparține [art. 243 alin.
(2) C.pen.]
Obiectul material  bunul găsit.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin nepredarea unui bun
găsit autorităților sau celui care l-a pierdut, precum și prin dispunerea de acel bun ca de al
său; totodată, se mai realizează prin însușirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparține
altuia sau prin nepredarea acestuia; termenul de predare este de 10 zile.
a) elementul material  acțiune de dispunere/însușire; inacțiune de
nepredare;
b) urmarea imediată  atingerea adusă patrimoniului subiectului pasiv;
Sancțiunea  închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda.
Aspecte procesuale  împăcarea înlătură răspunderea penală [art. 243 alin. (3)
C.pen.].
48
8.9. Înșelăciunea
Noțiune. Infracțiunea de înșelăciune constă în inducerea în eroare a unei persoane
prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte
adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și
dacă s-a pricinuit o pagubă [art. 244 alin. (1) C.pen.].
Obiectul material  bunul mobil/bunul imobil/înscrisurile cu valoare patrimonială.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin inducerea în eroare a
unei persoane (fizice sau juridice) ori a statului.
a) elementul material  acțiune de inducere în eroare.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  prezentare ca adevărată a
unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate;
b) urmarea imediată  pagubă
c) legătura de cauzalitate  trebuie să existe
Tentativa  se pedepsește [art. 248 C.pen.].
Consumare  momentul producerii pagubei.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Formă agravată. Potrivit art. 244 alin. (2) teza I C.pen., înşelăciunea este mai
gravă dacă a fost săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase.
Cauză modificatoare de pedeapsă  dacă mijlocul fraudulos constituie prin el
însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni [art. 244 alin. (2) teza
a II-a C.pen.].
Aspecte procesuale  împăcarea înlătură răspunderea penală [art. 244 alin. (3)
C.pen.].
8.10. Distrugerea
Noțiune. Infracțiunea sus-menționată constă în distrugerea, degradarea sau
aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea luării
măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea
măsurilor luate [art. 253 alin. (1) C.pen.]. Această formă tipică este denumită distrugere
simplă.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la integritatea bunurilor.
49
Obiectul material  bunul mobil/imobil.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea de devastare
a unui bun.
a) elementul material  acțiune de distrugere/degradare/aducere în
stare de neîntrebuințare/împiedicare/înlăturare;
Forme agravate:
A. Potrivit alin. (2) al art. 253 C.pen., distrugerea este mai gravă în cazul
în care are ca obiect un înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte
altei persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin
aceasta s-a produs o pagubă.
B. Conform alin. (3) al art. 253 din codul sus-menționat, infracţiunea
este, de asemenea, mai gravă, dacă fapta prevăzută în alin. (1) al aceluiași articol priveşte
bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.
C. Potrivit alin. (4) al art. 253 C. pen. infracţiunea de distrugere este şi
mai gravă dacă distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui
bun a fost săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă
este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri.
8.11. Distrugerea calificată

Noțiune. Infracţiunea de distrugere calificată constă în săvârşirea vreuneia dintre
faptele prevăzute în art. 253 C.pen. având ca urmare un dezastru [art. 254 alin. (1) din
același cod].
Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor
lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare
moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane [art. 254 alin. (2) C.
pen.].
Sancțiunea  închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi..
50
8.12. Distrugerea din culpă
Noțiune. Infracțiunea sus-indicată constă în distrugerea, degradarea ori aducerea în
stare de neîntrebuințare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparține făptuitorului, în
cazul în care fapta este săvârșită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
mijloc și dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri [art. 255 alin. (1)
C.pen.].
Infracţiunea este asemănătoare cu forma agravată a infracţiunii de distrugere
prevăzute în art. 253 alin. (4) C.pen. Deosebirea constă în forma de vinovăţie: prima se
comite din culpă, iar cea de-a doua, cu intenţie.
Fapta constituie infracţiune chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.
Consumarea  momentul în care se produce pericolul public.
Formă agravată. Potrivit alin. (2) al art. 255 C.pen., distrugerea din culpă este mai
gravă în cazul în care a avut ca urmare un dezastru.
Dezastrul are accepţiunea de la art. 254 alin. (2) din codul menționat mai sus.
Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma culpei.
Tentativa nu este posibilă.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se produce moartea sau
vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.
Sancţiunea constă în închisoare de la 5 la 12 ani.
8.13. Tulburarea de posesie
Noțiune. Infracțiunea de tulburare de posesie constă în ocuparea, în întregime sau

în parte, fără drept, prin violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea
semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia [art. 256 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la posesia bunurilor
imobile.
Obiectul material  bunul imobil.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin ocuparea unui imobil
aflat în posesia unei persoane (fizice sau juridice) ori a statului.
a) elementul material  acțiune de ocupare, în întregime sau în parte.
Modul de realizare a acțiunii incriminate  fără drept;
violența/amenințarea/desființarea sau strămutarea semnelor de hotar;
51
Consumare  momentul ocupării imobilului.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani sau amenda.
1. Infracțiunea de furt:
a. Nu are obiect material;
b. Poate avea un caracter continuu;
c. Se comite din culpă.
R: b
2. Infracţiunea de înșelăciune:
a. Are ca urmare imediată o pagubă;
b. Are ca urmare imediată o stare de pericol;
52
c. Are ca urmare imediată atât o stare de pericol, cât și o pagubă.
R: a
3. Se dă următorul text: „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia,
fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
a. Indică infracţiunea pe care o defineşte textul ............................................................
.................................................................................................................. .
b. Care este obiectul juridic special al acestei infracţiuni ..............................................
.................................................................................................................. .
c. Cum este apărată posesia legitimă ..........................................................................
.................................................................................................................. .
d. Care este obiectul material al acestei infracţiuni .......................................................
.................................................................................................................. .
4. Obiective: Studentul va fi capabil:

● să identifice problema pusă în discuţie;
● să prezinte teoriile propuse în doctrină;
● să indice teoria adoptată de Codul penal în vigoare;
● să utilizeze adecvat limbajul juridic.
Enunţ:
♦ Elaborează un eseu liber pornind de la punctul de vedere exprimat
în următorul citat: „În situaţiile în care făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc
asigurat cu pază, fapta se consumă tot la momentul apropiaţiunii, şi nu
atunci când agentul a reuşit să depăşească paza” (O. Loghin, A. Filipaş).
Schema de notare va urmări obiectivele de evaluare propuse.
5. Definiți patrimoniul.
6. Analizați dispozițiile art. 231 C.pen.
7. Care sunt teoriile adoptate în materia consumării infracțiunii de furt?

8. Furtul se poate comite și cu intenție indirectă?
9. Analizați elementele circumstanţiale ale furtului calificat.
10. Analizați opiniile care s-au exprimat în doctrină şi în practica judiciară
cu privire la problema delimitării tâlhăriei de infracţiunea de şantaj.
11. Cu ce formă de vinovăție se comite tâlhăria urmată de moartea
victimei?
12. Când se consumă infracțiunea de însușire a bunului găsit sau ajuns din
eroare la făptuitor?
13. Înșelăciunea are o situație premisă?
14. Este incriminată înşelăciunea prin emiterea de cecuri fără
acoperire?
15. Actele de pregătire au relevanță penală în caazul infracțiunilor contra
patrimoniului?
53
16. Este incriminată tentativa la formele agravate ale infracţiunii de
distrugere?
17. Elaborați un eseu de trei pagini având următorul titlu: „Distrugerea
calificată”.
18. În cazul infracțiunilor de distrugere, subiect activ poate fi chiar și
proprietarul bunului distrus?
19. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în ipoteza infracțiunilor
analizate în prezentul capitol.
54
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Codul penal (Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare),

disponibil și pe site-ul http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/109855.
2. Alexandru BOROI, Drept penal. Partea specială. Conform Noului Cod penal,
ediția 2, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014.
3. Gheorghe IVAN, Mari-Claudia IVAN, Drept penal. Partea generală conform
noului Cod penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
2019.
4. Gheorghe IVAN, Mari-Claudia IVAN, Drept penal. Partea specială conform noului
Cod penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019.
5. Gheorghe IVAN, Drept penal. Partea specială. Cu referiri la Noul Cod penal,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010.
6. Gheorghe IVAN, Mihaiela MAXIM, Studiu criminologic privind infracțiunile de
omor (simplu și calificat) și de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ce au
făcut obiectul trimiterilor în judecată în perioada anilor 2011-2015, în ,,Pro Lege”
nr. 4/2018, p. 247-281 [disponibil și pe site-urile: http://revistaprolege.ro/revista-
pro-lege-nr-4-2018/;
http://mpublic.ro/sites/default/files/PDF/PUBLICATII/analiza_crim_2018.pdf].
7. Gheorghe IVAN; Mari-Claudia IVAN  articole publicate în revista ,,Pro Lege” nr.
2/2016  2-3/2019 [publicație a Ministerului Public (disponibilă și pe site-urile:
http://revistaprolege.ro/; https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=1496)].
55

Drept Penal. Partea Specială I

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Drept Penal. Partea Specială I

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea „Dunărea de Jos”

Departamentul pentru Învățământ la Distanță

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I

Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN

Facultatea: Științe Juridice, Sociale și Politice

Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN

8.5. Tâlhăria urmată de moartea victimei….………………………………………………..47

8.6. Abuzul de încredere ………...…….………………………………………………………47

8.7. Gestiunea frauduloasă …….…….……………………………………………………….48

8.9. Înșelăciunea …………...…….…….………………………………………………………50

8.10. Distrugerea …………...…….…….………………………………………………………50

8.11. Distrugerea calificată …………...…….…….………………………………………….51

8.12. Distrugerea din culpă …………...…….…….………………………………………….52

8.13. Tulburarea de posesie …………...…….…….………………………………………...52

1.2. Omorul calificat

1.3. Uciderea la cererea victimei

1.4. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

1.5. Uciderea din culpă

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în uciderea din culpă a unei persoane

1. Definiţi partea specială a dreptului penal.

3. Care sunt formele de participație penală posibile la infracțiunea de omor?

2.1 Lovirea sau alte violențe

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului fiecărei infracțiuni contra

2.2. Vătămarea corporală

Noțiune. Potrivit normei de incriminare, infracţiunea sus-indicată există dacă vreuna

2.4. Vătămarea corporală din culpă

2.5. Relele tratamente aplicate minorului

4. Analizați subiecții infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.

3.1 Violența în familie

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor săvârșite asupra

3.2. Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

Cadru. Conform art. 200 alin. (1) C.pen.:

4.1 Întreruperea cursului sarcinii

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor săvârșite asupra

4.1. Întreruperea cursului sarcinii

4.2. Vătămarea fătului

Noțiune. Infracţiunea sus-menționată în formă tip constă în vătămarea fătului, în

1. Elaborează un eseu de cinci pagini având următorul titlu: „Infracțiunea de

2. Definiţi situația premisă. Există o asemenea situație în cazul agresiunilor asupra

3. Subiect activ al infracțiunii de întrerupere a cursului sarcinii poate fi și un medic? Dar

5. Subzistă vreo cauză justificativă specială în cazul agresiunilor asupra fătului?

6. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul agresiunilor asupra fătului?

5.1 Lipsirea de libertate în mod ilegal

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra libertății.

5.1. Lipsirea de libertate în mod ilegal

Noțiune. Infracţiunea de amenințare constă în fapta de a amenința o persoană cu

Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în constrângerea unei persoane să

Noțiune. Infracţiunea de hărțuire constă în fapta celui care, în mod repetat,

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra libertății

6.2. Agresiunea sexuală

6.3. Actul sexual cu minor

6.4. Coruperea sexuală a minorilor

b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a relaţiilor sociale care

6.5. Racolarea minorilor în scopuri sexuale

Noțiune. Potrivit art. 222 C.pen., infracțiunea sus-menționată constă în fapta

b) urmarea imediată principală  starea de încălcare a relaţiilor sociale care

Noțiune. Infracţiunea de hărțuire sexuală (orizontală) constă în pretinderea în mod

1. Coautoratul este posibil la infracțiunea de viol? În caz afirmativ, argumentați.

2. Ce se înţelege prin act sexual?

3. De ce infracţiunea de viol se comite numai cu intenţie directă?

4. În ce condiții actele de agresiune sexuală se absorb în infracțiunea de viol?

5. Cu ce formă de vinovăție se comite violul care a avut ca urmare moartea victimei?

7. Identifcați opinia critică exprimată în doctrină privitoare la cauzele de nepedepsire