SjL^.

JZ
Parlamentul
Republicii Moldova

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Biroului permanent

al Parlamentului Republicii Moldova

în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția Republicii Moldova și

art. 47 din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, se

înaintează cu titlu de inițiativă legislativă, proiectul de lege pentru modificarea

Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022

Anexă: Proiectul de lege

Nota informativă

Deputați în Parlamentul Republicii Moldova

Olesea STAMATE

Republica Moldova, MD-2004, Chișinău info@parlament.md

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105 www.parlament.md
 Proiect

LEGE
pentru modificarea Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. - Codul electoral nr. 325/2022 (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2022, nr. 426-427, art. 770), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. La articolul 16:
alineatul (2) se completează cu litera f) cu următorul cuprins:
,,f) persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind
declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel puțin unuia din
următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării hotărârii
respective:
1) sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au
fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării
neconstituționalității partidului politic;
2) au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării
principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument
distinct la declararea neconstituționalității partidului politic;
3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor
persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau
ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte
în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului politic;
4) au realizat nemijlocit alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile
prevăzute la pct. 1) - 3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții
Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic.
Restricția dată durează o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii
Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.
în vederea aplicării restricției date, Inspectoratul General al Poliției, Centrul
Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală
de comun cu procuraturile specializate prezintă în adresa Comisiei Electorale
Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor date, cu
menționarea expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza
informațiilor prezentate, întocmește lista persoanelor ce cad sub incidența prezentei
restricții și o comunică organelor electorale, care vor ține cont de aceasta în cazul
aplicării restricției la înregistrarea concurenților electorali.”;
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Restricția prevăzută la alin. (2) lit. f) nu se aplică persoanei care,
încadrându-se în una din situațiile prevăzute la norma respectivă, poate prezenta
probe ce ar demonstra într-un mod neechivoc că aceasta, anterior declarării
neconstituționalității partidului politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul
partidului politic la acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității
acestuia sau s-a disociat într-un mod public de aceste acțiuni.”.

2. Articolul 68:
la alineatul (1) litera f) liniuța întâi, textul „lit. c) - e)” se substituie cu textul
„lit. c) - f)”;
articolul se completează cu alineatul (l1) cu următorul cuprins:
„(l1) Candidatul care cade sub incidența restricției prevăzute la art. 16 alin.
(2) lit. f) și care dorește să fie înregistrat în calitate de concurent electoral prezintă,
suplimentar la documentele prevăzute la alin. (1), toate probele ce ar demonstra într-
un mod neechivoc că acesta, anterior declarării neconstituționalității partidului
politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul partidului politic la acțiunile ce
au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau că acesta s-a disociat într-
un mod public de aceste acțiuni.”;
se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:
„(51) în cazul candidaților prevăzuți la alin. (I1), organul electoral competent,
atunci când acesta nu este nemijlocit Comisia Electorală Centrală, va efectua sau va
refuza înregistrarea candidatului doar după aprobarea prealabilă din partea Comisiei
Electorale Centrale, conform prevederilor art. 125 din Codul administrativ, care va
realiza cu această ocazie o verificare a probelor depuse de către candidat și va oferi
un răspuns motivat. Prin derogare de la art. 125 alin. (2) din Codul administrativ,
Comisia Electorală Centrală va comunica răspunsul la solicitarea de aprobare în
cadrul termenului prevăzut la alin. (5). în cazul în care organul electoral competent
să efectueze sau să refuze înregistrarea candidatului este Comisia Electorală
Centrală, aceasta va efectua din oficiu verificarea probelor depuse de către candidat
înainte de emiterea unei decizii pe marginea cererii acestuia. în contextul verificării
probelor depuse de către candidat, Comisia Electorală Centrală asigură audierea
candidatului respectiv, care poate fi asistat și de un avocat.”.

3. Articolul 91:
se compelează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

3
 „(31) Prin derogare de la prevederile alin. (2) și (3), în cazul depunerii unor
contestații cu privire la deciziile organelor electorale emise în conformitate cu
prevederile art. 68 alin. (51), nu este necesară respectarea procedurii prealabile.”
la alineatul (5), după cuvintele „Acțiunile în contencios administrativ privind
legalitatea”, se completează cu textul „deciziilor organelor electorale emise în
conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a”.

4. Articolul 98 alineatul (1) punctul 2) se completează cu litera a1) cu

următorul cuprins:
„a1) contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în
conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51).”

5. La articolul 102 alineatul (5) litera e), textul „lit. c) - e)” se substituie cu
textul „lit. c) - f)”.

Art, IL - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.
(2) în termen de 3 zile lucrătoare de la intrare în vigoare a prezentei legi,
Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de
Informații și Securitate și Procuratura Generală de comun cu procuraturile
specializate vor realiza o examinare a incidenței prevederilor art. I, prin prisma
competențelor legale ale fiecăreia din aceste autorități, și vor comunica informațiile
relevante în adresa Comisiei Electorale Centrale.
(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), Comisia Electorală Centrală,
în termen de 1 zi lucrătoare, întocmește lista persoanelor ce cad sub incidența
restricțiilor prevăzute de prezenta lege și o comunică organelor electorale, care vor
ține cont de acestea și vor asigura aplicarea restricției în cazul înregistrării
concurenților electorali în contextul unor perioade electorale în curs de desfășurare
la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în cadrul oricăror perioade
electorale subsecvente.
(4) Organele electorale vor realiza o verificare din oficiu a concurenților
electorali înregistrați la data comunicării listei prevăzute la alin. (3) și vor asigura
anularea înregistrărilor concurenților electorali care cad sub incidența restricțiilor
prevăzute de prezenta lege dacă, la data intrării în vigoare a acesteia, nu a expirat
termenul legal prevăzut pentru înregistrarea candidaților în contextul unor perioade
electorale în curs de desfășurare.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

4
 NOTĂ INFORMATIVĂ ” ■
la proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.
325/2022

L Denumirea autorului și, după caz, a participanților la elaborarea proiectului

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.
325/2022 a fost elaborat de către un grup de deputați în Parlamentul Republicii
Moldova.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ și finalitățile
urmărite
Prezentul proiect de lege a fost elaborat cu scopul de a pune în acord cadrul
normativ în vigoare la considerentele Curții Constituționale avute în vedere cu ocazia
emiterii Hotărârii nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic
„Șor” (stabilindu-se prin aceasta neconstituționalitatea partidului menționat și
dizolvarea acestuia din momentul pronunțării hotărârii Curții), dar și a Hotărârii nr.
16/2023 pentru controlul constituționalității articolului 16 alin. (2) Ut. e) din Codul
electoral.
Menționăm că prevederea de la art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral a fost
inclusă în cuprinsul acestuia prin Legea nr. 220/2023 pentru modificarea unor acte
normative (implementarea unor considerente ale Hotărârii Curții Constituționale nr.
10/2023privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”), stabilindu-se
astfel că persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind
declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al
organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele
care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, nu
vor putea fi alese în cadrul unor scrutine electorale pe o perioadă de 5 ani de la data
pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
Norma respectivă între timp a format obiectul controlului de constituționalitate
realizat de către Curtea Constituțională, care, prin Hotărârea nr. 16/2023, a declarat-
o neconstituțională. Pentru a adopta decizia dată, Curtea a reținut ca principale carențe
ale prevederii respective următoarele:
1. Faptul că norma legală instituie o interdicție de a candida ce se aplică în
funcție de exercitarea unei funcții de către candidați în cadrul partidului declarat
neconstituțional (de membru al organului executiv al partidului sau de persoană
care a ocupat o funcție electivă), Curtea considerând că acest criteriu utilizat de
legislator pentru a le interzice persoanelor să candideze nu este unul obiectiv (în
contextul în care cerința ca restricția să se aplice în baza unor criterii obiective reiese
expres din Avizul consultativ din 8 aprilie 2022pentru Curtea Administrativă Supremă
a Lituaniei, oferit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Relevante în acest sens sunt următoarele considerente particulare ale Curții
Constituționale:

5
 60. Curtea admite că în cazul în care un partid este declarat neconstitutional, pot
exista anumite prezumții cu privire la răspunderea persoanelor care dețineau funcții
în cadrul partidului în discuție, mai cu seamă a celor care dețineau funcții de
conducere. Totuși, problema se pune dacă asemenea prezumții generale sunt
suficiente pentru a le interzice persoanelor care cad sub incidența lor să candideze la
alegeri, având în vedere cariera politică a acestora. Curtea observă că legislatorul a
limitat domeniul de aplicare a acestei prezumții doar la candidata care dețineau unele
funcții la momentul declarării neconstituționalității partidului. Acest fapt presupune
intenția legislatorului de a asocia, în mod automat, aceste persoane cu faptele pentru
care partidul a fost declarat neconstituțional.
61. Curtea retine că asemenea prezumții generale, bazate doar pe funcția deținută
în partid, nu au în vedere contribuția individuală a candidatului la faptele pentru care
partidul a fost declarat neconstitutional. De exemplu. în cazul membrilor organului
executiv central al partidului declarat neconstituțional, Curtea recunoaște că această
categorie de persoane este implicată în procesul de luare a deciziilor în partid și că
în cazul declarării neconstituționalității partidului, legislatorul ar putea avea un
interes legitim să le stabilească anumite interdicții, precum interdicția de a candida
la alegeri. Totuși, legislatorul trebuie să aibă în vedere că pot exista situații în care
unii membri minoritari ai organului executiv central al partidului s-ar putea disocia
de acțiunile partidului până la declararea neconstituționalității partidului sau că unii
membri ai organului executiv al partidului nu au participat la luarea unor decizii
imputate ulterior la declararea neconstituționalității partidului. în aceste situații.
norma contestată nu face deosebire între membrii organului executiv al partidului
care au participat activ la faptele pentru care partidul a fost declarat neconstitutional,
cei care au avut un rol neutru, nesemnificativ sau nu au avut niciun rol si cei care s-
au disociat de acțiunile partidului. Această situație este valabilă si în cazul
persoanelor care au ocupat funcții elective din partea partidului. Astfel, norma
contestată nu permite luarea unor decizii individualizate si consideră că un grup
întreg este responsabil. în mod colectiv, de încălcările care au condus la declararea
neconstituționalității partidului.
62. în jurisprudența sa, Curtea Europeană a criticat interdicțiile formulate în
termeni absoluți și la modul general, care nu prevăd excepții, fiind aplicate în mod
automat. Curtea Europeană a subliniat necesitatea de a „ individualiza ” restrângerea
exercițiului drepturilor electorale și de a ține cont de comportamentul real al
indivizilor, mai curând, decât de o amenințare percepută pe care o reprezintă un grup
de persoane (a se vedea Kara-Murza v. Federația Rusă, 4 octombrie 2022, §§ 48-
50).”.
în baza la aceste considerente, Curtea a conchis că restricția contestată nu are la
bază criterii obiective, este una generală și nu este sensibilă la circumstanțele
particulare.
2) 0 a doua carență sesizată de Curtea Constituțională vizează faptul că dispozițiile
legale contestate nu asigură un remediu efectiv împotriva eventualelor decizii ale

6
organelor electorale bazate pe acest motiv de respingere a înregistrării
candidaților la alegeri și nu sunt însoțite de suficiente garanții apte să asigure o
protecție împotriva arbitrariului.

Luându-se act de aceste concluzii ale Curții Constituționale, precum și reținându-

se un șir de alte considerente relevante expuse în cuprinsul Hotărârii nr. 16/2023, ce
stabilesc că:
- „44. Potrivit articolului 41 alin. (4) din Constituție, sunt neconstituționale
partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței,
a integrității teritoriale a Republicii Moldova. Deși nimic din Hotărârea Curții
Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023 nu sugerează Parlamentului o obligație de
a impune măsuri restrictive în privința drepturilor electorale ale membrilor
partidului declarat neconstituțional, Curtea admite că dispozițiile contestate
urmăresc realizarea mai multor scopuri legitime menționate în articolul 54 alin. (2)
din Constituție (e.g.,protecția securității naționale, a integrității teritoriale, a ordinii
publice, a drepturilor, libertăților și demnității altor persoane) și că există o legătură
rațională între aceste scopuri și prevederea contestată.
- „ 45. în această cauză, autorii sesizării consideră că interdicția de a candida are
un caracter general și nu permite o aplicare individualizată. Curtea reține că, în
Avizul consultativ din 8 aprilie 2022 pentru Curtea Administrativă Supremă a
Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că la aprecierea
proporționalității unei măsuri generale care restricționează exercițiul dreptului de a
candida pentru ocuparea unei funcții elective trebuie analizate următoarele chestiuni:
dacă durata restricției este limitată în timp sau dacă există posibilitatea de a solicita
reexaminarea acesteia; dacă restricția se aplică pe baza unor criterii obiective; dacă
procedura de aplicare a restricției este însoțită de suficiente garanții apte să asigure
protecția împotriva arbitrariului (a se vedea §§ 90-96 din Aviz). (...)
47. De asemenea, potrivit Curții Europene, ponderea care trebuie acordată
existenței unui termen limită și posibilității de a solicita reexaminarea interdicției
nu presupune că aceste două elemente trebuie neapărat combinate (a se vedea § 92
din Avizul consultativ din 8 aprilie 2022).
- „ 55. în acest context, Curtea reține că trebuie făcută o distincție clară între
partidul politic care a fost declarat neconstituțional și drepturile membrilor acestui
partid. Interzicerea partidului nu este de natură să afecteze în mod direct drepturile
fundamentale ale tuturor acestor cetățeni. Astfel, restricțiile trebuie să se bazeze pe
criterii obiective care să aibă în vedere rolul jucat de candidat la acțiunile pentru
care partidul politic din care făcea parte afost declarat neconstituțional. ”, s-a recurs
la elaborarea prezentului proiect de lege, al cărui scop principal este de a asigura o
transpunere corespunzătoare a acestor considerente ale Curții Constituționale în cadrul
normativ în vigoare.
3. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi

7
 Prin intermediul prezentului proiect de lege se propune operarea unor modificări în
cuprinsul Codului Electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022, după cum urmează:
A) Completarea art. 16 alin. (2) din Cod cu o literă suplimentară, care va
consacra o restricție nouă a dreptului de a fi ales, ce va viza persoanele care, la data
pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității
unui partid politic, corespund cel puțin unuia din următoarele criterii ce au prezentat
relevanță în contextul pronunțării hotărârii respective:
1) sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost
menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității
partidului politic;
2) au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării
principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct
la declararea neconstituționalității partidului politic;
3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane
în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau ale unor
state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în
cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului politic;
4) au realizat nemijlocit alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile
prevăzute la pct. 1) - 3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții
Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic.
Restricția dată va dura o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții
Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic. în vederea
aplicării restricției date, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național
Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală de comun
cu procuraturile specializate vor prezenta în adresa Comisiei Electorale Centrale
informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor date, cu menționarea
expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza informațiilor
prezentate va întocmi lista persoanelor ce cad sub incidența acestei noi restricții și o
vor comunica organelor electorale, care vor ține cont de aceasta cu ocazia aplicării
restricției în contextul înregistrării concurenților electorali.
Astfel, prin intermediul acestei prevederi legale, se va realiza o schimbare de optică
față de prevederea legală anterioară, declarată între timp neconstituțională,
asigurându-se consacrarea, la nivel de lege, a unor criterii obiective, ce pot fi ușor
verificate și probate în baza unor acte oficiale (prin aceasta excluzându-se elementul
subiectiv legat de aprecierea întrunirii în fiecare caz în parte a acestor criterii), și care,
de această dată, vor viza o legătură nemijlocită a persoanei în privința căreia se
impune restricția legală cu circumstanțele care au determinat declararea
neconstituționalității partidului politic.
B) Completarea aceluiași art. 16 din Cod cu un alineat distinct, care va asigura
transpunerea în cadrul normativ a ideii Curții Constituționale legate de necesitatea
realizării unei individualizări în fiecare caz în parte, examinându-se situația particulară
a fiecărui subiect ce cade sub incidența restricției.

8
 în acest sens, noua prevedere va consacra, cu titlu de excepție, o posibilitate și
pentru persoanele, care cad sub incidența unuia din criteriile ce duc la impunerea
restricției de a fi ales, de a obține o exonerare de la aplicarea acestei restricții în cazul
în care situația particulară a acestuia indică faptul că această persoană între timp a
sesizat esența neconstituțională a activităților desfășurate de partid. Astfel, va fi
prevăzut faptul că restricția prevăzută de proiect nu se va aplica cu referire la persoana
care, încadrându-se în una din situațiile prevăzute la norma respectivă, poate prezenta
probe ce ar demonstra într-un mod neechivoc că aceasta, anterior .declarării
neconstituționalității partidului politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul
partidului politic la acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității
acestuia sau că s-a disociat într-un mod public de aceste acțiuni.
în contextul elaborării acestei prevederi legale, s-a ținut cont și de considerentul că,
la declararea neconstituționalității unui partid politic, în mod normal, nu se poate reieși
din abaterile particulare admise de unul din membrii acestuia, fie el și titular al unei
funcții de conducere în cadrul acestui partid, urmându-se a se analiza activitatea
partidului politic într-un context global. Astfel, se consideră judicios ca inclusiv
persoanele ce se vor încadra în unul din criteriile prevăzute de lege, dar care, între
timp, au ajuns la o conștientizare a efectului nociv al încălcărilor continui admise de
partid și care, în acest sens, au încercat să determine renunțarea în cadrul partidului
politic la acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau, după
caz, s-au disociat public de aceste acțiuni, să aibă posibilitatea de a participa la scrutine
electorale în contextul în care va putea proba într-un mod neechivoc aceste situații.
C) în continuare, art. 68 din Codul electoral va fi completat cu norme suplimentare
care vor reglementa aspectele de ordin organizatoric legate de punerea în aplicare a
acestei noi interdicții.
Astfel, candidatul care va cădea sub incidența restricției prevăzute la art. 16 alin. (2)
lit. f) și care va dori să fie înregistrat în calitate de concurent electoral va prezenta,
suplimentar la documentele prevăzute la alin. (1) de la art. 68, toate probele ce ar
demonstra într-un mod neechivoc că acesta, anterior declarării neconstituționalității
partidului politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul partidului politic la
acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau că acesta s-a
disociat în mod public de aceste acțiuni.
Organul electoral competent, atunci când acesta nu este nemijlocit Comisia
Electorală Centrală, va efectua sau va refuza înregistrarea candidatului doar după o
aprobare prealabilă din partea Comisiei Electorale Centrale, în conformitate cu
prevederile art. 125 din Codul administrativ, care va realiza cu această ocazie o
verificare a probelor depuse de către candidat (prin solicitarea informațiilor relevante
în acest context de la toate autoritățile publice competente) și va oferi un răspuns
motivat. Prin derogare de la art. 125 alin. (2) din Codul administrativ, Comisia
Electorală Centrală va comunica răspunsul la solicitarea de aprobare în cadrul
termenului prevăzut la alin. (5) de la art. 68. în cazul în care organul electoral
competent să efectueze sau să refuze înregistrarea candidatului este Comisia Electorală

9
Centrală, aceasta va efectua din oficiu verificarea probelor depuse de către candidat
înainte de emiterea unei decizii pe marginea cererii acestuia. în contextul verificării
probelor depuse de către candidat, Comisia Electorală Centrală va asigura audierea
candidatului respectiv, care, la alegere, va putea fi asistat și de un avocat.
Ulterior, în situația în care candidatul nu va fi de acord cu actul administrativ
individual emis în privința sa (în speță avându-se în vedere decizia organului electoral
privind refuzul de înregistrare a acestuia), acesta va avea posibilitatea legală de a-1
contesta în instanța de judecată, unde va putea pune în discuții legalitatea încadrării
sale în unul din criteriile prevăzute de lege, inclusiv asupra legalității acțiunilor
Comisiei Electorale Centrale în raport cu probele prezentate de acesta. Altfel spus,
persoana va avea posibilitatea să demonstreze cu probe atât faptul că nu se încadrează
în criteriile enumerate la art.16 alin.(2) lit.f) pct.l)-4), cat și faptul că ar trebui exceptat
de la aplicarea restricției întrucât s-a disociat inclusiv public de acțiunile partidului
declarat neconstituțional.
Cu titlu de precizare se va consacra faptul că, în cazul unor asemenea contestații, nu
va fi necesară parcurgerea procedurii prealabile (în contextul în care Comisia
Electorală Centrală, în calitate de autoritate publică ierarhic superioară, a participat
volitiv la adoptarea actului administrativ în privința candidatului), candidatul putându-
se.adresa direct în instanță. Totodată, reieșindu-se din același considerent specific -
cel al implicării Comisiei Electorale Centrale în procesul de adoptare a deciziei prin
intermediul unui instrument legal prevăzut de dreptul administrativ -, proiectul va
consacra faptul că, în cazul contestării deciziilor de refuz a înregistrării candidatului
emise în aceste circumstanțe particulare, examinarea contestației se va realiza de către
Curtea de Apel Chișinău, similar cu cazurile când se contestă legalitatea unor hotărâri
emise nemijlocit de Comisia Electorală Centrală.
Această soluție legală va asigura transpunerea considerentului Curții
Constituționale legat de necesitatea asigurării unei contradictorialități și a unor
garanții apte să asigure o protecție a persoanei împotriva arbitrariului.
D) în cadrul prevederilor finale și tranzitorii se stabilește faptul că legea va intra în
vigoare în momentul publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Derogarea de la regula generală privind intrarea în vigoare a actelor normative în
termen de o lună de la publicarea acestora în Monitorul Oficial (prevăzută în cuprinsul
art. 56 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative) este realizată în
contextul în care prezentul proiect de lege este elaborat în vederea punerii în acord a
cadrului normativ în vigoare cu hotărârile instanței de contencios constituțional,
urmărind totodată să asigure protecția efectivă a unor importante aspecte de ordin
public (prin protejarea activă a regimului democratic din stat față de riscurile ce ar
putea surveni de la activitatea unor persoane implicate direct în activitatea unui partid
politic declarat neconstituțional).
Dispozițiile tranzitorii ale proiectului urmează să asigure de asemenea
reglementarea regimului de tranziție la noul cadru normativ consacrat prin intermediul
prezentului proiect, tranziție realizată pe fundalul unei perioade electorale în curs de

10
desfășurare (legată de desfășurarea alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023).
Astfel, normele date vor reglementa atribuțiile fiecărei autorități publice relevante în
contextul implementării prevederilor prezentului proiect, stabilind totodată, în mod
special, că organele electorale vor realiza o verificare din oficiu a concurenților
electorali înregistrați la data comunicării listei prevăzute la alin. (3) din dispozițiile
finale și tranzitorii și vor asigura anularea înregistrărilor concurenților electorali care
cad sub incidența restricțiilor prevăzute de proiect, în măsura în care, la data intrării în
vigoare a acestuia, nu a expirat termenul legal prevăzut pentru înregistrarea
candidaților în contextul unor perioade electorale în curs de desfășurare.
Raționamentul pentru care a fost inclusă prevederea dată rezidă în aceea că, în situația
în care nu a expirat termenul legal pentru înregistrarea candidaților la momentul
intrării în vigoare a proiectului de lege, va exista o posibilitate practică ca unii
candidați vizați de restricțiile prezentului proiect să nu poată efectiv să se înregistreze,
dat fiind faptul că examinarea situației acestora se va realiza sub imperiul noilor
reglementări legale intrate în vigoare. Pe de altă parte, acei candidați vizați de aceste
restricții'care ar fi reușit să fie înregistrați până la intrarea în vigoare a legii, ar putea
participa în cadrul scrutinului electoral ce urmează a se desfășura. Pentru a nu se
institui în acest context un tratament discriminatoriu față de unele persoane, în proiect
se propune excluderea în totalitate a posibilității participării unor asemenea persoane
în cadrul scrutinului, în măsura în care la data intrării în vigoare a legii nu va fi expirat
termenul legal prevăzut pentru înregistrare, reieșindu-se în acest context din
posibilitatea atribuită de lege organelor electorale de a anula înregistrarea unui
concurent electoral (art. 102 din Codul electoral).
4. Fundamentarea economico-financiară
Pentru implementarea prevederilor prezentului proiect nu va fi necesară alocarea
unor sume de bani suplimentare din contul bugetului de stat.
5. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
în urma adoptării proiectului de lege nu va fi necesară operarea unor modificări în
cuprinsul altor acte normative.
6. Avizarea și consultarea publică a proiectului

Deputați în Parlamentul Republicii Moldova

Olesea STAMATE

ii