Curs 3

1.3 Şiruri de funcţii

Fie o mulţime AR şi fn:AR, nN, un şir de funcţii reale, notat (fn)n0 (sau (fn)nN)
Exemplu A=R, fn(x)=xn, nN.
Observaţie
Pentru aA, fixat se obţine şirul de numere reale (fn(a))n0.
Definiţie
Un element aA se numeşte punct de convergenţă al şirului de funcţii (fn)n0 (sau (fn)n0 este
convergent în x= aA) dacă şirul numeric (fn(a))n0 este convergent.
Notaţii
- C={aA(fn)n0 este convergent în x=a} ={aA(fn(a))n0 este convergent} se numeşte
mulţime de convergenţă corespunzătoare şirului de funcţii (fn)n0.
- Pentru xC notăm f(x)= lim f n ( x ) , f: CR, funcţia limită a şirului de funcţii (fn)n0 pe C.
n 

Exemplu
fn: R R, fn(x)=xn, nN. Se observă uşor că C= (-1, 1] şi funcţia limită f: (-1, 1]R, prin

0,x   1,1

f  x   .

1,x  1

Definiţie
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe AR şi BA.
s
 Spunem că şirul de funcţii (fn)n0 converge simplu pe B la funcţia f ( f n  f ) dacă >0,
B

xB, N(, x) N astfel încât n N(, x) avem fn(x)-f(x)< ;

u
 Şirul de funcţii (fn)n0 converge uniform pe B la funcţia f ( f n  f ) dacă >0, N() N
B

astfel încât x B şi n N() avem fn(x)-f(x)< .

Observaţiii
s
1) Cu notaţiile anterioare, se poate arăta că: f n  f  lim f n ( x ) = f(x), xB.
B n 

2) In mod similar, definiţia anterioară este echivalentă cu:

f n  f  lim sup f n  x   f  x   0

u
B n  xB

u s
3) Dacă f n  f atunci f n  f (convergenţa uniformă implică convergenţa simplă).
B B

1
Exemple
1) Dacă fn: R R, fn(x)=xn, nN, B= (-1, 1] şi funcţia limită f: (-1, 1]R, prin
0,x   1,1

f  x  
s
, atunci putem scrie f n  f .
1,x  1
 B

u sin  nx 
2) Arătăm că f n  f unde fn: R R, fn(x)= , nN*şi B=[0, 2], iar f(x)=0, f: BR.
B n

sin  nx  1 1
Cum sin  x   1,x  R , se poate scrie f n  x    ,n  N * . Dar lim  0 , deci
n n n  n
1 1
>0,  N()N astfel încât n N() avem 0     .
n n
1
Atunci, >0,  N()N astfel încât n N() avem f n  x   f  x     , x   0,2 , deci
n
u
f n  f .
B
0,x   0,1

3) Fie A=[0, 1], fn:AR, fn(x)=xn, nN* şi f:[0, 1] R, f  x    . Atunci
1,x  1

s u
f n  f dar f n  f .
A A

s
Se demonstrează uşor că f n  f .
A
1 1
  0,1 astfel încât m2 putem scrie
u
Pentru a arăta că f n  f , avem  0  şi x0 
A 3 m
2
m
 1  1 1
f m  x0   f  x0   
u
 0     0 , deci f n  f .
m 
 2 2 3 A

Exerciţii propuse
x
1) Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit de fn :(0,)R, fn(x)= . Să se demonstreze că
xn
s
f n  0 pe B=(0,) dar nu uniform convergent.
B
x2
2) Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit de fn :[1,)R, fn(x)= . Să se demonstreze că
x4  n2
u
f n  0 pe B=[1,).
B

Criteriul Cauchy de convergenţă uniformă

Fie AR şi fn:AR, nN şi B A. Şirul (fn)nN este uniform convergent pe B la f:BR
u
( f n  f )>0, N()N astfel încât n, m N() avem fm(x)- fn(x)< , x B.
B

2
Criteriul majorării pentru convergenţă uniformă (Weierstrass)
Fie AR şi fn:AR, nN şi un şir de numere reale (n)nN, n>0,  nN cu lim  n  0 . Dacă
n 

u
 f: AR şi  NN astfel încât fn(x)-f(x)< n,  nN şi x A, atunci f n  f .
A

Proprietăţi ale şirurilor de funcţii uniform convergente

Teorema 1 (continuitatea funcţiei limită)

u
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe A cu f n  f . Dacă fn continuă în aA, nN, atunci f
A
continuă în punctul a.
Corolar
u
Dacă f n  f şi toate funcţiile fn sunt continue pe A, atunci f este continuă pe A.
A

Teorema 2 (integrarea funcţiei limită)

u
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe [a, b] şi f: [a, b] R astfel încât f n  f . Dacă fn continuă
a, b
b b  b 
pe [a, b], nN, atunci lim  f n  x  dx   f  x  dx    lim f n  x  dx  .
n   n  
a a  a 

Teorema 3 (derivabilitatea funcţiei limită)

Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe [a, b] şi f: [a, b] R astfel încât:
1) fn derivabilă pe [a, b] cu fn’ continuă pe [a, b], nN;
s
2) f n  f ;
 b
a,
u
3) g: [a, b] R astfel încât f n '  g
a, b
 
atunci f este derivabilă pe [a, b] şi f’(x)=g(x), x[a, b] (  lim f n '  lim f n ' ).
 n  n

1.4 Serii de funcţii

Definiţii
- Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit pe o mulţime AR. Suma termenilor şirului f1+f2+…+fn+… se

numeşte serie de funcţii şi se notează  f n .
n 1

- Spunem că seria de funcţii  f n este convergentă în punctul aA dacă seria numerică
n 1

 fn ( a ) este convergentă.
n 1

3
  
- Seria de funcţii  f n este absolut convergentă în punctul aA dacă seria numerică  fn ( a )
n 1 n 1
este absolut convergentă.

- Mulţimea C= {aA  f n este convergentă în x=a} se numeşte mulţime de convergenţă a
n 1

seriei de funcţii  fn .
n 1
- Suma parţială de ordin n se defineşte analog cu cea de la serii numerice: Sn:AR,
n
Sn  x    f k  x  , xA.
k 1

Exemplu
 
Dacă fn(x)=e-nx, fn: R R, nN şi seria asociată  fn  x    enx , atunci C=(0, ).
n 0 n 0

Definiţii

Considerăm  f n o serie de funcţii pe AR, o mulţime BA şi f:BR.
n 1
 
  f n 
s
- Seria de funcţii f n este simplu convergentă pe B către funcţia f ,  f ,dacă şirul
B
n 1 n 1
s
de funcţii (Sn)n1 este simplu convergent pe B la f ( S n  f ), sau aB seria
B

numerică  f n ( a ) este convergentă şi are suma egală cu f(a).
n 1
 
  f n 
u
- Seria de funcţii f n este uniform convergentă pe B către funcţia f,  f , dacă şirul
B
n 1 n 1
u
de funcţii (Sn)n1 este uniform convergent pe B la f ( S n  f ).
B

Criterii de uniform convergenţă pentru serii de funcţii

Criteriul Cauchy
 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe AR, atunci f  >0  N()N astfel încât
A
n 1 n 1
n N(),pN* avem f n 1  x   f n  2  x   ...  f n  p  x    , xA.

4
Criteriul Weierstrass
 
Fie  f n o serie de funcţii pe AR. Dacă există o serie de termeni pozitivi convergentă  an
n 1 n 1

astfel încât f n  x   an nN*, xA, atunci  f n este uniform convergentă pe A.
n 1

Exemplu
 sinn x
Să se demonstreze că  2n3  1 este uniform convergentă pe R.
n 1

Proprietăţi ale seriilor de funcţii uniform convergente

Teorema 1 (continuitatea funcţiei limită)

 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe AR astfel încât  f . Dacă fn continuă pe A, nN*,
A
n 1 n 1
atunci f este continuă pe A.

Teorema 2 (integrarea funcţiei limită)

 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe [a, b], astfel încât  f . Dacă fn continuă pe [a, b],
n 1 n 1
 a,b
 b b
nN*, atunci f este continuă pe [a, b] şi  f n  x  dx   f  x  dx .
n 1 a a
Teorema 3 (derivabilitatea funcţiei limită)

Fie  f n o serie de funcţii pe [a, b], şi g: [a, b] R, astfel încât:
n 1
1) fn derivabilă pe [a, b] cu fn’ continuă pe [a, b], nN*;

 f n 
s
2) f ;
n 1
 a,b

 f n ' 
u
3) g
n 1
 a,b
atunci f este derivabilă şi f’=g.