Cuprins


 1. Localizare şi cadrul natural
 2. Istoric
 3. Factori naturali de cură
 4. Indicaţii şi contraindicaţii
 5. Posibilităţi de tratament
 6. Structura de cazare
 7. Obiective turistice
 8. Planul de dezvoltare
 9. Concluzii
1. Localizare şi cadrul natural

Situată în nordul României, în

 zona estică a depresiunii intramontane

Dorna, este înconjurată de masive
muntoase ce ating altitudini de până la
2100m (masivul Căliman).
Se află la o distanță de 40 km de
Câmpulung Moldovenesc, 110 km de
Suceava și 83 km de Bistrița. Stațiunea
balneoclimaterică Vatra Dornei, stațiune
de cură și odihnă de interes național, cu
funcționalitate permanentă este situată
la altitudinea de circa 800m.
 Clima

Analizând media temperaturilor


anuale, se constatată că temperatura aerului
în oraş se situează în jurulvalorii de +6,4
grade Celsius, oscilând între –7 grade în
ianuarie şi +16 grade în iulie.
Iernile încep devreme şi durează
5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada
se menţine până în ultimele zile ale lunii
aprilie; toamnele, în schimb, sunt mai
secetoase.
Precipitaţiile au un regim influenţat
în mare măsură de circulaţia vestică de
origine atlantică, astfel încât valoarea
precipitaţiilor medii anuale este de 672 mm.
  Accesibilitate
Access rutier: Bucureşti – Focşani pe E 2, Focşani - Bacău - Piatra Neamţ -
Poiana Teiului pe DN 15 şi Poiana Teiului – Broşteni - Vatra Dornei pe DN 17;
Bucureşti - Focşani - Fălticeni - Suceava pe E 20 şi Suceava - Câmpulng
Moldovenesc - Vatra Dornei pe DN 17

Access feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucureşti - Suceava - Vatra Dornei
sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei
2. Istoric
Prima atestare documentară a localităţii
datează din anul 1592. După anul 1775, Dorna intră


sub stăpânire austriacă, impreună cu restul
Bucovinei, iar locuitorii din Dorna au devenit sclavi
ai domeniului impărătesc Câmpulung, fapt ce a
generat conflicte ce au durat aproape un secol.
Evoluţia edilitară şi urbanistică a localităţii Dorna a
fost puternic marcată de descoperirea importantelor
rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață
de mai multe zeci de km² şi cunoscute de ciobanii
locului încă din anul 1750. Recunoaşterea oficială a
importanţei izvoarelor minerale şi o analiză
completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805
ale doctorului Ignatziu Plusch. În anul 1870 Fondul
Bisericesc Român a cumparat Băile Vatra Dornei,
cunoscute sub numele de Institutul Balnear,
împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor
minerale.
 Primul Război Mondial a adus luptele pe
creasta munților din jurul oraşului Vatra Dornei
transformându-l pe acesta şi staţiunea într-o
fortăreață armată a austro-ungarilor. Staţionarea


trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani,
timp în care au fost distruse şi oraşul şi staţiunea,
dar după unirea Bucovinei cu Regatul României
s-a pus problema refacerii şi administrării băilor.
În timpul celui de-al doilea război şi în
special în a doua sa parte, anii 1943-1944,
stațiunea balneară Vatra Dornei a suferit
nenumărate distrugeri.
După 1945 orânduirea a preluat băile
prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 şi a
început o vastă campanie de refacere şi
modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau
averea staţiunii. Imediat după 1950, stațiunea
balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la
întreaga capacitate şi până în 1989 a continuat să
se dezvolte în toate planurile: medical, de
agrement, de odihnă, etc.
3. Factorii naturali de cură
 Ape minerale - 6 izvoare pentru cura internă şi peste
30 pentru cura externă


(izvoare carbogazoase, bicarbonatate, calcice,
feruginoase, sodice, magneziene, sulfuroase,
oligometalice).
Nămolul de turbă- provine din localitatea Poiana
Stampei şi este slab mineralizat
Mofetele
Bioclimatul montan- cu o climă tonifiantă şi aer pur,
lipsit de praf, şi bogat în aerosoli răşinoşi, constituie un
alt factor de cură având un rol benefic în primul rand
asupra căilor respiratorii.
4. Indicaţii şi contraindicaţii
 Profilaxie – persoane sănătoase şi aparent
sănătoase cu factori predispozanţi pentru

 îmbolnăvire, constituţionali şi din mediul

extern
 Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular:
hipertensiunea arterială arteroscleroza,
cardiopatia ischemică boli valvulare, boli ale
arterelor (arterite, boala Raynaud) şi ale
venelor (varice, acrocianoza, sechele,
trombofeblită).
 Afecţiuni ale aparatului locomotor- de
natură reumatismală: artroze, spondiloze
simple sau complicate, reumatism inflamator,
reumatism abarticular (tendinite, miozite –
mialgii, periartrite); de natură traumatică,
acute sau sechelare: entorse, luxaţii; de
natură neurologică: sechele după accidente
vasculare cerebrale, parapareze, nevrite şi
polinevrite, nevralgii.
 Boli asociate
- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronşite cronice, emfizem pulmonar, astm bronşic,
boli profesionale (fibroze, silicoză) - boli ginecologice: anexite şi metroanexite cronice,
sterilitatea: împachetări şi tampoane cu nămol, unde scurte.
- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburări de menopauză.


- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză cerebrală;.
- boli ale sângelui
- boli digestive
- boli renale
- boli metabolice: diabet, obezitate

 Contraindicații
 Boli infecto-contagioase, boli venerice tumori maligne, hemoragii, boli psihice, boli de natura
tuberculoasă.
5. Posibilităţi de tratament -- băi calde cu ape minerale;
băi calde de nămol;
- băi de plante; băi galvanice;
- duş subacval
- împachetări calde cu nămol şi parafină;


- cure interne cu ape minerale;
- electroterapie;
- hidroterapie; - fizioterapie;
fitoterapie (solux, ultraviolete, ultrasunete,
laser)
- ionizări, masaj, aerosoli; gimnastică
medicală;

Instalaţiie pentru duş subacval

Instalaţie baie de plante

 6. Structura de cazare
2%
5%
21%


4 stele
3 stele
2 stele
72% 1 stea

Structura unităţilor de cazare pe categorii de confort , 2009

13% 11%

15% Camping
Hotel
Hotel pentru tineret
1% Pensiune turistică
60%
Vilă

Structura de cazare Vatra Dornei, 2009

Hotel 4 stele: Carol- 40 euro/ noapte Hotel Belvedere 3 stele- 90-100ron/ noapte

Pensiunea Poiana Izvoarelor 4 stele- 70-80ron/noapte Camping Autoturist- 10 lei pentru cort de o persoană
 Cererea turistică în perioada 2006 - 2009 în staţiunea Vatra Dornei
 Circulaţia turistică
52000

51500

51000
În perioada 1990 -1997
50500

50000
 turismul dornean a cunoscut o
perioadă de regres în ceea ce priveşte
51678 volumul investiţiilor, gradul de
49500
ocupare a structurilor decazare şi,
50466
49000
49726
implicit, cifra de afaceri. După anul
48500
48950
1997 se înregistrează o dezvoltare
48000
ascendentă,susţinută şi de
diversificarea componentelor sale:
47500
2006 2007 2008 2009 turism balnear, turism montan şi
turism activ, iar în perioada 2000-
2002, s-au înregistrat anual circa
Vatra Dornei este cunoscută şi astăzi 60.000 de turişti.
ca o staţiune pentru toate vârstele, adresându-se
atât persoanelor care doresc să-şi fortifice
organismul prin ascensiunile montane sau prin
sporturile de iarnă, cât şi celor care doresc să se
odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu
influenţă benefică asupra sistemului nervos.
7. Obiective turistice
A. Naturale- a. Parcul oraşului
b. Defileul Zugreni


d. Rezervaţia Tinovul Mare

c. Rezervaţia Călimani
 B. Antropice

a. Edificii religioase - Catedrala „ Sfânta

Treime” –Mânăstirea Piatra Tăieturii, Schitul


Mestecăniş, Mânăstirea de Maici Acoperământul
Maicii Domnului, la care se adaugă: Mânăstirea
Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor,
vestitele mânăstiri din Bucovina.
b. Monumente şi statui: statuile lui Mihai
Eminescu, I.L. Caragiale, M.Sadoveanu, Ciprian
Porumbescu, George Enescu, construcţia de la
Izvorul Sentinela şi Izvorul Victoria, toate aflate
în parcul staţiunii.
c. Edificii ale unor instituţii : cazinoul din
Vatra Dornei, Primăria – Palatul Comunal, Gara
Băi, Hanul Lăpuşneanu.
d. Muzee: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi
Cinegetică, Muzeul de Etnografie, aflat în
incinta Palatului Primăriei ce ne oferă o imagine
complexă si convingătoare asupra bogăţiei
civilizatiei tradiționale montane bucovinene.
 Agrement

a. Trasee montane


b. Mountain-bike
c. Rafting
d. Sporturi de iarnă
e. Vizitele la mănăstirile din apropiere
(Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa)
8. Plan de dezvoltare
Puncte tari

- existenţa factorilor terapeutici (izvoarele de apă
minerală, nămolul de turbă, mofetele,
bioclimatul montan)
- refacerea DN17, lucru ce facilitează accesul rutier în
zonă
- aşezarea geografică a staţiunii în zonă de munte, în
apropierea importantelor mănăstiri din Bucovina, lucru
ce perminte agrementarea turiştilor şi implicit
posibilitatea împletirii turismului balnear cu alte forme
(montan, religios)
- poluarea redusă în zonă
Oportunităţi
- accesarea unor fonduri europene pentru investiţii în
sectorul turistic
- interes internaţional crescut pentru turismul balnear,
inclusiv pentru tratamente de prevenţie de tip
„wellness”;
- implementarea unor proiecte de infrastructură
turistică de către administraţia publică
locală;
Puncte slabe
- inexistenţa unui aeroport în sau în imediata apropiere
a staţiunii
- insuficienta promovare a staţiunii
- starea proastă a drumurilor din staţiune
- numărul insuficient de personal calificat din unităţile
de cazare şi alimentaţie
- numărul mic al bazelor de tratament comparativ cu
potenţialul de care dispune staţiunea
Ameninţări
- orientarea cererii turistice interne către destinaţii cu
potenţial balnear externe
- migrarea forţei de muncă, cu efecte negative asupra
sectorului turistic;
 Obiective
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază
2. Creşterea potenţialului economic al zonei
3. Regenerare urbană
Acţiuni
a. Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;
b. Construcţia de locuinţe;
c. Reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului;
d. Modernizarea şi reabilitarea fondului locuibil existent în
parteneriat cu asociaţiile de locatari;
e. Dezvoltarea infrastructurii de transport

a. Utilizarea în mod durabil a resurselor capitalului natural
din zona Vatra Dornei;
b. Valorificarea bunurilor şi serviciilor generate de capitalul
natural din zona Vatra Dornei.
a. Perfecţionarea planului de urbanism general al localităţii;
b. Reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu şi punerea
în valoare a acestora;
c. Reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului
oraşului, a clădirilor declarate monumente arhitecturale
precum şi redezvoltarea clădirilor prin reamenajarea
faţadelor şi a funcţiunilor lor de bază sau redefinirea acestor
funcţiuni

5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei

6. Promovarea şi dezvoltarea turismului
a. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru
persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice,
persoane cu handicap);
b. Informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora în
problematica localităţii;
c. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală;
d. Modernizarea spaţiilor destinate activităţilor socio-culturale
şi sportive;
a. Refacerea şi modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra
Dornei;
b. Promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra
Dornei ca furnizor de resurse şi servicii turistice;
c. Organizarea turismului de agrement: vânătoare şi pescuit;
d. Reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei.
f. Crearea infrastructurii necesare turismului.
 9. Concluzii
O cercetare asupra potenţialului turistic al zonei Vatra Dornei, ilustrează faptul
că aceasta beneficiază de bogate resurse naturale ce pot fi folosite în primul rând în scop

montan). 
terapeutic (ape minerale, mofete, nămoluri terapeutice la care se adaugă bioclimatul

O mai corectă gestionare a acestor factori, o îmbunătăţire a infrastucturii

generale, ar duce la o valorificare corespunzătoare a potenţialului de care dispune
staţiunea şi împrejurimile acesteia. Un lucru îmbucurător este faptul că în ultimii ani s-a
remarcat o creştere a numărului unităţilor de primire,în timp ce altele au fost renovate şi
modernizate (Hotelul Carol, Complexul Bradul-Călimani), dar se cer în continuare unele
măsuri ca:
- imbunătăţirea infrastructurii de transport în oraş
- reabilitarea clădirilor de interes turistic (Cazinoul din Vatra Dornei)
- creşterea numărului bazelor de tratament in staţiune
- promovarea intensă a zonei Vatra Dornei;
10. Bibliografie

1. Busuioc, M., Politici şi strategii în administrarea staţiunilor turistice, note de curs,


2009
2. Busuioc, M., Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în România,
Ed. Universitară, Bucureşti, 2008
3. Erdeli G., Gheorghilaş A.,, Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti,
2006;
4. Firoiu, D., Economia turismului, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005
5. Firoiu, D., Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a II-a Ed. Prouniversitaria,
Bucureşti, 2007

Surse electronice:
http://www.cazarevatradornei
http://www.ella.ro/turism/intern/balneo/vatra-dornei
http://www.vatradornei.net
http://www.vatra-dornei.ro
http://www.spas.ro
http://www.tratamentbalnear.ro
http://www.turisminbucovina.ro
