III.

Alimentația păsărilor

1. Particularități ale digestiei

Aparatul digestiv al păsărilor este scurt, puţin voluminos şi adaptat folosirii
nutreţurilor concentrate în energie, sărace în celuloză şi uşor digestibile.
La păsările granivore este specifică prezenţa guşii şi a stomacului format din două
formaţiuni distincte: una glandulară (proventricul, ventricul succenturiat) şi una musculoasă
(stomac muscular, pipotă) foarte dezvoltată atât la granivore cât şi la palmipede; la
palmipede lipseşte guşa, care este substituită prin posibilitatea dilatării esofagului care astfel
poate depozita cantităţi importante de nutreţuri (permite alimentaţia forţată-îndoparea).
Guşa este o dilatare (extensibilă) a esofagului, unde se pot depozita cantităţi
importante de nutreţuri (chiar peste 200 g, după mărimea păsării), care aici sunt umectate şi
înmuiate; guşa permite şi o reglare a tranzitului digestiv, în funcţie de plenitudinea
stomacului muscular şi forma de prezentare a nutreţurilor (făinuri, grăunţe, granule). În
guşă au loc unele procese de digestie, declanşate de enzimele proprii din nutreţuri, mai ales
pentru amidon (din care rezultă zahăr ce poate fi absorbit sau folosit de bacterii şi transformat
în alcool etilic şi mai ales acid lactic şi acetic care, după absorbţie, sunt surse de energie);
acizii formaţi reduc pH-ul din tubul digestiv.
În stomacul glandular nutreţurile nu staţionează decât puţin (maximum o oră); aici
ele se îmbibă cu sucuri gastrice (acid clorhidric, pepsină), care ulterior acţionează asupra
componentelor nutreţurilor.
Stomacul muscular, prin contracţiile regulate şi puternice, asigură mărunţirea
nutreţurilor; în acest proces prezenţa pietricelelor nu este indispensabilă dar ea ajută această
mărunţire, în special când hrana este sub formă de grăunţe sau seminţe. În cazul în care
pietricelele lipsesc o anumită perioadă, pasărea încearcă să şi le procure, de unde şi practica
(mai veche) de a distribui aceste pietricele (grit).
Particulele alimentare grosiere nedigerate, rămân “blocate” în pipotă şi apoi sunt
eliminate pe gură sub formă de cocoloaşe (de către unele păsări).
Din pipotă chimul alimentar (acidifiat) trece în duoden, unde are loc neutralizarea
acidităţii de către secreţiile pancreatice. Digestia în intestinul subţire este rapidă (câteva ore),
iar absorbţia nutrienţilor este foarte intensă. O parte a digestiei continuă în cele două
cecumuri unde au loc procese de fermentaţie, dar de produşii rezultaţi aici păsările
beneficiază puţin.
Colonul la păsări este foarte scurt şi puţin voluminos, dar are funcţii foarte
importante; aici ajung resturile nedigerate din intestinul subţire şi intermitent din cecum. În
intestinul gros se absorb apa şi unele săruri din digestă, parţial din urină şi alte produse
endogene. În ultima parte a intestinului gros (cloacă) se amestecă urina cu resturile
nedigerate, formând excreta; energia din excretă este folosită în relaţia pentru determinarea
conţinutului nutreţurilor în energie şi respectiv a cerinţelor păsărilor în energie, exprimate în
energie metabolizabilă (EM).

1
 Specificul utilizarii substantelor nutritive din hrana.
Componentele nutreţurilor sunt utilizate diferit de către păsări, în funcţie de
provenienţă, de specia şi vârsta păsărilor etc.
Astfel, hidraţii de carbon constituie cea mai importantă sursă de energie; amidonul,
sucroza, maltoza, glucoza, fructoza sunt bine digerate de păsări, spre deosebire de lactoză
care se digeră slab (sucurile intestinale conţin cantităţi limitate de lactoză). Polizaharidele
(celuloza, hemiceluloza, pentozanii) şi unele oligozaharide (stahioza, rafinoza) se digeră slab,
contribuţia lor la asigurarea energiei pentru organism fiind foarte redusă. Unele nutreţuri care
conţin cantităţi mari de acizi nucleici (drojdii furajere, culturi de bacterii), dacă se folosesc în
proporţii ridicate (10-15 % din raţie) produc tulburări digestive (gaze, diaree) din cauza
fermentaţiei zaharurilor nedigerate şi neabsorbite în tubul digestiv; acelaşi efect îl au şi
nutreţurile care conţin arabinoză şi xiloză (arabinoxilani)(grau, secara), precum şi cele care
conţin -glucani (orz), care cresc vâscozitatea conţinutului digestiv.
Digestia proteinelor, începută în proventricul, este continuată în intestinul subţire, unde
se face şi absorbţia, fie ca aminoacizi fie, în mai mică măsură, ca oligopeptide; după absorbţie
aminoacizii sunt folosiţi pentru sinteza proteinelor corporale sau sunt catabolizaţi, unii
produşi rezultaţi fiind utilizaţi în procese de neoglucogeneză sau lipogeneză.
Eficacitatea proteinelor alimentare este influenţată de factori extrinseci (mod de
alimentaţie, nivelul de consum, aportul altor nutrienţi etc) şi factori intrinseci (conţinutul
proteinelor în aminoacizi, disponibilitatea aminoacizilor etc).
În alimentaţia păsărilor lipidele sunt reprezentate mai ales prin trigliceride, care sunt
surse de energie şi acizi graşi esenţiali (acid linoleic); grăsimile corporale ale păsărilor conţin
cantităţi mari de acizi graşi nesaturaţi, proporţia acestora în grăsimile corporale sau în cele
din ou fiind influenţată de compoziţia lipidelor din hrană; pe această bază se studiază
posibilitatea suplimentării hranei păsărilor cu acizi graşi polinesaturaţi, denumiţi acizi graşi
omega-3, respectiv acidul linolenic (C18:3), acidul eicosapentaenoic (C20:5) şi
docosahexaenoic (C 22:6), prezenţi în cantităţi mari în uleiul de peşte şi care au efect favorabil
asupra sănătăţii consumatorilor de carne şi ouă.
La găinile ouătoare, folosirea suplimentului de grăsimi în hrană influenţează favorabil
formarea gălbenuşului şi greutatea ouălor.
Ca şi la alte specii şi la păsări mineralele sunt esenţiale pentru formarea scheletului şi a
altor ţesuturi, sunt cofactori a numeroase enzime, menţin echilibrul acido-bazic etc.
Utilizarea mineralelor în organism depinde de mulţi factori: sursa de minerale,
categoria de păsări, echilibrul mineralelor în hrană, prezenţa unor vitamine (ex. vitamina D)
etc. În numeroase cazuri excesul unui element interferează disponibilitatea altuia (ex. excesul
de Ca interferează disponibilitatea P, Mg, Mn, Zn).
La păsări, vitamina D2 are o activitate redusă, activă fiind vitamina D3 (din uleiul de
peşte); toleranţa păsărilor faţă de excesul de vitamine este relativ ridicată:

2
 2. Nutreţuri folosite în hrana păsărilor (tab.4 din lab. 8 Alimentația
animaleor monogastrice)
Cea mai răspândită tehnică de hrănire a tuturor categoriilor de păsări este cea cu nutreţ
combinat complet, sub formă de făinuri (pentru păsările adulte) sau granule pentru producţia
de carne. În exploataţiile mai mici şi chiar în micile gospodării private se extinde tehnica de
hrănire cu un amestec de cereale măcinate (produse în gospodărie) şi concentrate proteino-
vitamino-minerale, (concentrate PVM), produse în unităţi specializate; rezultatele obţinute, la
toate categoriile de păsări, sunt superioare hrănirii numai cu cereale.
Consumul de hrană
Reglarea consumului de hrană la păsări se face în mai mică măsură pe cale fizică,
hotărâtoare fiind concentraţia energetică a nutreţului, respectiv reglarea metabolică; la păsări
este evidentă aşa-zisa “reglare spontană” a consumului de energie, în virtutea căreia o sporire
a concentraţiei energetice determină o reducere a cantităţii de nutreţ ingerată.

3. Categorii de păsări si norme de hrană (tab. 1, 2, 3, 4, 5)

Alimentaţia găinilor

Producţia comercială de ouă se realizează, în prezent, prin creşterea a două tipuri de

găini, respectiv:

 găini producătoare de ouă consum, ouă destinate consumului uman şi care provin de la
găini care produc ouă cu coaja albă (hibrizi tip Leghorn) sau cu coaja colorată (hibrizi
de tip Rhode-Island); în vorbirea curentă aceste găini sunt considerate “rase uşoare”;
 găini producătoare de ouă pentru reproducţie (hibrizi consideraţi "rase grele"), ouăle
fiind destinate incubaţiei în scopul producerii puilor broiler (pentru carne).
Se consideră, la modul general, că cerinţele de hrană ale găinilor pentru ouă de consum
şi a celor pentru ouă de reproducţie nu diferă prea mult; la găinile de reproducţie se
înregistrează cerinţe ceva mai mari pentru vitamine şi minerale necesare pentru
dezvoltarea embrionilor în perioada de incubaţie (Pond şi col., 1995).

Alimentaţia puicuţelor de înlocuire

Alimentaţia prezintă importanţă mare în perioada creşterii şi dezvoltării mai intense
(cca. 0-6 săptămâni), când şi ritmul de creştere este mai ridicat puicuţele mărindu-şi
greutatea de cca. 12 ori în această perioadă, după care ritmul de creştere scade continuu o
dată cu înaintarea în vârstă. Cerinţele de hrană sunt mai ridicate, în special pentru proteină
(respectiv AA esenţiali), ca apoi acestea să fie mai reduse până la vârsta de cca. 18
săptămâni, vârstă de la care puicuţele se pregătesc pentru ouat (tab. 1). S-a constatat că
niveluri mai reduse de proteină şi lizină în perioada 0-6 săptămâni, influenţează negativ
creşterea, inclusiv greutatea la maturitate şi respectiv, producţia de ouă.
Nutreţurile pentru puicuţele de înlocuire trebuie să asigure o bună dezvoltare a
scheletului, care altfel poate fi un factor limitant al dezvoltării corporale; în acest scop, se
acordă o atenţie deosebită aportului de Ca, P şi vitamina D3.
Cu două săptămâni înaintea depunerii primului ou trebuie stimulată ingesta, în special
de energie (prin sporirea frecvenţei furajării, hrănirea în perioadele mai reci ale zilei, mărirea
duratei zilei lumină…); la fel, este necesară sporirea aportului şi ingestiei de Ca şi vitamina
D, în vederea depozitării calciului în oasele lungi.

3
Cerinţele de energie şi nutrienţi precum şi caracteristicile nutreţului combinat complet (90 %
SU) pentru puicuţele de înlocuire sunt prezentate în tabelele 1, 2, 3.

Alimentaţia găinilor în perioada de ouat

Tipurile comerciale de găini ouătoare care se cresc în prezent sunt deosebit de productive,
realizând producţii medii anual, de peste 280 ouă consum, respectiv peste 150-160 ouă pentru
reproducţie.
Cerinţele de energie si consumul de hrană variază pe parcursul perioadei de ouat, în funcţie
de greutatea păsărilor, temperatura mediului, procentual de ouat şi greutatea ouălor şi respectiv,
de sporul zilnic de greutate al găinilor.
Cantitatea de hrană consumată zilnic depinde de concentraţia nutreţului în energie
metabolizabilă și poate avea valori între 90-120 g nutreț combinat (hibrizi ouători, ouă consum) și
între 130 -180 g nutreț combinat (găini ouătoare, ouă pentru reproducție).
Găinilor în perioada de ouat, crescute pentru ouă consum, li se aplică un program de
furajare cu 3 sau 4 faze diferenţele constând în durata fiecărei faze, fiind posibile mai multe
variante, în funcţie de hibrid (în relație cu recomandările producătorului hibridului prezentate
în ghidul de creștere):
- Faza I - 50% ouat – 32 săpt.
- Faza II - 33 săpt. – 44 săpt.
- Faza III - 45 săpt. – 58 săpt.
- Faza IV - > 58 săpt.
Nivelul energetic al nutreţurilor pentru hibrizii ouători ouă consum este de 2700-2800kcal
EM/kg iar cel al proteinei de 15-16,5 % PB. Se remarcă nivelul ridicat de includere a calciului
(3,5-4%) (tab. 4).

Alimentaţia puilor de carne (broileri) de găină

Caracteristice broilerilor de găină “moderni” (hibrizi cum ar fi, Cobb 500, Ross308,
Hybro PN) sunt viteza mare de creştere, consumul redus de hrană (o proporţie ridicată de
muşchi pectorali şi pe membre şi o depunere mai redusă de grăsime. Aceste caracteristici au
fost şi sunt posibile datorită preocupărilor continue în domeniul geneticii, nutriţiei, controlul
bolilor, mediului de creştere etc.
Broilerilor de găină se aplică un program de furajare cu trei faze: demaraj (starter),
creştere şi finisare, diferenţele constând în durata fiecărei faze, fiind posibile mai multe
variante, în funcţie de hibrid (în relație cu recomandările producătorului hibridului prezentate
în ghidul de creștere), greutatea la livrare, preferinţele crescătorului etc:

Demaraj Creştere Finisare

0-7 zile 8-21 zile 21 zile -sacrificare
0-14 zile 15-21 zile 22/29 zile- sacrificare
0-21 zile 22-30/37 zile 31/38 zile sacrificare

Se consideră, în cazul creşterii hibrizilor moderni, că vârsta optimă de

livrare/sacrificare se situează între 38-42 zile când se urmăreşte obţinerea unor pui cu

4
greutate de la 2,2-2,6 kg şi respectiv 56-58 zile pentru greutăţi mari (peste 3 kg); trebuie avut
în vedere că pe măsura creşterii vârstei/greutăţii se reduce ritmul de creştere, scăzând
eficienţa hranei şi supravieţuirea puilor.
Nivelul energetic al nutreţurilor pentru broilerii de găină este de peste 3000 kcal EM/kg;
importantă este corelarea nivelului energetic cu nivelul celorlalţi nutrienţi necesari pentru pui, dat
fiind faptul că ingesta de nutreţ este determinată de cerinţele în energie ale broilerilor, de
concentraţia în energie a nutreţului şi temperatura mediului de creştere. Datorită ritmulul rapid de
creștere și aportul de proteină (18-24% PB) și AAe este mare (Lizina-0.9 și 1.2%) (tab. 5).
Hrana se poate prezenta sub formă de făină, brizură (granule mărunţite) sau granule;
Rezultate mai bune se obţin când nutreţul se prezintă sub formă de brizură în prima perioadă
de vârstă şi sub formă de granule în continuare.

Indicele de consum (IC) reprezintă un indicator al eficienței hrănirii animalelor. Adică,

îmi arată cât nutreț combinat mănâncă animalul pe unitate de produs (1 kg spor).
IC kg nutreț combinat/kg spor
Ex. pentru puii broileri de găină
IC kg nutreț combinat/kg spor (valoare pentru hibrizii de carne)

Greutatea puiul la eclozare (0 zile)= 40g

Greutatea puiului la sacrificare ( 40 zile) =2,64 kg
2.64 kg – 0.040 kg =2.6 kg spor
Cantitatea de NC consumată în 40 zile=4,2-4,8 kg ( în medie, 4.4 kg)
IC kg nutreț combinat/kg spor =4,4/2,6=1,69 (1,7)

Deci, pentru 1 kg de spor consumă 1.7 kg NC

5
 Tab. 1 Cerinţe de energie şi unii nutrienţi pentru puicuţe
Vârsta (săptămâni)
Specificare
0-6 6-12 12-18 18 - primul ou

Tip Leghorn

kcal EM/kg nutreţ 2850 2850 2900 2900

Proteină brută (%) 18.0 16.0 15.0 17.0

Lizină (%) 1.00 0.83 0.67 0.75

Metionină (%) 0.30 0.25 0.20 0.22

Metionină+cistină (%) 0.62 0.52 0.42 0.47

Calciu (%) 0.90 0.80 0.80 2.00

Fosfor disponibil (%) 0.40 0.35 0.30 0.32

Acid linoleic (%) 1.00 1.00 1.00 1.00

Tip Rhode-Island

kcal EM/kg nutreţ 2800 2800 2850 2850

Proteină brută (%) 17.0 15.0 14.0 16.0

Lizină (%) 0.80 0.56 0.42 0.49

Metionină (%) 0.28 0.23 0.19 0.21

Metionină+cistină (%) 0.59 0.49 0.39 0.44

Calciu (%) 0.90 0.80 0.80 1.80

Fosfor disponibil (%) 0.40 0.35 0.30 0.35

Acid linoleic (%) 1.00 1.00 1.00 1.00

Sursa: NRC, 1994

Tab. 2 Caracteristicile nutreţului combinat pentru puicuţele de înlocuire tip Leghorn

6
 Vârsta (săptămâni)
Specificare
0-6 6-12 12-18 18-primul ou
EM kcal/kg 2850 2850 2900 2900
18.0 16.0 15.0 17.0
Proteină brută (%)
1.00 0.83 0.67 0.75
Arginină (%)
Glicină+serină (%) 0.70 0.58 0.47 0.53
Histidină (%) 0.26 0.22 0.17 0.20
Izoleucină (%) 0.60 0.50 0.40 0.45
Leucină (%) 1.10 0.85 0.70 0.80
Lizină (%) 0.85 0.60 0.45 0.52
Metionină (%) 0.30 0.25 0.20 0.22
Metionină+cistină (%) 0.62 0.52 0.42 0.47
Fenilalanină (%)
Fenilalanină+tirozină (%) 0.54 0.45 0.36 0.40
Treonină (%) 1.00 0.83 0.67 0.75
Triptofan (%) 0.68 0.57 0.37 0.47
Valină (%) 0.17 0.14 0.11 0.12
0.62 0.52 0.41 0.46
Acid linoleic (%) 1.00 1.00 1.00 1.00
Macroelemente:
Calciu (%) 0.90 0.80 0.80 2.00
Fosfor nefitic (%)
0.40 0.35 0.30 0.32
Potasiu (%)
Sodiu (%) 0.25 0.25 0.25 0.25
Clor (%) 0.15 0.15 0.15 0.15
Magneziu (mg) 0.15 0.12 0.12 0.12
600 500 400 400
Microelemente:
Mangan (mg) 60.0 30.0 30.0 30.0
Zinc (mg)
40.0 35.0 35.0 35.0
Fier (mg)
Cupru (mg) 80.0 60.0 60.0 60.0
Iod (mg) 5.0 4.0 4.0 4.0
Seleniu (mg) 0.35 0.35 0.35 0.35
0.15 0.10 0.10 0.10
Vitamine:
1500 1500 1500 1500
Vitamina A (UI)
200 200 200 300
Vitamina D3 (UI)
Vitamina E (UI) 10.0 5.0 5.0 5.0
Vitamina K (mg) 0.5 5.0 5.0 5.0
Riboflavină (mg) 3.6 1.8 1.8 2.2
Acid pantotenic (mg) 10.0 10.0 10.0 10.0
Niacină (mg) 27.0 11.0 11.0 11.0
Vitamina B12 (mg) 0.009 0.003 0.003 0.004
Colină (mg)
1300 900 500 500
Biotină (mg)
Acid folic (mg) 0.15 0.10 0.10 0.10
Tiamină (mg) 0.55 0.25 0.25 0.25
Piridoxină (mg) 1.0 1.0 0.8 0.8
3.0 3.0 3.0 3.0
Sursa: NRC, 1994

Tab. 3Caracteristicile nutreţului combinat pentru puicuţele de înlocuire tip Rhode Island

7
 Vârsta (săptămâni)
Specificare
0-6 6-12 12-18 18-primul ou
EM kcal/kg 2800 2800 2850 2850
17.0 15.0 14.0 16.0
Proteină brută (%) 0.94 0.78 0.62 0.72
Arginină (%) 0.66 0.54 0.44 0.50
Glicină+serină (%) 0.25 0.21 0.16 0.18
Histidină (%) 0.57 0.47 0.37 0.42
Izoleucină (%) 1.00 0.80 0.65 0.75
Leucină (%) 0.80 0.56 0.42 0.49
Lizină (%) 0.28 0.23 0.19 0.21
Metionină (%)
0.59 0.49 0.39 0.44
Metionină+cistină (%)
0.51 0.42 0.34 0.38
Fenilalanină (%)
0.94 0.78 0.63 0.70
Fenilalanină+tirozină (%)
0.64 0.53 0.35 0.44
Treonină (%)
Triptofan (%) 0.16 0.13 0.10 0.11
Valină (%) 0.59 0.49 0.38 0.43
Acid linoleic (%) 1.00 1.00 1.00 1.00
Macroelemente:
Calciu (%) 0.90 0.80 0.80 21.80
Fosfor nefitic (%) 0.40 0.35 0.30 0.35
Potasiu (%) 0.25 0.25 0.25 0.25
Sodiu (%) 0.15 0.15 0.15 0.15
Clor (%) 0.12 0.11 0.11 0.11
Magneziu (mg) 570 470 370 370
Microelemente:
Mangan (mg) 56.0 28.0 28.0 28.0
Zinc (mg) 38.0 33.0 33.0 33.0
Fier (mg) 75.0 56.0 56.0 56.0
Cupru (mg) 5.0 4.0 4.0 4.0
Iod (mg) 0.33 0.33 0.33 0.33
Seleniu (mg) 0.14 0.10 0.10 0.10
Vitamine:
1420 1420 1420 1420
Vitamina A (UI) 180 180 180 280
Vitamina D3 (UI) 9.5 4.7 4.7 4.7
Vitamina E (UI) 0.47 0.47 0.47 0.47
Vitamina K (mg) 3.4 1.7 1.7 1.7
Riboflavină (mg) 9.4 9.4 9.4 9.4
Acid pantotenic (mg) 26.0 10.3 10.3 10.3
Niacină (mg) 0.009 0.003 0.003 0.003
Vitamina B12 (mg)
1225 850 470 470
Colină (mg)
0.14 0.09 0.09 0.09
Biotină (mg)
0.52 0.23 0.23 0.23
Acid folic (mg)
1.0 1.0 0.8 0.8
Tiamină (mg)
Piridoxină (mg) 2.8 2.8 2.8 2.8
Sursa: NRC, 1994

8
Tabelul 4 Norme de hrană pentru găini ouătoare, ouă consum (R21-5)

Faza I Faza II Faza III Faza IV

SPECIFICARE
50% ouat – 32 săpt. 33 săpt. – 44 săpt. 45 săpt. – 58 săpt. > 58 săpt.

EM (KCal) 2750-2800 2750-2800 2750-2800 2750-2800

PB % 16,5 16,5 15,5-16 15-15,5

LIZ % 0,82 0,80 0,76 0,74

M+C% 0,70 0,68 0,64 0,60

Ca % 3,45 3,6 3,7 3,85

P% 0,65 0,60 0,55 0,45

CB% <4 <4 <4 <4

Sare (%) 0,3 0,30 0,30 0,30

Premix (%) 1,0 1,0 1,0 1,0

Tabelul 5 Norme de hrană pentru puii broileri de găină

R21-1 R21-2 R21-3

Starter Grower Finisher
SPECIFICARE
(demaraj) (creştere) (finisare)
1-10 zile 11-31 zile 32-40 zile

EM (Kcal) 3000-3200 3000-3100 3000-3200

PB % 22-23,7 19,4-20 18-19

LIZ % 1,16-1,24 0,97-1,00 0,87-0,90

M+C% 0,87-0,93 0,74-0,76 0,71-0,73

Ca % 1,03-1,10 0,93-0,97 0,83-0,87

P% 0,68-0,70 0,64-0,65 0,61-0,62

CB% <4 <4 <4

Sare (%) 0,20 0,20 0,20

Premix (%) 1 1 1