ORIFICIUL A.V.

= circular/ovalar
- situat la 2-3 cm sub orif. ileo-cecal (per. PM)

± valvula lui Gerlach (plică falciformă mică)

= segm. rudimentar / organ limfoid

FORMĂ
- tub cilindroido-conic / fusiform

DIMENSIUNI
• lungime = 6-12 cm
• Ø = 5-8 mm
situat în F.I.D. (loja cecală)

PROIECȚIE
! McBurney
! Lanz
 RAPORTURI – (f) poziție

o apendice descendent (42%)

A: per. abd. ant., anse ileale
- p. M a F.I., inferior de cec
P: peritoneu, m. psoas
- strâmtoarea sup. pelv.
M: I.S.
L: fundul cecal
o ap. ext. (26%)
vf.: vs. iliace externe +
-  post. de fund -> ∢ 90° (per. abd., FID)
vase testiculare/ovariene
o ap. int. (17%)
- spre interiorul cav. perit.
- în contact cu I.S.
± cu ultima ansă ileală

o ap. ascendent/descendent
- retrograd, posterior
 PERITONEUL
- cecul = învelit complet de peritoneu
rar: mezou / perit. învelește 3 fețe

- A.V. = învelit complet de peritoneu

! mezoapendice
- între cec și A.V.
=∆ 1 marg. aderă la cec & A.V:
1 marg. aderă la p. term. ileon
1 marg. liberă ⊂ a. apendiculară

!!! ♀ - leg. de lig. larg al uterului

prin lig. suspensor al ovarului drept
 PERITONEUL
! mezoapendice
peritoneul trece de pe ileon pe cec,
delimitând recesurile ileocecale!

- rec. il-cec. S – delim:

- P: segmentul terminal ileal
- A: plica cecala vasculară (a. cec. ant.)

- rec. il-cec. I = sub cel superior

- între mezoap. (P) și plica ileocec. (A)

- rec. retrocecal
- sit. posterior de cec
- limitat de plicele cecale
flexura colică dreaptă flx. colică stângă
fața viscerală a F. traversează cavit. abdominală splină

vlv. ileo-cecală spre cr. iliacă stg.

cec „arc”
A.V. străbate F.I.S.

pelvis
 DIMENSIUNI

o colonul transvers ≈ colonul sigmoid ≈ 50 cm

o colonul asc. ≈ colonul desc. ≈ 20 cm

COLONUL = c.m. lung segment al I.G.

Ø = 5 cm (origine) -> 3 cm (p. terminală)
 STRUCTURA
1 – tunica mucoasă
= albicioasă-cenușie
- când colonul = gol – cute neregulate
dispar când plin

- nr. foliculi limfatici solitari

- epiteliu cilindric
- nr. glande Lieberkuhn
- corion
 STRUCTURA
2 – tunica submucoasă
- vase sangvine, limfatice
- nl. solitari
 STRUCTURA
3 – tunica musculară
două 2 straturi:
• fibre longitudinale (exterior)
- grupate în tenii
- între – fibre rare, subțiri

• fibre circulare (interior)

-str. continuu, uniform

sfinctere:
 ileocecal Keith
 inelul colic tr. Cannon-Boehm
 inelul ∢ splenic Payr
 inelul sigmoidian Moutier
 STRUCTURA
4 – tunica seroasă
- rar mezolcolon @asc. + desc.
fascia de coalescență retrocecală Toldt (dr.+stg.)
=> retroperitoneal
- tr. + sigm. - mezocolon
 PERITONEUL
- colonul transvers – mezocolonul transvers

• lig. gastrocolic

• lig. frenico-colic
= plică peritoneală
- desprinsă din flx. stg. -> dfg. (@ct. 10-11)
 PERITONEUL
• omentul mare = MARELE EPIPLOON
- embrio: prelungirea inf. a bursei omentale
=> coalescența lamelor M.E. => prelungirea dispare

- ins. @tenia omentală a col. transv -> coboară anterior de ansele I.S. -> simfiza pubiană
le acoperă - șorț
- formă 4lat., contur nereg.
- grosime variabilă ⟺ țes. adipos
dacă lipsește => aspect fenestrat al M.E., cu lame discont.
 PERITONEUL
- colonul sigmoid – mezocolonul sigmoid
• conține vs. sigmoidiene + vs. rectale superioare
• fețe S + I
• mg. anterioară:
- fix. @col. sigm.
• mg. posterioară:
= parietală
- ins.: mg. M. m. iliopsoas stg., urcă dlg.
vaselor iliace externe & comune
-> promontoriu/bif. Ao
 RAPORTURI
∩
- extremit. inferioară = superf. / extr. sup. = prof.
- tenii: A, PM, PL

P: mm. iliac, pătrat al lomb

f. ant. RD (prin fasc. Toldt)

A, M, L: anse I.S.
ant-lat. de ele = per. abd.
 RAPORTURI
⋲ hipocondrul drept
≠ forme

P: D2, RD

A: fața viscerală a F
un. fund. V.B.

Proiecție:
extr. ant. a ct. 10-11
 RAPORTURI

⋲ hipocondrul drept -> epigastru/reg. ombilicală -> hipocondrul stg.

- tenii:
o A – ins. om. mare
o PS – ins. mzcol. transv.
o PI – tenia liberă

A: per. abd. ant.

S: fața viscerală a F (dr.)
curbura mare a stomacului (stg.)

I: flx. duodeno-jejunală + anse I.S:

P: RD, D2 (dr.)
cap + corp pancreas (stg.)
 RAPORTURI
- 2 segmente:
o drept = scurt, relativ fix
- flx. col. dr -> încrucișarea vs. mezenterice sup.

o stâng = lung, mobilitate ↑

 RAPORTURI
⋲ hipocondru stg.
∢ mai ascuțit
- poziție mai constantă

P: RS, GSR stg.

S: fața viscerală a splinei

Proiecție:
extr. ant. a ct. 8-9
 RAPORTURI

- sit. profund

P: per. abd. posterior

marg. L a RS
încrucișat de nn + vs. subct., nn. ilioingh.,
nn. iliohipogastric

A, M, L: acoperit de perit.
anse I.S.
 RAPORTURI
- formă: S
- calibru uniform
- haustrele + șanțurile = mai șterse
- nr. diverticuli
- prezintă mezocolon => mobilit. ↑
- variabilitate ↑
 RAPORTURI
- 2 porțiuni!

PORȚIUNEA ILIACĂ
- scurtă, fixă => efectuarea colostomei
- concavitate S-M
- pe mg. M. m. psoas
- tenii mai puține, nete
- fibrele mm. se pierd la supraf.

P: m. iliac (acop. de fasc. + Toldt)

vs. ili. ext., testiculare/ovariene, n. genito-fem.

A: per. abd. ant./anse I.S.

!palpare
 RAPORTURI
- 2 porțiuni!

PORȚIUNEA PELVIANĂ
- mezou => foarte mobilă
- 2 tenii (A + P), se pierd către inferior
- formă ~ cilindrică

P: amp. rectală

A, I: vezica urinară, uter, Douglas

S: anse il.
 VASCULARIZAȚIE
- AMS: - AMI:
· a. ileocecală · a. colică stg.
· a. colică dreaptă · aa. sigmoidiene
· a. flexurii (∢) dr.
· a. col. mijl.

– în apropierea cadrului colic => anastomoze => arcadă paracolică

± arcade accesorii

aa. drepte lungi + scurte

- abordează colonul pe f. ant. + post.
- de tip terminal
- rețea subseroasă -> rr. musculare
 VASCULARIZAȚIE
- rețele din mucoasă + musculară

-> VMI/VMS -> VP

 LIMFATICELE
mucoasă -> musculară -> reț. subseroasă -> arcadă de nl. paracolici ->
-> nl. mezenterici S + I

cec, AV, colon ascendent + transvers -> M.S.

descendent + sigmoid -> M.I.
 INERVAȚIE
- cec + AV + ascendent + 2/3 drepte din transvers
(S) fibre simpatice ale ggl. celiac + mezenteric superior plex în
(PS) nn. X jurul AMS

- 1/3 stg. transvers + descendent + sigmoid

(S) plexul mezenteric inferior
(PS) nn. spl. pelvieni -> plx. hipogastric inf. -> sup. -> în jurul AMI
= ultima porțiune a I.G.

LIMITE:
terminarea C.S. (S3) → linia ano-cutanată
zona de unire a mucoasei anale cu tegumentul perineului

- 2 porțiuni:
1) pelvină = ampula rectală
- în concavit. sacrată

2) perineală = canalul anal

 CONFIGURAȚIE EXTERIOARĂ:
în porț. pelvină:
- conduct ± cilindric -2-3 șanțuri transversale –
- lipsit de caracteristicile colonului corespund valvulelor lui Houston
- musculatura longitudinală
= răspândită în strat uniform
 CONFIGURAȚIE EXTERIOARĂ:
- în porț. perineală:
- rectul = înconjurat de
mm. ridicători anali + sfinctere
 CONFIGURAȚIE EXTERIOARĂ:
- 2 curburi sagitale

- în traiectul prin excavația pelvină = situat P

- traiect ~ || cu concavitatea sacrată + coccigeană
=> 1) flexura sacrală (S) = concav. ant.
2) flexura perineală (I) = concav. post.
- prin ocolirea cocc.
 DIMENSIUNI
• lungime = 15-20 cm
• p. sacrală = 12-16 cm
• p. perineală = 3-4 cm

• Cavitatea ≈ virtuală
• Ø = 2-5 cm
• când e plin – volum apreciabil
comprimă organele vecine
 CONFIGURAȚIE INTERIOARĂ:
Ampula Rectală

- plice longitudinale „pasagere” (vacuitate)

- plice transversale permanente, înalte
vlv. lui Houston = trei:
1 – per. dr.
2-3 – per. stg.

- 1/2 sau 2/3 din circumferință

- form. din muc., submuc., musc.

- c. m. constantă = plica lui Kohlrausch

- per. dr.
- la 6-7 cm sup. de anus
 CONFIGURAȚIE INTERIOARĂ:
Canalul Anal
coloanele anale Morgagni
= 8-10 plice longit. permanente
= 12-15 mm
- formă piramidală (baza spre anus)

- ax – fascicul fibre musc. long., rr. a-v. rectale sup.

- între coloane = depresiune => etanșeizare

cu coloanele de parte opusă

- bazele a două coloane = unite prin vlv. an. Morgagni

-> linea pectinata
- înte vlv. și perete = sin. anal. Mogagni
 CONFIGURAȚIE INTERIOARĂ:
Canalul Anal
linea pectinata -  12-15 mm -> lin. albă a lui Hilton
= depresiune circulară uș. adâncă
- ondulată
- sep. dintre sfincterul anal ext. + int.

inf.: anus = ultima zonă a canalului anal

h = 6,8 mm
 STRUCTURA:
1. tunica externă (peritoneu + adventice)
- perit. acoperă ½ AS ampulă – apoi se reflectă pe org. genito-urinare
=> FUNDUL DE SAC DOUGLAS
- restul rectului = învelit de adventice
ț. conjunctiv lax
 STRUCTURA:
2. tunica musculară
a) strat longitudinal = ext.
- prin dispersarea teniilor @col. sigm.

b) strat circular = profund

- pe toată lungimea R
- fibr. se hipertrofiază => sfinctere

c.m. imp. @can. anal => sf. int. anal

h = 2cm/gros.=3-5mm
- sep. de sf. ext. (striat) prin fibre longit.
 STRUCTURA:
3. tunica submucoasă
- permite alunecarea mucoasei
- rețea vasculară bog. (m. al. vv  dilatare  noduli hemoroidali)
= f. laxă
- inel  cel. mm. net. + fibre net.
la niv. can. anal
 STRUCTURA:
4. tunica mucoasă
- epiteliu de suprafață + glandular
- corion

• zona superioară (ampula r.)

- asem. I.G.
- muc. = palidă, obs. rr. vs. rectale S
- conține gl. Liberkuhn
 VASCULARIZAȚIE
• Arterială:
- aa rectale S. = c.m. imp.; = rr. terminale din AMS
- aa rectale mijlocii dr. + stg. – din AII
- aa. rectale I – aa. rușinoase
 VASCULARIZAȚIE
• Venoasă:
- plx. bogat @submucoasă -> PLX. VV. RECTAL (HEMOROIDAL)

venule -> vv. rectale:
• VRS (amp. rect.) -> VMI
• VVRI (can. an.) -> vv. rușinoase
int. -> VII
• VVRM (p. inf. amp.) -> VII
 VASCULARIZAȚIE
• Limfatică:
- plx. mucos pe fața L amp. rect.
- plx. submucos

pe t. musc

nl. pararectali

3 pediculi – însoț. vv.

 INERVAȚIE
- p. inf. amp. – plx. rect. mijlociu – din plx. hipogastric inf.
- p. inf. can. anal + sf. intern – plx. an. inf.

• S: ggl. mezenterici inf. -> musc. rectală => contracția sf. intern
• PS: plx. mienteric => contracția musc. expluzivă; relaxarea sf. intern