ICS 91,140.60 BOR o SR 1846-2 STANDARD ROMAN 2007 Canalizari exterioare Prescriptii de proiectare Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice ‘Sewages outside the buildings 6B » pf Besing specifications EN “Part 2: Calculation of storm water flows Systemes de canalisations exterieures Prescriptions générales en vue de |'etablissement des projets Partie 2: Determination des debits d’eaux de pluie APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 februarie 2007 Inlocuiestw STAS 1846-90 impreund cu SR 1846-1:2006 CORESPONDENTA | La data aprobarii prezentului standard, nu exista nici un standard international sau european care sa se refere ia acelagi subiect ‘On the date of this standard approval, there is no other International or European Standard is dealing with the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n'existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE BIN ROMANIA (ASRO), ‘Str Mendeleev 721-25, cod 010362, Bucuropt Directo Goneral: Tal: 40 21 916 92 8, Fax: 40 21°31608 70 Direclia Stree: Tel 40.1910 1730 +4024 910 4968, 0 2191267 Fay n40.21 3155870 Dred Pica Sa VanarBbcramsnie Tel +4021 5167 26 Fax 4071 34725 1aec0.2 i248 ‘Serv Redacie Marking, Drop de Autor # 40 21 31698,74 @ASRO — Reproducorea sau uizareaiiegraia sau parila prezent standard oce publica goin arc procedeu (electron, mecanc fotoconiee, merofimars ete) este nei Gocd nu exh core srs a ASR. Ref.: SR 1646-22007 Editia 6Preambul Prezentul standard roman reprezinta reviauitea STAS 1846 ~ 80, ne cares! inlocuieste partial Standardul roman STAS 1846 fost elaborat intial in anul 1950 gi a fost revizuit in anii 1965, 1975, 4983 si 1990. La revizuirea standardului membrii CT 186 au convenit c8, avand in vedere obligate asumate de Romania prvind conformarea cu prevederie Directivelor UE cal si modificarile dramatice de ardin climatic survenite in ultimil ani, este necesard elaboraree standarduli in dows parti, gi anume: SR 1846-1:2006, care stabileste prescriptile de proiectare pentru rejelele de canalizare care asigura colectarea ¢) evacuarea apelor uzate din localitatile urbane si rurale 51 prezenta parte a standardulut SR 1846-2: 2007, care stabilegte prescrplile de proiectare periru relelete de canalizare de tip separatiy pentru colectarea $i evacuarea apelar meteorice din focaitatie urbane g\ rurale. Prezenta revizuire a standardului a fost necesara pentru - punerea de acord cu SR 1343-1:2006 referitor fa determinarea debitelor de apa de canalizare corelat ‘cu noile consumuri specifice de apa; - actuslizarea conceptului de realizare a relelelor de canalizere cin focalitale urbane $i rurale in ooea ‘ce priveste evacuarea apelor meteorice prin refeaua de canalizare de tip separativ = promovarea sistemului de canalizare de tip separativ.SR 1846-22007 Cuprins Preambul 1 Obiect si domeniu de aplicare. . 11 Perspedtva de dezvoltae... SE. . 2 Relerinte nomative...csunssuaee 3 Termeni g defini. 4 Debite de caleul ale apetor meteorize 41 General . 42 Condi de periormanta SO 43 Determinarea debitului de ape meteorice : 7 43.1 Calcutul debitelor pentru bazine de canalizare mici (S <10 km)... 4.32 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafete cuprinse inte (io. 60) i 43.3 Caleulul debitelor pentru bazine urbane cu suprafele mari (S > 50 km. 43.4 Calculul debitelor in sectiunile retelei de canalizare ... cose 43.5 Calcul debitelor de ape din surse de suprafala 44° Bazine deretenfe... 5 Calittea apei meteorice evacuate... nnn 51 Generali. 52 Evacuarea apei meteorice in eleaua de canalizare... . 53 Evacuarea apelor metoorice in mediul receptor 53.1 Retele de canalizare in sistem seperatv 53.2 Relele de canalizare in sistom unit. 7 533 Rj do canatizaro im sto pri separa 54 Pomparea apelor meteoric... AAnexa A (informatv’) Metode de calcul a debitelor de ape metecrice. Al Generali. At suprafefe mil (8 < 10 KM oxen ¥ |A1.2 Usizaea analze’spai-tripoaie apoio maxine anual pont determinatod Brat ecu do preci pony bain urbane ou suprafee ma (S> 10) 1.3. Hietograme ale plol de calcul... : ‘Anoxa 8 (informativa) Determinarea volumelor bazinelor do retenti. Bt 1 > =p Bibliogratie. = Deterninareavelumorbazineor de retene po bazine de canaiizare urbane cu suprafele mici (S$ < 10 km’).. Bazino de rotontio pentru apele poluato Bazine de retentie pentru reducerea varfului de debit cand durata ploll este egala cu timpul de concentrare (¢, = 1.) Bazine de retentie cu efect combinat... : . Bazine de retente cand durata pli este mai mare a timpul de concentrare (¢, > (-) Determinarea volumulu bazinului de retene pent bazine de canalizre urbane cu suprafote mari ((S >10 km’). 23SR 1846-2:2007 4 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a debitului de ap’ motcoricé de pe teritoriul ‘unei localiati si care este evacual’ prin reteaua de canalizare. Apa meteoricA poate fi evacuata prin ‘eleaua de canalizare in sistem separativ, uniter sau parjal separativ. Prevederile prezentulul standard se aplica + la determinarea debitelor de dimensionare pentru reabiltarea si extinderea relelelor de ccanalizare exisiente, care transporia apa meteorica: + Ia determinarea debitelor de ape meteorice pentru: dimensionarea rajelelor noi de ‘canalizare (dimensionarea colectoarelor, deversoarelor de ape meteorice, gurilor de varsare, stalilor de pompare ele.) 1.1 Perspectiva de dezvottare La determinarea debitelor pentru retele noi de ape meteorice evacuate prin releaua de canalizare trobuie 28 se lind seama de Plarurie de Urbanism General (PUG) 51 Planurle de Urbanism Zonal (PUZ). In cazuri speciale (Jocalitli mari, centre isiorice gi culturale, platfowme importante), clezvoltarea Irebuie considerata intr-o perspectiva mai larga adopténd o trecventa mai rara a plollor de calcul Determinarea debitelor trebule sa se faca cu luarea In considerare a solutiior pentru retinerea apel meteorice la locul de producere, cum sunt: infitrarea apel in sol prin lucrari permeabile de infitrare (ale, trotuare, parcar, curfi ale caselor etc, amenajarea de spall adecvate pentru retentia temporars 2 apei, folosirea apel meteorice in gospod8ri (apa pentru udat spalii verzi, spélare strazi etc.) Evacuarea apelor meteorice in mediile receptoare trebule $8 9e fact cu respectarea provederiior reglementarior tehnice in vigoare sia prevederior privind amenajarea bazinului hidrogratic. 2 Referinte normative Acest standard contine, prin referinfe datate sau nedatate, prevederi din alte publicati. Aceste referinje normative sunt citate acolo unde este necesar In cuprinsul textului, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pent referinjele datate, modifcarile sau revizuitle ukterioare ale oricareia dintre faceste publicati' se aplica prezentului slandard numai cand sunt incorporate in acesta prin ‘amendament sau revizuire, Pentru referinje nedatate, se aplicé ullima editje 2 publicajei le care se face referire (inclusiv amendamentele) SR EN 752-1:1998, Retele de canalizate in extoriorul cldinlor. Partea 1: Generalitati gi defini SR EN 752-2:1998, Relele de canalizare in exteriorl clidirlor Partea 2: Condi de performanta SR EN 752-3-1908 Rejela de canalizare tn exterionul claditlor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare SR EN 752-4:1999, Retele de canalizare in exteriorul claditlor. Partea 4: Dimensionare hidraulicd si ‘consderafi referitoare la mediu SR EN 752 5:1998, Relele de canalizere in exteriorul clddirior. Partea 5: Reabiltare SR EN 752- 6:1999, Retole de canalizare in exteriocul cladirlor. Partea 6: Instalafii de pompare SR EN 1085:2000, Epurarea apolor uzate. Vocabular SR EN 1085:2000/AC:2000 SR EN 1343-1:2006, Alimentiti cv aps. Delerminarea cantitior de apa potabila pentns tocafitat Urbane gi rurale SR EN 1846 -1:2008, Canalizari exterioare, Prescripti de proiectare. Determinarea debitelor de ape zate de canalizare STAS 3051-91 Sisteme de canalizare, Canale ale retelelor exterioare de canalizare STAS 4060/1-82 Determinarea detitelor gi volumelor maxime alle cursuriior de @p& STAS 4068/2-87 Probobiltsifle anuale ale debitelor gi volumelor maxime in conditi normale si speciale de exploatare STAS 4273-69 Construcfihidrotehnice, Incadrarea i clase de importants 2SR 1846-2:2007 'STAS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitall, durate, frecvente ‘SR 10898: 2005 Alimentani cu apa gi canalizari. Terminologio ‘SR 10110:2006 Alimentari cu apa. Stati de pompare, Prescripi generale de proiectare 3 Termeni si definiti Pentru utlzarea prezentului standard roman se aplica termenii gi definite din SR EN 752-1, ‘SREN 752-4, SREN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum si urmatoarele: 3.4 autoritate competent Organisme ale ministerelor de resort, comunitati locale reprezentate prin departamentele de publica, agenti de apa judetene, dupa caz In funclie de proiectul care se elaboreaza tate 3.2 bazin de canalizare ‘Suprafaja de pe care apa din precipita este colectata gi ajunge in sectiunea de calcul a colectorului de canalizare adiacent (SR 10898) 3.3 cooficient de seurgere Raport dinire volumui de apai ajuns in sectiunea de calcul (ploaia efectiva sau stratul scurs) gi voluml plait cazute pe acelasi bazin de canalizare (ploaia totald sau stratul precipitat) 3.4 curbe IDF (Intensitate - Duratd - Frecventa) Curbe rezuitate din prelucrarea statistica a datelor Inregistrate pe minimum 30 ani referitoare la ploile produse pe bazinul de canalizare respectiv 3.5 frecventa ploit Inversul timpului mediu de revenire 3.6 ploale de caleu! Ploale defiité prin intensitate, durata gi frecventé la care se dimensioneaza retelele de canalizare in seoliunea data (SR 10898) 3.7 ploaie efectiva Pioaie echivalenta care produce cantitales de apa ajunsa in rejeaua de canalizare (dupa infitrare Tn sol si evaporare) (SR 10898) 2.8 probate de depagire Probab cae plone de acoeag! dural inertial 54 fe ogolat8 sau dopa in baci respect 32.9 supraafsicocrnd a Suprtas ape cao apa meteoric este Yansponata pcetcnsecisnea de sé Shacla\ neva de timp ” ‘ASag 2 3.10 timp da conconteare, ON Duratd in care apa cézuta pe cea mai indepartatii suprafaté a bazinului de canalizare-se scurge in releaua de canalizare si ajunge in sectiunea de calcul; durata totalé a ploii de calcul, D, se consider& gait cu tinpul de concentrare t. pony utina saciune do cael in Searle caren ne edlectoanaat, 3.11 timp mediu de revenire Duraté in care 0 ploaie de intensitate si durata daté este egalaté sau depagité pe bazinul de canalizare, 4 Debite de calcul ale apelor meteorice 4.41 Generalitati Pentru protectia localitajilor contra efectului concentrarii apelor meteorice este necesard realizarea tunui sistem de canalizare,SR 1846-2:2007 Sistemul inchis de canalizare poate firealizal in procedeu unitar, separaliv sau partial separativ, Dimensionarea sistemului de canalizare se face ta debitul de calcul al apelor meteorice conform prezentolui standard 4.2 Conditii de performanta Pentru fundljonares relelelor de canalizare trebuie respectate conditile de performanta de baz ‘conform SR EN 752.2, Jn reteaua de canalizare de tip unitar trebuie colectale toate apele meteorice si anele uzate din localtatea respectiva. in ofice varianté de functionare a retelei de_canalizare viteza de transport @ ape trebule 92 aibé valoarea de minimum 0,7 1. Tn reteaua de canalzare de tip separaty trebuie colectale numai apele meteorce, in mod special pot ‘aacoptate $i able fezulate de la combalerea incendilor. Reteaua de canalizere trebuie astfel dimensionala incat s& se evite inundatile si punerea sub presiune a rejelei la ploaia de calcul consierata. In lipsa unor studii speciale, treovenja ploi de Inundare poate f adoptatd dupa valorile prezentate in tabelul t (a se vedea SR EN 752-4) Penins local cu regim deosebit. parti de localitate sau zone cu lucrari speciale pot fi adoptate maisuri adeovale de protectie, dupa aprobare de cétre autortatea competenta, Evacuarea apelor uzate direct tn mediul receptor se poate face atunci cénd apa evacuata respects contifile de calitate stabilite prin reglementarile tehnice tn vigoare. Reteaua de canalizare trebuie astfel proiectatd incat s8 ofere protectie maxima in imitele impuse, ior avarierea ei 88 nu producé pagube mai mari decat cele care ar putea fi produse in abserta ei ‘Trebuie sé se evite evacuarea apei din refeaua hidrografica de supratala prin reteaua de canalizare. Debitele de ape meteorice provenite de pe versantiiaferenti zonei canalizate se determina, de regula pe baza studitor meteorologice si hidrologice. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanil se recomanda prevederea de canale de garda cx rolul de a se reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosintei de apa, iar pe de alta parte, de a se apara de inundatii suprafata folosinlei de apa respective; trebuie sé se ia de asemenea masuti de prevenire a antrenéri suspensilor de orice naturé. Canalele de garda se previd si in aval de perimetrolo unitatlor sociale sau economice care se canalizeaza, cu rol de aparare impotriva apelor meteorice care depagesc capacitatea sistemului de Canalizare a folosintei de apa, daca terenurle gi celelate olosinte de apa situate in aval au o clasé de important mai mar Debitole de ape meteorice colectate de pe varsan}i in canalele de gard’ se evacueaza direct tn ‘mediul receptor. Evacuarea acestor ape in reteaua de canalizare a folosinje! de and este admisa rumat in cazur speciale, cu justiicaré telnico-economica. Tabelul 1 ~ Frecyente recomandate pentru proiectare (a se vedes SR EN 752-4) Fiecvenja previzutl rcovenja prevazut pentru pio Amplasament pentru inundare (1.pana ia"n ani) (ta 7 la tan Zone wiraie C pan la 10 an iia Zani [Zone rezidentials — “pana la 20 ani (Orage, zone comertiaie 4 ta2ani = cu control asupra inundation 1 pana ta 30 ani = f8ra control asupra inundafior Wstrou/pasaje subierane_ I pang i 60 ani ‘RU trabuie #8 se producé punerea sub prosiune a retelel 4.3 Dotorminarea debitul 4.2.4 Caloulul dobitelor pentru bazine de can: porta acoaets Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mic se efectueaza conform 4.3.4.2 relatia 6SR 1846-2:2007 4.3.1.1 Debitele de ape metsorice se determing, de regula, admitand ca model o ploaie de calcul uniform distribuité pa intvegui bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare Superficiala si de curgere prin canal La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se fina seama de: ~ clasa de importanta a folosinte! de ap pentru care se realizeazé releaua de canalizare, determinata conform STAS 4273, regi preciitaior rliful si conditile de scurgere, permeabiltate solu necestatea de apérare, in parte sau in totaltate, a zonei canalzate impotriva inundatior in «224i unot plo mal mati dec&t ploaia de calcul pentru care stabiltea solution are loc oe 8928 de ustican tetneo-economice 43.4.2 Debitil maxim Q,,.,., produs de ploaia de calcul cu probabiltatea de depasie p% se caleuloaza ou relat: Oguayre = °S-Driyg, is) 8 in care: S__ este suprafata bazinului de canalizare de pe care se colecteaz’ apa care trece prin sectiunea de calcul, in ha; 1 Ste intensitatea masi¢ a ploii cu probabilitatea de depasire p% (notata prin i in STAS 9470 i exprimata In Us.ha); Vafoarea se adopt li curbele IDF conform STAS 9470, funcje de frecventa loli de calcul gi timpul de concentrart,., se mai poate determina conform reglementanior {ehnice in vigoare (a se vedea bibliografia:"instructuni pentru calculul debitelor maxime in bazine bes mm este coefcientul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare 2 apel meteorice in reeaue de canalizare intre momentul incepetii plo si momentul in cate se realizeaza debitul maxim jn sectiunes de calcul; debitul ajunge a valoarea maxima dupa umplerea colectoarelor §1 stabilirea_unui regim permanent de curgere pana in secfiunea de calcul, adimensiona’: pot fi acoptate valorile uematoare: m= 0.81a timp de ploaie < 40 min: 9 ta timp de ploaie > 40 min; 0 cazuri justificate. 'm_se ponte determina gin cursul unui proces de calibrare cu un model hidraulic, @ este cosfcientul madiu de scurgere, adimensional Daca se {ine seama de neomogenitatea conditilor de infitratie pe bazin, coeficientui de scurgere se calculeaza ca o valoare medie ponderata An , on one m S; este 0 suprafaté omogend a bazinului de canalizare, in haz «, este cosficiontul de ccurgare aferent suprafetei 5), adimensional Valorie specitice ale coeficiontulul de scurgere sunt prezentate in tabelul 2SR 1R46-2:2007 Tabelul 2 - Valori specifice pentru coeficientul de scurgere onfician Natura suprafotel scurgere linvelitori metalice gi de ardezie lnvelton de stica,jgla s! carton astatal 0.90 ‘Terase asfaato [Paveje din iPavae din lou mastic 0.85... 0,90 0,70... 0,80 vee dn lav co osu une lp 085.060 | ~[Drumuti din piatra sparta (macadam). 7 © Inzone cu pante mici (S196): 0,25... 0,95 _ in zone cu pante mari(> 1%). | __0.40 0.50 (Brum inplotrute: 8 ‘© In zone cu pante mici (s 4 %): 0,15 ..0.20 ___+_in zone cu pante mari & 1%). 0.25..030 | ‘Terenuri de sport, gradin 8 © in zone cu pante mici (s 1%); 0,05 ...0,10 + _in zone cu pante mari (> 1%). 0,10 ..0.15 ncinte gi curt nepavate, neinierbate 0,05 ...0,20 11__[Terenuri agricole (cultivate) i 0.10 ..0,15 ~~ Parauri gi supratete impadurite: ae 2 © in zone cu pante mici (s 1%) 0.01 ...0.05 in-zone cu pante mari (> 1%). 0.05 «0,10 La ploi de intensitate ridicata sau duralé mare valoarea coeficientului de scurgere este varabila in timp; fa inceputul plo, cand solu! este uscal, coeficientul de scurgere are valori mici. 0 centitate importanta de apa se infltreaza in sol, sau dacé temperatura este ridicaté se evapora; pe masura ce ploaia continua, coeficientul de scurgere « creste datonta satura solu La ploi cu intensitate redusa, toatd apa se poate infitra In sol sau evapora, Valoarea luaté tn calcul reprezinté o valoare medie pe durata plol cu ajutorul cdreia 6e determina debitul maxim in sectiune. Frecvents pioii de calcul F se stabllegte in funolie de clasa de importants prozentata In tabelul 1 din STAS 4273, Pentru bazine de canalizare cu obiective importante frecventa ploil de calcul se poate stabil pe baza lunor calcule tehnico-economice in care sunt iuate In considerare: + valoarea pagubelor produse pentru pioala data; + costullueraritor de canalizare prin care pot f diminuate pagubele pané ta o limita data. Daca In bazinul de cenalizare sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot f adopiate valori diferie pentru frecvente pe sub-bazine, Se considera necesar ca pentru toate localtalie importante {sau a unor sectoare din avestea), cu peste 100 000 locuitori, s& se efectueze in prealabil un stutiv tehnico-economic prin care sf se Stabileascé frecventa plait de calcul in functie de valoarea economica, culturalé sau istoricd a zonei protejate si de riscul asumat {a se vedea nota 1). Valoarea objinutd trebuie aprobaté de cate autoritatea competent Durata ploi de cateul pentru prima sectiune se obtine cu relatia: b + min} 8 lar pentru sectiuniie urmatoare cu retalia:SR 1846-2:2007 ia th fin 9) Ly, este lungimea tronsonului de la prima gura de scurgere la prima sectiune de calcul, in. metri LL, este lungimea tronsonuii dnte sectunea de calcul 1-1. secjkinea precedent, in metti; vs este vteza apreciata de curgere a apelin canal, in ms; to, este impul de concentrare superficial, In minute. “7 \Valoarea tinpuiui de concentrare superficial, ,, poate fl adoptaté aste: (1.3) min pentru zonele cu pante mai mar de 5 %; (5) min pentru zonele de deal, cu pante mei (1. 6) %; {6 ... 12) min pentru zonele 6e ges, cu panta medie rai mica de 1% Prin amenajéri adecvate se urméreste cresterea timpului de concentrare superficiala in vederea Feduceri debitulul maxim, DDurata minima a pli de calcul nu poate fi mai mio decat valerilo urmatoare: 5 min in zone de munte, cu pante mai mari de 5 %: 10'min in zone de deal, eu pante de (1.5): 15min in zone de ses, cu panta medie mai mics de 1% NOTA 1 - In cazul in care nu exist dale disponibile peru evaluarea pagublor, recventa plol de calcu rabuie ‘staDitécrescand important folsinei de apa cu una pana la Goua caso NOTA 2 - Tn azul intersedtici 0 dou colectoare pantry sectiunile aval trie luat in considerare timpul de Cconcenivare cu valoare mai mars, NOTA 3 - Daca intro secfiune din aval valoarea debitulsi este mai micd decat valoorea din sectisnea amonte, valoarea din amonte este cea care dimensioneaza wonsonui de canalizare, {in cazul in care accfianea din aval este amplasata dup un Uazin de retentie, deversor de ape meteorice ets, imensionaree trebuiefacuts fird a se {ne seama de aceasta provedere NOTA 4 - Valoarea v, trebule 88 fle > 0.7 mis; pontru un calcul iil se apreciaz& valoarea Vs $i se calouleazt Ubitul. Se dimensioneazd colociorul g\ se veriica vitoza de curgare. Daca intre valoarea aprecata g valoarea Fezulaté dferenta este mai mare de 20 % Se stabileste o nous valoare a viteze, eqalé cu valoatea rezultata 9. se reface calcul NOTA 6 - Gradul de umplere in soctune rebule 8 le epropiat de 1.0, NOTA 6 - Jn lungul colectorulei diametiul tonsenulul aval trebuie st fe egat sau mai mare docdt diametrul twonsonului din amonte, 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafete cuprinse intre (10 ... 50) km? Pontru aceste bazine sunt necesare date mai complete, Astfel in locul debitului maxim trebuie ‘cunoscut hidrograful undei de vitura. Hidrograful se determiné pe baza ploii de calcu! a carci distrbutie temporald este cunoscuta (a Se vedea anexa A), Dack se acite cd intensitatea infltaliel este constanta in timp, relaia de,<@leul pantra dabitu cin secfunea curentd, a momentulk este 5 QAN67O- ES. 1, tris # (10) In cave: 16,7 este un coeficient de transformare a intensita{ii din mm/min in m'Im”'s gi a suprafetei din ken’, in K—ete momentul cunt i este indicele care desemneazi momentele anterioare momentului k ; 7SR 1846-2:2007 S, este suprafata izocrond ja bazinului de canalizare [km’I; este delimitaté de izocronele j+t gif timpul necesar precipitate! cazute pe izocrona j s8 ajunga in sactiunea de calcul este egal cu 7 intervale Af de discretizare a timpului: J, este intenstatea medio a poi de calcula pasulj, cup nite momentele jg, in mmmin; @ este coefcentul medi de scugere fa baz, adimensional aca se fine seame de varia tn timp & intensR&i infitrael pe suprafeele permeable, relaia de taleul pentru debiul din sectnea curenta, la momenta k est OQ, =16.7- ES yA, —u,) tei) tier in care: u, =u, +(uy—u, fe 107 in care: ‘este intensitatea infitratel fe momentul 4, in mm/min 1, este inlensitalea stabizaté a infitrafiet, in mmimin; este intensitatea maxima a infitratiet, in mmirnin; este parametul infitrate, tn mi Parametrii 1, 14, $1 Y 8@ datermina cu infirometrul sau se apeleaza la un institut cu competent in domenia, Efectul de atenuare datorta propagiiri pe sectorul cuprins as cu pas cu 0 relafiefiniaré de tipul: = aQ, +60... eH oy tn care: Gk. Guy sunt debitele care pleacd din sectiunea de calcul la momentul k, respectiv k-1, In m'ls; Qu Qes Sunt debitele care intr In tronsonul de calcul in care se face acumularea la momentulk, respect fet, In mls, In velelele existente parametsi a, &, ¢ se determina prin calare (calibrare) pe baza dobitelor masurate; pentru retele noi pot f admise valorle: @ = 0.3; b=0.3;¢= 3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafote mari (S > de 50 km?) Jn cazul unor localtati importante (sute de mii de locuitor), calculul debitelor se face pe bazinele Colectoarelor componente ale cavor suprafete trebute sa fie de maximum 50 km Valorie debitelor de pe sub-bazine de canalizare consttuie intrarl in modelul topoiogic al refetel de canalizare. In fiecara nad se compun hidrografele afiuente calculate anterior. Th acest model de caleul, debitele din flecare sub-bazin se determina pe baza unor valor diferte pentru coeficientul de scurgere, infitrate, frecvente ale poi, distibutie temporala etc. 4 Compunerea si propagarea hidragrafelor conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale rejelei de canalizare Rezolvarea acestor cazuri presupune un sludiu dotalet al pillar, elaborat de o institulie specializata utiizarea unui soft specializat de hidrologie urbana gt un plan de urbanism coorent gi definity: in situaia madelédi hidrogratuui de calcul trebuie analizate si soluji pentru reducerea debitulsi evacuat prin ‘= sponrea capacitai de infitrare in bazin; + cresterea duratel de concentrare superficiala prin amenajarea specifica a supratetel;SR 1846-2:2007 © realizarea de bazine de retenlie integrate ecologic gi peisagistic in noua amenajare urbana; marimea acestor bavine de retentie trebuie 6& constituie obiectul unui studiu de specialitate; + acumularea apei in vederea folosirii la spalat gi stropit strazile, udarea spatilor verzi, realizarea de lulurl de apa in zona urbanizata’ alegerea soluliel se justifica prin calcul comparativ intre reducerea debitului evacuat si costul Iucratilor de protectie pe mediul receptor, 43.4 Calculul debitelor in sactiunile refelei de canalizare 43.4.4 Debite de calcul pentru retele de canalizare in sistem soparativ Pentru retelele de canalizare de tip separativ, colectoarele se dimensioneaz’ la debitul de calcul al ‘apetor meteorice. Nu trebuie luaté in considerare nici o categorie de ape uzate, cu except celor care provin din stingerea incendilor 43.4.2 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem unitar Pentru relelete de canalizare de tip unitar, debitul de calcul este cel al apelor meteorice majorat cu Cebit de ape uzate Qua = Q, + Ope 12) Dobitul apelor uzate 0, se calculeaza conform SR 1846-1; debitul ,,. produs de apele meteorice se calouleazs conform 4.3.1 sau 4.32 Pentru colectoarele care functionez@ in sistem uritar, sectiunea de colector trebuie verificata pe timp uscat att la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-1); in ambele cazur irebuie realizats o valoare minimha a vitezei de (0.6 ... 0.7) mis. 43.43 Debite de calcul pentru retele de canalizaro in sistem partial separativ Debitul se calouleaza pe colectoarele de cansiizare in sistem unitar conform 4.3.4.2, iar pentru cet th sistem separaliv conform 4.3.4.1 43.5 Calculul debitelor de ape din surse de suprafata Nu se recomnanda transportul unel pat dn debtul apelor de supratata pe tronsoane din rojeaua de canaiizare, In cazusile in care totus colecarea apetor din surse de suprafata In roleaua de caralzare 2 folosiniei de apa nu poate fi aviala, fa cimensionaroa hidraulca 2 olomertelor sistomul Je canalizare se iat in considerare debitele maxime ce call ale apelor de supratala, cu probabiltaie stabilte conform clasei de importanié a flosinst de apa gi nu debitele ce ap mateorea stapite conform 43.4.4 Debitul apetor de suprafaté se calculeazt conform metodologie’ prezentata tn reglementarile tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia: Insiructiuni pentru calculul seurgerii maxime in bazine micr” ). ‘In cazul folosinjelor de apa de micd importanta sau atunci cand in aval nu existé pericolul uncr agube insemnate, determinarea debitelor se poate face gi conform 4.3.1.1 44 Bazine de rotentio ‘Soluja cu bazine de retene in releaua de canalizare se adopla cénd + debitul de evacuat, in zona cu ploaie de vart, depageste capacitatea de transport aretelel de canalizare sau a mediuiui receptor, Se reduce fericolul de inundare prin retinerea ‘temporara a unui volum de aps gi evacuarea pe o durata mai mare de timp: + concentrafia de poluanti in apa depageste limita admis’, Retinerea poluantilor se face prin sedimentare sau dituie.In cazuri speciale, apa meteoricd din primele minute ale ploi sau a ploilor cu intensitate sau durata mica, poate fi relinulé integral gi timisé la statia de ‘epurare, ceSR 1848-2:2007 5 Calitatea apei meteorice evacuate 5.4 Generalitati Localtatea tebuie gospodarila astfel incét apele meteorice evacuate sé nu contind substanje periculoase (toxice, patogene, etc.) existente in bazinul de canalizare Colectarea acestor substante trebuie facuta cu mijioace specifice (mecanice sau mecano-chirice). in ‘mod special se va insista pe colectarea cu mioace specifice la locul de producere, Cand totusi calitatea apei meteorice de pe suprafelele poluate depaseste valores limitelor de Inedrcare cu poluanti prevazute in reglementarile tennice in vigoare, apele trebuie epurate total sau pparfal- In cazul uncr ploi miei, intreaga cantitale de apa poate fi epurata Epurarea parlialé consté in epurarea primei aril, de regula mai poluata, a apei colectate. Aceasta presupune realizarea de bazine de retentie, Epurarea apei meteorice se poate face separat sau in ‘comun cu ate ape uzate. Refinerea apei meteorice si a poluantilor biodegradabil la locul de provenients trebuie s8 fie strategia e baza in alcatuirea sistemului de canalizare. 5.2 Evacuarea apei meteorice in reteaua de canalizare Evecuatea apei meteorice in releaua de canalizare se face numai prin guri de scurgere sau prin sisteme speciale pravazute cu gratare dese: apa acumulala in bazinele de retentie sau provenind de la inslalatile de preepurare poate intra in releaua de canalizare respecténd aceeagi provedere. Gurl de scurgere trebuie 88 fle ou depozit gi sifon la rololele do canalizare tn sistem unitar, respectiv cu depozit la refelele amplasate pe suprafete care pot produce suspensil. La rejelele de canalizare in sistem separativ gura de scurgere poate f fara sifon gi fra depozit 5.3 Evacuarea apei meteorice in medi receptor 5.3.1 Refele de canalizare in sistem separativ Apa meteoric ajunséi in releaua de canalizare trebule evacuats in mediui receptor prin guri de varsare , cat mai repede posibil alunci cand nu sunt probleme legate de calitate. Numaru! si pozitia, gurlor dé varsare trebule stabilte printr-o analiza economica, Gura de varsare trebuie si fle stabilé constructv, find astfel alcatuita incAt sé se asigure un amestec rapid $i complet cu apa mediului receptor, iar fluxul de apa sosit lateral in albie sé nu provoace ‘erodarea malului opus in ipoteza unor debite extreme pe rau (maxime/minime). 5.32 Retele de canalizare in sistem unitar Evacuarea apelor de canalizare se face in mediul receptor, in varianta cea mai convenabilé din punet ide vedere tehnic gi economic. Se poate evacua un debit de apa uzaté ~ diuata cu api meteoricé ~ and la limite la care calitatea apei evacuate nu depageste prevedertie din reglementarie tehnice fn vigoere. in sistem parfial separativ Evacuarea apelor meteorice se face conform prevederiior de la §.3.1 pentru colectoarele care functioneazé in sistem separatv i conform prevederiior de la 5.3.2 pentru colectoarcic care functioneazé in sistem uniter. 5.4 Pomparea apelor meteorice Funclie de rezultatul analizei amanunjite a condifilor de evacuare (debit si nivel de apa in mediul receptor) apa poate fi evacuala prin curgere cu nivel liber sau prin pompare, On de cate ori este posibil,trebuie adoptata solulia fara pompare. La proiectarea statilor de pompare trebuie 88 se respecte prevederile din SR EN 752-6. ‘Stafile de pompare trebuie amplasate in 20ne neinundabile gi trebule 38 aibé acces neinundabil 10SR 1846-2:2007 Echiparea cu pompe si alimentarea cu energie trebuie facuta astiel incat siguranta in functionare s& fie maxima, in cazut in care alimentarea cu energie nu este suficiont de eigurd trebuie prevazute surse de rezerva (generatoare de energie electrica sau motopompe) in cazuri speciale, cand consecinfele inundarit zonelor urbane sunt mati, rebuie adoptate gt solutii de pompare suplimentara cu motopompe fixe sau mobile. Frecventa pioi ia care se asigura aceste mijloace se adopta de autortates competenta pe baza unor studi prin care se evalueaza costurile si pagubele pentru fecare vananta. 1"SR 1846-2:2007 Anexa A (informativa) Metode de determinare a ploii de calcul Ad Generalitati Dimensionarea lucrérlor de colectare si evacuare a apelor meteorice din localitaile urbane impune cunoaslerea ,ploli de calcur, Ploaia de calcul are durata egala cu timpul de concentrare gi intensitatea ‘edie corespunzatoare unei probabiltafi de depaisire (frecventa) date. Aceasté ploaie are o distribute {iv limp stabiltd pe baza de ipoteze de calcul gi genereaza un cobil maxim in sectiune. \Vaiorite specifice ale unei ploi de calcul se referd alat la intensitatea medie a pioit de calcul (stratul de apa si durata) c8t gi to distribulia tomporala. Distibutia temporal are efect direct asupra valorior ebitelor de vari ale hidrografului de viitura Intrucat procedura statistica de egantionare a ploilor se aplicd la valorile individuale maxime anuele, probabiltatea de depasire se poate utlize pentru calculul impulul medi, exprimat in ani, de egatare Sau depasire a unel valori date. Valoarea inversé a timpulul de revenire reprezinta frecventa medie de producere sau depasire a valoril de calcul a intensitaii mei a pli Relatia intre treoventa ploii si probabiltatea de depasire este prezentata in tabolul A.1 ‘Tabelul A.1- Relatia intre frecventa ploii gi probabilitatea de depasire Pao ie ie revenire sau de depasire, 1 2 5 | 0 20 50) 100 want Frecveria pil (isa an) Brobabiatea ‘dopssie | | | w | s | 2) % | i _l AAA Ufilizarea_curbelor IDF pentru determinarea intensitatii medi! pe bazine urbane cu ‘suprafote mie! (S< 10 km?) 5 | a0 } 120 | 160 | 1/100 In bazine mici, sub 10 km, intensitatea medie a ploii de calcul / se poate determina pentru o duraté ‘egala cu timpul de concentrare. Se presupune ca tot bazinul participa la formarea debitului maxim in secjiunea de calcul, Acest concept se bazeazé pe utlizarea curbelor IDF. Curbele IDF pot fi determinate conforrn STAS 9470, folosind frecventele standard de 1/1, 1/2, 1/5 4100, pentru durate de ploaie de (5...1440) min. Locaiitatea trebule inclus4 in una dintre cele 49 regiuni de pe suprafata tarii In care se presupune ca pioaia este identica. AA2 Utilizarea analizei spatio - temporal a plollor maxime anuale pentru determinarea stratului mediu de precipitatit pentru bazine urbane cu suprafete mari ($ > 10 km) Ca principiu, se utlizeaza valorile prelucrale statistic de la statia meteorologica cea mai apropiata de localitatea respectivs \Valoarea stratuiui mediu precipitat se poate estima si cu metodologia prezentata in continuare, Se pleacs de la analiza spatio - temporalé 2 ploilor maxime anuale cu durata de 24 h; ploile maxime Zilnice se adopté conform zonéril din figura A.1, cu ajutorul valorlor prezentate in tabelul A.2. Pentru fiecare zond, ullizand datele din tabelul A2 se determina indimea pioli cu duraté de 24h. Pentru valor curente ale suprafetei S se poate recurge la interpolare liniara. Pentru a obfine ploaia curenté pentru ate durate D (cuprinse intre 5 min gi 72 h) se uilizeaza relia hy = Keo Pag At) in are: Ii, este ploaia de durata D , in mm: fig, ete ploaia zinic, tn mmm; este un parametru de trecere do la ploais de 24 nla ploia de durata D 12eb oeud easeuoz — L'y einBLs L00z:2-9reL USSR 1846.2:2007 ‘Tabelul A.2- Valor’ ale precipitatilior cu durata de 24 h (mm/zi) cu diferite probabilitati de dopisire pentru zonarea din figura At | Frecventa plott (tia “nani joo | 7427Tal SR 1846-2:2007 elu! A.2- Valor ale precipitailor cu durata de 24 h (mmiai) cu diferte probabilitti de ‘depasire pentru zonarea din figura AA = “(stars | Frecventa ploli zona | Supa (tan an 7 wo a] | 76a 60.9 738 804 A ~752 600 59.7 sa 59.4 200 373 \Valostea parametrului k se determina din tabelul A,3 pe baza zonal din fiqura A.2. Tabelul A.3 - Valorile parametrului k 30 [oo | 2h | 3h | én | i2n 040 [0.58 0.67 O71 | 076 | 0.88 [ 04s 0.60 | 064 [073 | oes I 1001118 [128 0.38 0.46} 0.55 | 0.59 | 0.70 | 0.84 | 1.00 4.15 | 4.25, 0.37 [0.45052 | 056 | 068 |_0.82~|~100~] 118] 120 0.34 [046 [085 | 0.64 | 0.70 | 079 | 0.09 | 400 [1.191712 0.34 [0.47 [0.36 | 0.65 | 070 | 072 | 089 | 100] 1.13 | 128 Chiar §i in cazul in care conditile de apticare a metodel rationale sunt indeplinite, adoptarea ipotezel Uunei ploi cu distribujie uniform in timp conduce la subevaluarea debitelor maxime. Cunoasterea distribute ALBA ‘in timp a intensitit plo este abiectiv necosaré, Distributia ploii de calcul Ipotaza de baza a hiotograme! compuse este aceea ea intensitatea obtinuta din curbele IOF pentru urata D, constituie, de fapt, rezultatul medieni unor inlensitati variable definite pe intervale de timp AED, sirul avestor valor consttuie hietograma pli de calcul agli de calcul pentru obfinerea hietogramel sunt urmator (1) Se determina curata tied a piol, egala cu timpul dei edncentrae pentru bazinul de analizare respectv; se noleaza durata maxim a loi D;° (2) Pentru 0 probabilitate de depasire prevazuta si pentru disia poi de calcul, se determing intensitatea medie a ploii din curbele IDF sau din thregistarie pluviogratice prelucrate stati, : (2) Durata plo de calcul D se imparte in intervale discrete de timp (to= 0, b= At, Lo= tA, f= tustAt SD); pentru fiecare valoare de timp se determina din curbele IDF valearea intensitati plot, in mmimin; frecventa ploli se pastreazd aceeasi pentru toate intervalele, (4) Se calculeaza pentru fecare interval de timp stratul curulat de ploaie pana in momentul 4, cu relay’ hy = iy ot, (am) (a2) isom 4 nqoweied nsed voseuez—z'v emnBis L00z:2-arat USSR 1846-2:2007 (5) Siratul de ploaie pentru fiecare interval de timp Af se determing ca diferente inire dowd valor succesive ale stratelor cumulate; Fa =H, — bh, lone} (a3 (6) ntensitatea medie a poi pe fecare din intervatee At, = tar, rezut din celal fg =F yay FAE- (ts way Cu reprezentarea intensitatilor i, | Tezulta Un grafic similar celui prezental in figura A. Curba IDF pentru perioada de reverire T te D Figura A.3 - Modul de constituire al distributiei ploil in timp @) Se rearanjeazé graficul astiel incét valoarea maxima 84 fie la mijocul sirului de valor; Cololaite valor! ale intensitati se figureaza, alleraliv de 0 perte $i de alta, in ordine descrecatoare (a se vedaa figura A4), 1 ein) Tin) Figura A.4 - Hietograme finatd a ploli de calcul WSR 4846-2:2007 A132 Metoda derivatel stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbei integrale) Dacil se dispune de masurari pluviomeltice asupra a cel putin 20 ploi maxime se poate aplica metoda curbei integrale pentru calculul distribute temporale a pioii de calcul Tntrucat curbele integrale se exprima adimensional, ele se pot folosi pentru orice valoare a stratulul precipital peo durata data. Pagiide calcul sunt urmétori: = 30 leq ploile importante masurate ta statia meteo din zona; ploile au caracteristici ‘apropiate in ce priveste durata si cantitatea totals de apa: ‘+ se alage un interval de timp Af gi se exprima valoarea lui procentual fata de durata totals a ploi + pentru fiecare ploaie (h} pluviograma Ay(t) se exprima procentual fata de stratul total de pa czules + se calculeaza media procentuata f(s) a pluviogramelor considerate /y(l) pentru flecare: ‘moment ¢, conform relat {mm TAS] in care: neste numérul ploiior considerate, + pentru ca frecventa debitulul maxim in reteaua de canalizere 38 fie aproximativ egalé ou freoventa ploii de calcu! adoptata la _proiectare, este de dorit sa se determine structura medie a aversei; pentru durata D a ploii de calcul (egala cu timpul de concentrare al bazinului)stratul acestel pio! se obline cu relalia I fagay “D mm [as] stratul total h este multipicat apo! cu valoarea obtinuta din relatla [5] objinandu-se astfal distrbulia. medie a pluviograme distributa intensitailor poll de calcul pe fiecare din intervalele de timp succesive At rezulté din derivarea piuviogramel medi + daca se doreste alta distibule, diferité de cea medie, pentru a se objine un hidrograt de debile mai dezavantajos din punct de vedere al inundabiltafii zonelor urbane, se poate construi 0 familie de pluviograme adimensionale, carora li se atriouie o anumitt probabilitate; pentru aceasta, la flecare interval de limp se caiculeaza valoarea medie ‘abaterea medie patratica a pluviogramalor pentru toate picilo uate tn considerare; pentru fiecare interval de timp se adopt 0 distribulie normal cu parametrii mediei si abateri) medi patratice stabilte anterior, pe baza acestora se calculeaza cuantiiele de probabiltate standard (10 %, 20 %, 50 %, 80 %, 90 %): Obtinerea mai multor distribulll temporale este important si pentru determinarea volumului bazinului de retentie. 18SR 1846-2:2007 Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentie B.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canatizare urbane cu suprafate mici ($< 10 km’) Marimea bazinului de retentic se obtine functie de durata ploli $i scopul pentru care se prevede bazinul Bazinul de retentie se ampiaseazé gi se echipeaza astfel inca s& oat fi pastrat in condi sanitare adecvate prin mijloace speciice de curétare. Bazinul de retentie trebule protejat contra inghetului 8.1.1 Bazin de retentio pentru apote poluate \Volumu! bazinulul de retentie (a se vedea figura B.1} se determina din condilia de timp de relinere 1 functie de hidrograful pioii de calcul (= 1) By Incare: Ver este volumul bazinului de retentie, in m”: fe este timpul de retentie; se recomanda minim 20 min: f< este timpul de concentrare (durata ploli de cacul) In secyune, in minute: Quy este debitul maxim al pio de calcul Th sectiune, Ta ls: ky este coeficientul de transformare a unitatdor de masurd; are valorea 0,06. Logarea bazinului de retentic la reteaua de canalizare se face functje de pozila relaliva gi de modul de cotare cu echipamentele de manevrare in exploatare in vederea asiguraril umpleri, a gol ‘controiate si a curatiri acestuia, Q Hidrogi simplificat Volum bazin fr te 2te Ste Figura 8.1 - Schema de calcul pentru ba: inul de retentio a apet poluateSR 1848-2:2007 8.1.2 Bazin de retentio pentru reducerea varfului de debit cénd durata poli este egata cu timpul de concentrare (f; = f) Bazinui de retenfie se prevede pentru evitarea puneri sub presiune 2 retelei de canalizare, pentru ‘evitarca inundésli swazilor sau pentru controlul debitului evacuat in modiul receptor. Situatia reala de retinero 8 volumelor de apa in sistemul de canalzare este prevzutd in figura 8.22 Q Volum acumulat in | ‘eteaua de canalizare rox = lum retinut pe sada nex Volum de apa evacuata Figura B.2a - Situatia reald a refinerii volumetor de apa in sistomut de canalizare Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retenlie c&nd ¢,, = 1, este prezentata in figura 8.2b, a Qrax a Volum de apa refinuta in bazin max -=— i Hidrograt | modificat Figura B.2b - Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentie cénd t, 20SR 1846-2:2007 \Volumut bazinului de retentio rezulta din relatia (B2) nox este debitul maxim care poate fi evacuat fara aparitia apei pe sirada cau debitul maxim suportat de mediu receptor. in ris; Teste durata totala a hidrografului de debit, in secunde: @ este raportul adimensionat supraunitar dintre durata ramurii descendente gi durata ramutii ascendente a hidrogratului debitulu in sectiunea de calcul; valor! uzuale: 1.3. 8.1.3 Bazine de retentie cu sfect combinat Bazinul de retenfio a apei meteorice poluate sau rezultale din topirea zapezii gi reducerea debitulul maxim evacuat in aval, rezuité din combinaroa solutilor prozentate ia B.1.4 si B.1.2. Solutia Cconstructiva trabuie sa alba dotarea necesara pentru realizarea corecté a celor dou function alta B.1.4 Bazine de retentie cénd durata ploii este mai mare ca timpul de concentrare (ty > t.) De reguia este cazul cel mai frecvent in reteaua de canalizare @ bazinelor de canalizare de dimensiuni mick Volum retinut in reteaua de canalizare Hidrograf real Figura 8.3a - Hidrograful real al ploii in bazinul de canalizaro Pentru calcul se considera c8 volumul de apa acumulat de reteaua de canalizare aste nul, ceea ce Feprezinté un grad de sigurania suplimentar. ‘Volumul V; se calculeaza cu relatia: wave, (my (83) si reprezints volumut bazinulu, calculat conform relate’ [P.2) Volumul Vs se calculeaza cu relat: ¥, =U, ~t \Qom ~ Yue) (MY B4 21SR 1846-2:2007 Hidrograt modificat Figura B.3b - Schema de calcul pentru determinarea volumulut bazinului de retentie 1d > ‘n cazul in care volurul V» nu este corect apreciat volumul suplimentar de apa se acumuleaza pe strada. Volumul efectiv al bazinului de retente este: ‘an = Hie den) (5) Volumul bazinului corespunde unei ploi egalé de duraté {, Pentru ploi de magnitudine mai mare, peticolul apatifici ape’ pe strada se mentine, B.2 Determinarea volumului bazinului do retentie pentru bazine de canalizare urbane de dimensiuni mari {S > 10 km?) Jn acest caz, debitele care intr tn calcul sunt mari, volumele de bazin sunt de asemenea mari fa fel c2 4 pagubele produse in lipsa acestora, Calculale trobuie conduse dupa schema din figura 8.4 Vokim de apa din bazind de iérograt modifcat in roteaua do canalizare Figura B.4- Schema de calcul pentru bazinul de retenti Tn cazul unor volume mari ale bazinului de retente gi pentru rejele in sistem separatv rebuie uaa in Caloul gi posibitatea realizail unui bazin de retenlie deschis, incadrat tn paisaSR 1846-2:2007 Bibliografio [1] Bourrier, R. ~ Les réseaux d'assainissement, Lavoisier - Tec & D - 1991. (2) Diaconu, €., Serban, P. - Sinteze gi regionalizéri hidrologice, Ed. Tehnicd, 1994 [3] Musy, A. —Hydrologie Appliquée, Ed. HGA 1998, [4] Stormwater Conveaynce, Modeling and Design, 1 Edition, Hastad ~ Durrans ~ SUA 2003. 15)" Instructiuni pentru catculul debitetor maxime in bazino mici. INMH. 1997Memiari Comitetulul Tehnic CT 186 "Almentati cu apa si canalizart care av participat la elaborarea preventului standard Pregedinte Secretar: Reprezentant ASRO: Mombri dl, Moraru Gheorghe <éna. Aipopit Aura dna, Udran Minaela di. Barae Mihai dl. Chin Epsica ‘dna. Dobre Anca di, Floarea Créngus di, Ghiocet Gheorghe dl. Manescu Alexandra ‘dna, Ou tleana di, Popescu Adrian dl, Rojansehi Viadimir dna. Simion Aural di Simionescu Leonte na, Vasilache Georgeta PROED SA ASRO ISPIF SC APA NOVA UTOB - Facultatea de Hidrotehnica SC.CILAS SC Inginerie Urbana ARA ICECON SETA SA Ug Bcuresti NTGT-Oltectia de Reglementare Consiructt PROED SA Patronalul Socistatilor din Construct Anteproiectul prezentului standard a fost etaborat de catre colectiv prot. dr. ing. Radu Drabot, prof. de ing. Alexandra Méneecu $i asist. drd. ing. Adrian Cojocaru de la UTCB ~ Facuitates de Hidrotehnica. Un. standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederitor necesare pentru contractare, Utiizatori standardului sunt raspunzaitori de aplicarea corecta a acestvia. Esie importent ca utiizatoril standerdelor roméne 38 se asigure ca sunt tn posesia ultimo’ eciti gi a tuturor modifica. Informatie refertoare la standardele romane sunt publicate th Catalogu! Standardolor Roméine gi in Buletinul Standardizarit