Professional Documents
Culture Documents
Numererationale Teorie
Numererationale Teorie
rationale pozitive)
Elementele fractiei: a – numaratorul (arata cate parti s-au luat din intreg)
b – numitorul (arata in cate parti este impartit intregul).
Fractii echivalente – fractiile care masoara aceeasi cantitate (fractiile si sunt echivalente daca ).
Multimea numerelor rationale pozitive se noteaza . Multimea numerelor rationale nenegative este
Numerele rationale sunt numere reprezentate fie cu ajutorul fractiilor ordinare, fie cu ajutorul fractiilor zecimale finite sau periodice (simple
sau mixte).
Exemple:
b)
c) Perioada 12
Observatii:
Orice nr. nat. este un nr. rat. pozitiv: (in particular: -nr. rat. nul; - nr. rat. unitate)
Oricarui nr. rat nenul i se poate asocia numarul rat. , numit inversul lui si notat .
Orice nr. rat. se poate scrie sub forma zecimala prin impartirea lui a la b.
Tipuri de fractii:
Exemple:
Exemple:
Aplicatii.
Pentru a aduce la cel mai mic numitor comun una sau mai multe fractii procedam astfel:
- aflam c.m.m.m.c al numitorilor fractiilor;
- calculam catul dintre numitorul comun si numitorul fractiei respective;
- amplificam fiecare fractie cu catul corespunzator.
Exemplu:
deci
Aplicatii.
Pe multimea se defineste relatia de ordine ”<” astfel: daca doua numere rationale sunt reprezentate prin fractiile ordinare si
Pentru a compara doua numere rationale pozitive reprezentate prin fractii, avem urmatoarele situatii:
1. (daca fractiile au acelasi numitor este mai mare cea cu numaratorul mai mare)
2. (daca fractiile au acelasi numerator sete mai mare cea cu numitorul mai mic)
3. (daca fractiile au si numaratori diferiti si numitori diferiti, aducem la acelasi numitor si comparam numaratorii noi abtinuti)
Exemple:
a)
b)
c) sau
Adunarea este operatia prin care oricarei perechi de numere rationale a si b ii corespunde un numar rational si numai unul notat si numit
suma dintre a si b.
Avem urmatoarele situatii:
a) Fractii ordinare cu acelasi numitor (se aduna numaratorii si pastram numitorul comun)
2) Asociativitatea (putem inlocui 2 sau mai multi termini prin suma lor, fara a modifica rezultatul).
3) Numarul rational nul este elementul neutru. ( adunarea cu zero nu modifica rezultatul).
4) Suma a 2 sau mai multe nr. rationale este tot un nr. rational.
Scoaterea intregilor din fractie. Fie un nr. rat. reprezentat printr-o fractie supraunitara . aplicand teorema impartirii cu rest avem
Exemple:
Introducerea intregilor in fractie. Daca avem a introduce intregii in fractie inseamna a scrie fractia . Practic se procedeaza
astfel: se pastreaza numitorul , iar numaratorul se calculeaza inmultind intregul cu numitorul si adunand numaratorul initial)
Exemple:
Scaderea: daca a si b sunt 2 numere rat. , atunci diferenta lor se noteaza cu . Nr. a si b se numesc termenii diferentei; a s.n. descazut; b
s.n. scazator.
Operatia prin care se obtine diferenta a 2 nr. rat. Se numeste scadere.
Diferenta a 2 nr. rat este un nr. rational.
Avem urmatoarele situatii:
a) Fractii ordinare cu acelasi numitor (se scad numaratorii si pastram numitorul comun)
Aplicatii.
Inmultirea este operatia prin care oricarei perechi de nr. rat. a si b ii corespunde un nr. rat. si numail unul notat .
Obs.
1) Pentru a inmulti 2 nr. rat. positive scrise sub forma de fractie ordinara, cautam eventualele
simplificari, iar apoi se inmultesc numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Generalizare : sau
2) Numerele rat. reprezentate prin fractii zecimale (finite sau infinite) se pot transforma in fractii ordinare si apoi se pot inmulti.
Exemple :
Proprietatile inmultirii:
a) Comutativitatea (putem schimba ordinea termenilor fara ca rezultatul sa se modifice).
b) Asociativitatea (putem inlocui 2 sau mai multi termini prin produsul lor, fara a modifica rezultatul).
c) Numarul rational unitate este elementul neutru. (inmultirea cu unu nu modifica rezultatul).
e) Produsul a 2 sau mai multe nr. rationale este tot un nr. rational.
f) Oricare ar fi nr. rat. a, avem
g) Orice nr. rat. nenul a are un invers, notat si .
Inversul unui nr. rat. nenul reprezentat prin fractie se obtine schimband intre ei numitorul si numaratorul. Inversul lui este .
Daca a si b sunt 2 nr. rat. pozitive si , catul lor se noteaza sau . Numerele a si b se numesc factorii catului. Prin definitie
. Operatia prin care se obtine catul a 2 nr. rat pozitive se numeste impartire. Catul a 2 nr. rationale este tot un nr. rat.
Obs:
1) Nr. rat. nu are invers.
3) .
4) Numerele rat. reprezentate de fractii zecimale se pot imparti direct sau se pot transforma in fractii ordinare.
Exemple:
Pe am definit urmatoarele operatii:
.
.
Numim ecuatie o egalitate de forma , in care x este o variabila numita necunoscuta si de fiecare data se precizeaza multimea in care
aceasta poate lua valori. Egalitatea poate fi adevarata pentru anumite valori si falsa pentru unele.
Valoarea necunoscutei pentru care propozitia este adevarata se numeste solutie sau radacina a ecuatiei.
A rezolva o ecuatie inseamna a afla multimea solutiilor ecuatiei.
Pentru a rezolva o ecuatie folosim metoda operatiei inverse.
Punem in evident termenul care contine necunoscuta
Calculam diferenta
Rescriem ecuatia
Punem in evident factorul x
Multimea solutiilor este:
Exemple:
1. Sa se rezolve ecuatia:
3. Sa se afle un numar astfel incat prin inmultirea acestui numar cu 5 sa obtinem acelasi rezultat ca atunci cand il adunam cu .