Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap 4 Vectori

    Uploaded by

    George Drelciuc
    82 views26 pages

    Original Title

    cap 4 vectori

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    82 views26 pages

    Cap 4 Vectori

    Uploaded by

    George Drelciuc

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    GEOMETRIE SI TRIGONOMETRIE GEOMETRIA iN NUME §I DESCOPERIRI Perioada Nume Rezultate importante ‘Teorema Ini Pitagora iteeers Par +e sec VI inainte de Hristos sec IV iH. ‘Thales AM _ AN Re Teg HE wr B Cc ‘Al Glagilea PostulatRealizenaX o bunk axiomatiaare a ge prety Se pea ‘ometrici in Iucrarea ,.Blementele Era noua, dupéi Hristos $= Valp- ao Hp—<), _atbte 7 € see A.D. Heron Teorema Tui Menclaos M,N, P coliniare ¢ sec LIE A.D. Menelaos AM BN OP Relagia lui Leibniz MA? + MB? + MC? = 3MG?+GA?+GB?4+GC? see XVII A.D. Leibniz, (1646-1716) ‘Teorema lui Ceva AMO BNNCP 20 sec XVILXVII A.D. | Ceva G. AP BM ON | (1647-1734) “55 HO NA Relatia lui Stewart AB? «CD - AD? BC + AC?-BD = BD-DC-BO sec XVIII A.D. ‘Stewart (1717-1785) Relay Tat Syivester T= Tat Tat Te HA+HB+HC=2H0 see XIX A.D. Sylvester (1814-1897) fae AS B M Cc sec XVIII A.D. Euler x x G, O coliniare, dreapta (1707-1783) lui Euler A B DC 236 1. VECTORI iN PLAN a ‘Mérimile intAlnite in fizict, in geometric, in gtiintele tehnice sunt de mai multe feluri. Printre acestea sunt deosebit de importante miirimile scalare gi cele vectoriale. Definitie. O mirime este scalard, dac& pentru determinarea ci este suficient s& indicim un singur numir. Exemple: Lungimea unui segment, aria unei suprafete, temperatura, caldura specific’, ete, Definitie. O marime este vectoriala daci ea este determinati de urmatoarele trei elemente: mirime (lungime), directie i sens. Exemple: Deplasarea rectilinie a unui punct, viteza, fora, campul electric, ete. {n cele ce urmeazii vom defini cele trei elemente care caracterizeazi o marime vectorial’. 1.1. VECTORI iN PLAN Vom desemna prin P multimea punctelor unui plan. Segmentele, semidreptele, dreptele le considerim submultimi ale acestui plan. Directia unei drepte Fie d o dreapta a planului P. d Definitie. Se numeste directie a dreptei d multimea format din dreapta d gi toate dreptele paralele cu d. Mie Deci dou drepte dy, dy au aceeagi directie dact sunt paralele sau coin Directia unui segment Fie [AB] un segment. Dreapta AB pe care este situat segmentul [AB] se numoste dreapta suport a segmentului. Definitie. Se numeste directia segmentului [4B], A # B, 6 directia droptei AB. K a Spunem deci ci doua segmente [AB], [C.D] au acceasi directie daca dreptele lor suport sunt paralele sau coincid (fig.. 1 a)-b)). Fy Rg AB a) b) Segmentele [4B], [CD] au aceeasi directio Fig.1. 237 Sensurile unei directii Prin directia unei drepte d am inteles mulfimea formata din d gi toate dreptele paralele cu d. Fie dreapta d pe care am fixat dou puncte A, B (A # B). d Atunci punctele dreptei d pot fi parcurse de la A spre B a 8B (un sens de parcurgere) sau de la B inspre A (alt sens de parcurgere, opus primului). Prin acest procedeu spunem ca am definit doua sensuri pe dreapta d, numite sensurile dreptei. Definitie. Fie do dreapta in planul P. Se numesc sensurile directiei dreptei d, sensurile dreptei d é Prin urmare sensurile unei directii coincid cu sensurile pe care le-am fixat pentru o dreapta din directie, Sensul unui segment. Segment orientat Pareurgerea unui segment [AB] se poate face de la A spre B sau de la B spre A. Spunem ci pe segmentul [AB] avem definite dou’ sensuri (opuse). Definitie. O pereche ordonata (A,B), A,B € P se numeste segment orientat sau vector legat (de A) si se noteaz’ prin AB, unde A este originea (sau punctul de aplicatie), iar B este extremitatea segmentului orientat. Reprezentarea grafici a segmentului orientat AB este: ig soins atic Deci segmentul orientat AB este segmentul pe care am precizat sensul de la A spre B (de la originea A Ja extremitatea B). Vectorul legat AA se numeste vectorul legat nul, avand dreapta suport nedeterminaté. Sa retinem ca vectorul legat este acel vector la care punciul de aplicatie este fix. Definitie. Spunem ci vectorii legati AB gi GD au acelagi sens (sau sunt Ae > la fel orientati) dact au acceagidireti, iar extzemitatile lor B,D se afl / e in acelagi semiplan fatii de dreapta AC, determinata de originile lor. So Vectorii AB si CD au sensuri opuse (sau sunt orientati diferit) Ax ——> daca au aceeagi directie, iar extremitatile lor B, D se affé in semi- i plane diferite determinate de dreapta AC. 7 Modulul unui vector Definitie. Se numeste modulul sau lungimea (sau norma) vectorului AB, lungimea segmen- tului [AB] (in raport cu o scar numeric). Notatie. Modulul vectorului AB se noteazti prin |AB| sau simplu AB. Pentru vectorul nul 4A, |AA| = 0. Definitie. Se numeste versor sau vector unitate (sau unitar) vectorul de lungime egala eu 1. 238 ‘Yersorul unei axe gi considerim o dreapta a’z pe care am fixat punctul O (originea). ect ao Ey o jp origine ca punct de aplicatie, se considera un versor situat pe dreapta. fl notam cu 7= OA, [i] = 1 sireprezintl versorul dreptei. Prin fixarea versorului pe o dreapti aceasta devine orientata, adic& devine xt, deoarece versorul precizeaz’ sensul de parcurgere pozitiv pe dreapta x’ gi marimea versorului este mitatea de mésurd a lungimilor pe aceast dreapti. Bgalitatea a doi vectori legati Definitie. Doi vectori legati AB si CD sunt egali si scriem ‘A=C (originile coincid) AB=CB eo) gi B = D(extremitatile coincid) Vectori liberi Un vector este liber dac& punctul siu de aplicatje (originea) poate fi luat in mod arbitrar in plan, Mai precis are loc urmitoarea: Definitie. Un vector liber este multimea tuturor vectorilor legati care au: —aceeasi directie; ~ acelagi sens; = acelasi modul. Notatie. Se noteazi vectorii liberi prin litere mici cu bara: #5, sau dact AB este un vector legat, atunci AB reprezint& toti vectorii legafi care au aceeasi directie, acelasi sens si i acelagi modul cu AB, inclusiv AB. ‘Vom nota multimea vectorilor liberi din planul P prin V. Se spune c& vectorul liber AB este determinat de vectorul legat AB, sau ci vectorul legat AB este un reprezentant al vectorului liber AB si scriem AB ¢ AB. Vectori legati echipolenti Definitie. Doi vectori legati AB, GD se numesc echipolenti daca au: 1) aceeasi directie, 2) acelagi sens; 3) acelagi modul. Notatie. Dacé vectorii AB, CD sunt echipolenti, atunci notém acest fapt prin AB ~ OD (citim: vectorul AB este echipolent cu vectorul GD). 239 Proprietiiti ale relatiei de echipolenti 1) AB ~ AB (reflexivitatea); 2) AB ~ GD = GD ~ AB (simetria); 3) AB ~ CD, CD ~ BF > AB ~ EF (tranzitivitatea). relatie care are proprietatile 1), 2), 3) se numeste relatie de echivalenta. Deci, relatia de echipolentz ~" este o relatie de echivalenta. Se verifics usor ci AB ~ OB daca gi numai dact: 1) AG ~ BB (AG, BD au aceeasi directie pentru ch ABCD este paralelogram si deci AC || BD; au acelasi.sens ~ extremitatile sun situate in acelasi semiplan in raport cu dreapta determinati de orig. inile lor; au acelasi modul AC = BD). 2) AD si BG au acelagi mijloc. Observatie. Atunci cind fn probleme intervin vectori liberi vom Iucra cu reprezentanti ai acestora, ceea ce permite si lum originile acestor reprezentan{i oriunde tn plan (de aici gi denumirea de vector liber), Dac A= B, atunci AA se numeste vectorul nul, notat J, de modul 0, directie gi sens arbitrar. Probleme rezolvate 1. Fie M mijlocul laturii [BC] a triunghiului ABC. Sa se determine punctele £ si F, astfel A d 8 c incat AE ~ BM si AF ~ CM. R. Ducem prin A paralela dla BC, iar prin M paralele la AB gi respectiv AC, care taie pe din E si respectiv F. Patrulaterele BMEA si MCAF sunt paralelograme. Avem AB ~ BM si AF ~ CM. Mai mult, din BM ~ MC avem BM ~ FA ~ AE, deci A este mijlocul segmentului [FE]. 2. Fie ABC un triunghi, iar M, N si P mijloacele laturilor [AB], [BC] si respectiv (CA). A / P B Cc Sa se arate ci MP ~ BN ~ NC, MN ~ AP ~ PG, PN ~ AM ~ MB. R. Cum MP este linie mijlocie in triunghi, atunci se gtie cf MP\|BC si MP = 3 Deci MP||BN, MP = BN = NC gi vector 7B BNC au acai sens Deci MB ~ BN ~ NG. Analog se arata si celelalte retagii. 8. Fie ABCD un patrulater convex, iar M, N, P, Q mijloacele segmentelor [AB], [BC], [CD] si respectiv [DA]. Ar&tati ci MN ~ QP si QM ~ PN. Pac K se ‘B R. Ducem diagonals [AC] a patrulaterului. in triunghiurile ABC §i ADC, (MN) si respectiv [QP] sunt lini mijlocii.. Ded MNI|ACI|QP si MN = LAC = QP. Deci patrulaterul MNPQ 2 = este paralelogram. Segmentele orientate MN gi QP au aceeasi di- rectie (MN||PQ), acelagi sens gi acelagi modul (MN = PQ). Deci MN ~ QP. Din QM||PN, QM = PN, rezulta Qit ~ PN. 240 Bealitatea a doi vectori liberi Definitii. 1) Doi vectori liberi sunt egali dacit au: ~ aceeasi directie (adic pot fi situati pe aceeasi dreapta suport sau drepte suport paralele); ~acelagi sens; ~acelasi modul. 2) Doi vectori se numesc ortogonali dacé au directiile perpendiculare. 3) Doi vectori care au aceeagi directie si acelagi modul, dar sensuri opuse se numesc vectori opusi. Dacé a, b sunt vectori opusi, atunci scriem gb . baa Pentru ZB si BA avem BA = -AB. gee 1.2. OPERATII ELEMENTARE CU VECTORI Adunarea vectorilor Suma a doi sau mai multi vectori este tot un vector, care se obtine printr-o constructie geometrica efectuat’ asupra celor doi vectori. 1) Adunarea a doi vectori dup regula paralelogramului Fig. 2 Fie vectorii liberi 2,5 € V si OA € a, OB € 5. Construim paralelogramul de laturi OA, OB (fig. 2), OBCA. Vectorul @ de reprezentant OG (care porneste din originea comuna) reprezint& prin definitie suma vectorilor @, 5 gi scriem <= a+ 5. Regula prin care am objinut vectorul suma se numeste regula paralelogramului. Observatii. 1) Se arat& ugor cA definitia sumei este corecté, adic vectorul @ nu depinde de alegerea punctului O. 2) Fie triunghiul ABC. Construiti punctele M, N, P astfel incat AM = AB + AC, BN = BA+ BC si OP = CA+GB gi apoi ardtati coliniaritatea tripletelor de puncte (P, A, N), (P,B,M), (M,C, N). Care este pozitia punctelor A, B, C pe segmentele [PN], [PM] si respectiv [MN]? 2) Adunarea a doi vectori dupa regula triunghiului Se poate ajunge la acelasi rezultat, utilizand o construcfie echivalenté din punct de vedere geometric. A B c ° Fig. 3 Fie, ca mai sus, vectorii liberi a, 5 (fig. 3). Consider OA € a, AC € 5, reprezentanti ai vectorilor @ gi tespectiy 6, Atunci vectorul sumis a vectorilor a, 5 este vectorul ¢ de reprezentant OC. 241 Aceastis regula de adunare a doi vectori se numeste regula triunghiului. Este ugor de vizut c& vectorul sumi Z este vectorul care ,inchide" conturul format de vectorii originea in originea unuia dintre vectori si extremitatea in extremitatea celuilalt vector. Este evident ci triunghiul construit prin metoda a doua este jumatatea paralelogramului construit priy metoda intai. Observatii. 1) Dack @+6+@ = 0 atunci cu vectorii 2,5,2 se poate forma un triunghi. fn lug, la+5] < [a| + |B), cu egalitate dacé, amandoi vectorii au aceeasi directie si acelagi sens sau cel putin ‘unl dinte ei este vectorul nul. 2) Pentru oricare trei puncte A, B, C din plan avem relatia lui Chasles: AB + BC = AC 3) Arktati c& dack A, B,C, D sunt patru puncte din plan, atunci: 1) 4¢+BB=4B+BC; 2) AB+OD = AD + GB. 4) Fie ABC un triunghi si D simetricul Ini B fats de C,H simetricul lui C fat de A si F simetricul lu A fai de B. Aritati ci DA+EB+FC = 10. 3) Metoda pentru adunarea a n vectori (regula poligonului) Dac’ avem de adunat trei (sau mai multi vectori) liberi 2, 6, Z,... aplic&im succesiv regula triunghiului. Prin extremitatea lui 7 ducem un vector egal cu 5, prin wat extremitatea lui 5 ducem un vector egal cu z (fig. 4). In acest: fel s-a format un contur poligonal de vectori. K f Vectorul 3 care ,inchide* conturul, adici uneste orig- inea primului vector cu extremitatea ultimului, reprezint& suma vectorilor dati, adicé avem 3=2+5+2. Regula de obtinere a sumei a mai multor vectori se numeste regula poligonului. Observatie. Dack conturul de vectori se inchide, astfel incat extremitatea unuia si coincida cu originea urmatorului vector, atunci suma vectorilor reprezint& vectorul nul. 5, ving Propriet&ti ale adunirii vectorilor liberi in plan Ay. Adunarea vectorilor este asociativi, adict (@+5)+2=a+ (+2), vabzev. Ag. Adunarea vectorilor este comutativa, adict a+b=5+0, Vabev. Ag. Vectorul nul 0 este elementul neutru pentru = 4 a adunare, adic& ae 0+a=7+0=a, vaey. 242 ‘Ag. Pentru orice vector a € V, exist’ (~2) € V pentru care @+(-a) =(-3)+a = se numeste opusul vectorului 20 Demonstratiile acestor proprietiti se realizeazd ugor urmiirind desenele alaturate. Urmitoarele probleme utilizeaz, pentru rezolvrea lor, regula poligonului. Probleme propuse 1. Fie triunghiul ABCsi M, N mijloacele laturilor [AB], [AC]. Aratati ct MN = Be 9, Ardtati c& se poate construi un triunghi, care are ca laturi segmentele ce unesc mijloacele laturilor opuse ale unui hexagon convex. 5, Dack ABCD este un patrulater convex, iar E, F sunt mijloacele diagonalelor [AC] si [BD], atunci: AB + OD = 2EF si CB+ AD = 2EF. Ardtati c& dact in acest patrulater 3EF = AD — BC, atunci patrulaterul este paralelogram. 4, Fie paralelogramele ABCD si MNPQ de centre O si 0}. Sa se arate ct 4M + BN + CP + DG = 4003. Sc&derea vectorilor 1) Sciiderea a doi vectori este tot un vector, care se poate obtine B prin una din metodele de mai jos: Metoda inti. Fie 7,5 € V. Atunci diferenta lor este vectorul = definit prin @=a—5. De aici [+b =, care spune ca vectorul = adunat cu vectorul b d& vectorul a (fig. 5). Deci: B. x Fig. 5 Vectorul diferent Z se construieste unind extremitatea vectorului scdzator cu extremitatea vectorului descizut. fn multe probleme suntem nevoiti si exprimiim vectorul BA (fig. 5) in functie de vectorii legati OB si OA, ai originii si extremitAtii vectorului BA. Avem: BA=0A-0B 2) Metoda a doua. Diferenta vectorilor —5 se poate transforma in sumi scriind-o sub forma a + (—B) si aplicand regula paralelogramului (fg, 6). In paralelo- gramul OACB, diagonala OC este vectorul sum’ a+5, iar coalalt& diagonals, BA este vectorul diferent @—& (0C‘AB este paralelogram, OC’ ~ BA). Probleme rezolvate 1. Se consider& paralelogramul ABCD gi M € [CD]. Calculati sumele: )4B+AD; »)MA+DM; «DA+BM; 4)CM+AD+AB. 243 R. Utilizand regula paralelogramului sau regula triunghiului, gisim: 9 Mc a) AB + AD = AC (regula paralelogramului); b) MA+DM = DM +34 (comutativitatea aduntrii vectorilor) = Dy (regula triunghiului); c) DA+ BM =CB + BM (DA =CB) = CM (regula triunghiului); a e d) CM +AD+AB = OM + AC (regula paralelogramului) = AC-+CH (comutativitatea adunarii vectorilor) = AM (regula triunghiului). 2. Se considera hexagonul ce ABCDEF, in care AB =a, BO = 5. Calculati, in functie de @ gi 5, vectorii: "iL Fic O ental cori ezeumec hexagonului regulat. $-au format triunghiurile echilaterale AOB, BOC, ..., AOF si paralelogramele ABCO, BCDO,...,EFAO. Acum avem: CD = BO = -a+5; FO +0D = BC + BC = 2BT (notatie dati BC + BC); =CD+DE = B0+BA = (BA+BO)+BA= 4h (am notat -a-a = -22), DF =CA (ACDF este dreptunghi -(@+D), 3. Fie ABCD un paralelogram, iar O un punct in planul lui. Aratati ca OA+OC = 0B+0D, R. Exprimém vectorii din membrul stang al egalitaii utilizand D ci regula triunghiului si avem: OA = OD + DA, OC = 0B + BC. Adunaim aceste egalitati si aver 0A+0C =0D+DA+0B+BC = 0B+0D+DA+BC A B = 0B + OD, deoarece DA = -BC. o Observatie. Von vedea c& aceasta relatie este caracteristic’ para: Jelogramului 4, Dac A, B sunt doua puncte fixe fn plan si se arate c& exist un singur punct M astfel incat AM + 2B = AB. R. Presupunem c& existi si punctul N astfel incat AN +2NB = 3B. Se scade aceasté relatie din coe din enunt si avem MN +2(-BM+ BN) = 0, sau MN -2NM = 0 + MN =0 >M=N. 5. Dac M este un punct in planul triunghiului ABC, atunci vectorul ¥ = 3MA-8MB+8MG, nu depinde de alegerea punctului M. R. Avem V = 3(MA - MB) + 5(MC - 178) = 3BA + 5BC, care mu depinde de M. 0. Dac 4', B', C’ sunt punctele diametral opuse varfurilor A, B, C ale triunghiului tnseris Intr-un cere, si se arate et: AB! + BC! + CA = AC + Bal +08. R. Avem AB’ = 46 + OB, ...si SAB’ = (AG + 0B) = Aa! + BB’ + GO, (1). Analog, = 7B +001,... DAC = Y(AO+06") = Aa’, (2). Din (1) si (2) rezulta egalitatea doité. 244 jnmultirea unui vector cu un scalar ‘Am vieut mai sus c& suma mai multor vectori liberi este tot un vector liber, care este bine precizat dack qunoastem: directia, sensul si modulul. De esemenea produsul dintre un numa real a gi un vector liber @ este tot un vector liber, notat az, ale crui elemente definitorii sunt precizate de urmatoarea: Definitie. Fie a #0, EV, 70. Produsul dintre numarul real a gi vectorul liber Z este vectorul notat a avand: ~ aceeasi directie cu 7; ~acelagi sens cu @ daca a > 0; sens contrar lui 7 daci a < 0; = modulul egal cu produsul dintre [a gi modulul veetorului @, adic’ |aa| = al al. Daci @ = 0 sau =5, atunci aa =O, 2a Proprietati ale inmultirii unui vector cu un scalar I) a(@+b) =at+ab, YaeR, Vabev (inmultirea cu scalari este distributiva fata de adunarea vectorilor) kh) (a+ )a= t+ 6a, Va,GER, VaEV (Inmultirea cu scalari este distributiva fata de adunarea scalarilor). 1g) (fa) = (af)a, Va, 6 ER, Vaev (Asociativitatea inmultirii scalarilor). yy) 1-a=3,vaev (Numarul 1 este element neutru pentru inmultirea vectorilor cu scalari). Demonstratia. Exercitiu. Probleme rezolvate 1, Fie ABC un triunghi, iar M € [AB], N € [AC], MN||BC. Dac AM = m, MB =n, atunci exprimati: 1) AM in functie de AB; 2) BC in functie de MN si 3) CN in functie de AC. R, Din teorema fundamental a asemanarii reaulta A AM _MN _ AN AB BC” AC” din 4M - ™ deduce AM ici, a, \ MB a AB Asusstty in MN 1 uN 2) Din Fo = g rezulta MIN = 8 © 245 AN mo AC mtn oye lu? iw ZC. sy 3) Din 7g = 7 Se obtine 2G = —— adiek ON = — Ae (vectorii CV, AC au sensuri diferite), 2. Fie ABC un triunghi, iar A’, B', C’ mijloacele laturilor [BC], [AC] si respectiv [AB], iar 0 un punct oarecare. Ardtati ca: 1) 04 5B +00); 2) OA + OB! + OC’ = 0A + 0B +00. R. 1) Tindnd seams de regula triunghiului, putem scri O# = 0B + BA, O04 =00+CH. Adunand aceste relatii, avem: 20 = OB + 00 + BA +TAH, (1). Cum A’ este mijlocul segmentului BC (BA' = A'C), iar vectorii BA si CAT au sensuri diferite, deducem BA’ = —CA’. Cu aceasta observatie, (1) devine 204’ = OB + 00. 2) Uiiizind 1), avem: OF? = 3(OB +00), OB" = (00 + 0A), OC = 4(OA+OB), Se adund aces relatii gi se obsine relatia data spre demonstratie. Observatii. 1) Tinand seamt de exprimarea din 1), avem urmatorul reaultat: Patrulaterul ABCD este paralelogram +» MA+MC = MB +MD, unde M este un punct fixat. intr-adevar, daca O este punctul de intersectie al diagonalelor [AC] si [BD], atunci 5(TA + HC) 3 (WB + MD) MO = Mo", unde 0’, O” sunt mijloacele segmentelor [AC] si respectiv [BD]. De aici O' = 0" = 0. 2) Are loc gi urmitoarea caracterizare a paralelogramului. Cu aceleasi notatii ca la 1), avem: ABCD este paralelogram < A+ MB + MC + MD = 4M0. Intr-adevitr, dack ABCD este paralelogram, atunci (MA+ MC) +(MB+MD) = 2M0+2MO = 4M0. Reciproc, din egalitatea dat’, reaultt 4170 = 20" + 210", adic& 2MO = MO! + MO", adic& O este mijlocul segmentului [O'O"|, cea ce atrage O' = O" = O, adica ABCD paralelogram. 3) Dack ABCD este un patrulater convex cu AB + AD + CB + CB _= 0, atunci el este paralelo. gram, Intr-adevir, dacé O este mijlocul lui [BD], atunci AB + AD = 246 si CB+TD = 20. Dec 2(46 + €0) = 0 + AO = OC + O este mijlocul lui [AC]. 4) Dact ABCD este un patrulater convex, M, N mijloacele segmentelor [AB] si [CD], astfel incat AN + CM = 1, atunci ABCD este paralelogram. Fe BW = 1+ DN = 1B + 22, oni - 7B + 7A isan ow eee 975 + 504208 +BA= 0 sau AD-+CB = 0 (am utilizat regula poligonului). De aici BD = BG, adici ABCD este paralelogram. 3. Fie ABC un triunghi, iar 4’, B', C’ mijloacele laturilor [BC], [AC] gi respeetiv [AB]. Arutatl (AB + AC); 2) AA + BB +60 =0; 3) GA+GB +GC =0, unde G este centrul de greutate al triunghiului. _ R. 1) Fie punctul D, astfel incat AA’ AD. Atunci patrulateral ‘ABDC este paralelogram si AD = AB+AC (regula paralelogramului). Dar AD = 2A’. Deci 2AA! = AB + AC, adics AA’ = 2) Tinand seama de 1), avem: Aw= 4B + BO), BB = 350+ BA), CO Adunand aceste relatii, membru cu membru, obtinem: AH + BB +00 = AB + AC + BC+ BA+CA+CB 246 dooarece AB + BA = BC-+CB = AC +TA=0. Altfel. Daci M este un punct oarecare, atunci AA’ = WA’ — MA = 500 + MC) - WA, unde am it rezultatul de la problema 2, pet, 1). Se scriu si celelalte exprimsri pentru BE’,TC’ si apoi se Altfel. Utilizim relatia Ini Chasles; avem: AA’ 7B+ BC +TA=0. 3) Stim ci CG = 2GC'. Atunci GA + GB = 200" = 0G si deci GA+TB+GC=0. si se adund. Se tine seama of Coliniaritatea a doi vectori Definitie. Doi vectori liberi nenuli se numese coliniari dact au aceeagi directie. <> in caz contrar vectorii se numesc necoliniari. Se admite c& vectorul nul este coliniar cu orice vector. Din definitie se deduce ci dac doi vectori sunt coliniari, atunci ei au aceeasi dreaptii suport sau drepte suport paralele, Vectorilor necoliniari le corespund drepte suport concurente. fn fig. 8 (a), b), c)) sunt prezentati vectori coliniari, iar in d) avem doi vectori necoliniari. Si observiim din definitie faptul c& doi vectori nenuli sunt coliniari este echivalent cu dreptele lor suport coincid sau sunt paralele. Regultatul care urmeaza da o caracterizare pentru coliniaritatea a doi vectori. Mai precis are loc urma- toarea: b) ‘Teoremi de coliniaritate. Doi vectori nenuli 7,5 € V sunt coliniari dac& si numai daca exist, c€ R* astfel incat T= ab. Demonstratie. Presupunem ci a, acelagi sens sau mu. sunt coliniari. Se analizeazi dou cazuri dup cum vectorii au Daca vectorii au acelasi sens, atunci se ia a = a i evident @ = ab (egalitatea a doi vectori !). Daca au sensuri opuse, atunci lus a = —ll 65 deci a= ab. [b| Reciproc, daci @ = ab, atunci vectorii b gi u au aceeasi directie, iar din @ = ab rezulta ci a, b an aceeasi directie, adicd sunt coliniari. Observatii. 1) (Coliniaritatea a trei puncte) Dacé A, B, C sunt trei puncte, atunci ele sunt coliniare (Gituate pe aceeasi dreapt) dact gi numai dac& vectorii AB, AC sunt coliniari (de fapt, oricare doi dintre Vectorii AB, AC, BC si fie coliniari), adicd daca exist’ a € R° pentru care AB = aAC. 247 aAC, |A, B, C trei puncte coliniare ¢ 3a ¢ R*, AB Vom reveni in capitolul urmator asupra tehnicilor de a proba coliniaritatea a trei puncte distincte. 2) (Paralelismul a doua drepte) Daca vectorii AB si CD sunt coliniari, atunci dreptele AB, CD sunt paralele sau coincid (si reciproc). AB||CD sau AB = CD + Ja €R*, AB =aCD. 8) Vectorii nem B sunt colinari daca si numai daca exist a, € R, nenule simultan astfel incat oa + 6b =0; daca @, b sunt necoliniari, atunci at + 6b =T 4 a = 8 Descompunerea unui vector dupa doi vectori dati Baza Definitie. Cuplul (2,5) format din doi vectori liberi necoliniari gi nenuli se numeste bazii pentru multimea vectorilor din plan (V). bazit format din versori ortogonali se numeste baz ortonormala. Componentele unui vector intr-o bazi Jz Fig. 16 OA care intersecteaz’ pe OA in Mj Si pe OB in Mo. Dupa regula paralelogramului aver: OM = OWL, + Oh, (1). Cum vectorii om, oA A si respectiv OW, OB sunt coliniari, exists constantele reale x, y astfel incdt OM; = 2OA, OM; = yOB. Cu aceste ultime exprimiri, relatia (1) devine OM = 20A + yOB, sau ca vectori liberi w= 20+ yb, (1'). Vectorii Olt, OM se numesc componentele vectorului 7 dupa directiile vectorilor 7 si 5. Se ‘mai spune ci am descompus vectorul % dupa directiile a doi vectori Z sib. S& observim c& aceastd a doi vectori. Numerele reale x gi y se numesc coordo- Fie @, 6 € V doi vectori necoliniari fix: jar 7 € V un vector arbitrar (fig. 16). Dac @, 6 sunt necoliniari, atunci cele doua directii pe care le definese sunt dis- tincte. Considerim reprezentantii OAc, OB cbsi OM ew. Prin punctul Mf, extremitatea vectorului OM, ducem paralele la OB si respectiv descompunere este o operatic invers a adun’ natele vectorului liber 7 in raport cu baza (@, 5) In plus exprimarea (1') pentru vectorul 7 este unie&. Intr-adevair daca w ar admite si scrierea 7 = 2/2 + y/0, (1), atunci scizand (1) si (1”) rezulta D=(2-2')a+(y—y")b, (2). Daci, prin absurd, x — 2! #0, atunci 7= -4 = vectorii a, B sunt coliniari. Contradictie. Deci — 2’ = 0, adicd x = 2’. Relatia (2) devine (y — y/)b Cum 5 #0 deducem y — y/ = 0 sau y= y'. Agadar scrierea (1") pentru @ in funetie de elementele bazei (@,5) este unica. Cu acestea am demonstrat urmatoarea: as relatie care arata ci 248 ‘Teorems. Fie (2,5) 0 bazi pentru V. Orice vector 7 € V se scrie in mod unic in functie de vectorii bazei sub forma 7=a%+y), x,y €R, numita expresia analitica a vectorului 7 Numerele x, y se numesc coordonatele vectorului 7 in baza (@,5). Notatie. Vectorul 7 avand coordonatele 2, y in baza (2,5) il notim 7 = (x,y) sau U(z,y). Dacé (a,b) reprezint& o baz pentru V, iar T= (wi,y1), T2 = (w2,4y2), @ € R, atunci se pot reformula gor unele dintre chestiunile abordate mai sus, Are loc urmatoarea ‘Teorema. 1. Egalitatea vectorilor Vectorii %,T% sunt egali gi scriem in # (21 = Ta, Y1 = Ya) a Gei doi vectori sunt egali daci pe componente coincid. 2. Suma vectorilor wi + W2 este vectorul Ty + Ws = 7 = (a1 + 2,41 + v2) Goordonatele vectorului sum sunt egale cu suma coordonatelor vectorilor sau se mai spune c& adunarea vectorilor se face pe componente. 3. Inmultirea vectorului 7 = (x1,y1) cu sealarul a € R este vectorul att; = (ary, ay,). Coordonatele vectorului ai; se obtin din cele ale vectorului 7 prin inmultire cu scalarul a. iS lee a Th gi T sunt coliniari 4 = = 4 4. Vector a We Doi vectori sunt coliniari, dac& si numai dac& au coordonatele proportionale. Se face conventia cX dac& 22 = 0, atunci x; = 0; analog, dacit y= 0, atunci y Demonstratie. 1) 7, = Tz 210+ yb = xg + yob & (a) = 1% Fi 11 = yo) (Scrierea unui vector este tunic’ in funetie de vectorii bazei). 2) Ty +My = (x1 + 22) + (m1 + 2) 8) au; = axya + aysb = (ari, 0%). 4 Vectorii i, i sunt coliniari ¢+ 39 € R, astfel incat = Bila (21,1) = (B22, Bua) + (21 = Bxa,41 = Boa). = (= +2201 +12) Probleme propuse 1. In baza (7,6) se considera vectorii v4(1,—2), v2(-2,3), vs(4,1). S& se determine coordo- natele vectorilor vj + v2, ) + Vz — V3, 2u) + 3vy — 405. 2 Daci (2, 0) este o baz, atunci si perechile de veetori (7 + Ve (2a +3,- +26) sunt, de asemenea, baze. @ack vectorii 7, V sunt necoliniari, atunci gi vectorii T] = 7+ necoliniari. 4. Dact @, 6 ¢ 0, 7 =-20, atunci vectorii 7) = 2a +38, V2 =3a - 7B sunt coliniari. 5. Fie @, 0 ¢ 0 gi necoliniari, 7] = 27-30, = 37-40. _Aritagi cl vectorit Ui, T sunt necoliniari si exprimati vectorul 7 = 47-54 in functie de 7 gi ij. Exprimati veetorii @, D in functie de 7 si 3. 249 6. 1) Se considera triunghiul ABC si punctele M, N, P mijloacele laturilor [AB], [BC] 9 respectiv[C]. = a) Exprimati in baza (AP, GN) vectorii AN, CM, BC, BP. b) Determinati coordonatele vectorilor AB + 2BC, 3AC - GB, 446 + 30M tn basa (AB, Athy, 2) Fie triunghiul ABC gi punctele M € [AB], AM = 3AB, N € [BC], BN = gBC, Pe [ca], cP= doa. 4 at Bah = a) Exprimati fn baza (GP, BWV) vectorii GM, AB, AN, BP. 'b) Determinati coordonatele vectorilor 2MC-3AN, 4CA-34B, 5BP+2BC tn baza (PC, VB), (7) 1))Se consider patratul ABCD, O intersectia diagonalelor sale, M mijlocul lui [AB], ‘nijlocul lui [AD]. Scrieti vectorii AO, OB, OM, ON in functie de vectorii bazelor: 4&9) (4B, AB), &) (AM, MN); (93) (CA,DB), #9) (AB, AC). 2) Fie ABCD un patrat, O intersectia diagonalelor, M € [AB], AM = 3AB, N ¢ [AD], AN = jap. Scrieti vectorii OA, OB, BC, GB, GM, Did BN, tn functie de vectorii bazelor: 1°) (AM, AN); 2) (Gil, ON); 3°) (4B, OD) gi apoi determinati coordonatele vectorilor AC— 3BD, 2BC + 3DC, 40M — 2CN +B, DM —34C + GN in fiecare din bazele date. 8. Fie paralelogramul ABCD gi 0 intersectia diagonalelor sale, M € [AD], AM = fAB. 1) fn baza (4B, AC) determinati vectorii AD, BD, 204 + 308, CM + sDM. 2) In baza (AC, BD) determinati vectorii AB, BC, 30A + 508, 20M + 3MC. 3) tn baza (AB, AD) determinati vectorii DB, CO, 208 - 30M, DM + 5MO. a 9. Dac& @ = (2,5), > = (3,2), atunei si se determine coordonatele vectorilor 1) 2a + 6; 2) -7 +3053) 5a- 3B 4) (@ 30); 5) (ae +26)-3a +40. (10,) Se considera hexagonul regulat ABCDEF si 0 intersecti 1) (AB, AP) s& se determine vectorii AC, AD, AE; @) (C4, 08) s& se determine vectorii BG, GD, DE) BD, CP; (8) (AF, BC) s& se determine vectorii/AB, D, ED, CE, AC. Reper sartezian tn plan In planul P se considera dowd drepte perpendiculare 2'z, y’y organizate ca axe (2’7,0, 7), (y’y,0, 3): ‘unde O este punctul lor de intersectie, idr 7, j sunt versorii (vectorii unitari) celor doua axe, care definesc sensul pe fiecare axi: semiaxele Ox, Oy sunt semiaxe positive, iar semiaxele Oz’, Oy’ sunt cele negative. Cuplul de axe (2'z,0, 7), (y’y,0, 7) se numeste reper cartesian. Pentru simplitate Sl notim prin tripletul (0, 7, 7), indicand punctul O, originea reperului, gi cei doi versori ai axelor, care nefiind coliniari gi nenuli formeazii o baz, mumit& bazd ortonormati. Coordonate carteziene. Dorim si exprimam, pentru un punct M din planul zOy, vectorul OM in functie de vectorii 7, 7. ‘A duce prin M paralele la vectorii 7, j° revine la a duce prin M perpendiculare pe axele Ox, Oy, adici a proietta punctul M pe Oz (in Mz) si pe Oy (in M,). Atunci OM = OM+OM,. Cum perechile de vectori (7,0Mz), (7,OM,) sunt formate din vectori coliniari deducem ci exixti 2,y € R astfel incat OM, = 27, OM, =y3 si diagonalelor sale. In baza: 250 deci OM =27 +7. Vectorul Ol este vector legat de punctul O si se numeste vectorul de pozitie al punctului M. Numerele 2, y € R se numese coordonatele carteziene ale punctului M sau ale vectorului OM si scriem M(z,y) sau OM = (2,y). Numirul 2 se numeste abscisa punctului (eau vectorului) si pentru cise citegte de pe axa 2’z, aceasta o vom numi axa absciselor. ‘A dowa componenta y se numeste ordonata punctului M (sau a vectorului) gi pentru ci o citim de pe axa y'y, aceasta o vom numi axa ordonatelor. Coordonatele carteziene ale unui vector. S% considerim doua puncte M;(z1, 41), Mo(x2, 92) gi si exprimam vectorul My Mg in functie de coordonatele carteziene ale punctelor Mi, Mz. Avem MMs = OM, - OM; = aa + nF — (rt +7) = (e2—m) 1 + (2-7. Deck MM = (me — m1)? +(v-m)F este expresia analitict a vectorului MyM; in baza (7,7). Dect MiMg = (22 — 21,2 — y:) avind abscisa egala cu diferenta absciselor (extremitate gi origine) i ordonata egalé cu diferenta ordonatelor (extremitate gi origine). Lungimea unui vector. Fie MiMs||Oz si MzMs||Oy. Din triunghiul dreptunghic M, MyM avem MyM; = M3 + Ma MG = Vea = 21)? + (2 — v1)? Dec [Mi Mal = J(@2 = 21)? + (v2 =n)? adici modulul (lungimea) vectorului MyM este egal cu radical din suma dintre diferenta absciselor la pltrat gi diferenta ordonatelor la pirat. Vectorii OM = 27 +3, OM = 7 +7 sunt egali dack 2 =m siy=nn. Probleme propuse @Pentru punetele A, 2), B(-2,3), (1,2), Dé), B0,5)), serieti vectorti de positie si B, AC, BC, BD)DEVAC + BDY2a By — pe BD + 3CB\ a culati apoi lungimile vectorilok OA, OB aE AG(BRYGDA 368 TaD 30H \aC— 20D) QB Dace A: (1,31), Aa(oa4) si ACc,y) este mijlocul segmentulut [41a], atunci « as, y= wa (utilizati relatia A; = 2A). @ Daca A(1,1), B(5,3), C(3,7) sunt varfurile unui triungi, atunci determinati mijloacele la- turilor, Calculati perimetrul triunghiului ABC. 3) Punctele (2, —1), N(—1,4), P(-2,2) sunt mijloacele laturilor unui triunghi . Sa se deter- mine varfurile triunghiului gi perimetrul lui. 4) Determinati simetricul lui A fata de B in cazurile: a) A(—2,0), B(3,0); b) A(1,8), B(O,-2); ¢) A(-1,8), B(1,2), ADack A(-4,2), B(2,0), C(2,4), atunci determinati punctul D pentru care ABCD este para- lelogram. A'S8 se determine m,n €R pentru care vectrii Tf =(m—1)T +37, B= 27 —(n+2)7 sunt czali. vectori 251 7 +53 (D determinati coordonatele punctului B, dact A(1,—2); ) determinati coordonatele lui A dact B(-2,3). (OL) Dac Z=7+7F, 0 = 7-7, atunci exprimati tn functie de @, F vectorii 7,37, 57, ait 3h fy aT 7-45) ga a Ardtati ci vectorii 2, @ sunt necoliniari. La fel sunt si vectorii 7] =30+20, 7 = 7-50, | In reperul 20y s¢ dau punetele A(1,0), B(0,3), (2,2), $4 s@ fst coordonatele lui iatreeie: [D\AD = 286; (2) 3G +948 = AD, 3) AD +. 2BD —4CB = 8. Se considera punctele A(z,1), B(-1,y), C(1,3). S& se determine 2, y in cazurile: ® AB = BC; 2) AB = sBC; 5 wae = AB + BC. 9. Fie veetorii @ =m i +39, 0 =27 +nj, m,néR, Sa se determine m, n in cazurile: Ayer-30 =0; le =10,[b/=3. 10. 1) Fie A(0,—3), B(2,-2), C(4,-7), D(-2,-10). S& se arate c& vectorii AB, CD sunt cok iniari, 2) $4 se determine m € R pentru care tripletele de puncte contin puncte coliniare: a) A(m,—1), B(4,1), C(-2,3);_(b) A(1,2), B(-3, -3), C(m,1). 11. Se consider baza (7,7) gi vectorii 7, 7. Stabiliti care din vectorii de mai jos sunt coliniari: 1) T(-2,3), (2-6); 2) Z(0,8), FA,4); 8) (5,0), TE,0). 12, Fie A(1,—1), B(3,1), (0,4), D(-2,2). Stabiliti dack ABCD este paralelogram. 13, Fie A(-2,-3), B(1,-1), O(2,5). 8% se determine D astfel incAt cele patru puncte sii de- termine un paralelogram. 14, Aritati ci ABCD este dreptunghi in cazurile: 1) A(—4,-2), B(4,-2), O(4,2), D(—4,2); 2) A(0,—1), B(2,5), C(-1,6), D(—3, 0). 15. 1) Dac& A(3,2), B(5,4), atunci si se determine punctul C € Ox (si respectiv C’ € Oy) astfel incat triunghiul ABC (ABC’) si fie isoscel. 2) Bie A(-2,-1), 8G 2). Sii se determine C astfel incat triunghiul ABC sti fie echilateral. 16. Vectorii a, b ec formeazi un triunghi, dact si numai dact 7+ b+7=0 (Chasles). Cu vectorii @=37 +27, 6 =-7 x85,8 2 +3f se poate forma un triunghi. 17*, Sse arate ct AB= m7 +n J, BO= mi +7, CA = 21 +y7 nu pot A laturile unui triunghi echilateral cu 21,y. €Z, k= 1,3. Probleme de fizici rezolvate cu ajutorul vectorilor 1. Schimbatorul de viteze al unei masini are structura din schema de mai jos, unde M = margarier, O = pozitia zero (neutra), iar 1, 2, 3, 4, 5 marcate prin puncte corespund celor 5 viteze. Vitezele se selecteza prin deplasarea schimbatorului de viteze 36 yy de-a lungul ganturilor. Distantele intre pozitille vitezelor 2. . marcate prin puncte este de 1 cm. a . Utilizand componenetele cu O ca origine, descrieti de 24 plasarea schimbitorului de viteze de la: 252 E 0103; 2)Olas; 3)Oled; 4)OlaM; 5) Oln2 pl) (0s 2) (21); 9) (LY 4) (2,05 5) (“1,15 , Un avion zboart cu 800 km/h in directa est, jar vantul bate cu Gdkmm/h din directia nord, Care va fi directia de deplasare a avionului? fi, Vom reprezenta cele dou viteze prin veetori care actioneazi pe . 800 ova divectii perpendiculare dupa schema alaturata, Adunand cei oi vector! dup regula triunghiului se obtine directia de deplasare 60 real a avionulul (marcatt punctat). 4g, Dou remorchere tracteaz’ un vapor cu aceeasi fort F. Unghiul dintre directile fortelor este de 60°. Care va fi directia dupa care se va deplasa vaporul? R. Schematic, asupra vaporului actioneaza fortele F, F jn panctul O. Le-am reprezentat pe Sigura prin vectorii A si OB. Adunénd acesti vectori dupa regula parale- Jogramului obtinem vectorul OS, pe directia caruia se va deplasa vaporul. Probleme rezolvate 1, Fie ABCD trapez, cu AB\|CD, AD BC = {M), iar E si F mijloacele bazelor [AB] si respectiv [CD]. Ar&tati c& punctele M, F, E sunt coliniare. R. Ideea de rezolvare este de a exprima vectorii MF gi in functie de aceiagi vectori necoliniari (aici WA si WB) sia arta c& oxisté @ € R*, pentru care MF = alfE, relatie echivalenta cu coliniaritatea punctelor M, F, B. Avem: MF = +(11D +0), WE = }(4 +B). Y Din DC||AB, reaulta 2 = ue =k. De aici MD si MC = KNB. Cu acesiea, WF se scrie e) < OF = SANTA + AFB) 5 E (WTA + EB) A —s 2.Pe laturile [4B], [BC], [CA] ale triunghiului ABC se considera punctele M, N si respectiv P, astfel mcat AM = L970, PB = sPC si ON = 2A. Arotati ct punctele M, N, P sunt 5 3 5 coliniare. R. Vom demonstra ci vectori ni, Pentru WN si MP sunt colin faceasta fi vom exprima in functie de vectorii necoliniari AB si AC. 4 Avem W7N = 7A +N, unde din Me = i renult&, a , adicds a cn 4G 8°47 555 WA = [BA = -7AB, jardin y= § > qa BAN = GAC. é "> Deci, 7 155, 5 ~jAB + FAC, (0). Asemanitor, WP = 7B + BP, unde MB = 3 poe (ier ee AB, BP = BC. —S 474 a Deaict, WP = San + S50 fap + $cBa + 20) = (' ) a + bac = FAB + AG, (2). 4 Din (1) gi (2), reaults WP = 2NIN, coea ce probeazi coliniaritatea vectorilor MP si MN, adic a Punctelor M, NV, P. 253, 3, 1) S& se demonstreze cA in orice trapez, dreapta care uneste mijloacele diagonalelor, este paralela cu bazele. 2) Sse arate ci, in orice trapez, urmitoarele puncte sunt coliniare: mijloacele bazelor, pune, tul de intersectie al diagonalelor si punctul de intersectie al suporturilor laturilor neparalele, R. 1) A proba paralelismul dreptelor MN gi AB, revine la a arta cx vector MV si AB sunt coliniari. Avem: MN = AN — AM, unde aN= 34B+ AD) (N mijlocul lui [BD]) si am =1aG= 4@D +D0) (M mijlocul lui (AC). 3(4B-De), (1). Dar vectorii AB si DC sunt coliniar, 2 Deci MN (AB||DC) si deci exista a € R” pentru care DC = aAB. -oo, Gu acestea, (1) devine MV = —>“AB, relatie ce aratt cd vector, MN $i AB sunt coliniari, adicd MN||AB. 2) Am aritat ct mijloacele bazelor B, H gi punctul de intersectie al laturilor neparalele intr-un trapez, sunt colinjare, Ramfne de aritat ci punctele O, H, F sunt coliniare, cea ce este echivalent cu vec. torii OH, OF coliniari. Pentru ncoasta eayuiillonnan enemninille. sae triunghiuri AODC ~ AOAB, ADFC ~ AABF. Avem egalititile 55 = Ga =o = Fo = FDA Op = C4400 _a0D+00C _ 2a OD. “lta lta ibe De aici rezulti coliniaritatea vectorilor OH si oF adici punctele O, H,, F sunt coliniare, 4, a) Si se arate ci punctele A, B, C sunt coliniare, dact si numai daci exista trei numere a, b, c, nu toate nule, astfel ineat aA + bE + cMC =0, VM punct din plan. b) Fie D € (AB), E € (AC) astfel incat #8 = Ariitati c& mijloacele segmentelor [4B], [AC], [DE] sunt coliniare. R. a) Punctele 4, B, C sunt coliniare ¢ 3a € R*, astfel incat A AB = aAC «+ MB-MA = a(MC-MA) + (a—1)MA+MB-oMC =0. D ‘Nu avem decat si luima=a-1,b=1,c=-a. Q b) Fie P, Q, S, miloacele segmentelor [AB], [AC] gi respectiv [DE]. Aplicim E punctul a) pentru M = A si demonstrim ci exist a,b,c € R pentru care us z aAS + bAP + cAQ =, (1). Vom lua ca baz pentru vectori (AB, AC). Avem AS 3(@D +25), (2). AD AD = *k' lid ees piGRin AC Din a per 5B Eri si deci AD = Fa Anse * Ba = # se obtine ag = Eth adic AE = mie Cu acestea, (2) devine AS = 5 (hm + mi). cepa vl L we (2. ai fle a De asemenen, AP = 27B, AQ = FAC. in fn, (1) eco (#6) AB + (cor +e)7O=0 a =0,-o 40-0. +b b Epa te Vectorii AB, AC, nefiind coliniari, implick egalitatea cu zero a coefic al De aici, a = —c(k +1), b = ck gi relatia de demonstrat este —(k + 1)AS + KAP + AQ Observatie. Aritati ed punctele P, S, Q sunt coliniare, dacti gi numai dact vectori coliniari, PS si PQ sunt 254 Punctul care imparte un segment intr-un raport dat Fie A # B, dou puncte in plan gi M € [AB] pentru care AW = KITE (AM = 4), ir O un punct arbitrar al planului. S% se arate ci. ps 8 Demonstratie. Din regula triunghiului avem: AO +OM = AM (in triunghiul AOM) si OM + MB OB sau inct MB = OB — OM (in triunghiul OMB). Cu aceste exprimari pentru AM si MB relatia AM = kMB devine ke FO + OM = k(OB - 0%) san OW(1+ 4) = KOB — A sau inck OM = 2 OM + {in particular deck M este mijlocul segmentului (AB), atunci k = 1 si se obtine x om = }(04 +08) DS Observatii. 0) Formula demonstrata da exprimarea vectorului OM in functie de vectorii bazei OA si OB. ke — 5 OB, unde « = ——7, v= {| Sunt coordonatele lui OA in aceasta baz’. 1) Dacé a = , 2,8 > 0 si a+f = 1, atunci relatia demonstrat se poate pune sub forma: 1 ae?" Tee OM = 00A+ 0B, 2,8 20,a+8=1 2) In aceeasi manierd se arat& c& punctele A, M, B sunt coliniare dact gi numai dact exist a € R pentru care OM = a0A +(1-a)OB. Dact M € (AB), atunci a € (0, 1), iar dack M € AB — [AB], atunci a € (—00,0) U (1,00). Probleme rezolvate 1. Fie ABC un triunghi, iar M € [AB], N € [AC], P € BC, C € (BPI, astfel incat A = 2 WC _2 PC_2 MES WAP ppm 5° 8% se erate ca punctele M, N, P sunt coliniare. R. Ideea de rezolvare este cea din teorema, adic& s& artim ci exist’ a, 8 > 0,0+8 =1, astfel incat BN = aBM+6BP. Vom ee exprima vectorii BM si BP in functie de vectorii unei baze, aici M format din (BA, BC). NC 25, 85n 2a Avem din [— F . Wem din 5 = 5B gBO+ ZBA, (1). Dar 2 S 3 pease 05 49S ain a 3, reault ae = adics BM = Soa De asemenea, din ze = ; se obtine BP = BC. ay. 2.4973 Tap 8a. Be 8 T- Cu acestea, (1) se scrie BN = 2-3BM +>. 5BP = BM +>-BP. Luima= 75, B= 7p 0+8 Prin urmare, punctele M,N, P’sunt coliniare. 255 2, Pe latura [BC] a triunghiului ABC se iau punctele M gi N, astfel incat BM = MN = No, iar pe latura [AB] se ia punctul P, astfel incat Ea i Notam cu Q, punctul de intersectie ¢ al dreptelor AM si NP. Determinati raportul 42. N AQ 5 R. Notim au 7* Ideea de rezolvare este exprimarea vectorilor VQ si NP in functie de vectorii AB, AC gi raportul x. Din cerinja de coliniaritate a vectorilor N@ gi NP, cea ce inseamn& proportionalitate, ASHP 5, componentelor lor, se obtine x. Avem: NQ = 4Q- AN = 2AM - AN. Dax AM = 140+ 248, AN = 3AC + TAB. Cu aceasta, NQ= lle — 2)AC + (20 — 1)AB], NP Din cerinta NQ||NP reaulta —4(2x - 1) = 3, Se considerd triunghiul ABC si punctele M € [BC], N € [CA], P ¢ [AB] astfel incat “2 NC_, PA DP_, AD Fa => pa at Fle AMNNP={D}, Dy =h Day 1) Exprimati vectorul AD in functie de vectorii AB si AC; 2) Determinati rapoartele A gi k, R. 1) Sa observam c& vectorii AB si AC, find necoliniari, formeazd o S 7 baza si deci, vectorul AD se exprima in mod unic in functie de acestia, ne" BM AB+IAC _155 245 Din ug =2, ies = ie gAB + 340. Din ue A, reault wu 7 aaa adicts © as M aD i= ip ate + 4 ()- oy Ta] oy —7P +" AN = *_7B+ Tey: ® (ein 450 E+1 ae art eet 7A0). Cum scrierea lui AD in functie de vectorii aie obtine ap = i adict AP este unis, din (1) st (2) alld Seats ate = D de aici k= 22 z (ce impart cele doua ecuatii). BAF) =p 4. Fie ABCD A'B‘C'D! Aare ingen cu acelagi centru O. Punctele M, N, P, Q impart segmentele [44], [BB'], [CC’, [DD] in acelagi raport k. Ardtati ci MNPQ este paralelogram cu centrul in 0. — = OB’ oA R. Aven HN = ON On) = OB+KOB' _OA+ 40d 1 1_oBt_Oay= eR OB - OA) + (08! ~0A)= 1+k ae ae k= = OC +KOC_ at = pee 708-OB)+ (00-00) = T+k eed = OB - 06 = OP # MNPQ este paralelogram. ee oat ad Din OW +OR = QA+KOM , OC + KOC? _ 1) (0A+00+1(04'4+00)) = T > 0 este mijlocl T+k I+k I+k 256 jui [MP]. Analog se araté ci ON+ 0G = 0. REZUMATUL CAPITOLULUL Definitie parte un segment ‘ntr-un raport dat MB Wotiunea Notatie ‘Reprscoatarcs Caracterizare geometrich Segment: AB pereche ordonata (AB), A,B e P ae orientat a8 ah epee S, D Vectori echipolenti | AB ~ ED 4B ~ OB @ AB, CD ow: Ae 1) aceeagi directie; Kw 2) acelagi sens; 3) acelagi modul orl ze | ee Vector li iB ‘Toate segmentele orientate echipolente cu AB ees ‘Adunarea ‘Regula paralelogramului. Se construieste pa~ vectorilor wea ralelogramul de laturi [AB], [AC]. Suma vec- vect a ; a3 BAC AB + AC = HS | toe AB, AC este vector AS 7 a ‘Adunarea ‘Regula triunghiului, Vectorul sum& AC are ‘vectorilor originea’ in originea primului vector (AB) si C 7B, EC extremitatea in extremitatea celui deal doilea vector (BC) a mulfirea um | oAB OAB are: = vector (AB) cu un 1) aceeasi directie cu AB; B ako 2) acelasi sens eu ABjdack a > 0 si sens he contrar dacé @ < 0: 35 3) modulul egal cu [al - [ABI

    You might also like