Universitatea de vest „Vasile Godiş” Arad

ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE ANTICE

Prenume: İonela-Veronica
Numele: Gheorghiță (Onuţan)
Facultatea: Stiinţe socio-umane și educaţie fizică și sport
Specializarea: Pedagogia ȋnvăţământului primar și preşcolar (la Zalău)
Anul de studiu: І
Semestrul:І
Adresa de e-mail:ionelaveronicaonutan@gmail.com

Zalau
 2021

Jocurile Olimpice Antice au avut loc pe teritoriul Greciei Antice. Competiţia avea la bază un
caracter religios. Acesta se desfăşura în perioada festivalului religios ȋnchinat lui Zeus.
Participanţii se numeau atleți, iar caştigătorii se numeau periodonikes și erau bărbați de
origine greaca, bine aleși cu o conduită morală exemplară. Atleții trebuiau să participe la
probe precum: alergare, curse de călărie și ȋntreceri de care, aruncarea suliţei și a discului,
boxul sau luptele. Competiţiile au fost interzise în anul 393 de către ȋmparatul roman
Teodosiu І.

Cuvinte cheie: atlet, competiţie, Olympia, Jocuri olimpice

Jocurile olimpice antice sunt competiţii atletice ce aveau loc în Grecia Antică, în anul
776 ȋ.H, ȋn câmpia Olympia din nord-vestul Peloponesului. Competiţiile s-au desfăşurat timp
de 12 secole, o data la 4 ani, până ȋn anul 393 când ȋmparatul roman Teodosiu І le-a interzis.
Grecii, oameni religioşi, ce se ȋnchinau unor zeităţi au ridicat un sanctuar numit Altis în
Olimpia. Ȋn acest loc ei se adunau pentru a participa la festivalul religios ȋnchinat lui Zeus-
părintele zeilor și zeiţelor. Jocurile olimpice erau considerate ca fiind o ofrandă adusă
zeităţilor.
Despre participanţi putem spune că: erau numiţi atleţi, erau doar barbaţi greci, clasa
socială din care făceau parte aceşia nu conta. Printre cei care doreau să participe se numărau și
persoane care aveau sprijinul cetăţii pentru a putea plăti antrenorii și antrenamentele.
Nu puteau participa la competiţiile sportive bărbaţii ce nu aveau o conduită morală exemplară.
Erau atleţi care parcurgeau drumuri lungi pentru a lua parte la competiție. Aceştia călătoreau
sute de kilometri, venind de pe teritorii pe care ȋn prezent sunt ţări precum: Spania, Egipt,
Italia, Turcia, Libia.
Ȋn cazul sexului femeiesc era permisă accesul virginelor şi al preoteselor zeiţei Demeter ca și
spectatori.
Frecvenţa competiţiilor era o data la 4 ani, vara, atunci când ȋl onorau pe Zeus.
Organizarea, judecarea rezultatelor şi decernarea premiilor se făcea de către magistraţi numiţi
Helladonike.
Competiţia se ȋntindea pe parcursul a cinci zile. Prima zi era procesiunea solemnă,
ȋnchinarea la zei şi aducerea de jertfe, defilarea concurenţilor şi jurământul olimpic. Ȋn prima
zi se aprindea și flacăra olimpică, care ardea pe durata competiţiei. Flacăra era purtată de trei
persoane alese special şi care călătoreau prin Grecia timp de trei luni, cu flacăra olimpică
aprinsă. Era interzis ca cineva să stingă flacăra sau să facă vreun rău vreunuia dintre aceştia.
Ultima zi consta ȋn decernarea premiilor. Ca şi premiu cei care ieşeau ȋnvingători primeau o
cunună din ramuri de măslin sălbatic. Atleţii care câştigau mai multe ediţii purtau numele de:
periodonikes. Cei care câştigau considerau că zeităţile le dădeau puterea pentru a ieşi
ȋnvingători și nu se datora propriilor puteri.
Ȋn zilele a doua, a treia și a patra aveau loc jocurile olimpice care constau ȋn ȋntrecerea
tinerilor ȋntre 18-20 de ani, ȋntreceri de alergare, lupte, pugilat, pancraţiu, ȋntrecerile
oamenilor ȋnarmaţi, alergările de care şi călăria. Ordinea acestor probe a fost modificată de-a
lungul timpului.
Menţiunile istorice atestă faptul că ȋnceputurile au cunoscut o singură probă şi anume
alergarea. Ulterior s-ar fi introdus o a doua probă şi anume diaulos, apoi ȋn 720 s-a introdus
dolichos ȋ.H, ce ar fi corespondentul maratonului de azi. Aceste probe au fost urmate de altele
cum ar fi: pentatlon, box, cursele hipice, pankration, hoplitodromos.
Spre exemplu una dintre probe era cursa de cai, descrisă ca fiind o ȋntrecere ȋn care caii ȋn
număr de doi sau patru ȋnhămaţi la un car trebuiau să se ȋntreacă pe o distanţa egală cu
doisprezece ture de stadion. Spre deosebire de aceasta, cursa de călărie consta în o ȋntrecere
pe o distanţă de şase ture în jurul stadionului.
Câştigătorul acestei probe era considerat proprietarul, cel care plătea pentru antrenament,
ȋntreţinerea cailor şi al călăreţului. Coroana de măslin era dată deci, celui care plătea și nu
călăreţului.
Ȋn rândurile de mai sus am numit una dintre probe ca fiind pankration. Aceasta era un hibrit de
lupte și box, introdus în anul 648 ȋ.Hr.. Acestă probă nu avea limită de timp sau pauză.
Singurele lucruri interzise ersu muşcăturile și băgarea degetelor în ochi. Lupta se ȋncheia în
momentul în care unul dintre participanţi renunţa sau era inconştient.
Pentatlonul consta în participarea la mai multe probe și anume: cursa de alergare în viteză,
aruncarea suliţei și a discului, săritura în lungime și boxul.
La proba de aruncare a discului, concurentul avea dreptul la cinci ȋncercări. Cea mai buna
aruncare era luată ȋn considerare. Atletul urca pe o platformă ridicată și de aici arunca discul,
care era făcut din piatră la ȋnceut, apoi din fier, plumb sau bronz.
La proba de săritură în lungime, concurenţii se foloseau de greutăţi pentru a-i ajuta la săritură,
astfel greutăţile erau ţinute în faţă în timpul ascensiunii și mutate ȋn spate la coborâre.
Proba de aruncare a suliţei se făcea: cu aruncare la ţintă sau aruncare în lungime. Suliţa era
confecţionată din lemn, de grosimea unui deget, avea un capăt ascuţit și pentru prindere era
prevăzută cu o curea de piele, ce forma o buclă.
Proba de lupte avea loc ȋntr-o groapă de nisip. Câştigător era cel care ȋl ţinea pe celălalt la
pământ cu umerii și spatele sau îl scotea în afara gropii.
Ȋnceputurile jocurilor olimpice au cunoscut o latura religioasă și apoi s-a dezvoltat și o
latura politică, adică: cei care se reuneau pentru a participa ca și spectator la competiţii
profitau pentru a discuta despre problemele politice, ȋncheiau aliante politice și militare. Cum
o adunare reuneşte caractere diferite acest festival putea fi considerat și un izvor de conflicte.
Jocurile olimpice se reiau în anul 1896 la Atena, în Grecia și sunt numite jocurile olimpice
moderne. Părintele Jocurilor Olimpice Moderne a fost baronul francez Pierre de Coubertin,
care din proprie iniţiativă ȋn anul 1894 a hotărât ca Atena să găzduiască ediţia din anul 1896.
Aşadar, cam după 1500 de ani de la interzicerea Jocurilor Olimpice Antice au luat naştere cele
moderne. S-a construit un stadion, numit Panathinaikos ȋn lucul unei arene antice pentru a fi
locul unde se vor ţine ȋntrecerile.
Din sursa pe care am citit-o am găsit informaţia conform căreia la competiţie ar fi participat
241 de sportivi din 14 ţări: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca,
Elveţia, Franţa, Germania, SUA, Suedia, Ungaria şi Grecia.
Ţara noastră a participat pentru prima data la Jocurile Olimpice ce au avut loc ȋn anul 1924, la
Paris. Delegația României a fost formată din 54 de sportivi.
Datorită dezvoltării tehnologiei, ediţia din 1936 a Jocurilor Olimpice desfăşurate la Berlin, a
fost prima în cadrul căreia probele au fost televizate în direct. Ȋn oraş au fost amplasate ecane
uriaşe, iar Jocurile de la Londra din 1948 au fost primele jocuri transmise la televizor.
Ultima ediţie a Jocurilor Olimpice Moderne a avut loc la Tokio, iar următoarea va avea loc la
Paris ȋn anul 2024.
 Bibliografie

1. Runcan,S., Mitologia jocurilor olimpice antice, https://pdfcoffee.com/istoria-jocurilor-

olimpice-pdf-free.html, data 02/11/2021
2. Asavei, C., Istoria Educaţiei fizice și Sportului, https://jurnalspiritual.eu/jocurile-olimpice-
antice/, data 02/11/2021
3. Ion, A., Roadtotokyo Istoria jocurilor olimpice antice. Mituri și certitudini, (29/02/2020),
https://www.eurosport.ro/jocurile-olimpice/roadtotokyo-istoria-jocurilor-olimpice- antice.-
mituri-si-certitudini_sto7675118/story.shtml, data 04/11/2021
4.Istoria reală a jocurilor olimpice antice, https://www.scritub.com/timp-liber/sport/ISTORIA-
REALA-A-JOCURILOR-OLIM235917154.php, data 06/11/2021
5. Istoria olimpismului, https://olympic.md/olimpism/istoria-olimpismului/, data 06/11/2021
6. Agenţia naţională de presă AGERPRES/(Documentare – Cristian Anghelache, editor: Liviu
Tatu, editor online: Andreea Preda) / Documentar: 125 de ani de la inaugurarea Jocurilor
Olimpice moderne, desfăsurate la Atena(6 aprilie),
https://www.agerpres.ro/documentare/2021/04/06/documentar-125-de-ani-de-la-inaugurarea-
jocurilor-olimpice-moderne-desfasurate-la-atena-6-aprilie—690730, data 30/11/2021
7. Observator, https://observatornews.ro/sport/curiozitati-despre-jocurile-olimpice-momente-
inedite-recorduri-de-neuitat-premiere-istorice-foto-video-182898.html, data 30/11/2021