Costin CLIT, Din Documentele Schitului Pralea de La Ținutul Istoric Al PutneI

Costin CLIT
Din documentele schitului Pralea de la ținutul istoric al Putnei

Extras din MONUMENTUL XXIV
Lucrările Simpozionului Internațional Monumentul – Tradiție și viitor Ediția a XXIV‐a, Iași,
2022 Volum coordonat de Lucian‐Valeriu LEFTER, Aurica ICHIM și Alexandru GOREA
MONUMENTUL
XXIV
Lucrările Simpozionului Internațional
Monumentul – Tradiție și viitor
Ediția a XXIV‐a, Iași, 2022
Volum coordonat de
Lucian‐Valeriu LEFTER, Aurica ICHIM
și Alexandru GOREA
Editura Doxologia
Iași, 2023
Cuprins
Monumentul – reflectare a luminii lăuntrice

(IPS TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei) ......................... 7
I. Oameni și monumente
Memoria locurilor: ctitori, donatori și... risipitori

(Ștefan S. GOROVEI)......................................................................... 11
Oamenii modernizării: arhitecți și ingineri străini în Iașii perioadei
regulamentare (II). Johann Freywald (Mircea CIUBOTARU)..... 23
Grigore P. Cerkez (1850-1927), personalitate marcantă
a arhitecturii românești (Sidonia TEODORESCU)........................ 45
Din viața și activitatea inginerului elvețian Léon Vittoz la Botoșani
(Ioan IAȚCU) ...................................................................................... 73
Petre Antonescu și Costin Petrescu – loc și rol în pregătirea și
desfășurarea serbărilor încoronării la București. Colaborarea
cu structurile militare (Ion GIURCĂ).............................................. 93
Din activitatea Comisiei științifice a muzeelor, monumentelor
istorice și artistice în orașul Iași (1953) (Aurica ICHIM)............. 119
II. Monumentele și istoria lor
Registrele mediane din naosul bisericii „Sfântul Ilie” din Suceava.

Observații noi după realizarea operei de restaurare
(Emil DRAGNEV) ........................................................................... 137
Un nou început pentru un vechi edificiu.
Palatul „Cantacuzino”din Pașcani
(Daniela CALISTRU, Daniel SAVA, Marcel LUTIC).................... 149
Din documentele schitului Pralea de la ținutul istoric al Putnei
(Costin CLIT)................................................................................... 183
Noi precizări privind programul iconografic al bisericii
Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, ca urmare
a lucrărilor de restaurare recente (Maria DRAGNEV).............. 241
Un monument istoric și de arhitectură populară din zona Romanului.
Biserica „Sf. Cuvioasă Parascheva” din satul Crăiești,
județul Neamț (Aurel – Florin ȚUSCANU) ................................ 253
Casa Stoica din Iași. Informații preliminare
(Alexandru GOREA)....................................................................... 271
Casa Luchian din Vaslui. Viața unui interesant monument istoric
(Laurențiu CHIRIAC)............................................................. 283
Două troițe din Iași, din Războiul de Întregire, în arhiva
reginei Maria, azi dispărute (Ion I. SOLCANU)......................... 291
Palatul Cercului Militar Național - o bijuterie arhitectonică a
Bucureștilor. Lungul drum de la proiect la edificiu (1889-1923)
(Petre OTU)....................................................................................... 305
Cartiruirea la Iași a unor reprezentanți ai Armatei Române
și misiunilor militare aliate în perioada 1916-1918
(Aurica ICHIM, Ion GIURCĂ)......................................................... 335
Palatul principesei Elisabeta din București (Narcis Dorin ION)........ 361
Clădirea Societății „Construcția Modernă și localul
Societății Arhitecților Români
(Ruxandra NEMȚEANU, Irina-Teodora NEMȚEANU)................ 457
Aspecte privind Cultul Eroilor și amenajarea cimitirelor în campania
pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord (1941)
(Alin SPÂNU)................................................................................... 477
Distrugerea zonei centrale a municipiului Buzău în perioada
regimului comunist (Viorel GHEORGHE).................................... 501
III. Restaurare și conservare
Restaurarea și consolidarea Bisericii ,,Buna Vestire”

a Mănăstirii Bisericani din judeețul Neamț
(Ioan SASU, Constantin FIRTEA)................................................... 519
Restaurarea iconostasului Bisericii ,,Sfântul Ilie” din comuna Șcheia,
județul Suceava (Alexandrina MUSTEA)............................... 549
Cercetarea caracteristicilor și a degradărilor la materialele din
structura Sălii Gotice de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iași
(Nicoleta VORNICU, Cristina BIBIRE)........................................... 575
Bisericile de lemn din județul Mureș. Dincolo de timp și vremi
(Nicolae BĂCIUȚ)............................................................................. 595
IV. Monumentul – Tradiție și viitor. Ediția a XXIV-a
Momente ale simpozionului....................................................................... 609

Din documentele schitului Pralea
de la ținutul istoric al Putnei
Costin CLIT*
Satul Pralea, situat în partea sudică a comunei Căiuți, astăzi în

județul Bacău, în trecut în ținutul istoric al Putnei, rămâne cunoscut
prin existența Schitului Pralea, clădit pe „o ridicătură de pământ, în
mijlocul unui loc șes”, care a constituit subiectul cercetării și publi-
cării unui istoric de către harnicul C. Bobulescu1, text preluat recent și
de ieromonahul Marcu-Marian Petcu, cu o actualizare a surselor
folosite de primul din colecția Documente istorice de la Biblioteca
Academiei Române, intrată în custodia Arhivelor Naționale Istorice
Centrale2 și revenită la Academia Română. O bibliografie succintă și
săracă o regăsim la N. Stoicescu3, actualizată de Viorel Iancu4. În
tradiția locală, dată fiind importanța lăcașului în viața comunității,
începuturile bisericii sunt atribuite egumenului Dosoftei care ar fi
trăit în timpul lui Ștefan cel Mare și ar fi înființat aici un schit de
* Colegiul Național „Cuza Vodă” – Huși.

1 Săhăstrii și schituri de pe valea Trotușului, în „Arhiva românească”, editată
de Fundația Culturală Mihail Kogălniceanu, București, „Cartea Românească”

S.A., 1945-1946, tomul X, p. 305-316.
2 Mănăstiri și schituri ortodoxe din Moldova astăzi dispărute, București,
Editura Biblioteca Națională a României, 2010, p. 234-239.

3 Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Mol-
dova, București, Direcția Patrimoniului Cultural Național. Biblioteca Monumen-

telor Istorice din România, 1974, p. 657; respectiv p. 690, notele 83-84.
4 Așezămintele monahale din Județul Vrancea, Focșani, Editura Bogdania,
2018, p. 257-258.
184
călugări5. Resturi de Elephas meridionalis s-au găsit și la Pralea-Că-

iuți (Bacău)6.
Într-un memoriu despre starea bisericilor și a parohiilor orto-
doxe din județul Bacău, autorul notează: „Mergând de la Popeni spre
apus, pe albia pârâului Popeni, depărtare ca 14 chilometri, să găsește satul
Pralea cu o populație de 60 ortodoxi. Biserica este așezată pe un dâmb la
marginiea vestică a satului. Aici cu vr’o 100 ani în urmă a ființat un schit
de monahi; despre acesta dovedesc atât spunerile bătrânilor, cât și ruinele
chiliilor din apropierea bisericei. Biserica e de lemn, veche. În pridvor pe
perete sunt însemnate câteva cuvinte: Let 7279 de când s-a făcut
Mănăstirea, dupe H ... (nedescifrabil) și am făcut eu Vasile Tutuvin mazil
cu toată cheltuiala me și cu ajutoriul lui Dumnezeu. / Așadar această
biserică datează de la anul mântuirei 1771. / Paroh al acestor 3 sate (Căiuț,
Popeni și Pralea – N.A.) și biserici este N. Brăilă (Sem. Gr. I)”7.
Lăcașul monahal apare în documente sub diferite forme:
„Prale”, „Schitul din Poiana Prali”, „Sfânta mănăstire ce-i în Poiana
Prălii”.
Poiana unde a fost ctitorit schitul data de pe la 1582-1591 și ar
fi fost vândută de un Marcu Pralea în timpul domnului Vasile Lupu
(1634-1652) lui Toader Țițul „cât avea să se aleagă din ispisocul de la
Pătru Vodă”8.
Răzeșii părților din Poiana Pralii le dăruiesc la 6 decembrie
1755 „sf(i)ntei măn(ă)stiri ce-au făcut-o Vasile Tutovan, mazil ot târgul
5 George Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu, Grigore G. Tocilescu, Ma-

rele dicționar geografic al României, București, Stab. Grafic J.V. Socecu, 1902, vol.
V, p. 82; informație preluată și de Protosinghel Theofil S. Niculescu, Sfintele Mo-
nastiri și Schituri din România ctitorite de vlădici, călugări și preoți, boieri, negustori și
săteni, Tipărită cu binecuvântarea I. P. S. Teofan, Mitropolitul Olteniei, Drobeta
Turnu Severin, Editura Mănăstirea Vodița, 2002, p. 230, nr. 506.
6 I. Z. Barbu, Catalogul vertebratelor fosile din România, în Academia
Română, „Memoriile Secțiunii Științifice”, 1930-1931, București, Regia M. O.

Imprimeria Națională, 1931, seria III, tomul VII, p. 14.
7„Biserica Ortodoxă Română”. Revistă periodică eclesiastică, Anul al XIV-
lea, București, Tipografia Cărților Bisericești, 1890, No. 6, p. 466.

8 C. Bobulescu, op. cit., p. 305.
185
Hârlăului”, unde să prăznuiește hramul Sfântul Neculai. Îi mențio-

năm pe binefăcătorii respectivi: Dumitru Făcăoari vornic, Cărstiian
Făcăoari vornic, Mihai Făcăoari, Năstas Făcăoari, Ștefan Făcăoari,
Grigore Făcăoari, Luca Dărdără, David sin Dărdără, Petrea Hașcu,
Costantin sin Irimie, Sirbi, vărul lui Costantin, Ioniță și Pavăl Buza-
noschii, cărora li se adaugă trei frați, anume preotul Alecsandru,
ieromonahul Theodosie și Ștefan, împreună cu protopopul Mihai,
cumnatul lor9. Remarcăm lectura greșită a văleatului: 1756 în loc de
1755 și fixarea sfințirii la 6 decembrie 175610. Vasile Tutovan, ctitorul
schitului Pralea, arată domnului Grigore al III-lea Alexandru Ghica în
jalba anterioară datei de 20 iunie 1777 sau chiar din 20 iunie „că acest
schit iaste făcut cu a sa ostenială și cheltuială”11.
C. Bobulescu se întreabă despre destinația inițială a schitului
Pralea fără a putea da un răspuns, dacă ctitorul „făcea această biserică
pentru niscai sihaștri retrași și petrecători prin partea locului mulțumiți în
sărăcia lor” sau la îndemnul ieromonahului Teodosie12. Într-un roman,
personajul Vlad Catana expune lui Mihai și Neculai, fiii lui Stan Fă-
căoari planul de eliminare al ciocoiului Mihalache Strilea sulgerul,
profitând de deplasarea sulgerului pentru a sta „de vorbă cu Gavril
sihastrul de la Poiana Prălii, nădăjduind că va izbuti să facă pe călugăr să-i
dăruiască partea lui de moșie”13. Sulgerul stătea adesea de vorbă cu
Gavril sihastrul, cerându-i sfaturi sau să-i povestească „despre cele ce-a
văzut și a auzit la Sfântul Munte și la Ierusalim”14. În fine, personajele
din roman, Făcăureștii și sihastrul Gavril vor fi judecate, condamnate
9 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXIII/226; Theodor

Codrescu, Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor,
Iași, Tipografia Buciumului Român, 1889, vol. XI, p. 228-230.
10 C. Bobulescu, op. cit., p. 307-308.
11 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXVI/49; ibidem,
XXVIII/7.
13 Radu Rosetti, Păcatele sulgeriului, Caracal, Editura Hoffman, 2018, p.
205-206.
14 Ibidem, p. 212
186
la moarte prin spânzurătoare și salvate de Stan Făcăoariu cu mari

cheltuieli15.
Probabil că biserica schitului Pralea a fost sfințită la 6
decembrie 1755 sau înainte de această dată. Este posibilă ctitorirea
schitului anterior anului 175516.
Disputele pentru părțile de moșii nu lipsesc în epocă, dimpo-
trivă, s-au înmulțit. La 22 august 1756, preotul Ion, diaconul Costan-
tin și Ștefan Domnișorul din Crucea de Sus, ținutul Putnei, se plâng
lui vodă Mihai Cehan Racoviță pentru partea de moșie ce ar fi avut
pe Căiuțul Mare la Poiana Pralii, cumpărătură de la Marcu Prale,
justificându-și demersul prin ispisocul de la Vasile Lupu din 7147, „în
cari scrie că Marcu Prale di a lui bună voi ș-au vândut parte lui di moșié di
pe Căiuțul cel Mari cât să va alegi parte lui ce au avut el din ispisocul de la
Pătru vodă, și răzlețindu-să ei di pe ace moșié au rămas de au stăpânit-o
cine au vrut, și mai mult au stăpânit niști oameni ce le zic Făcăoarii, carii
sint moșeni de cumpărătură în satul Poșorcanii, ce esti alăture cu parte ră-
zeșilor acestora”. Făcăoarii/ Făcăoanii „s-au apucat să facă biserică în
Poiana Pralii pe parti lor, și au și zidit biserica până la un loc”, moment în
care răzeșii de Poșorcani își vând moșia comisului Lăscărache Rusăt,
fiul medelnicerului Iordachi Rusăt/Rosetti. Potrivit documentului,
Lăscărache Rusăt a risipit biserica din Poiana Pralii, care stă stricată.
Domnul poruncește la 22 august 1756 biv vel spătarului Ioniță Pala-
de, starostele de Putna, să întreprindă cercetările necesare și „di s-a
dovedi că esti moșiia de undi au început biserica a lor să le dai voi să o facă și
să le întoar(că) cheltuiala”17.
Pentru acapararea părților de moșie ale răzeșilor, comisul
Lăscarache Rusăt s-a folosit de diferite tertipuri, mințindu-i cu
15 Ibidem, p. 259-260.
16 Ieromonah Ioanchie Balan, Vetre de sihăstrie românească secolele IV-XX,
tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustin Patriarhul Bisericii Or-
todoxe Române, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, 1982, p. 481.
17 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/37; C. Bobu-
lescu, op. cit., p. 305-306.

187
ridicarea unui schit, dovadă fiind mărturia lui Costantin, feciorul lui
Dumitrașcu al Irimii din veleat 7256 <1756 septembrie 1-1757 august
31>, dată lui Ion, ispravnicul schitului, în care arată că s-a adresat
Divanului cu ceilalți răzeși, unde comisul a fost „rămas”, fiind obligat
să întoarcă banii răzeșilor. Costantin își închină partea lui schitului ce
se face în Poiana Pralii18.
Schitul a fost distrus în timpul războiului ruso-otoman dintre
1768 și 1774, încheiat prin pacea de la Kuciuc-Kainardji19. Ctitorul
schitului arată în jalba către domn din iunie 1777 realitatea lăcașului
monahal „la vreme răzmirițâi arzind de foc” și cere întăritura domneas-
că pe locul dăruit de răzeși cu scrisori, obținută la 20 iunie 1777 de la
Grigore al III-lea Alexandru Ghica20.
Grigore al III-lea Alexandru Ghica poruncește la 21 septem-
brie 1776 lui Costin Catargiu biv vel ban și Grigoraș Leon biv vel pa-
harnic, staroștii de Putna, să cerceteze pricina călugărilor de la schitul
Pralea cu „lăcuitori streini, carii nu șădu pe moșié” și le „tae codrul de fac
șindrilă și doage de putini și stihii, și le calcă niște poeni și le vânează și
pârâul de pește pe lângă schit și altele multe care veț(i) înțălege pré largu
din răvașul lor cel de jalbă”21. Incendierea schitului de otomani va fi
amintită de Vasile Tutovan și în actul de închinare al schitului la epis-
copia Romanului cu întreg inventarul din 20 octombrie 1777: „care
arzându-să de turci în vrémea turburărilor trecute, iarăș l-am făcut cu
ajutoriul lui D(u)mnezău și l-am înzestrat cu toate céle trebuincioase, și
acum sosit și eu la vârsta bătrânéțâlor, din bună voia mea l-am închinat la
sv(â)nta episcopie a Romanului”, păstorită de Leon Gheuca22.
Ororile războiului ruso-austro-otoman din 1787 și 1792 se abat
probabil și asupra schitului Pralea, când s-ar fi furat sau incendiat și
18 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, XXVIII/41; C. Bobu-

lescu, op. cit., p. 309.
20 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXVI/49; ibidem,
XXVIII/7; C. Bobulescu, op. cit., p. 310.

21 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/41.
22 Ibidem, LXV/42.
188
catapeteasma, și ar fi dispărut toate cele dănuite de ctitorul Vasile

Tutovanu23. Schitul era lipsit de catapeteasmă și la 1 iunie 1800, când
Veniamin Costachi apelează la mila creștinilor de ajutorare a lăca-
șului cu milostenii24. Cartea de milostenie a episcopului Veniamin
Costachi din 11 iulie 1802 face referire la schitișorul Pralea, iar „cata-
peteazma din lăuntru bisăricii fiind vechi cu totul și stricată, cum și de
altele trebuincioasă fiind lipsit schitul, și nacealnic(ul) de acolo neavând de
unde să le facă, cum și ctitorii ce să află, nefiind putincioși de a da vreun
agiutor, și alt chip neavând, au cugetat nacealnicul după D(u)mnezeu la
mila și agiutoriul pravoslaviei voastre”25.
Aflat „la o proastă stare și fără nici un agiutori de slujbă spre
chivernisala hranii părinților ce sânt adunaț(i)”, schitul Pralea obține la
18 martie 1796 de la Stărostia Putnei o carte „ca să poată apăra cinci
șasă oamini streini dintr-alte părți ci nu vor ave dare de bir în țara acias-
ta”26. Până în mai 1806, „din turburările vrémilor nu numai sf(ântul) schit
contenise d(u)mneze(e)știle slujbe, dar înstrăinat au fost rămas de tot
agiutoriu, încât și acei oameni de scuteală ce îi avea dați de cătră lumi(natul)
Divan s-au rătăcit”27.
La 10 martie 1810, Ioanichie, Atanasie și Alexia fac icoana
Maicii Domnului cu cheltuială proprie, iar Ariton vel căpitan pe cea a
Sfântului Arhanghel Mihail în același an. Cunoaștem și numele
zugravului, anume Teofil ierodiacon. Un pomelnic triptic al ctitorilor
se păstra la Proscomidie, cu două monograme „admirabil înconde-
iate”: „Hristos Maria”. La morți sunt trecuți: erei Ioan, erei Mihail,
probabil fostul nacealnic, Sanda prezvitera, Sandul, Cozmina, cu fii
lor; Apostol, Ilinca, cu fiii lor, ierodiaconul Vasile28.

24 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/45; C.
Bobulescu, op. cit., p. 313.
25 Ibidem, DCCCLVII/39.
26 Ibidem, LXV/44; C. Bobulescu, op. cit., p. 313.
27 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/51.
28 Biblioteca Academiei Române, Arhiva 1610, vol I, p. 120; C. Bobulescu,
op. cit., p. 315.

189
În lista mănăstirilor și schiturilor din Moldova întocmită în

1834 figurează și schitul Pralea de la ținutul Bacăului29. Cărțile de cult
ale schitului sunt cunoscute din izvoadele pe care le publicăm. Pe un
Antologhion, tipărit la București, în 1766, este notat l9 iulie 1839 de Ion
dascălul: „Această sfântă și d(u)mnezăiască carti iasti a sfântului schit din
Pralia, Iur(ar)h Neculaiu, cari cuprindi întru sâni rânduiala dumnezăiaști-
lor praznici ali sfinților numiț”30.
Biserica din lemn a schitului a fost căptușită cu scânduri în in-
terior între 1916 și 1918 de soldați, „dându-i o înfățișare de prost gust”31.
Nacealnici
Loghin (22 august 1786-?) primește la 22 august 1786 zapisele
schitului Pralea de la Cozma, nacealnicul schitului Anghelești32,
ultimul lăcaș ctitorit de niște călugări greci, din a cărui stareți este
cunoscut numele ieromonahului Popa Alexie (1685)33. Acum avem și
numele nacealnicului Cozma de la Anghelești (22 august 1785), lângă
care îl așezăm și pe Theofil monah, atestat la 29 mai 177934. Dintre
moșiile schitului Pralea de la 1786 amintim: un pogon de vie în dealul
Crucea, primit de la diaconul Fulga, două pogoane în Chicera de la
Ion Drăgoiu, două pogoane la Țioara, unul de la Apostul
29 Th. Codrescu, Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot servi la istoria
românilor, Iași, Tipografia Buciumul Român, 1886, p. 231; Vasile C. Niculau,
Contribuțiuni la studiul organisărei administrative a satelor din Moldova urmată de
publicarea a 30 documente, Bârlad, Tipografia și Legătoria de cărți Const. D. Lu-
pașcu, 1901, p. 140.
30 Biblioteca Academiei Române, Arhiva 1610, vol I, p. 112-113; publicată
în Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei. Un corpus editat de I.

Caproșu și E. Chiaburu, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2009, volumul IV (1829-
1859), p. 206.
32 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, XII/1.
33 Viorel Iancu, Așezămintele monahale din Județul Vrancea, p. 162.
34 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXIV/181a.

190
Mălăncescul, iar celălalt în dealul Costii Popa, poiana Pralii, pădure

și iaz de pește35.
Nifon (1789-?). Între 1788 și 6 februarie 1806, timp de 18 ani în
care a viețuit la schit Ioanichie călugărașul, atestat și ulterior, s-au
perindat după spusele lui „șapte egumenași”. Pe la 1789 s-a făcut
primul „heresău”, deservit timp de 15 ani (până la 1806, anul an-
chetei) de Iacov Rusul, meșterul ce lucrează necontenit. „Heresăul”,
construit în timpul nacealnicului Nifon, va fi arendat lui Ianoș Rață
ungurul o perioadă de nouă ani, care a „cumpărat vadul heresăului cu
emașul boilor pre Buinciuș și cu poenile de fâneață și cu luncile din pădure
drept treizăci lei pe an, de la Gligore Făcoeriu și de la Nifon nacealnicu
schitului”36.
Rafail (ante 18 martie 1796-?) se plânge starostelui de Putna
despre tăierea abuzivă a lemnelor din pădurea schitului de către
locuitorii satelor megieșite, de la care primește porunca din 18 martie
1796 „ca nimine să nu îndrăznească a mergi să taie lemnu fără știre și
învoire nacialnicului după hotărâre ponturilor g(os)pod ci sânt date de
obștié, afară de lemnu uscat ci este pentru foc”37.
Mihail (1798-după 1 iunie 1800). Un document din 6 februarie
1806 glăsuiește: „Și după ce au făcut Ianuș heresău l-au stăpânit noao ani.
Apoi viind la schit un Mihail nacealnic , au dat cu judecati pe ungur afară și
i-au plătit toati cheltuiala, și l-au stăpânit și Mihail nacealnic ani doi și
jum(ă)tat(e)”. Mihail devine nacealnic pe la 179838.
Mihail expune la 1 iunie 1800 episcopului Veniamin Costachi
de Roman situația schitului, lipsit de catapeteasmă, de la care obține
carte de milostenie pentru a cere ajutor de la evlavioșii creștini39. Pre-
otul Simion de la schitul Pralea se tocmește la 14 septembrie 1801 cu
Ioasaf, egumenul mănăstirii Bogdana, să slujească la biserica lăcașu-
lui monahal pentru „doaăzăci lei bani, trei vedre brânză, trei vedre lapte,
35 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, XII/1.

37 Ibidem, LXV/43; C. Bobulescu, op. cit., p. 312-313.

191
care să ia pe munte, și de la biserică ce a veni să fie a sf(inției) (s)a(le)”40.

Schitul se pare că ajunge sub ascultarea egumenilor mănăstirii Bog-
dana. Ioasaf, egumenul Bogdanii, arendează muntele schitului în va-
ra anului 1801 cu 25 de lei, cu care plătește preotul angajat la biserică.
Mocanii arendași sosiți cu turmele de ovine primesc o corecție de la
vătavul postelnicului Răducanu Rusăt (Rosetti). „Ciocoiul” (postelni-
cul) a „pus doao poloboace de vin crâșmă la schit, au eșit din pădurea
schitului doaozăci cară doage de cofe neguțitorești și au luat ciocoiul zăci lei.
Și mergând Naftanail dichiul cu oameni pe la ciocoi pentru ce le-au luat
bani, că-i moșiia schitului, el au vrut să-l și bată. Astă toamnă am pus pe un
părinte să ia dijmă den cercuri, că cu acei bani să cumpărăm ceară și tămâe
la biserică și ciocoiul iar ni l-au lăsat să ia, ci au luat tot el, și eu cumpăr
ceară și tămâe”. Toate acestea erau aduse la cunoștința episcopului Ve-
niamin Costachi la 18 noiembrie 1801 de egumenul mănăstirii
Bogdana41.
De la nacealnicul Mihail se păstrau în inventarul schitului la
15 iulie 1803 un felon de cit, un epitrahil de cit, două procovețe de
șam42.
Gherontie monah (ante 28 februarie 1802-după 16 aprilie
1804) adeverește lui Drăcachi Rosetti la 28 februarie 1802 arendarea
pășunii de pe muntele schitului cu 50 lei, 4 vedre de brânză și 4 vedre
de lapte43. La 5 martie 1802, sunt atestați la schit monahii Ioanichi
Țiboc, Ghedeon Făcăoar și argatul Stan44.
Egumenul de Bogdana se destăinuia lui Gherontie la 28 martie
1802: „la schit a veni nu poci, că mă tem de tâlhari, iar sfințiia ta și cu pă-
rintele iconomul Manoliț(ă) să veniț(i) aici la măn(ă)stire să-mi dau sama,
că eu am izvod până la un ban de unde ce am luat și unde ce am dat”45.
Gherontie egumenul tocmește la 4 aprilie 1802 pe Nichita „hirăstâer”

45Ibidem , DCCCLVII/36.
192
„la herăstău”, urmând să primească anual „4 merți păpușoi, 2 pogoani

de arătură și una poiană de fânaț pentru vitile mele, și câti scânduri s-or tăe
întru acistu anu la herăstău, pe toată scândura să-m(i) de câte doi lei”46. Un
izvod cu averea schitului este întocmit la 29 aprilie 1802, în care sunt
înregistrate patru chilii „într-un acoperământ vechi în ograda schitului”,
cărțile de slujbă în limba română și rusă, inventarul animal, două
livezi, moara, două „herăstei” și altele47.
Izvodul din 1803 amintește trei viețuitori, anume Visarion,
Ghedeon și Ioanichi, care dețin câte două vaci cu viței48, iar un
Ired(en)te monah este atestat la 14 octombrie 180349. Gherontie era
egumen și la 13 octombrie 180350. Vasile protopop trimite episcopului
Romanului la 16 aprilie 1804 „toate cărțile schitului Prălei, izvodul ce-l
are Gherontie de cheltuială”51.
Hatmanul Răducanu Rusăt (Rosetti) înștiința la 28 aprilie 1804
episcopia Romanului despre angajarea a doi hotarnici, banul Ștefan
Roset și stolnicul Ioniță Vârnav, pentru hotărârea moșiei Popeni, pe
hotarul căreia se găsea schitul Prale, cerând trimiterea de către epis-
copul Gherasim a vechililor cu scrisorile doveditoare ale lăcașului
monahal52.
Parthenie monah (ante 27 ianuarie 1806-1807). Grigorie și
Stan, nepoții răposatului monah Ghedeon, dau zapis la mâna naceal-
nicului Parthenie pentru datoria de 20 de lei și 25 de parale pe care se
obligau să o restituie până la Sfântul Theodor53. Ieromonahul Parthe-
nie se roagă domniei la 23 mai 1806 să reînnoiască cartea de scuteală
din 18 martie 1796 a șase liuzi, după ce s-au adunat cu blagoslovenia
episcopului Gherasim al Romanului câțiva monahi la schit,
47Ibidem, DCCCLVII/38.
49Ibidem , DCCCLVII/41.
50 Ibidem, DCCCLVII/41
52 Ibidem, DCCCLVII/46 și 48.
193
„nevoindu-ne a întemeiia de obștie d(u)mneze(e)știle slujbe, dar fiind că

satele de pre înpregiur sânt depărtate de schit și nici un om de slujbă (la)
schit nu avem”54. În 1807 sunt atestați documentar Crâstiian monah,
Căsian, Isaia, preotul de la biserică55.
În timpul judecății schitului Pralea și hatmanul Răducanu
Rusăt (Rosetti), episcopul Gherasim dispune executarea de copii ale
documentelor doveditoare, încredințate de ispravnici, pentru a se da
lui Parthenie, „sau i se pot da și însuș scrisorile”, dar cu obligația întoc-
mirii unui perilipsis doveditor56.
Dosithei (28 august 1807-după 26 martie 1811) este numit
nacealnic al schitului Pralea de către episcopul Gherasim al Romanu-
lui la 28 august 1807, când i se dă în primire și grijă „toate ale schitului
aceluia, dinăuntru și denafară, mișcătoare și stătătoare”57.
Vasilie, protopopul ținutului Putna, primește la 14 iunie 1808
blagoslovenia episcopul Romanului pentru a sfinți biserica cu hramul
Sfântul Gheorghe, făcută la Cruce de Dosithei, nacealnicul schitului
Pralea58.
La 1 octombrie 1808, Dosithei, nacealnicul schitului Pralea,
apela la mila creștinilor necesară sfințirii schitului de la Crucea de
Jos, fiind destinat cu strângerea milelor ieromonahul Calistru, iar în
1809 îl întâlnim pe Dosithei la același lăcaș monahal, dar și ca povă-
țuitor al schiturilor Trotușanu și Buciumi59.
Lui Dosithei, nacealnicul schitului Pralea, îi erau necesare la
19 iulie 1809 actele schitului datorită judecăților cu megieșii60. Schitul
57 Costin Clit, Schitul Brazi și metoacele sale în prima jumătate a secolului al
XIX-lea, în „Monumentul” XXIII, Lucrările Simpozionului Internațional Monu-

mentul – Tradiție și viitor, Ediția a XXIII-a, Iași, 2021, volum coordonat de Lu-
cian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Alexandru Gorea, Iași, Editura Doxologia,
2022, p. 93, nr. 5.
58 Ibidem, p. 94, nr. 6.
59 Ibidem, p. 50.

194
Trotușanul este scos de sub ascultarea lui Dosithei înainte de 6 martie

1809 de către Ioasaf, egumenul de la Bogdana. Schitul Trotușanul se
găsea sub ocârmuirea lui Dosithei „de trii ani cu scrisori”, deci de pe la
180661.
În 1809, la schitul Pralea viețuiau ieromonahul Dositei, naceal-
nic, ieromonahul Pahomie, ierodiaconul Leon, monahii Paisie, Ev-
ghenie, Ioanichie și Casian, toți moldoveni62.
Ioasaf, egumenul de la mănăstirea Bogdana, îi dă la 5 ianuarie
1811 lui Dosithei opt stânjeni de pe moșia mănăstirii ce avea la Cru-
cea de Jos în târgul Panciu pentru a-și face „dugheană în rândul ce au
luat și alți neguțitori și să aibă a plăti bezmăn câte doi lei pe stânjinu în
fiește care anu după așăzare ce au făcut”63.
La recomandarea lui Dosithei, nacealnicul schitului Pralea,
episcopul Romanului numește pe ieromonahul Serafim nacealnic al
schitului Buciumi la 26 martie 1811, când i se acordă primului
învoirea permutării la schitul Brazi64.
Documentele din 1813 îl atestă pe Dosithei nacealnic al schi-
tului de la Cruce și vechil al Mănăstirii Bogdana65.
Documentele înregistrează numeroase conflicte între viețui-
torii schitului și postelnicul Răducanu Rosetti începând cu anul 1800,
când la 30 noiembrie Constantin Alexandru Ipsilant poruncește ba-
nului Ștefan Ruset să cerceteze împresurarea moșiei schitului de către
Răducanu Rusăt66, continuând în anul 1801, când vătavul Dumitru îi
bate pe mocanii arandași a moșiei schitului67. În 1804 hatmanul
Răducanu Rusăt (Rosetti) obținea carte domnească pentru hotărârea
61 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/7, nr. 1 și 2.

62Constantin N. Tomescu, Biserica din Principatele române la 1808-1812.
Mărturii și documente, Ediție îngrijită și note: pr. Eugen Drăgoi, Galați, Editura
Partener, 2010, p. 113-114.
63 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/6.
64 Ibidem, LXXII/7.
65 Costin Clit, op. cit., p. 50.
195
moșiei Popeni, ce se afla alături de moșia schitului68. Hatmanul cere

episcopului de Roman la 10 septembrie 1806, după ce făcuse cererea
de alegerea hotarelor moșiei Popeni (Poșorcani) și invitase în acest
sens pe spătarul Iordache Catargiu, să rânduiască vechil și să se
învoiască ca „părțile mele să mi să dei deosăbit la un loc și părțile schitului
să să dei pe lângă schit, căci nu voescu a să asupri schitul cât de puțin, și
mai vârtos să triacă de la mini în părțile schitului”69. Cercetările era înfăp-
tuite în 1809 de către vornicul de poartă Gheorghe Talpeș, care amin-
tește la 4 octombrie hatmanului Răducanu Rusăt măsurile, împărțiri-
le și spița de neamuri făcute de el, și îl înștiințează că a arătat „răze-
șilor, că parte lor voiu să le aleg deoparte lângă parte schitului și ei nici într-
un chip nu primăsc, să ia parte acolo, ci cer și în siliște satului macara cât
să-și cuprinzi casili, care eu nu le-am dat în graiu. Și va da toată parte lor
acolo alăture cu schitul și voiu faci semn și ei pe urmă cum ar vre așa or
faci”. Divanul Cnejiei Moldovei poruncește la 23 octombrie 1809 lui
Gheorghe Talpeș să aleagă 350 de stânjeni din Poiana Pralii din
trupul moșiei Poroșcani, împrejurul schitului, dăruiți de hatman
(sic!), să-i stâlpească cu pietre hotare și să dea mărturie hotarnic
nacealnicului pentru a i se emite carte de întăritură de către Divan70.
Izvoadele de cheltuieli ne indică și ocupațiile călugărilor vie-
țuitori de la schitul Pralea: agricultura, morăritul, prelucrarea lemnu-
lui, viticultura, pomicultura, creșterea vitelor, micul comerț. Ne
putem închipui elementele de viață cotidiană al viețuitorilor din
schitul/schitișorul Pralea asociate celor spirituale ce dominau. Din
izvoade extragem cheltuielile schitului în timpul lui Dosithei: doi lei
pentru topoare cu „her”, un leu pentru ridicarea „lăptocului”, 4 lei
pentru Ioniță argatul cu paza vitelor, trei lei pentru ferecatul „he-
relor”, un leu pentru deplasarea la Cașin pentru a căuta „herăstuar”,
60 de parale lui Stratul „pe trei zile că au umblat la plug”, 60 de
parale pentru obținerea semințelor de usturoi, ceapă și altele „pentru
sămănat în grădină”, șapte lei Stratului „la tăiatul butucilor i la scos”,
196
patru lei „la facerea roatei morii dinăuntru”, un leu „herăstuariu-

luilui Petrușcăi”, 14 parale la ungerea „herăstăului”, șase lei „ara-
bagiului când au venit la Prale”, 60 de parale prilejuite de deplasarea
protopopului la hotărârea Popenilor din porunca episcopului, 37 de
lei pol episcopului Veniamin Costachi, apoi cu achiziționarea
grâului, rachiului pentru părinți de la vătaf și popa Petra, opincile
pentru Silvestru, a peștelui pentru părinți și plugar71. Veniturile
schitului proveneau din arendarea muntelui Pralii cu 220 de lei pe
patru ani, 30 de lei dijma „herăstăului” de la Ianăș pe un an, 12 lei
pentru „jăru” de la Ianăș, 24, 20 lei dijma de la dogar, 25 de lei pe un
poloboc cu vin cumpărat de la vornicul Gligori și „l-au vândut
Tudorache”, alte cantități de vin – două poloboace și o balercă -, 13,20
lei pe o claie de fân vândută Bărcanilor, 7,20 lei pe o jumătate de claie
de fân vândută lui Alisandru, 750 de lei pe scândurile vândute,
deosăbit de lătunoaie și „laveț”, 35 de lei pe 300 de scânduri vândute
la Bogdana15 lei pe 100 de scânduri d ela egumenul de Vizantia (un
total de 1180 de lei și 20 de parale), la care se adaugă altă și alte
venituri72.
Dintr-un alt izvod de cheltuieli vedem nevoile monahilor de la
schitul Pralea și prețurile: două pereche de „ciobote” (zece lei), două
anterie pentru egumen (opt lei), două cămeși (șase lei), o „giubea” (18
lei), o ghelberea – brâu de bumbac (8 lei), un potcap (trei lei, de la
Țaboc), o pereche de opinci lui Petrușcă și una lui Silvestru(doi lei),
sare (un leu), lucrul belciugului (25 parale), pe întorsul buhaiului (25
parale), o pereche de ițari „lui Petrușcă herăstuarului”, un leu lui
Iancu „herăstuariului”, 67 de parale pe o pereche de iminei (pantofi
cu vârful ascuțit de modă turcească) și altele pentru Isachie, 5 lei și
șase parale lui Petrușcă „când l-am râdicat de la cârșmă”, doi lei
pentru o cămeșă lui Petrușcă, 3 lei Stratului și un leu lui Visarion
pentru prășitul „păpușoiului”, 30 de parale pentru „dresul unii pân-
ze de herăstău”, și 25 de parale a unui topor, diverse sume pentru

197
peștele cumpărat, 2 pol lei logofătului Gavrilachi de la episcopia

Romanului „pentru 2 cărți ce mi-au scris”, 50 parale pe rachiu pentru
părinți, 5 lei pe o „rasă” dascălului Isachie monah, 4 lei pentru pră-
șitul al doileaun leu pe carne la părinți, doi lei pol Stratului pe 100 de
butuci, doi lei părintelui Doroftei când „ș-au adus calabalâcul”, un
leu la Crângu cu pornitul morii, 20 de parale luate de Petrușcă de la
de la Grigori Mindel pentru „herăstău”, 6 lei și jumătate „bab(e)i
Ioanii de au făcut de mâncat”, 3 lei și 80 de parale pe „undelemn
pentru candele”, 3 lei cheltuiala la Ocnă „când au venit apa mare”,
deplasările egumenului la Roman, mănăstirea Bogdana și Focșani73.
Pădurea Pralea - 4000 de hectare - se găsea la sfârșitul seco-
lului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea în proprietatea moș-
tenitorilor Răducanu Rosetti74, unde s-au dat lupte violente în vara
anului 191775, iar în 1918 regele Ferdinand I „pleacă să vadă încă o dată
frontul până în pustietatea pădurilor de la Pralea, unde, în timp de pace,
numai urșii străbat codrul”76. Generalul Radu Rosetti își amintea de
plimbările cu trăsura efectuate alături de părinți la Pralea, Heltiu,
Boiștea și la vecinii de la Gârbovana, Valea Seacă, Rădeana și
mănăstirea Bogdana77.
74 George Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu, Grigore G. Tocilescu, op.
cit., p. 82-83.
75 Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri
până astăzi, Ediția a doua, revăzută și adăugită, București, Editura Ceres, 1976,
p. 83.
76 Simion Mehedinți, Zece ani de la moartea regelui Ferdinand, în „Revista
Fundațiilor Regale”, Anul IV, 1 iulie 1937, nr. 7, p. 10.

77 General Radu R. Rosetti, Mărturisiri, I, București, „Bucivina”, I. E.
Toruțiu, 1933, Colecția „Convorbiri literare”, p. 25.

198
ABSTRACT
Pralea village, located in the southern part of the commune of Căiuti, today in
the county of Bacău, in the past in the historical territory of Putna, remains known
through the existence of the Pralea Hermitage, which was the subject of the research and
publication of a historian by the hardworking C. Bobulescu, text recently retrieved and
by the hieromonk Marcu-Marian Petcu, with an update of the sources used by the first
mentioned author from the collection of Historical Documents from the Library of the
Romanian Academy, entered into the custody of the Central National Historical
Archives and returned to the Romanian Academy.
The monastic placement discussed in the article appears in documents in
different forms: "Prale", "The Hermitage in Poiana Prali", "The Holy Monastery in
Poiana Prălii".
Founded in 1755 by Vasile Tutovan, a descendent of a low-ranking boyar from
the Hârlău market, the Pralea hermitage has an evolution similar to the numerous small
monastic places served by a few monks, without a particular cultural role, affected by
the numerous wars of the era, destroyed by fires and rebuilt. Through this article, we
provide numerous documents for research, documents that reflect church life in the
Putna area in the second half of the 17th century and the beginning of the 19th century.
Keywords: Putna territory, hermitage, monks, Vasile Tutovan foundation,
religious books, inheritances, mill, fires
DOCUMENTE
1. 1755 decembrie 6
Copie
Zapisul răzășilor părții Poenii Pralii carii ne-am milostivit și am dat
danie Poiana Pralii ce-i pre Căiuțul cel Mare, la ținutul Putnii, sf(i)ntei
măn(ă)stiri ce-au făcut-o Vasile Tutovan, mazil ot târgul Hârlăului, și am dat-o
sf(i)ntei mănăstiri ce-i în Poiana Pralii, unde să cinstește și să prăznuește hramul
lui Sfeti Necolai Făcătoriul de Minuni, de nimene siliț(i) sau asupriț(i), ci noi de
bună voia noastră am dat-o pentru sufletele noastre și a părinților noștri, ca să
fie vecinică danie și pomană, și o am dat cu tot locul înpregiur cum arată mai
gios. Și hotarul poenii să începe din gura pârăului Teiului, și merge pe pârăul
Teiului, spre miazănoapte asupra Ocnii, pin lacul Beleleul tot spre amiază-
noapte asupra Ocnii în Căiuțul cel Mic, și apucă Căiuțul cel Mic spre apusul
soarelui până în obârșiile lui tot spre soare apune, și merge și pin Ursoi tot spre
199
soare apune alăturea cu moșiia Cașinului Măn(ă)stire pe din gios până în

culmea dealului, și apucă culmea dealului în gios spre amiazăzi alăturea cu
moșiia Câmpurilor tot culmea dealului alăturea cu moșiia Răcoasii tot spre
amiazăzi până în pleșa dealului mare, unde să hotărăte cu moșiia Muncelului, și
de acole să întoarce spre răsărit și apucă pârăul Măstăcănului, alăturea cu
moșiia măn(ă)stirii Bârnovii drept spre răsărit până în gura pârăului Teiului, și
să închei hotarul măn(ă)stirii cei numite mai sus.
Și noi acești răzăș(i) mai gios arătaț(i) care ne-am milostivit și am dat
danie sfintei măn(ă)stiri ce-i la Poiana Pralii pe Căiuțul cel Mare la ținutul
Putnii, care ne-am pus, și anume vornicul Dumitru Făcăoariul din sat din
Popeni, eu Cârstian vornicul de acolo, eu Mihai de acolo, eu Năstasă Făcăoari
de acolo, eu Grigore, frate Năstasă, eu Ștefan, frate lui, eu Luca Dărdără din
Popeni, eu Apostu Dărdără de acolo, David, frate lor, eu Petrea Hașcul tot din
Popeni, cu toate neamurile noastre și cu toț(i) frații noștri răzăș(i), ne-am
milostivit și am dat danie sfintei mănăstiri ce-i numite mai sus, pentru sufletele
noastre și a părinților noștri. Și de pe această danie a noastră să aibă a face și
uric domnesc mănăstirii ce-i numită mai sus.
=ašÌne <1755>; =zsÌxd <7264/1755> dec<emvrye> qÆ <6>.
Eu, vornicul Dumitru Făcăoari, răzăș.
Eu, Cărstiian vornicul tot Făcăoari, răzăș.
Eu, Mihai Făcăoari, răzăș.
Eu, Năstas Făcăoari, răzăș.
Eu, Ștefan Făcăoari, frate lui Năstas, răzăș.
Eu, Grigore, frate lor, răzăș.
Eu, Luca Dărdără, răzăș.
Eu, David sin Dărdără, răzăș.
Eu, Petrea Hașcu, răzăș.
+ Costantin sin Irimie, răzăș.
+ Eu, Sirbi, vărul lui Costantin, răzăș.
+ Eu, Ioniță Buzanoschii, răzăș.
Eu, Pavăl, frate lui, răzăș.
Și eu preotul Alecsandru, înpreună cu frații mei, ieromon(a)h Theodosă,

și cu Ștefan, frate meu, cum și eu protopop Mihai, cumnat, văzind această danie
ce au dat răzășii noștri, având și noi parte a patru bătrâni tot într-acest hotar,
ne-am milostivit și am dat și noi partea noastră din gura pârăului Teiului până
în gura pârăului Măsteacănului, și merge după cum și altor răzăș(i), am dat noi
acea danie sfintei măn(ă)stiri Pralii, ca să fie pentru pomenirea sufletelor
200
părinților noștri și sufletelor noastre, și după această danie a noastră să aibă a

face și uric domnesc mănăstirii ce-i numită mai sus.
=zsÌxd <7264/1755> dec<emvrye> qÆ <6>.
Eu, popa Alecsandru sin popa Ion, am dat.
Ieromonah Theodosie.
Ștefan popa brat preotului Alecsandru.
Cercetându-să de cătră noi copie aceasta și fiind întocma cu cea adevă-

rată scrisoare de afierosire care să află stând la episcopie ca un ace are mitoh la
schitul Pralii închinat de cătră Vasâle Tutovanul, s-au încredințat și cu a noastră
iscălitură.
1800 noemv(rie) 19.
Veniamin episcop Romanului <m.p.>.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXIII/226. Copie

încredințată la 19 noiembrie 1800 de Veniamin, episcopul de Roman.
EDIȚII: Theodor Codrescu, Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot
servi la istoria românilor, Iași, Tipografia Buciumului Român, 1889, vol. XI, p. 228-
230.
2. 1756 (7264) august 22
† Iw Costandin Mihail Kehan Racoviţi v<oe>vwda, Boj<y>6

m<i>l<o>st<y6>, G<o>sp<o>dar1 Zemle Moldavscwi. Scriem domnie me la cinstit și
credincios boeriul domnii meli dum(nealui) Ioniți Păladi biv vel spat(ar), sta-
roste de Putna, s(ă)n(ă)tati. Îț(i) facem știre că ni-au dat jalobă preutul Ion și
Costandin diiaconul și Ștefan Domnișorul di la Cruce de Sus din ținut Putnii,
zicând că au ei o parte di moșié pe Căiuțul cel Mari, unde esti Poiana Pralii, ce
le esti lor cumpărătură de la Marcu Prale, după cum au arătat înnainti
dum(nealui) vel log(o)f(e)t ispisoc de la răposatul domnu Vasili vodă, în cari
scrie că Marcu Prale di a lui bună voi ș-au vândut parte lui di moșié dip e
Căiuțul cel Mari cât să va alegi parte lui ce au avut el din ispisocul de la Pătru
vodă, și răzlețindu-să ei di pe ace moșié au rămas de au stăpânit-o cine au vrut,
și mai mult au stăpânit niști oameni ce le zic Făcăoarii, carii sint moșeni de
cumpărătură în satul Poșorcanii, ce esti alăture cu parte răzeșilor acestora.
Dară di la o vremi încoace vi(i)nd ei la moșié și vrând ca să stăpâniască
au stătut acești Făcăoani cu pricină asupra lor să nu-i lasă, și sculându-să ei au
mersu la (…)1 med(el)n(icer), ce era staroste și i-au giudecat. Și au rânduit la
201
niști mazili de acolo ca să m(e)argă să le ia sama, și acei mazili n-au mai mersu,
și de atunce până acmu au tot stăpânit răzeșii aceștie parte lor pe undi au știut
din bătrâni că au stăpânit Marcu Prale.
Dară acmu sculându-să ei s-au apucat să facă biserică în Poiana Pralii
pe parti lor, și au și zidit biserica până la un loc, iară cești răzeși de Poșorcani s-
au sculat și ș-au vândut moșiia lor lui Lăscărachi, fiiul med(el)n(icerului)
Iordachi Rusăt, și el au mersu de li-au râsipit biserica cât o făcusă, arătând acei
vândzători ce-au vândut comisului Lăscărachi că unde fac aceștie biserică nu
esti moșiia acestora, nici au fostu acel Prale moșan acolo.
Și zisără că i-au sorocit și cu răvaș de la dum(nealui) și n-au vrut să
m(e)argă nici acei Făcăoani ce-au vândut comisului, nici comisul, și au rămas de
le șed biserica stricată.
Și osăbit au mai arătat jăluitorii aceștie și o mărturie de la niamurile
Pralei, di pe cari trag aceștie parti, iscălită de câțva oameni, în cari mărturisescu
că Marcu Prale au fost drept moșan în Căiuțul cel Mari, cari toati scrisorile le vii
vidi dumn(e)ata.
Pentru cari scriem dum(neata) văzind carte să chemi dum(neata) și pe
comisul Lăscărachi și pe toț(i) vândzătorii ce i-au vândut și să le ei sama foarti
cu amăruntul și cu bună dreptati. Întâiu, ca să afli dum(neata) aceștiia oameni
să trag dintr-acel Toadir Țițul, carile i-au vândut acel Prale aceli părți de moșié
și de cine s-au stăpânit, și de vremi ce s-a dovedi că aceștie sint din niamul
Țițului și acel Prale vândzătoriul ce-au vândut Țițului, de vremi că-l arată nia-
murile ce să trag dintr-însul că esti drept moșan în Căiuțul cel Mari, di a fi
adivărată ace mărturieesti dovedit că Prale2 esti moșan.
Ce dum(nea)2ta toati scrisorile și a o parti și altă le caută și după cum vii
afla mai cu dreptati să-i giudeci și să odihnești cu toată dreptati lor hotărând
prin carti de giudecată, iară neputându-i aședza acolo să le dai dzi de soroc să
vié la Divan. Aceasta scriem.
Și di s-a dovedi că esti moșiia de undi au început biserica a lor să le dai
voi să o facă și să le întoar(că) cheltuiala.
L<1>t<o> =zsÌxd <7264/1756> av<gust> cÆv <22>.
Proki vel log<o>f<e>t.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/37. Original,

difolio, sigiliu octogonal, rupt puțin.
_________________________
1 Spațiu gol.
2 Rupt.
202
3. 7265 <1756 septembrie 1-1757 august 31>
Adic(ă) eu, Costantin, feciorul lui Dumitrașcu ai Irimii, avându o parte

de moșie din hotar Pojocanilor de pe apa Căiuțului mare, am apucat și am
giuruit dumisale comisu(lu)i Lăscărachi Ruset, precum și dum(nea)lui s-apu-
case se facă un spit2 ca se fie și eu pomenit și suflet răposaț(ilor) mei. Văzându
că nu face spit2 s-o râdice răzese și o mersu la Divanului și l-o rămas. Și pentru
alt(e) părți l-o rămas răzeșilor și i-o întorsu banii dinainte Divanului, și avându
și părți di danie și nisuferinâdu-l răzeșii l-o rămas să-i de loc într-alte hotara
unde vor ave răzeși(i).
Iată și eu Costant(i)n văzindu că zice giudecata să-i de loc într-alte
hotar(e), întânplându-să pe ace moși(e) se face în spit2 în3 parte muntelui,
anume la Poe(a)na Pralii, apoi că am socotit să fii toată parte me, (să) le fie
închinata acelui spit2 ca se fiu pomenit și s(u)fletili răposaților creștini, decât se
să mute4 din hotar în hotar, și am dat ace(a)stă scriso(a)re la mâna preutului Ion,
ispravnicul spitului2.
E(u), Andron a(m) scri(s) cu zisa lui.
Eu, Costantin an5 dat.
Let =zsÌxe <7265/1756 septembrie 1-1757 august 31>.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, XXVIII/41. Original.

_________________________
1 În text „adin”.
2 schit.
3 un.
4 În text „măte”.
5 am.
4. 1776 septembrie 21
† Iw Grigorye Alexandrw Gica v<oe>vwda, Boji6 mil<o>st<y6>,

G<o>spwdară Z<e>m<li> Mwldavscwi. Scriem domniia mea la cinst(iți) și credin-
cioși boerii noștri, dum(neavoastră) Costin Catargiu biv vel ban i dum(neavoas-
tră) Grigoraș Leon biv vel pah(arnic), starosti de Putna. Să face știre
dum(nea)v(oastră) că domnii méle au jăluit rugătorii noștri călugări de la
schitul Poiana Pralea pe Căiuțul Mare de la acel țânut, arătând că are schitul
moșiia acolo penpregiur danie de la ctitori și să supără de cătră lăcuitori streini,
carii nu șădu pe moșié, că neîntrebându-i le tae codrul de fac șindrilă și doage
de putini și stihii (?), și le calcă niște poeni și le vânează și pârâul de pește pe
203
lângă schit și altele multe care veț(i) înțălege pré largu din răvașul lor cel de
jalbă care vi s-au triimes.
Deci iată scriem dum(nea)v(oastră) să cercetaț(i) aceste pricini despre
fieștecarii ce pricinuesc supărare și pagubă schitului, și după cum a fi cu
dreptul să puneț(i) la cale ca să nu să păgubască schitul și să odihniț(i) ace(a)stă
pricină ca să nu ne mai vie jalbă. Aceasta scriem.
1776 sept(emvrie) 21.
Proki vel log<o>f<e>t.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/41. Original,

sigiliu mic octogonal.
5. 1777 iunie 20
Cu mila lui D(u)mnezeu, Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oe)voda,

domnu Țărâi Moldavviei.
Facem știre cu acest hrisov al domniei meli tuturor cui se cade a ști,
pentru schitul de la Poiana Pralii ce iaste pe Căiuțul cel Mare la ținutul Putnii,
unde se cinstește și să prăznuești hramul celui dintru svinți părintele nostru
Marile Ierarh și Făcătoriu de Minuni Nicolae, că viind Vasile Tutovă mazilul,
prin jalobă ni-au arătat cum că acest schit iaste făcut cu a sa ostenială și chel-
tuială, care la vreme răzmirițâi arzind de foc, él iarăș cu a sa râvnă ce-au avut s-
au nevoit cum au putut și de iznoavă iarăș l-au făcut și l-au înpodobit cu toate
cele trebuincioase.
Dar locul pe care iaste făcut schitul fiind a unor răzeș(i), cu a lor bună
voe pentru pomenire sufletilor lor și a părinților lor au afierosât o bucată de loc
schitului acestuia cu scrisori și în semne au arătat că cuprinde acest loc care se
chiamă Poiana Pralii pe care iaste făcut schitul, și au cerșut numitul Vasâle
Tutovanul ca pe aceiaș(i) scrisoare se să facă schitului pe acest loc și întăritură
g(o)sp(o)d.
Deci fiind rânduit de domnie me la al nostru cinstit și credincios boiar
dum(nea)lui Ioan Cantacuzino vel log(o)f(e)t, arătat-au Vasile Tutovanul mazi-
lul o scrisoare din anii 7264 <1755> dechem(vrie) 6, iscălită și pusă și degitile a
mulți răzeș(i) și moșinaș(i) anume vornicul Dumitru Făcăoară i Ștefan Făcăoară
i Năstasâi Făcăoară, frate lui, i Grigori, frate lor, și Cârstiian vornicul Făcăoară i
Mihai Făcăoară i Luca Dărdară i David sân Dărdară i Petre Hașco i Costandin
sin Irimiei i Sârghie văr lui Costandin i Ionițe Buzanoschi i Pavăl, frate lui, prin
care scrisoare toți acești de mai sus numiți mărturisăscu precum că éi de nime
siliți nici asupriți, ce de bună voe lor pentru sufletele lor și a părinților lor, dat-
204
au danie ca să fie vecinică acestui schit Poiana Pralei, ce iaste pe Căiuțul cel
Mare la ținutul Putnii, cu tot locul înpregiur.
Și hotarul poenii să începi din gura pârâului Teiului și mergi pe pârâul
Teiului spre miazenoapte asupra Ocnii pen lacul Beleleul tot spre miazenoapte
asupra Ocnii în Căiuțul cel Mic, și apucă Căiuțul cel Mic spre apusul soarelui
pân(ă) în obârșiile lui tot spre soare apune alăture cu moșie Cașinului Mănăstire
pe din gios păr(ă) în culme dialului, și apucă culme dialului în gios spre
amiazizi alăture cu moșie Câmpurilor, tot culme dialului alăture cu moșie
Răcoasăi tot spre amiazizi pân(ă) în Pleșa dialului mare, unde să hotărăște cu
moșie Muncelului, și de acolo se întoarce spre răsărit și apucă pârâul Măstă-
canului alăture cu cu moșie Mănăstirii Bârnovei i drept răsărit până în gura
pârâului Teiului, și se încheie hotarul acesta a schitului.
Așijdere tot într-această scrisoare mai gios iscăliți preotul Alexandru,
înpreună cu frații sei iermonah(ul) Theodosie i Ștefan, frate lor, și protopopul
Mihai, cumnat lor, carii numiți scriu cum că văzind această danie ce-au dat ră-
zeșii lor, având și aceștiia parte a patru bătrâni tot într-acestu hotar, s-au
milostivit și au dat și éi parte lor din gura pârâului Teiului păr(ă) în gura
pârâului Măsteacănul, și merge după cum și a altor răzeși, ca se fie iarăș danie
pentru sufletile lor și a părinților lor.
Deci domniia mea văzind această scrisoare încredințată cu iscăliturile a
atâțe oameni răzăși moșinași și cu degitile lor puse am crezut. Pentru aceia
domniia me încă dăm și întărim schitului acestuia pe această bucată de loc care
se arată mai sus, ce i-au afierosit de mai sușii scriș(i) răzeș(i) ca să o stăpâniască
schitul după drepte sămnile și hotarăle éi cu tot venitul ce ar fi, făr(ă) de nici o
supărare de cătră nime, și se-i fie driaptă afierosire și hrisov de întăritură de la
domnie me neclintit și nerușiit nici odinioară în veci, puind și al noastră
domniască iscălitură și pecete.
=ašÌoz <1777> iunii cÆ <20>.
Grigorie Gica vo<evo>d <m.p.>.
Ioan Canta vel log<o>f<e>t prokitelnom.
B. Vărnav ft<ori> log<o>f<e>t prokit.
S-au trecut la condica Divan(u)lui de Ioan Necolai condicar.
S-au scris de Șerban log(o)f(e)t în Iași.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXVI/49. Original,

difolio, sigiliu mic octogonal; idem, XXVIII/7. Copie încredințată de Isprăvnicia
Romanului la 11 iunie 1809.
205
6. 1777 octombrie 20
+ De vréme ce din toate agonisélile care dobândéște omul într-această

lume de nici unile nu să poate folosi după moartea sa, fără numai facer(ea) de
bine, milostenii și afierosiri de va fi făcut, de acelea are parte și bucurie. Pentru
aceasta și eu luând pre D(u)mnezău într-agiutor, din agonisita ostenélilor méle
am făcut un schit la țânutul Putnii pe Căiuțul cel Mare la Poiana Pralii, unde să
cinstéște și să prăznuește cel dintru svinți părintele nostru și făcătoriul de mi-
nuni Sv(â)ntul Ierarh Nicolae, care arzându-să de turci în vrémea turburărilor
trecute, iarăș l-am făcut cu ajutoriul lui D(u)mnezău și l-am înzestrat cu toate
céle trebuincioase, și acum sosit și eu la vârsta bătrânéțâlor, din bună voia mea
l-am închinat la sv(â)nta episcopie a Romanului în zilile preosv(i)nții sale kir
Leon, episcopul Rom(anului), cu toate céle ce are schitul, precum arată în jos
anume.
Schitul cu moșie ce are înprejur precum cuprinde hrisovul g(os)p(o)d,
care hrisov l-am dat la episcopie.
1 – Triod românesc de București.
1 – Penticostar rom(ânesc) tij de Buc(urești).
1 – Evanghelie rom(ânească) tij de Buc(urești).
1 – Apostol rom(ânesc) tij de Buc(urești).
1 – Psaltire rom(ânească) tij de Buc(urești).
1 – Psaltire sârbască de Kiev.
1 – Minei de București sârbesc, cu Tipic și Parimii românéști.
1 – Molitvenic rom(ânesc) de Eș(i).
2 – Liturghii rom(ânești), îns(ă) 1 de București și 1 de Eși.
1 – Pravilă mică de Eși.
1 – Carte ce scrie pentru întunecarea jidovilor.
2 – sfeșnice mici de alamă.
24 – coț(i) cit de Beci, care s-au pus pe Prestol la dvére și la tetrapod.
1 – moar(ă) cu toate fiarăle ei.
2 – căldăr(i) de aramă.
3 – sahane de aramă.
1 – tingire cu capacul ei.
2 – topoară.
1 – sfredel mare.
1 – coasă.
2 – căzi.
3 – poloboace de pus vin.
1 – Jghiab de călcat vin.
206
1 – teasc.
1 – păréche fiară de plug.
1 – car de doi boi.
1 – ladă de Brașov pentru veșminte.
1 – clopot.
1 – felon de cit.
1 – stihar de cit.
2 – petrahile.
1 – antimis cu mo(a)ști.
1 – potir cu zvézdă și cu tot tacâm(ul) de cositor.
3 – procovețe de cit.
1 – țol de cânepă.
2 – saci de lână.
1 – sac de pânză.
1 – cantar.
1 – cădelniță de alamă.
50 – ochiur(i) de steclă pentru ferești.
2 p(o)l – pogoane de vie Țioara.
1 – pog(on) de vie la Chicera.
4 – boi mari.
3 – vaci cu viței, îns(ă) una cu mânzat.
1 – gonitoare.
1 – mânzat.
2 – vițéle din iastă vară.
1 – cal.
11 – stupi.
14 p(o)l – ocă cue de șindilă.
Acestea toate le-am dat ca s(ă) fie pentru sufletul mieu și a părinților
miei, și nimenea din neamul mieu să nu aibă a să amesteca la acest schit, iar
preosvințiia sa părintele episcopul să rânduiască nacealnic pe cine a socoti ca un
stăpân spre mai bună întemeiarea schitului.
V<ă>let =ašÌoz <1777> wc<tomvrye> cÆ <20>.
Eu, Vasile Tutovan, mazil din trugu1 din Hârlă(u), am dat schitu de
bună voe me la sfânta ipiscopie din Ro(ma)n, și am și iscălit.
Vasile Tutovan <m.p.>.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXV/42. Original.

_________________________
1 târg.
207
7. 1786 august 22
+ Izvod de zapisele Pralii pentru vii ce s-au dat în mâna părint(e)lui

Loghin nacealnic.
=ašÌpq <1786> av<gust> cÆv <22>.
1 zapis de la diiaconul Fulga pentru un pogon vié în dealul Crucii.
1 mărturié înpotriva acestui zapis.
1 zapis de doo pogoane de vié în Chicera a lui Ion Drăgoiu.
1 zapis de un pogon vié în Țiioară de la Apostul Mălăncescul.
1 zapis de un pogon vié Țiioară, de(a)lu(l) Costii Popa.
1 carte de șesă oameni de scuteală de la Cnejii(a) Moldovi(i).
1 carte g(ospo)d pentru pădure i pentru pește.
1 carte g(ospo)d pentru Poiana Pralii.
Cozma nacealnic Anghelești.
<Pe verso>: 1786 av(gu)st 22.
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, XII/1. Original.
8. 1790 ianuarie 5
Adiverez prin această scrisoaré a mea la Sfânta Episcopii Roman pentru

un țigan drept al meu anumé Ion ce să s-a afla la sfânta episcopii că acum la let
1790 am triimes un fecioru al meu, și au poroncit preosfințiia sa chiriu chir
Antonié, episcopu Romanului, de mi l-au dat ca pe un drept țigan al meu și de
astăz(i) înnainti să fii sfânta episcopii nesupărată de nimea. Și pentru mai mare
credința am iscălit.
1790 ghen(arie) 5.
Κατρήνα Μπάν σουλζ < Catrina Ban Sulz>1 <m.p.>.

_________________________
208
1Transcrierea și traducerea aparțin monahului Filotheu Bălan de la

mănăstirea Petru Vodă, căruia îi mulțumin și pe această cale.
9. 1796 martie 18
De la Stărostiia Putnei.
Părintili Rafail, nacialnicul di la Schitul Prale, m(i)-au făcut arătari cum

că mulți din lăcuitorii satilor ci sânt pinpregiuru schitului ar fi mergând în tărie
lor și taie lemnu din apărăturili ci are schitul pe moșie sa, fără a nu face știre
nacialnicului și să s(e) învoiască.
Drept aceia să poroncești tuturor acelor ci să află cu lăcuința în
pre(a)jma schitului i alții, ca nimine să nu îndrăznească a mergi să taie lemnu
fără știre și învoire nacialnicului după hotărâre ponturilor g(os)pod ci sânt date
de obștié, afară de lemnu uscat ci este pentru foc, căci pentru cii ci în tărie vor
mergi să taie fără a nu face știre nacialnicului, s-au dat voi păzâtorilor acelor
apărături ca pi unii ca aciia prinzându-i să-i aducă aice ca să ia certare spri a să
vighe și alții.
(17)96 mart(ie) 18.
Loh(an) ban (?) <m.p.>.
10. 1796 martie 18
De la Stărostiia Putnei.
Fiind că Schitul Prale ci esti la acest țin(u)t să află la o proastă stare și

fără nici un agiutori de slujbă spre chivernisala hranii părinților ce sânt
adunaț(i), și făcând ceriri de vro câțva oameni de agiutori, am dat aciastă carte
ca să poată apăra cinci șasă oamini streini dintr-alte părți ci nu vor ave dare de
bir în țara aciasta, ca să fié pentru oarișcare slujbă a mănăstirii și vi să scrié
vornicei i săteni di pin satili de pinpregiur ca pe unii ca aciia streini întru nimică
să nu-i supăraț(i).
(17)96 mart(ie) 18.
Lohan (?) <m.p.>.
Pi care îi va aduce numitul nacialnic de piste hotar datori să fie ai aduce

aice ca să s(e) cercetez(e) de sânt oamini streini.
209
(17)96 mart(ie) 18.

Lohan (?) <m.p.>.
11. 1800 iunie 1
Veniamin cu mila lui Dumnezeu episcop Romanului.

Tuturor pravoslavnicilor creștini ce vă aflați cu lăcuința în Eparhiia
smereniei noastre, har, pace, sănătaté, și sufletiască mântuire de la D(o)mnul
D(u)mnezeu Atotțiitoriul, rugăm să vi să dăruiască iar de la smereniia noastră
molitvă și arhieriască blagoslovenie vă trimitem. Cătră aceasta vă înștiințăm
pentru un sfântu schit, anume Prale din țin(utul) Putnii, că pe lângă alte lucruri
de care să află lipsit, nu are încă nici catapetiasma (cel mai trebuincios lucru a fi
în bisărică) și lesnicioasele chipuri prin care ar putea întâmpina cheltuiala ci s-ar
urma la facerea catapetezmii lipsindu-i, au cugetat după D(umnezeu) la mila și
agiutoriul pravoslaviei voastre.
Deci și noi părinteșete vă sfătuim și vă îndemnăm ca să binivoiț(i)
fieștecare a milui pe acel schit prin cuviosul nacealnic (...) cu cât Duhul Sfânt vă
va năstăvi și va îndemna ca să poată cuprinde cheltuielili trebuincioasă la fa-
cerea și săvârșirea catapetezmii, și înmiită plată veț(i) lua de la Mântuitoriul
nostru H(risto)s izvorâtoriul milelor, al căruia dar și blagosloveniia smereniei
noastre să fie pururea cu pravoslaviia voastră. Amin.
1800 iunie 1.
Adecă eu, preotul Simion de la schitul Pralea am dat această scrisoare la

mâna sf(inției sale) Părintelui Iosaf, egum(en) de Bogdana, precum să s(e) știe
că m-am tocmit să slujesc la schit la Pralea într-un an, și să-mi dea sf(inți)a (sa)
doaăzăci lei bani, trei vedre brânză, trei vedre lapte, care să ia pe munte, și de la
biserică ce a veni să fie a sf(inției) (s)a(le), și anul s-au început de la lăsatul
săcului din postul Naștirii.
Și pentru credința i-am dată această scrisoare la mână cu a me
iscălitură.
La anul =awÌa <1801> săp<temvrye> yÆd <14>.
210
+ Pop(a) Simeon de la Pralea am iscălit.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/29.

Original.
13. 1801 noiembrie 18
Cu prea plecate metanii închinându-mă sărut prea cinstită dreapta

blagoslovitoarea preosfinții tale milostive stăpâne chirio chir Veniamin episcop
Romanului.
Înștiințez pe preosf(inția voastră) pentru schitul Pralea. Astă vară eu am

vândut muntele schitului Pralii în doaozăci și cinci lei, și am dat bani preotului
care l-am tocmit la schit de slujește. Și după ce au mers mocani(i) cu oile în
munte, au mers Dumitru, vătavul postelnicului Răducan, și au bătut pe mocani
și i-au întirit și au pus pe alți mocani să pască muntele.
Eu încă am trimis la mocani și le-am luat un cal, care cal șade și până
az(i) la măn(ă)stire. Mocani(i) au adus acum carte domnească cătră stărostie și
ne chiiamă la Focșeni să vadă stărostiia a cui iaste moșiia, a schitului, au a
ciocoiului, să-ș(i) ia mocani(i) bani de la unul, ori de la schit, ori de la ciocoi.
Herghelegiul de la Focșeni cere hrisovul cel adevărat, cu suretul nu să
mulțămește, ori că așteaptă un rușfet.
Și acum ne-am pus vadea până la Sfeti Necolai, și atunci să fim iarăș la
Focșeni să ia sfârșit giudecata.
Preosfințiia ta să-m(i) trimiți hrisovul să-l arăt Herghelegiului, după
cum cere, și nevoia m-a sili de oi da și ceva roșfet să-ș(i) afle schitul dreptate că
ciocoiul nu încetează cu bagiocurile. Au pus doao poloboace de vin crâșmă la
schit, au eșit din pădurea schitului doaozăci cară doage de cofe neguțitorești și
au luat ciocoiul zăci lei. Și mergând Naftanail dichiul cu oameni pe la ciocoi
pentru ce le-au luat bani, că-i moșiia schitului, el au vrut să-l și bată. Astă
toamnă am pus pe un părinte să ia dijmă den cercuri, că cu acei bani să
cumpărăm ceară și tămâe la biserică și ciocoiul iar ni l-au lăsat să ia, ci au luat
tot el, și eu cumpăr ceară și tămâe.
Și alte multe supărări care numai pot arăta preosf(inției voastre), că
postelnicul vorbește cu mine unile și apoi ciocoiului îi dă toată voia de face
toate chipurile de batjocuriși miluind D(u)mnezău ca să fii preosf(inția voastră)
la iarnă la Iaș(i) s-a mai pune la cale cu giudecata Divanului, că pe post(elnic) de
acum nu-l mai cred ce zice, că cuvintiele îi sint dulci, iar inima i de răpitori, și să
211
silește să mănânce moșiia schitului și nu cunoaște că cel ce mănâncă lucrurile

bisericești nu să precopsăște.
De aceasta n-am lipsit a nu înștiința pe preosf(inția voastră).
=awÌa <1801> noem<vrye> iÆy <18>.
Iar anii vieții preosf(inției voastre) să fie de la milostivul D(u)mnezău
mulți și pre fericiți.
Robul preosfințiilor voastre.
Iosaf egu(ume)nu Bogdanii <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua>: Întru preacinstită dreapta preosfinții sale

preamilostivului stăpân chirio chir Veniamin, episcop sfintei episcopii
Romanului, cu pre plecate metanii să să închine.

Original, difolio.
14. 1802 februarie 13
Am dat acest sinet la sf(â)nta episcopie Romanului că s-au luat un

hrisov gospod de la răposatul Ghica din velet =axÌoz <1777> yun<ye> 20, cum și un
zapis a răzășilor de danie ce au făcut danie schitului moșie de prinpregiurul
schitului Pralii den velet =zsÌxd <7264 / 1755> decem<vrye> qÆ <6>, și s-au adus aici
la sf(â)nta măn(ă)stire Bogdana la hotărâtul moșii schitului. Și când să vor lua
scrisorile la sf(â)nta episcopie să va lua și acest sinet.
Și pentru credința am iscălit.
=awÌv <1802> fev<ruarye> gÆy <13>.
Iosaf eg(u)menu Bogdanii <m.p.>.

Original.
212
Adeverez cu acest zapis al meu la cinstită mână dumisale cucon(u)lui

Drăcache Roset precum se să știe că i-am vândut pășune muntele Prale den
hotar în hotar, ca se pui dum(nea)lui om în vara ace(a)stă viito(a)re let 1802
fev(ruarie) 27 și se pască oile după obicei cum s-au păscut și întru alți an(i), și se
duc(ă) caș la cășirei dum(i)sale de la Corbul.
Și tocmală am avut cu dum(nea)lui 50 lei, adecă cenzeci lei și 4 vedri
brânză, 4 vedre lapte, șe ban(i) am luat toț(i) deplen în mâna me, și dum(nea)lui
si stăpâne(a)scă muntele cu pace, iar când mocanii cari îi va pune dum(nea)lui
vor îndrăzni si facă cât de puțină stecăciun(e), să avem a răspunde, ferendu-se
de poianele cari s-au ferit și într-alți ani de fânaț.
Și pintru mai adevărat(ă) credința am iscălit.
1802 fev(ruarie) 28.
Gheronte monah, egumăn ot Prale.
Eu, Pavel căp(i)t(an) am scris cu zisa sfenței sale părintelui ig(u)men
Gherontii.
Eu, diiacon Paisio am fost fațe ot Borzești.
Den poronca dumi(sale) vătav(u)lui Gligore am luat din mâna sfinții

sale părintelui Gheronte igumănu ot schitul Prale pentru muntele ci i-am fost
nă(i)mitu pe un anu drept 50 lei, i-am dat bani înapoi 50 lei, 20 par(ale), în mâna
lui Gligori, sluga dum(nea)lui.
1802 av(gus)t 12.
Și am iscălit eu Dimitrachi (?) <m.p.>.

Original.
16. 1802 martie 3
Adecă eu, Stanu ot schitul Prale, dat-am adevărat zapesul miu la mâna
sfinții sale părintelui Gheronte, igumănu ot schitu, precum să s(e) știi că m-am
tocmit la vitile schitului să le păzisc, să le mulgu, ori la ci trebuința lor, într-unu
anu de zile, și sfințâia sa să-mi de întru acestu anu doisprizăce lei. Și eu să aibu
a-l sluji cu cu toată dreptate.
1802 mart(ie) 5.
Eu, Stanu argatul.
213
Eu, Ion(i)chi Țiboc monah, chizăș.

Eu, Ghedeonu monah Făcăo(a)r, chizăș.
Și am scris eu cu zisa lor di mai sus numiț(i) și am iscălit.
Dimitrachi (?) <m.p.>.

Original.
17. 1802 martie 15
De la stărostiia Putnei.
Cătră părintile nacealnic de la schitul Prali. Fiind că muntili schitului au

fost dat pără acum la cășerie ce o ține Iloba Hasan, care cășerie din poroncă s-au
luat, și au rămas asupra me, poftesc ca și de acum să s(e) de la vichilu(l) mieu
căp(i)t(anul) Hristodor, ce-l am rânduit asupra cășerii și mi-i îndatorit.
(1)802 mart(ie) 15.
D: H(...) <m.p.>.

Original.
18. <după 1802 martie 15>
50 de scânduri am luat înprumut de la părintili igumănu ot Prale.
Dimitrachi căp(i)t(an) (?) <m.p.>.

Și părintili cu 20 la mii.

Original.
19. 1802 martie 28
Frate Gherontie nacealnice de la schitul Pralea, săn(ă)tate.
Astăzi, martie în doaozăci și opt, me-au adus ier(o)monahul Viniamin o

carte de la preosfințiia sa părintele vlădica de Roman, prin care carte mi să
poroncește ca să mergu la schitul Pralea și să le dau sama de veniturile
214
schitului, cum și de cheltuele, și-m(i) scrie preosfințiia sa că iaste iconomul

Manoliț(ă) rânduit să facă samă la schitul Pralea. Eu acolo la schit a veni nu
poci, că mă tem de tâlhari, iar sfințiia ta și cu părintele iconomul Manoliț(ă) să
veniț(i) aici la măn(ă)stire să-mi dau sama, că eu am izvod până la un ban de
unde ce am luat și unde ce am dat.
Și milostivul stăpân bine au făcut că au rânduit sameș, că așa iaste lucru
cu cinste, că eu am vrut să scriu preosfinții sale la Roman, dar tot am lăsat să
văt1 la ce cale s-a pune de frățiia ta. Eu și la măn(ă)stire mă tem, că șed tot în
turn de frica tâlharilor, și să nu zăboviț(i) să veniț(i) să ia sfârșit, să știu ce oi
scriie și eu la Roman, căci câteva cărți am luat de la preosfințiia sa și nici un
răspuns n-am făcut, și sint îndatorit ca să fac răspuns preosfinții sale cu aceasta.
=awÌv <1802> mart<ye> 28.
Și sint al sfinții tale întru H(risto)s frate.
Iosaf, eg(u)menu Bogdanii.

Original.
_________________________
1 văd.
20. 1802 aprilie 4
Adec(ă) eu, Nechita hirăstâer, dat-am adivărat zapisul miu la mâna

părintelui igumenu Gheronti ot schitul Prale, precum să s(e) știi că m-am tocmit
la herăstău di sus să fiu hirăstâer, însă cu to(a)tă sâlința a-i purta de grij(ă). Și
pentru ostine(a)la me să-mi de pi anu 4 merți păpușoi, 2 pogoani de arătură și
una poiană de fânaț pentru vitile mele, și câti scânduri s-or tăe întru acistu anu
la herăstău, pe toată scândura să-m(i) de câte doi lei, și eu să fiu cu toată sâlința
a-i purta de grij(ă) hirăstăului.
Și pentru credința me-(a)m pus numili și degitul.
1802 apr(ilie) 4.
Și eu, Tudurache Mingeam fost faț(ă).
Și am scris eu cu zisa lui Nicheta și am iscălit.
Dimitrii (?) <m.p.>.

Original.
215
21. 1802 aprilie 29
Izvod de cele ce să află la schitul Pralea înlăuntrul bisericii, cum și cele

dinafară mișcătoare și nemișcătoaré, după cum arată în gios în anul acesta.
=awÌv <1802> ap<rilye> 29.
Cărțile bisericii moldovenești.

1: Minei de București
1: Minei de Iași
1: Triod
1: Octoih
1: Pinticostari
1: Apostol
1: Liturghie
1: Psaltire
1: Ceaslov
1: Molitvenic
1: Evanghelie
1: Potiri
1: Discos cu zvezda lui
1: Chivot de pus Sfintele Taine
1 (?): Sfeșnice de alamă
1: Felon de șam vechi
1: Stihari de șam vechi
1: Stihari de cit nou
1: Poias cu păftale de alamă
1: Filon de cit făcut de Mihail nacealnic
1: Epitrahir de cit tij de Mihail făcut
1: Procoveță de șam tij
1: Cădelniță
5: icoane mari și catapiteazma de icoane mănunțele vechi și sfeșnicile
bisericii
1: ladă de Brașov de ținut veșminte
4: chilii într-un acoperământ vechi în ograda schitului.
Cărți rusăști
1: Minei
2: Liturghii
1: Psaltire
216
1: Molitvenic
Vite mișcătoare a schitului Pralea

6: boi mari de jug
5: vaci mari bez una moartă
1: gonitoare
1: buhai
2: mânzate
1: mânzat
3: viței sugari
19: fac cu mici cu mari
O păreche heră de plug cu toati trebile lor

2: livezi de pomi lângă ograda schitului
1: moară lângă schit
2: herăstei.
Și din toată socot(e)ala ce s-au făcut au rămas schitul să de părintelui
chir Iosaf 54 lei, și acestu izvod l-am dat la mâna nacealnicului Gheruntie.
=awÌv <1802> apr<ilye> cÆz <27>.
Iosaf eg(u)men Bogdanii <m.p.>.
P. Neculaiu iconom ot Ruginești.

Original.
22. 1802 iulie 11
Veniamin cu mila lui D(u)mnezeu episcop Romanului.
Tuturor de obște pravoslavnici creștini carii vă aflați lăcuind în eparhie

smereniei noastre de la D(o)mnul D(u)mnezeu a tot țiitoriul, rugăm să vi să
dăruiască toati celi de fericirea și sufleteasca mântuire, iar de la smerenie
noastră molitfă și arhierească blagoslovenie vă trimitem. Prin aceasta vă
înștiințăm că la țin(u)t(ul) Putnii aflându-să un sfânt schitișor cu numule Prale,
unde să cinstești și să prăznuești hramul Sfântului și Marelui Ierarh Nicolai, și
atât catapeteazma din lăuntru bisăricii fiind vechi cu totul și stricată, cum și de
altele trebuincioasă fiind lipsit schitul, și nacealnic(ul) de acolo neavând de
unde să le facă, cum și ctitorii ce să află, nefiind putincioși de a da vreun
agiutor, și alt chip neavând, au cugetat nacealnicul după D(u)mnezeu la mila și
217
agiutoriul pravoslaviei voastre. Căruia dândui-să această a noastră carte la

mână pre toți și noi părintéști vă sfătuim și vă îndemnăm ca cătră carele va veni
să fie priimit și agiutat spre facirea celor trebuincioasă schitului cu ceia ci vă va
năstăvi Sfântul D(u)h și veți fi putincioși, și înmiită plată veți avea de la
H(risto)s D(o)mnul carele fericești pe cei milostivi, a căruia dar și bogată milă
înpreună cu a noastră arhierească blagoslovenie să fie de-a pururea cu
pravoslavie voastră, amin.
1802 iuli(e) 11.

Original.
23. 1803 <f. l. z.>.
Izvod de schituri ce să afla la țin(u)t(ul) Putnii, ocoalele de sus.

1803.
Schit Prălii, hramu(l) bisericii Sfântul Nicolai.
Cărțile cele moldovenești.

1: Evanghelie bună.
1: Leturghie bună.
1: Minei bun.
1: Triod bun.
1: Ohtoih bun.
1: Penticostar bun.
1: Apostol bun.
1: Psaltire bună.
1: Ceaslov bun.
1: Molitvenic bun.
1: potir.
1: disc cu zvezda lui.
1: chivot pentru Sfintele Taini.
2: sfeșnice de alama.
1: felon de șam vechiu.
1: stihar de șam vechiu.
1: stihar de cit nou.
1: poias cu paftale de alamă.
218
1: felon de cit făcut de Mihail.

1: stihar tij.
2: procoveță tiji.
1: cădelniță.
1: ladă Brașov pentru veșminte.
4: chilii într-u(n) acoperemânt în ograda schitului.
Cărți rusăști.
2: Liturghii mici.
1: Minei.
1: Psaltire.
1: Molitvenic.
Vitele mișcătoare.
6: boi mari.
3: vaci cu vițăii lor.
2: vaci sterpi.
1: buhai.
2: gonitoare.
2: junci gonitoare.
2: mânzați.
1: pereche heră de plug cu toate trebile lor.
2: levezi de pomi lângă ograda schitului.
1: moară.
2: herestei.
1: stup.
1: clopot.
2: pogoane pol loc sterpu de vie la Cruce.
Cele ce au călugărașii de la Pralea.
2: vaci cu vițăi a părintelui Visarion.

2: vaci cu vițăi a părintelui Ghedeoan.
1: mânzat tiji.
1: gonitori tij.
2: mânzați tiji.
6: matce de stupi tiji.
219
2: vaci cu vițăi a părintelui Io(a)nichii.

1: mânzată tiji.
6: matce de stupi tiji a lui.

Original.
Schitul de la Trotușan ci să numeștea Bogdănii. Cărțile sânt toate, nu-

mai ce lipsește Evanghelie, Ceaslov, veșmintele proaste de cit, Sfintele Vasă vechi,
nepardosită, neîngrădită, proastă înlăuntru, săracă de tot și hramu(l) biserâ(c)ii
Sfântul Nicolai.

Original.
Schitul Cheuca78, hramu(l) bisericii Adormirea Precistei, schit sărac,

biserica bună.
1: rând veșminte tiparnică.
: Sfintele Vasă proaste.
1: Evanghelie bună.
1: Leturghie dezlegată.
1: Apostol bun.
1: Octoih bun.
1: Minei bun.
1: Triod bun.
1: Ceaslov rusăsc bun.
1: Psaltire rusască bună.
1: Pentecostar bun.
1: Tesalonic bun.
1: clopot bun.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/44a.

Original.
Schit Leurdeșu. Biserică bună, îngrădită bine, toate cele ce sânt

trebuincioas(ă) înlăuntru bisericii sânt de ajuns, dar afar(ă) sărac de tot, n-are
nici un venit, doi călugărași, anume Veneamin și Gherasâm.
78 Gheuca (?)
220
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/44b.

Original.
Schit Tarnița. Biserică bună, îngrădită bine, toate cele sânt trebuin-
cioas(ă) înlăuntru bisericii sânt de ajuns, iar afară sărac de tot, n-are niciunul
venit, călugărași, un monah Ioil și alți doi călugărași bătrâni, slabi de tot.
Vas(i)le prot(o)pup <m.p.>.
Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/44c.

Original.
24. 1803 iulie 15
Izvod de cele ce să află la schit(ul) Prale înlăuntrul bisericii, cum și celi

dinafară mișcătoare și nemișcătoari, dup(ă) cum arat(ă) în gios, în anul acesta.
1803 iuli(e) 15.
Cărțile bisericii moldovenești.

1: Ivanghelii
1: Liturghii mică
1: Minei de București
1: Minei de Iaș(i)
1: Triod
1: Ohtoih
1: Pinticostariu
1: Apostol
1: O Psaltiri
1: Ceaslov
1: Molitvenic
1: potiriu.
1: un discos cu vezda lui.
1: chivot de pus Sfintile Taini.
2: sfeșnice de alamă.
1: filon de șam vechiu.
1: stihariu de șam vechiu.
1: stihariu de cit nou.
1: poiaz cu paftali de alamă.
1: felon de cit făcut de Mihail nacealnic.
1: epetrahil de cit tij de Mihail.
221
2: procoveți de șam tij de Mihail.

1: cădelniță.
1: o ladă de Brașovde ținut veșminte.
4: chilii într-un acoperământ în ograda schitului.
Cărți rusești
2: Liturghii.
1: Minei,
1: o Psaltiri.
1: Molitvenic.
Vite mișcătoari a schitului Pralii.

6: boi mari de jug.
3: vaci cu vițăi.
2: vaci sterpi.
1: buhai.
2: gonitoari.
2: mânzați.
1: părechi heră de plug cu toate trebile lor.
2: livezi de pomi lângă ograda schitului.
1: moară lângă schit.
2: herestei. Și din toată socoteala ci s-au făcut.
1: stup.
1: clopot.
2: pogoani pol loc sterp de vie la Cruci.
Celi ce au călugărașii.
2: vaci cu vițăi a părintelui Visarion.
2: vaci cu vițăi a părintelui Ghedeon tij.
1: o mânzată tij un gonitoriu, tij.
2: doi mânzați tij șesă stupi tij.
2: vaci cu vițăi a lui Țiaboc. / (1)803 iuli(e) 13.
1: mânzată tij.
6: matci tij.
Vas(i)le prot(o)pop (?).
*
* *
222
Tij un clopot ce să află la schit, doao pol pogoane loc sterpe la Crucea de
vie1.
*
* *
Cele ce lipsescu dentr-acest izvod vândute de Gherontie.

3: vaci.
1: bou.
1: cad(ă) ce n-au fostu intrat(ă) în izvod.

Original.
_________________________
1 Altă mână.
25. 1803 octomvrie)13.
Sănătate dumi(ta)li badi Dumitrașcu Micu. Iată că am trimis pe acest

fecior, anume Ștefan, nepot lui Țiaboc, ca să-i dai acele șeptizăci de părale ce le
am la dumi(tale). Smintială să nu faci, fiind că am să-i dai ficiorului acestue
pentru cosit. Și răvaș(ul) acesta ț(i)-a fi de samă.
(1)803 oct(o)m(vrie) 13.
Și sint al dum(ita)li părinte sufletesc.
Gherontii egumen Pralii <m.p.>.

Original.
26. 1804 aprilie 16
Preaosfințite și milostive stăpâne.
Înștiințăz preosfinții tale. Eu după ce-am ajuns acasă am găsit veste

bună. Pentru vii s-au isprăvit de râdicat unile pogoane și de încordat. Și
223
săptămâna viitoare oi sta și eu pintre dânșii și până la paști s-or isprăvi de

încordat la toate ogrăzile. Iată că trimisei și toate cărțile schitului Prălei, izvodul
ce-l are Gherontie de cheltuială, tot cu acest izvod ș-au încheet sama din po-
runca preosfinții sale părintelui mitropolitului. Văd doao condee în izvod că ar
hi cheltuit cu mergerea mea acolo la schit Prălii. Rău le-au pus acele condee, că
eu am mers la casa unui preot și el n-au cheltuit pentru mine nici un ban. Și
după cum le-am luat din mâna lui, iată că toate le trimisei înnaintea preosfinții
tale.
1804 apr(ilie) 16.
A preaosfinții tale prea plecat slugă.
Vas(i)le prot(o)pop <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua>: Prea svințitului și mie mult milostiv stăpân
chiriu chiriu Gherasim, epics(op) Sfintei Episc(opii) Roman, cu prea plecate
metanii.

Original.
27. 1804 aprilie 28
Cu fiasca evlavie închinându-mă, sărut blagoslovitoari dreapta sfinții

tali.
Un schit Prale ci este pe hotarul moșii Popenii, la țin(u)t(ul) Putnii este

supt protexii sfintii episcopii, și fiind că cei mai multă din moșiia aceia este a me
cu scrisori, și am luat boeri hotarnici pi dumi(sale) banu(l) Ștefan Roset i
dumi(sale) stol(nicul) Ioniță Vârnav să-mi hotărăsc a me moșii, cari boeri este să
meargă pre în grabă la stare locului.
Pentru aceasta nu lipsăsc a faci preosfinții tali înștiințari că pentru parte
ci va ave și schitul acolo, să s(e) poroncească să meargă vechili cât di în grabă cu
scrisorili ci va fi având schitul, ca să fie față și să le arăti boerilor hotarnici să nu
să facă întârzâeri nici să rămâi schitul supt vreo păgubire.
1804 apr(ilie) 28.
Și sânt al preosfinții tali sufletesc fiiu.
R(ă)d(uca)n(u) (Rusăt) hat(man) <m.p.>.
Poftesc părinti triimiti vechil cât mai în grabă ca să nu s(e) mai

prelejuiască.
224
<Pe verso-ul filei a doua>: Cinstit preosfinții sali chirio chirio Gherasâm,
episcop a Svânt(e)i Episcopii Romanului, cu fiiască plecăciuni. Roman.

Original.
28. 1804 mai 2.
27. Izvod de scrisorile schitului Pralii ce s-au trimis la starea locului

după cum arată în gios.
1804 mai 2
1 Zapis a răzășilor părții Poenii Pralii de danie schitului Pralii ce-i pe

Căiuțul cel Mare, cu semne înpregiu, arătați câț(i)va din răzeși cu punerea
degetului lor și cu alte iscălituri, din velet 7264, veletul cel mare, și 17561
veletul de H(risto)s decemv(rie) 6.
1 Copie de pe un hrisov a răposatului Ghica v(oe)vod întru care întăréște
danii ctitorilor și a răzășilor cu semne înpregiur, din velet 1777 iunie 20,
iscălit de măria sa și de Ioan Cantacuzino vel log(o)f(et) și de alții.
1 Carte domnească de la măria sa Alexandru Ipsilant v(oe)vod cătră
dum(nea)lui Stefan Ruset biv vel ban ca să meargă să hotărească partea
schitului Pralii din velet 1800 noemv(rie) 30.
1 Mărturie de la ctitorii schitului după cum să arată unde ș-au pus degetele,
mărturisind că de la părinții lor este moșia schitului Pralii, din velet 1800
iulie 9.
1 Carte domnească de la măria sa Grigorie Alexandru Ghica v(oe)vod,
scriind cătră dum(nea)lor boerii Costân Catargiul biv vel ban și Grigoraș
Leon biv vel pah(arnic), starostei de Putna, ca să le aleagă moșia schitului
despre alți lăcuitori, din velet 1776 sept(em)v(rie) 21.

Original.
_________________________
1 Calculat greșit; În realitate este 1755.
225
29. 1804 iunie 27
Înștiințez preaosfiții tale că dum(nea)lui hatmanul Răducanul Rusăt au

scos o carte domnească cătră dum(nea)lor boerii de Bacău ca să hotărască mo-
șiia Popenii, unde este alătura cu moșiia schitului Prelii, și au făcut dum(nea)lui
vichil pe un vătav Dumitru, ce-l are acolea, ca să stea la hotărât(ul) moșii.
Apoi m-au chemat și pe mine vătav(ul) acolo și mi-au zis ca să fiu și eu
cu scrisorile schitului când vor veni boerii ca să hotărască, fiind că este și pricină
între moșiia schitului și între moșia Popeni.
Preaosvințiia ta să poruncești să să trimeată scrisorile schitului ori la
mine ori la cine vei socoti preaosvințiia ta să stea acolo la hotărât, că așa mi-au
arătat vătavul, că singur dum(nea)lui boer(ul) hatmanul au poruncit ca să fie
scrisorile schitului față, că dum(nea)lui nu voește ca să să înpresoare moșiia
schitului de către moșiia dum(i)sale.
1804 iuni(e) 27.
Al preasvinții tale prea plecat slugă.
Vas(i)le prot(o)pop <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua>: Preaosfințitului și mie mult milostiv stăpân

chiriu chiriu Gherasim, episcopul Sfintei Episcopii a Romanului, cu prea plecate
metanii să să închine.

Original, difolio, sigiliu în ceară roșie la închidere.
30. 1806 ianuarie 27
Adec(ă) noi, Grigori și Stan, nepoț(i) răposatului Ghedeoan, ce ne-am

apucat ca să grijim la toate trebuințele pân(ă) la anul, astăzi și pentru grija fiică-
sa, dat-am adevărată sc(ri)soarea noastră la mâna părintelui Parthenie,
nace(a)lnic sfântului schit Pralea, precum să s(e) știe că am rămas cu doaozăci
de lei și doaozăci de părale datori den grija răposaților de mai (sus) numet, și
având banii am pus vadea pân(ă) la Sfântul Theodor ca să-i dăm cu mulțămitia.
Și pentru credința ne-am pus num(i)l(e) și deget(ele), și nedând banii să
aibă sf(inție) a plini ce va vr(e)a.
1806 ghen(arie) 27.
Eu, Grigore.
Eu, Stan.
Eu, Vasilie, fratele răposatului, am fost față.
226
Eu, Neculai, am fost față.

Eu, Neculae, f(r)ate Stan vornic, am fost față.
Eu, Ion, am fost față.
La facerea acestui zapis, cum că sânt datori cu acești bani ce s-au arătat
mai sus într-acest zapis.
De la Stărostie.
Zapcii den Luncă după zapisul acesta cercetându să faceți și înplinire cu
încetul însă, încât pâni la 23 aprili(e) să să înpliniască dreptul mănăstirei, dar
nici lăcuitori(i) să sufere, și de înpliniri să nu să pue că o pl(...).
(1)806 mart(ie) 15.
Gheorghiți spat(ar) <m.p.>.

Original.
Cu multă plec(ă)ciune închinându-mă sărut cinst(ită) mâna

dum(nea)v(oastră).
Sfințiia sa părintele nacealnicul schitului Pralea me-au adusu cinst(ită)

porunca dum(nea)v(oastră) ca să mergu să cercetez precine de prigonirea ce are
sfințiia sa cu vătavu Dumitru pentru un feresău ce să află pe moșiia schitului și
pentru poenile de fânață ce sânt în preajma heresăului.
De pe care cinst(ită) porunca dum(neatale) mergând la starea locului
am găsât numai pe sfințiia sa părintile nacealnic, iar vătavu Dumitru să afla
dusu la Bacău și așa am intrat în cercetare. Și găsând pe Io(a)nichie călugărașu,
făcu arătare că sânt acum optsprezăce ani trecuți de când nu au lipsit de la acest
schit și într-această diiastimă de vreme șapte egumenași au fost și știe că tot
schitul au stăpânit poenile de pre lângă heresău până în zarea dealului pârâului
Teiului, și nimeni nici odată, nici din ctitori, nici din oameni moși boerești nu au
avut prigonire la acele poeni ce le stăpânea schitul cu pace.
Am mersu și unde lucrează heresăul, unde găsând pe un Iacov Rusul,
meșterul ce lucrează la heresău, și întrebându-l adeverează că de când s-au
făcut acel heresău sânt cincisprezăce ani, și de atuncea până acum el au fost
neschimbat herestăgiu. Și întâiaș dată au venit un Ianoș Rață ungurul, și au
cumpărat vadul heresăului cu emașul boilor pre Buinciuș și cu poenile de
227
fâneață și cu luncile din pădure drept treizăci lei pe an, de la Gligore Făcoeriu și
de la Nifon nacealnicu schitului.
Și după ce au făcut Ianuș heresău l-au stăpânit noao ani. Apoi viind la
schit un Mihail nacealnic , au dat cu judecati pe ungur afară și i-au plătit toati
cheltuiala, și l-au stăpânit și Mihail nacealnic ani doi și jum(ă)tat(e).
Și dupe Mihail au venit Gherondi nacealnic, și acel Gherondi rămâind
dator l-au vândut heresăul vătaf(u)lui Dumitru, și după ce au rămasu vătafu
Dumitru cumpărător nu au stăpânit numai e(mașul) boilor dupe ce i l-au
vândut Gherondi, ci înlățindu-să (?) pe fieșticare an au făcut câte trei și patru
clăi de fân pentru temezlâc.
Și îmi arată Io(a)nichie călugăraș că de când au luat vătaf(ul) Dumitru
heresău(l) au dijmuit și șaptezăci de cară cu doage mărunte ce s-au tăiat de pe
moșiia schitului, au luat de un (...) și până la optsprezăce parale. Și mai
adeverează Io(a)nichie călugăraș că în muntile de oi ce-l are schitul este o
poiană arșițe care cade aproape de poenile heresăului în sus și ar fi luat și de
acolo de la niște oi zăce lei și o vadr(ă) de brânză de la un cioban Cazacu din
Boești chear de pe moșiia schitului. Iar pentru popușoi lui Paisie călugăr, zâc
călugărași(i) că au luat plugu(l) cu boi(i) mănăstiri(i) și i-au arat, și când i-au
strânsu iar cu boi(i) măn(ă)stirii i-au cărat la o soru și în Popeni, iar celelalt
lucru cu ce l-au isprăvit nu să putu adeveri, fiind că acel Paisie călug(ă)r
lipsește, și după cum am adeverit, înștiințăz dum(nea)v(oastră).
(1)806 fevr(uarie) 16.
Al dum(nea)v(oastră) plecat slugă.
(...) zapciu <m.p.>.
Pentru pricina de sus li s-au pus vade amâ(n)duror părților ca la 15

mart(ie) să să afli cu toate dovezile ce lepsăscu acum fați.
1806 mart(ie) 5.
(...) <m.p.>.
(...) spat(ar) <m.p.>.

Original.
228
32. 1806 mai 23
Prea înălțate doamne!
Schitul Prale din ținutul Putnii, unde să prăznuește hramul Sf(ântului)

Ierarh Nicolai, din îndurarea creștineștii cugetări milă au avut de cătră boiarii
Cnejii Moldaviei, dândui-se încă în vrémea răzmiriții cești de pre urmă cu
cartea Divanului șasă liuzi oameni străini spre ajutoriul nevoincioaselor slujbe,
și fiind că din turburările vrémilor nu numai sf(ântul) schit contenise d(u)m-
neze(e)știle slujbe, dar înstrăinat au fost rămas de tot agiutoriu, încât și acei
oameni de scuteală ce îi avea dați de cătră lumi(natul) Divan s-au rătăcit.
Iară acum cu blagosloveniia preaosfinției sale chir Gherasim Romanul
s-au strâns câți(va) părinți la numitul schit, nevoindu-ne a întemeiia de obștie
d(u)mneze(e)știle slujbe, dar fiind că satele de pre înpregiursânt depărtate de
schit și nici un om de slujbă (la) schit nu avem, suferim mare nevoe neputând a
înplini d(u)mnezăeștile slujbe.
Pentru această cu smerită cucer(n)i(ci)e ne rugăm ne rugăm înălțimii
tale ca pentru vecinica pomenirea înălțâmii tale să se înnoiască cartea
luminatului Divan a se scuti șase liuzi oameni străini ce-i va putea aduce schitul
de peste alte hotare ca se fie de slujbile sf(ântului) schit, și mare pomenire va
rămânea înălțimii tale.
Al înălțimii tale cătră D(u)mnezeu,
Prea smerit rugătoriul,
Parthenie ieromonah, nacealnic Prale ot țin(u)t(ul) Putnii.
Se roagă înălțimii tale ca să se înnoiască luminată cartea Divanului,

pentru ca să poată scuti 6 liudi oameni străini ce-i va putea aduna.
<Pe fila a doua>: (1)806 maiu 23.

Original, difolio.
33. 1806 iunie 7
Scrisori a schitului Pralea ci am priimit de la episcopie.

1806 iuni(e) 7.
229
Un hrisov de la domnul Grigori Alexandru Ghica (voe)vod pentru

schitul de la Poiana Pralii ci iaste pe Căiuțul cel Mare la țin(u)t(ul) Putnii din let
1777 iuni(e) 20.
Un zapis de danie a Făcăoarilor de la Popeni, ci au dat danie schitului
Pralea din let 1755.
O mărturie a ctitorilor de schit Pralea încredințată și de înpregiuraș(i)
asupra vătav(u)lui Dumitru că să acolisești rău că ar fi moșiia boerească, din
(1)800 iuli(e) 9.
O carte a domnului Constand(in) Alexandri Ipsilant v(oe)vod cătră
banu(l) Stefan Rus(e)t să cercetezi la starea locului pentru moșiia schitului ci să
înpresoară de cătră Răducanu din (1)800 noem(vrie) 30.
Și aceste scrisori am priimit și am iscălit.
1806 iuni(e) 7.
Neculai (....).

Original.
Cu fiască plecăciuni sărut blagoslovitoare driaptă preosvinții tali.
Viind aice nacealnicul de la schitul Prale de la țânut(ul) Putnii, au făcut

cerire ca să rânduesc hotarnic spre alegire părților mele ce am din moșie
Poșorcanii, ce să numeștii și Popenii, de cătră părțile schitului Prale, ca să
lipsască și pricinile ce poate să să întâmpli cu vechilii mei de acolo. Eu bucuros
am fost de mult ca să le deosebesc părțile mele la un loc, dar vreme(a) nu m-au
agiutat. Și acum am poftit pe dumi(sale) spat(arul) Iordachi Catargiu ca să ia
ostenială ca să m(e)argă la stare(a) locului și să le deosăbască după
cuprindire(a) scrisorilor de cătră părțile schitului, care deosăbându-s(e) n(e)-om
învoi că părțile mele să mi să dei deosăbit la un loc și părțile schitului să să dei
pe lângă schit, căci nu voescu a să asupri schitul cât de puțin, și mai vârtos să
triacă de la mini în părțile schitului. Și așa urmându-s(e) va lipsi din mijloc
pricini de gâlceavă.
1806 săpt(emvrie) 10.
Și sânt al preosvinții tali fiiu sufletescu i slugă.
R(ădu)c(anu) hat(man).
230
Poftesc dar ca și din partea episcopie(i) să orânduești pe cini vei socoti

preosvințiea ta ca să fii vechil și fii încredințat părintile meu că nu voi priimi ce
mai mică asuprire a să faci schitului, și mai pe urm(ă) earăș întâlnindu-i să va
puni la cale.

Original.
35. 1807 aprilie 23
Izvod de vinitul sfintii mănăstiri Prale de cele ci s-au priimit de mini de

la anu 1806 până la anu 1807 april(i)e în doiu(ză)ci și trii.
Lei Par(ale)
80 - Vânzare muntelui
60 - Fânu ci am vândut din Poiana Șoiului
30 - O vacă ci am vândut de la Ghedeon monah, răposatu
25 - De la dogari, pentru do(a)gi
10 - Am luat din mâna lui Io(a)nichi tij pentru munte
205

Original.
36. <1807>
Izvod de herestei de cât am luat și de cât am dat
Lei Par(ale)
12 - Am vândut 70 scânduri lui Gheorghi Marghitanu
14 - 130 scânduri am vândut lui lui Mer(euță) țâganu
26 - 100 scânduri am dat pentru o chilă de păpușoi ci am luat
de la Gârli de la Costachi
Daturile
16 - Dresul heresteului ci au fost negătit i dresul hérelor
355 scânduri s-au dat la turcu
945 scânduri s-au dat tij la turcu
355 scânduri ce au luat Paisie monahu
1655 scânduri, aceste s-au tăiat cu cheltuiala me
231

Original.
37. <1807>
Izvod de chéltuiala ci am chéltuit eu la sfânt(a) măn(ă)stire Prale.
Lei Par(ale)
40 - Trii chili de păpușoi ci s-au luat de la satu Bereștii s-au
cumpărat
21 - O chilă și jumătaati ci s-au cumpărat di la satu Bâlca
12 - O chilă de păpușoi tiji di la satu Bâlca
28 - Doă chile de păpușoi ci s-au cumpărat de la Gârli de la
vătafu Pricopi
14 - Una chilă păpușoi ci s-au cumpărat de la satu Cornii
2 15 40 ocă păpușoi ci am cumpărat de la satu Bâlca
2 - 20 ocă grâu ci s-au cumpărat de la satu Bâlca
12 - 40 ocă păpușoi ci au cumpărat părintele Crăstiian monah
de la Macarii
33 - Hacul lui Neculai văcariu
23 - Pe doăzăci și trii părechi opinci
3 15 Pe doă părechi iminii1 ci s-au dat lui Casâian
12 - O cămeșă ci s-au dat tij lui Casâian
4 - Un grindei la dresul morii
15 - Prășitu(l) păpușoilor întâi
7 20 Al doile rându
10 - Doă ocă ceară ci s-au cumpărat de la Bogdăneanu
5 - Cheltuiala hramului
60 - Cheltuiala pisti amărunțu
284 10 Și r(...) a casăi
Lei Par(ale) Tot chéltuiala
284 10 Soma din urmă
2 10 La părintile Isaiia, preutul de bisărică
3 - Am dat ungurului, a dat de au păzât vacile astă iarnă
25 - Chéltuiala în trii rânduri ci am venit la Eș(i) pentru
herestei
232
1 5 Lui Ichim argatu

315 35
30 - Am dat pentru cositu(l) unei poiani ci s(e) numești Oușoru
pentru opt fălci
345 35

Original.
_________________________
1 Pantofi cu vârful ascuțit, purtați în trecut de țărani; pantofi de modă
turcească, cu căputa înconjurând călcâiul, făcuți din marochin și purtați în

trecut de boieri (https://dexonline.ro/definitie/iminei).
38. 1808 iulie 19
Arhierească blagoslovenie trimitem prea cuv(io)ș(iei) tale.

Nacealnicul Dosithei de la schitul Pralea ne înștiințază că fiind în
judecată înpregiurașâi moșâiei schitului ar fi având trebuință de copiile
scrisorilor acelui schit carile să află la episcopie . Deci scriem preacuv(io)ș(iei),
ca viind acest ieromonah Serafim spre priimirea copiilor acestora să i să de
iscălite, fiind de preacuv(io)ș(ia) ta și de cătră dum(nea)lor boerii ispravnici,
pentru a cărora priimire să va lua un perilipsis cu cuprindere de copiile
scrisorilor ce ce să vor da, iscălit priimitoriul acestora ieromonahul Serafim.
Și acest fiind al preacuv(io)ș(iei) tale în H(risto)s părinti sufletesc.
Gherasim episcop Roman(u)lui <m.p.>.

Original.
233
39. 1809 martie 6
Prea cinstitei iconomiceștii ocârmuiri a sfintei mitropolii a Moldavei.

Cu prea plecate metanii mă închin.
Arătarea ce am făcut cătră preaosfinție sa părintele mitropolitul chirio
chirio Gavriil iaste adevărată. Și încă după aceia părintele Io(a)saf, igum(enul)
de Bogdana, me-au mai luat și schitul Trotușanul, carele iaste supt ascultarea
Bogdana, care schit să află în Țara de Gios la Moviliță și îl aveam supt ocâr-
muirea mea de trii ani cu scrisori și așezări de la măn(ă)stire, pentru care schit
astă toamnă s-au fost pus la cale, fiind părintele Iosaf în Țara de Gios dichiu
sfintei mitropolii, cu părintele Io(a)saf față, și hotărând ca să lasă schitul supt
ocârmuirea mea precum și până atunci slujind și eu sfintei mitropolii, și s-au
odihnit și părintele Io(a)saf lăsindu-mă până acum după ce au venit de la Iaș(i).
Apoi, acum me-au zis că nu să ține de acea hotărâre ce numai decât să-i
dau tot ce oi fi luat cen venitul schitului, zicând că au arătat preaosfinții sale și i-
au poroncit să nu-m(i) dea nimic.
Apoi, văzind că niciun răspuns n-am de la sf(â)nta mitropolie m-am dat
supt ascultare și așa am rămas de toate părțile asuprit și năcăjit, pentru care
neavând alt chip am eșit din măn(ă)stire și m-ama șezat la schitul Pralea după
cea mai nainte înștiințare fiind că me-au poroncit să lipsăsc din măn(ă)stire
nearătând eu nici cât de puțină înprotivire, ci numai așa s-au pornit asupra
mea.
Pentru care mă rog să aflu punere la cale cum a fi cu dreptul.
1809 mart(ie) 6.
Dosithei ieromonah, nacealnic Pralii <m.p.>.
Am trimis și cartea ce-mi scrie părintele Iosaf astă vară pentru schitul
Trotușanul ca să să vază cum au fost pricina.
<Pe verso-ul filei a doua>: Cătră preacinstita iconomiceasca ocârmuire a

sfintei mitrop(olii) a Moldaviei de la ieromonahul Dosithei, vechilul viilor sf(intei)
mitrop(olii) din țin(u)t(ul) Putnii cu prea plecate metanii; 1809 mart(ie) 6.
234
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/7, nr. 1.

Original, difolio.
40. <după 1809 martie 6>
Cuvioșii tale chir Iosafe, igum(en) de la măn(ă)stirea Bogdana,

arhierească blagoslovenie.
Ieromonahul Dosithei, vechilul viilor mitrop(oliei) din Țara de Gios,
face înștiințare la iconomiceasca ocârmuire a mitrop(oliei) că trii pogoane de vie
ce le are schitul de la Cruce a măn(ă)stirii le-ai luat supt stăpânirea măn(ă)stirii
și nu are nici un venit cu care să poată întâmpina slujba slujitorilor schitului și
cele de trebuință, cum și un schit Trotușanul iarăș a măn(ă)stirii Bogdani(i), ce i
să didesă spre oareșcare1 agiutori, iarăș i s-au luatde cătră cuvioș(ia ta)1.
Deci fiind că cuvioșie sa iaste însărcinat cu purtarea de grije a viilor
mitro(poliei) îți scriem ca fără a arăta vreo pricină să dai atât viile în stăpânirea
schitului de la Cruce, acele trii pogoane, cum și schitul Trotușanul să-l dai în
purtarea de grije a numitului ieromonah, și de vei avea ceva în pricina aceasta a
răspunde vei veni aice și vei arăta pe larg.
De aceasta ți să scrie și fii blagoslovit.
Mai zice să-i dea voe a tăe hăragi.
Gavriil mitropolit.
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/7, nr. 2. Copie.

_________________________
1 Rupt.
41. 1809 martie 15
De la iconomiceasca ocârmuire a sfintei mitr(opolii) Moldavii cătră

sf(i)nție sa ieromonah(ul) Dosithei, vechilul viilor mitropoliei.
Din scrisoare(a) aceasta ce ți să trimite deschisă cătră igum(enul)

măn(ă)stirii Bogdanii pe larg vei înțălege că are să-ți dea și viilé ce li-au luat și
schitul în purtarea de grijă a sfinției tale, cum și pentru hăragii trebuincioși ca să
fie neoprit de a să tăia pentru viile mitropoliei de pe moșiile măn(ăs)tirii. Deci
îndată ce vei priimi scrisoare(a) aceasta să pui la cali pentru vii și apoi vei
235
merge la Bogdana de vei da scrisoare(a) igumen(u)lui, însă caută ca să nu să

facă vreun cheder lucrului viilor, căci vei fi în răspunderé de aceasta.
1809 mart(ie) 15.
Chiril arh(i)m(an)d(rit) <m.p.>.
(...) clucer <m.p.>.
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/5. Original.
42. 1809 iunie 10
Izvod de zapisâle i scrisorile sf(â)ntului schit Pralea ce am luat de la

sf(â)nta episcopie pentru cercetarea părții de moșie ce are înpregiurul schitului.
Anul 1809 iun(ie) 10.
Un ispsioc de la d(o)mnul Grigorie Ghica vodă din let 1777 iun(ie) 20, însă
copie.
Un zapis a răzășilor de Popeni ce au dat danie moșie schitului din anul
7264/1755 dechem(vrie) 6, iarăș copie.
O carte gospod de la domnul Costandin Mihail Cihan Racoviță vodă din anii
7264/1756 av(gust) 22 pentru Pooiana Pralii, iarăș copie.
O mărturie a monahului Gherontie pentru hiresău ce-l ține vătavul Dumitru din
leat 1804 dec(e)m(vrie) 22.
O carte a Divanului de scuteală de șasă oameni streini din let 1772 mart(ie) 25.
Aceste cinci scrisori ce am priimit când să vor cere să le dau și am

iscălit.
Dosithei ieromonah, nacealnic Prali(i) <m.p.>.

Original.
43. 1811 ianuarie 5
S-au dat această scrisoare de la sfânta măn(ă)stire Bogdana la mâna

ieromonahului Dosithei, precum să să știe că i s-au dat opt stânjini de loc pe
moșie sfintei măn(ă)stiri la Cruce(a) de Gios în târgul Panciului ca să-ș(i) facă
dugheană în rândul ce au luat și alți neguțitori și să aibă a plăti bezmăn câte doi
lei pe stânjinu în fiește care anu după așăzare ce au făcut, însă stânjinii s-au
236
socotit în curmezeș de plată, iar lungul în dosu are să stăpânească (...)16 stânjini,
și din vréme ce va pune binao și stăpânire pe loc va începe a plăti bezmănul.
Pentru aceasta va fi volnic a stăpâni locul acesta din neam în neam cât a
fi târgul acesta după așăzare ce au făcut, dândui-să la mână această scresoare cu
pecete(a) sfintei mănăstire și cu iscălitura me.
1811 ghen(arie) 5.
Ioasaf igumen sfintei măn(ă)stiri Bogdana <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua>: 1811 ghenari(e) 5; No 6. Schitul Brazi, Pachet

72, al Mitropoliei 130..
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/6. Original,

difolio, sigiliu rotund al mănăstirii Bogdana.
_________________________
1 Rupt.
44. 1811 martie 26
Cuvioase ieromonahe Dosithei, nacealnice al schitului Prale de la

țin(u)t(ul) Putnii, a eparhiei noastre, blagoslovenie.
S-au văzut înștiințarea ce ne-ai trimis pentru starea schitului Buciumii,
că din vréme ce ai rânduit acolo vechil pe ieromonahul Serafim, prin vrednicia
sa s-au adaos și s-au înmulțit lucrurile schitului, iar nu s-au râsipit. Pentru
carele ne faci și cerere ca să-l rânduim nacealnic la numitul schit.
Deci în arătările cuvioșiei tale încredințându-ne că va fi și mai cu
călduroasă râvnă și priveghere întru toate cele spre folos, i s-au trimis carte de
nacealnicie la prea cuvi(oșia) sa chir Meletie arhimandritul, iar cuvioșiia ta de
voești a mérge la schitul de la Cruce ți să dă voe a te statornici acolo, după
cererea ce ne faci, și fii blagoslovit.
1811 mart(ie) 26.
Episcop Roman(u)lui.
237
<Pe verso>:
Adică noi cei mai jos iscăliți, dăm această mărturii la cinstită mâna
sfinții sale părintelui Dimitrie, egumenul sfântului schit Brazii spre a fi știut că
la vremea săvârșirii vieții căp(i)t(anului) Lupu Racoviță, fiind chemați în doao
rânduri, la care de pre urmă de obștii am fost la săvârșirea și petrecirea sa, și
mai înnainte cunoscându-ș(i) scurtarea vieții sale, mai întâi au făgăduit viile și
crama ci le-au avut părințăște și cumpărături de la frații săi. Și aceste vii sânt în
dealul Moviliții, hotarul Șoldeștii, le-au închinat Sfântului Gheorghie de la Brazi
spre pomenirea sa și a părinților și a tot neamului său, de a sa bună voe, față
fiind și cucoana dumi(sa)le (…)1, și cu toată priimirea și voia dum(nea)lor le-au
dat.
Și pentru că am fost de față poftiț(i) de dum(nea)lor la această
făgăduință ce au făcut-po Sfântului Gheorghie am dat această mărturii ce am
auzit pren vii graiurile sale în frica lui Dumnezeu.
Deosăbit mai rugându-mă a face osteneală la sfințiia sa părintele
Dimitri(e) să arăt adevărul și fratelui său Savin, cel mai mare, spre a puni la
pomelnic pre dânsul, cum și părinții și tot, și mergând iarăș cu pomelnicul la
starea sa spre a-ș(i) pune și toate neamurile cucoanii soțului său Marghiualii, și
apoi dumnaii să dei zapisile viilor la cin(stită) mâna sfinții sale ca să-ș(i) aibă
deplină stăpânirea sfântului schit în veci nestrămutat, și spre încredințare am
iscălit însuș cu condeile noastre.
Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/7.

_________________________
1 Spațiu gol.
238
FACSIMILE
Documentul nr. 1, fila 1

239
Documentul nr. 1, fila 1v.

240
Documentul nr. 1, fila 2

Costin CLIT, Din Documentele Schitului Pralea de La Ținutul Istoric Al PutneI

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Costin CLIT, Din Documentele Schitului Pralea de La Ținutul Istoric Al PutneI

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Costin CLIT

Din documentele schitului Pralea de la ținutul istoric al Putnei

Monumentul – reﬂectare a luminii lăuntrice

Memoria locurilor: ctitori, donatori și... risipitori

II. Monumentele și istoria lor

Registrele mediane din naosul bisericii „Sfântul Ilie” din Suceava.

III. Restaurare și conservare

Restaurarea și consolidarea Bisericii ,,Buna Vestire”

IV. Monumentul – Tradiție și viitor. Ediția a XXIV-a

Momente ale simpozionului....................................................................... 609

Satul Pralea, situat în partea sudică a comunei Căiuți, astăzi în

* Colegiul Național „Cuza Vodă” – Huși.

de Fundația Culturală Mihail Kogălniceanu, București, „Cartea Românească”

Editura Biblioteca Națională a României, 2010, p. 234-239.

dova, București, Direcția Patrimoniului Cultural Național. Biblioteca Monumen-

călugări5. Resturi de Elephas meridionalis s-au găsit și la Pralea-Că-

5 George Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu, Grigore G. Tocilescu, Ma-

Română, „Memoriile Secțiunii Științifice”, 1930-1931, București, Regia M. O.

lea, București, Tipografia Cărților Bisericești, 1890, No. 6, p. 466.

Hârlăului”, unde să prăznuiește hramul Sfântul Neculai. Îi mențio-

9 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXIII/226; Theodor

11 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXVI/49; ibidem,

13 Radu Rosetti, Păcatele sulgeriului, Caracal, Editura Hoffman, 2018, p.

la moarte prin spânzurătoare și salvate de Stan Făcăoariu cu mari

lescu, op. cit., p. 305-306.

18 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, XXVIII/41; C. Bobu-

20 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXVI/49; ibidem,

XXVIII/7; C. Bobulescu, op. cit., p. 310.

catapeteasma, și ar fi dispărut toate cele dănuite de ctitorul Vasile

23 C. Bobulescu, op. cit., p. 312.

26 Ibidem, LXV/44; C. Bobulescu, op. cit., p. 313.

27 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/51.

28 Biblioteca Academiei Române, Arhiva 1610, vol I, p. 120; C. Bobulescu,

op. cit., p. 315.

În lista mănăstirilor și schiturilor din Moldova întocmită în

în Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei. Un corpus editat de I.

32 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, XII/1.

33 Viorel Iancu, Așezămintele monahale din Județul Vrancea, p. 162.

34 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, LXIV/181a.

Mălăncescul, iar celălalt în dealul Costii Popa, poiana Pralii, pădure

35 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, XII/1.

38 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/50.

39 C. Bobulescu, op. cit., p. 313.

care să ia pe munte, și de la biserică ce a veni să fie a sf(inției) (s)a(le)”40.

40 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/29.

„la herăstău”, urmând să primească anual „4 merți păpușoi, 2 pogoani

52 Ibidem, DCCCLVII/46 și 48.

„nevoindu-ne a întemeiia de obștie d(u)mneze(e)știle slujbe, dar fiind că

57 Costin Clit, Schitul Brazi și metoacele sale în prima jumătate a secolului al

XIX-lea, în „Monumentul” XXIII, Lucrările Simpozionului Internațional Monu-

60 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/55.

Trotușanul este scos de sub ascultarea lui Dosithei înainte de 6 martie

61 Arhivele Naționale Iași, Fond Mănăstirea Brazi, LXXII/7, nr. 1 și 2.

65 Costin Clit, op. cit., p. 50.

66 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/52.

moșiei Popeni, ce se afla alături de moșia schitului68. Hatmanul cere

patru lei „la facerea roatei morii dinăuntru”, un leu „herăstuariu-

71 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, DCCCLVII/59.

peștele cumpărat, 2 pol lei logofătului Gavrilachi de la episcopia

Fundațiilor Regale”, Anul IV, 1 iulie 1937, nr. 7, p. 10.

Toruțiu, 1933, Colecția „Convorbiri literare”, p. 25.

soare apune alăturea cu moșiia Cașinului Măn(ă)stire pe din gios până în

Și eu preotul Alecsandru, înpreună cu frații mei, ieromon(a)h Theodosă,