You are on page 1of 7

DEPLASAREA ÎN ORAȘE

Promovarea mobilității durabile și a comunităților vibrante în arhitectura


urbană

CONSTANTINESCU Robert-Alin stud.

Rezumat
Promovarea mobilității durabile și a comunităților vibrante în arhitectura urbană este esențială
pentru crearea unor orașe mai sănătoase și mai conectate. Prin adoptarea unui design urban
inteligent și adaptat la nevoile oamenilor, putem încuraja utilizarea mijloacelor de transport
sustenabile, precum mersul pe jos, bicicleta și transportul public.

Arhitectura urbană prietenoasă cu mobilitatea durabilă implică crearea de spații publice


accesibile și sigure, care să încurajeze interacțiunea socială și activitățile în aer liber. Parcurile,
piețele și zonele pietonale bine proiectate devin locuri de întâlnire și promovează un stil de
viață activ și sănătos.

De asemenea, integrarea infrastructurii pentru biciclete în arhitectura urbană joacă un rol


crucial în promovarea mobilității durabile. Pistele de biciclete bine planificate și securizate,
stațiile de închiriat biciclete și facilitățile pentru cicliști încurajează utilizarea acestui mijloc de
transport ecologic și ajută la reducerea poluării și a congestionării rutiere.

O altă componentă importantă a promovării mobilității este îmbunătățirea accesibilității la


transportul public. Sistemele de transport public eficiente, cu rute bine planificate și
infrastructură modernă, facilitează deplasarea eficientă a oamenilor în oraș și reduc
dependența de mașini.

Prin integrarea acestor principii în proiectarea și planificarea urbană, putem crea orașe mai
sustenabile, mai eficiente și mai plăcute pentru locuitori. Promovarea mobilității durabile și a
comunităților vibrante în arhitectura urbană nu doar îmbunătățește calitatea vieții, ci contribuie
și la protejarea mediului și la construirea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

Cuvinte cheie: nevoi, oameni, transport, sustenabil, public, activ, durabil.


Scopul studiului mobilității
Elaborez acest studiu spre extinderea implicațiilor în domeniu adăugând un aport propriu
pentru promovarea importanței efectelor din exterior asupra teoriei de planificare urbană.
Designul urban joacă un rol crucial în modelarea calității vieții în orașe, și este zilnic influențat
de factori exteriori schimbători, noi inovații sau principii și interese.

Nevoia de mobilitate în orașe


Când vorbim de mobilitate, aceasta se aplică în diverse aspecte ale vieții; mobilitate fizica,
mobilitate sociala, mobilitate pe parcursul a mai multor generații, mobilitate economică;
acestea fiind exemple orientative.

Viabilitatea influențează gradul de locuit al orașelor prin crearea unor medii atractive,
funcționale și durabile. Spațiile urbane proiectate cu atenție pot îmbunătăți bunăstarea
rezidenților, pot promova interacțiunile sociale și pot îmbunătăți calitatea generală a vieții.

Zonele urbane bine proiectate încurajează interacțiunea comunității și coeziunea socială. Prin
furnizarea de spații publice, parcuri și străzi prietenoase pentru pietoni, designul urban
promovează oportunități pentru ca oamenii să se adune, să interacționeze și să se angajeze în
activități sociale, stimulând un sentiment de apartenență și comunitate.
Impactul direct asupra durabilității mediului. Utilizarea eficientă a terenurilor, modelele de
teren mixte și sistemele de transport bine conectate pot reduce consumul de energie,
promovează utilizarea transportului public și minimizează amprenta asupra mediului a
orașelor.

Dezvoltarea economică prin crearea de spații urbane vibrante și atractive. Orașele bine
concepute atrag afaceri, rezidenți și turiști, stimulând creșterea economică și generând
oportunități de angajare.

Accesul la parcuri, spații verzi și facilități de agrement promovează activitatea fizică și


bunăstarea mentală. Străzile prietenoase pentru pietoni și pistele pentru biciclete încurajează
transportul activ, reducând dependența de mașini și îmbunătățind calitatea aerului.

Păstrarea moștenirii culturale și identitatea unui oraș. Integrarea atentă a siturilor istorice, a
reperelor și a stilurilor arhitecturale creează un sentiment de loc, conectând rezidenții la istoria
și rădăcinile culturale ale orașului lor. Prin conservarea bunurilor culturale și promovarea
diversității culturale, designul urban celebrează tradițiile locale și promovează un sentiment de
mândrie și identitate în rândul rezidenților.

Reziliența și adaptabilitatea pentru a aborda provocări precum schimbările climatice,


dezastrele naturale și creșterea populației. Proiectarea orașelor pentru a rezista riscurilor de
mediu și a se adapta schimbărilor viitoare asigură viabilitatea lor pe termen lung și minimizează
impactul potențial al pericolelor asupra rezidenților.

Studiul mobilității urbane


Charles Montgomery explorează relația dintre designul urban și fericirea umană. În cartea sa
(Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design) susține că modul în care
proiectăm orașele ne afectează profund bunăstarea, conexiunile sociale și fericirea generală.
Se aprofundează în diferite aspecte ale designului urban, inclusiv sistemele de transport,
spațiile publice, locuințele și implicarea comunității și evidențiază modul în care acestea pot fi
reimaginate pentru a crea medii urbane mai fericite și mai primitoare.
Prin exemple din viața reală și rezultate ale cercetării, subliniază importanța prioritizării nevoilor
umane și bunăstării în planificarea urbană și oferă perspective și strategii practice pentru
transformarea orașelor în locuri mai fericite și mai locuibile.

Jan Gehl este un designer urban și influent arhitect. Prin cartea (Cities for People) pledează
pentru proiectarea orașelor cu accentul pe principiile pe oameni și crearea de medii urbane
care să prioritizeze nevoile și experiențele indivizilor. Gehl contestă abordarea convențională a
proiectării orașelor pentru mașini și subliniază importanța proiectării orașelor pentru pietoni și
bicicliști.
El explorează conceptul de a crea spații publice vibrante și incluzive, străzi pe care se poate
merge pe jos și cartiere urbane pline de viață, care favorizează interacțiunea socială, implicarea
comunității și o înaltă calitate a vieții. Oferă perspective, studii de caz și recomandări practice
pentru transformarea orașelor în locuri la scara umană, mai durabile și mai locuibile, care
acordă prioritate bunăstării rezidenților.

Diverse studii au fost făcute despre cum progresul în designul urban a fost influențat de către
schimbări de experiența umană. Tot ce ține de industrializare putem spune că a format apariția
designului urban, înaintea acestor evenimente nu putem vorbi despre proiecte de dezvoltare
urbană la scară largă și de o complexitate atât de mare.

Metoda de cercetare
Acest studiu își propune să extindă implicațiile în domeniul urbanismului prin încorporarea
contribuției mele , care se concentrează pe examinarea efectelor externe ce au fost adesea
trecută cu vederea sau subreprezentate.

Prin încorporarea efectelor externe în cadrul teoretic al planificării urbane, cercetarea își
propune să demonstreze conexiunea dintre dezvoltările urbane și contextele înconjurătoare.
Se aprofundează în înțelegerea modului în care deciziile de planificare urbană pot avea
consecințe de amploare.

Limite de cercetare
Studiul se concentrază pe baze existente, cu o adăugare din aport propriu.

Limitele sunt condiționate de către o lipsă a experienței de scriere lucrări științifice. Această
lucrare fiind prima lucrare după un model tipizat de lucrare stiințifică.

Nivelul de vechime și experiență în domeniul arhitectură și design urban este cel de studii
universitare incomplete.

Lipsa de lectură consistentă pentru formarea de argumente definitive.


Rezumat cercetare
Scopul este elaborarea unui studiu spre extinderea implicațiilor în domeniu adăugând un aport
propriu. Evidențierea aplicației mobilități în designul urban. Evidențierea bibliografiei existente.
Metodologia de cercetare și limitele acesteia.

Efectele și influențele industrializării in mobilitatea urbană


Revoluția industrială a avut un impact profund asupra designului urban, transformând
orașele și modelând modul în care trăim astăzi. Câteva dintre efectele revoluției industriale
asupra designului urban sunt:

Creșterea populației
Revoluția industrială a adus o schimbare semnificativă a populației din zonele rurale la orașe.
Oamenii s-au înghesuit în centrele urbane în căutarea unui loc de muncă în fabrici și industrii.
Această creștere rapidă a populației a dus la supraaglomerarea orașelor și a necesitat
extinderea și reorganizarea spațiilor urbane. Străzile sau lățit în detrimentul pietonalei, iar
zonele verzi au fost ocupate de către noi dezvoltări de locuințe.

Urbanizare și infrastructură
Procesul de urbanizare a fost accelerat. Orașele s-au extins rapid pentru a găzdui populația în
creștere și industriile care au apărut. Ca urmare, au fost dezvoltate noi sisteme de
infrastructură, inclusiv rețele de transport, cum ar fi căile ferate și canalele, pentru a facilita
circulația mărfurilor și a persoanelor. Designul urban a trebuit să se adapteze la cerințele
acestei mobilități și conectivitate sporite.

Zonarea și utilizarea terenurilor


Industrializarea orașelor a dus la o separare a utilizărilor terenurilor. Fabricile și zonele
industriale erau de obicei situate în zone specifice, departe de zonele rezidențiale. Această
separare a fost determinată de necesitatea de a atenua efectele negative ale activităților
industriale, cum ar fi poluarea și zgomotul, asupra zonelor rezidențiale. Reglementările de
zonare și planificarea utilizării terenurilor au devenit instrumente esențiale în proiectarea
urbană pentru menținerea ordinii și protejarea sănătății publice.

Locuințe și condiții de viață


Urbanizarea rapidă din timpul Revoluției Industriale a dus la lipsuri de locuințe și la condiții
precare de viață pentru mulți locuitori urbani. Un număr mare de oameni locuia în locuințe
înghesuite sau în mahalale, de multe ori neavând acces la facilități de bază, cum ar fi apă
curată și canalizare. Proiectarea și construcția de locuințe la prețuri accesibile au devenit o
preocupare presantă, deoarece orașele se luptau să găzduiască populația în creștere.

Proiectarea străzilor și a parcurilor


Odată cu creșterea densității populației, designul urban a trebuit să se adapteze nevoii de
mișcare eficientă și spații publice. Străzile au fost reproiectate pentru a găzdui volume mai
mari de trafic, cu drumuri mai largi și infrastructură de transport îmbunătățită. În plus,
parcurile și spațiile publice au devenit cruciale pentru furnizarea de zone de agrement și
spații verzi în orașele din ce în ce mai industrializate și aglomerate.
Inovații arhitecturale
Revoluția industrială a introdus noi materiale și tehnici de construcție care au influențat
designul urban. Dezvoltarea structurilor din fier și oțel a permis construirea de clădiri mai
înalte, transformând orizonturile orașului. Utilizarea tehnicilor de producție în masă și a
componentelor standardizate de construcție a influențat, de asemenea, proiectarea
structurilor rezidențiale și comerciale.

Sănătate publică și salubritate


Condițiile din multe orașe industriale au fost insalubre, ceea ce a dus la probleme de
sănătate și focare de boli. Ca răspuns, designul urban a început să acorde prioritate măsurilor
de sănătate publică și de salubritate. Introducerea sistemelor de canalizare, managementul
îmbunătățit al deșeurilor și un acces mai bun la apă curată au fost componente cheie ale
planificării urbane în această perioadă.

Consecințele revoluției industriale au avut efect asupra designului urban, ce au fost de


amploare și au avut un impact de durată asupra orașelor din întreaga lume. Trecerea către
industrializare a necesitat schimbări în infrastructură, locuințe, transport și spații publice,
modelând peisajul urban modern așa cum îl cunoaștem. Designul urban a trebui să țină
pasul, să se adapteze și să remedieze din mers schimbărilor pentru a remedia efctele și
consecințele unei dezvoltări rapide.

Proiectare urbana de succes


Planificarea optimă a străzilor și aleilor în designul urban este un aspect crucial al creării de
orașe funcționale, eficiente și plăcute din punct de vedere estetic. Aceasta implică luarea în
considerare a diverșilor factori, cum ar fi fluxul de trafic, accesibilitatea pietonilor, siguranța,
utilizarea terenului și forma urbană generală.
O rețea de străzi bine planificată ar trebui să ofere o rețea bine conectată sau o ierarhie de
străzi. Acest lucru ajută la distribuirea traficului și permite mai multe rute, reducând
aglomerația și îmbunătățind accesibilitatea. Rețeaua ar trebui să includă o combinație de
drumuri principale, străzi secundare și alei locale, fiecare servind diferite funcții și găzduind
diferite moduri de transport.

Prin integrarea unei combinații de utilizări ale terenului, cum ar fi rezidențiale, comerciale și
recreative, în apropiere una de cealaltă, promovează accesibilitatea pe jos, reduce nevoia de
navetă lungă și sporește vitalitatea. Reglementările de zonare pot ghida amplasarea diferitelor
utilizări ale terenului, asigurând compatibilitatea și utilizarea eficientă a spațiului urban.

Prioritizarea pietonilor în designul străzilor este esențială pentru crearea unor orașe locuibile.
Trotuarele largi, trecerile de pietoni, mobilierul stradal bine plasat și elementele atractive vizual
pot îmbunătăți experiența de mers pe jos. Încurajarea blocurilor mai scurte și încorporarea
spațiilor publice și a zonelor verzi contribuie, de asemenea, la crearea unor medii prietenoase
pentru pietoni.
Fig. 1. Exemplu cartea Unihabitat - Streets for walking & cycling (pag. 7)
Strada de mai jos separă vehiculele care se mișcă mai rapid de pietoni și bicicliști prin
asigurarea unei benzi partajate cu viteză redusă, poteci și piste pentru biciclete .

Proiectarea străzilor pentru a găzdui mai multe moduri de transport, inclusiv pietoni, bicicliști
și transport public, este crucială. Încorporarea pistelor pentru biciclete, a benzilor de tranzit
dedicate și a facilităților precum stațiile de partajare a bicicletelor și stațiile de autobuz asigură
un sistem de transport echilibrat și reduce dependența de vehiculele private.

Designul străzilor ar trebui să acorde prioritate siguranței pentru toți utilizatorii. Măsuri precum
tehnicile de calmare a traficului, iluminatul adecvat și semnalizarea clară pot spori siguranța.
În plus, asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități prin includerea de rampe,
tăieturi de borduri și indicatoare tactile este importantă pentru crearea orașelor incluzive.
Integrarea elementelor de infrastructură verde în proiectarea străzilor poate oferi numeroase
beneficii, cum ar fi gestionarea apelor pluviale, atenuarea insulelor de căldură urbană și
calitatea aerului îmbunătățită. Încorporarea unor caracteristici cum ar fi copacii străzilor,
canalele biologice, acoperișurile verzi și pavajul permeabil poate contribui la un mediu urban
mai durabil și mai atrăgător din punct de vedere vizual.

Cum este descris și de către Mike Lydon, Andres Duany și Jeff Speck in cartea The Smart
Growth Manual (pag. 25);
RO: ,, Însuși termenul de creștere inteligentă implică faptul că dezvoltarea poate fi
pozitivă și, până la apariția expansiunii, aceasta a fost înțelegerea comună. Astăzi,
calitatea proastă a mediului construit a convins mulți oameni că o creștere bună nu este
posibilă și că singura opțiune este oprirea completă a dezvoltării. O astfel de abordare
este insuportabilă, deoarece populația acestei țări este de așteptat să crească cu 30 de
milioane în următorii 20 de ani. Campaniile fără creștere, chiar și atunci când au succes,
tind să dureze cel mult unul sau doi mandate politice și adesea servesc drept scuză
pentru a evita cu totul planificarea. Când astfel de politici sunt în cele din urmă inversate
din cauza penuriei de locuințe, creșterea se reia rapid în cea mai proastă formă. Primul
pas al unei planificări eficiente pe termen lung este să admitem că va avea loc creșterea,
iar al doilea pas este să te concentrezi pe calitatea acesteia.”
Luarea în considerare a contextului local, inclusiv a aspectelor istorice, culturale și arhitecturale,
este esențială. Proiectarea străzilor și aleilor care se armonizează cu țesătura existentă a
orașului sporește simțul locului și al identității culturale.

Proiectarea străzilor și aleilor cu flexibilitate în minte permite adaptări viitoare și se potrivește


nevoilor în schimbare. Luând în considerare creșterea viitoare, progresele tehnologice și
potențialele schimbări ale modelelor de transport pot ajuta la crearea unor medii urbane
rezistente și adaptabile.

Situația actuală
Situația actuală a designului urban și problemele asociate acestuia pot varia în funcție de orașe
și regiuni. Cu toate acestea, există unele provocări și tendințe comune care există în designul
urban la nivel global.
Este important de reținut că provocările și prioritățile de proiectare urbană pot varia în funcție
de contextul specific al fiecărui oraș sau regiune. Planificatorii urbani și factorii de decizie
politică lucrează în mod continuu pentru a aborda aceste provocări prin abordări inovatoare
de proiectare, strategii de dezvoltare durabilă și procese de planificare orientate către
comunitate.

Concluzii
Designul urban cuprinde diverse aspecte ale mobilității, inclusiv mobilitatea fizică, socială,
generațională și economică. Ea influențează locuibilitatea orașelor prin crearea de medii
atractive, funcționale și durabile, care sporesc bunăstarea și calitatea vieții rezidenților.
Interacțiunea comunității și coeziunea socială prin spații publice, parcuri și străzi prietenoase
pentru pietoni, promovând un sentiment de apartenență și comunitate. Designul urban are un
impact direct asupra durabilității mediului prin promovarea utilizării eficiente a terenurilor,
modelelor de teren mixte și sistemelor de transport bine conectate. Acest lucru reduce
consumul de energie, încurajează utilizarea transportului public și minimizează amprenta de
mediu a orașelor. Din punct de vedere economic, orașele bine proiectate atrag afaceri,
rezidenți și turiști, stimulând creșterea economică și generând oportunități de angajare.

Domeniul și studiul acestuia continuă și va contiuna să fie extins și modificat ,după cum am
mai spus, în funcție de factori exteriori schimbători, noi inovații sau principii și interese.

Referințe
Charles Montgomery - Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design
Jan Gehl - Cities for People
Unihabitat - Streets for walking & cycling
David Engwicht - The Urban Walking Guide: Transform Your City Block by Block
Mike Lydon, Andres Duany, Jeff Speck - The Smart Growth Manual

You might also like