Ingrijirea Pacientului Cu Enterocolita Acuta - Apetrei Dana

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.
“EDUCATION”
FĂLTICENI
SPECIALIZAREA
“ASISTENT MEDICAL GENERALIST”
PROIECT DE ABSOLVIRE
Îndrumător, Candidat,
As. med. ILIE CORNELIA APETREI DANA
2023
1
ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. “EDUCATION”
FĂLTICENI
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE ŞI MOTIVAŢIA LUCRĂRII .............................................. pag. 4

II. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ ....................... pag 5
OBIECTIV 1 - NOȚIUNI GENERALE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE APARAT DIGESTIV

1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ...............................................................................pag. 5
1.2 NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE ..........................................................................pag. 13
OBIECTIV 2 - PREZENTARE GENERALĂ ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
2.1 DEFINIȚIE ȘI CAUZE ................................................................................... pag. 15

2.2 SEMNE ȘI SIMPTOME.................................................................................. pag. 16
2.3 INVESTIGAȚII, INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE................ pag. 18

2.4 EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC ....................... pag. 21
OBIECTIV 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU ENTEROCOLITĂ

CRONICĂ
3.1 CAZUL I ......................................................................................................... pag. 24
3.2 CAZUL II...........................................................................................................pag. 39
3.3 CAZUL III.........................................................................................................pag. 54
OBIECTIV 4 - PROCESUL DE ÎNGRIJIRE -
TEHNICI FOLOSITE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

4.1. TUBAJUL DUODENAL .......................................................................... pag. 70
4.2. RECOLTAREA SÂNGELUI ................................................................... pag. 74
4.3. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE.............................................. pag. 77
OBIECTIV 5 - CONCLUZII ...................................................................................... pag 82
III. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ pag 84
IV. A ANEXE ....................................................................................................... pag 85
3
MOTTO
"Sănătatea este o stare de echilibru bio - psiho - social, cultural si spiritual,

stare de autonomie si independenţă, fără a fi egală cu absenţa bolii sau a
infirmităţii".
VIRGINIA HENDERSON
I. INTRODUCERE ŞI MOTIVAȚIA LUCRĂRII
Cunoasterea unor notiuni generale despre boli este necesara atat pentru persoanele care
doresc sa exercite profesia in domeniul medico-sanitar dar si pentru cine doreste sa fie informat.
Marile victorii ale omului in lupta impotriva bolilor a facut ca astazi sa ne fie mai usor
in cunoasterea si tratarea lor. Amintim numai cateva din succesele obtinute care au schimbat
esential evolutia vietii: descoperirea agentilor patogeni, introducerea chimioterapiei, a
antibioticelor, etc.
Pe langa prevenirea si tratarea bolilor, un rol important il are nutritia. Conceptiile in

nutritie si dietetica si aplicatiile lor practice au evoluat considerabil in ultimii ani. S-a descoperit
rolul carantinei, s-au clasificat lipoproteinele dupa densitate, in domeniul aplicativ s-au realizat
numeroase tipuri de lapte praf avand compozitii variate pentru diferite necesitati si varste.
Profesia de asistentă medicală presupune: renunţare, răbdare, altruism, devotament,

bună dispoziţie, amabilitate, voiosie, prezenţă de spirit si constiinciozitate.
Pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea fizică, psihică si mentală care îl
părăseste vertiginos în momentele de suferinţă, asistenta medicală va trebui să întrunească mari
calităţi morale si umane, o deplină disponibilitate afectivă, dar si o bună si continuă pregătire
profesională.
Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla mai multe despre aceasta boala si anume
enterocolita acuta la pacient.
4
II. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
OBIECTIV 1 - NOŢIUNI GENERALE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE APARAT

DIGESTIV
1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

chimice ale alimentelor, adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus -
numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta -
numite glande anexe ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros în toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente,
care poarta diferite denumiri.
Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în

general au o structura asemanatoare.
5
STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din patru tunici care, de la exterior spre
interior sunt:
a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, în regiunea faringiana si
în portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului digestiv.
Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare
longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele
musculare circulare sunt asezate în interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului
digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se
relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul
faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
6
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal
pâna la orificiul anal, fiind în continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le
îndeplinesc segmentele respective.
Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar în restul
tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe
ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau ramificate sau în forma de acini. Ele
produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate (bolul alimentar), fie
pentru transformarile chimice ale alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite
mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de
protectie. Rolul în digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor
chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în limfa, sunt absorbite prin mucoasa,
care îndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.
În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi
daunatoare organismului. În felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a
esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul visceral, una din fetele peritoneului,
care înlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCALĂ
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin
orificiul bucal, iar în interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta
doua repliuri musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.
7
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat înapoia cavitatii
bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat
unde se încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la
esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Când este gol are aspectul unui tub
turtit, iar când trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 -2,5 cm. Porneste de la
partea inferioara a laringofaringelui, coborând vertical între coloana vertebrala si trahee, trece
prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul
esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla în cavitatea
abdominala, în partea stânga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus,

înainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu splina, în jos
cu colonul transvers, înainte cu peretele abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25
cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
8
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai îngusta a
stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre stânga, având o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în legatura cu esofagul si intestinul
subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, având
un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este
închis printr-un muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este
îndreptata spre intestin, formând valvula pilorica.
INTESTINUL SUBŢIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 -9 m.
Începe de la orificiul piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul
sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de
potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând sa-si
schimbe pozitia, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al
abdomenului.
Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se deschid: canalul pancreatic
(Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în
grosimea careia se afla ampula Vater.
9
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica,
unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. Începe de la unchiul
duodenojejunal si tine pâna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa între duoden si
intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit în jejun su
ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de
aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-
un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase îndoituri, anse
intestinale, în numar de 14 - 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a
abdomenului, deschizându-se în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula
ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si
se întinde de la valvula ileocecala pâna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de
circa 7 cm si merge descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat
pe partile marginale ale abdomenului, în jurul masei formulate de intestinul subtire, luând forma
literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formându-
se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua în jos si
medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
10
Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este
împartit în patru portiuni:
-colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a
ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.
-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la
splina, unde se îndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga si este
situat orizontal sau în forma literei "V";
-colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid,
în fosa iliaca stânga.
-colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa iliaca stânga si tine pâna în
dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport
cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.
Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente
- numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului
ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte decât
lungimea sa si din cauza aceasta îl cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau
ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului
gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale
colonului, pe când celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.
ABSORBŢIA INTESTINALĂ
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile
minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent de 90%
din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati
intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de
absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele
medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie,
selective, care se desfasoara împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica
mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa
11
intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului
subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora în sânge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin
mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia
glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul
cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre
sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a
intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind în acolo, Na +, Cl -, Ca 2+ ,
P 3 , Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile
(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar
lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de
consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. În
urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat în materii fecale solide, de consistenta
moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale,
nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în formarea si progresia
materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele vitamine:
vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc în prima parte a intestinului gros, datorita florei
bacteriene aerobe, formata în principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor
nedigerabile (celuloza), scindându-le pâna la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul
sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub
control cortical, determinând decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate în urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si
10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat
12
voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati
sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm.
Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un
calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula
rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile
rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt
uniform repartizate în pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un
mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce îi confera o mare mobilitate.
Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid în cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;
-se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si glande salivare mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata în cavitatea abdominala în partea superioara dreapta, imediat sub
diafragm, iar lobul sau stâng se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica;
-este asezat transversal în abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul
antero - posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu -
caramiziu (contine o mare cantitate de sânge).
1.2 NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE

Functiile aparatului digestiv constau în transformarea alimentelor în asa fel încât sa
poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge
si limfa la nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se înteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele
în tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în sânge si
limfa.
13
Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna cu unele substante care nu sunt
folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din
organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în înmuierea acestora.
Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite
digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si înmuiate. Dupa
aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta într-o farâmitare, adica o prefacere a
lor în particule cât mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor
alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite,
dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple, care pot
sa strabata peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale
glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând prin
componentele lor, în special apa si fermenti digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la
digerarea fizica a alimentelor, întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor,
contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de
apa a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu
natura alimentelor.
FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive.
Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin
simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica,
actioneaza numai asupra anumitor substante, provocând anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub
forma inactiva si sunt activate numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu o
anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se
grupeaza în:
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun
pâna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau
dizaharide) pe care le hidrolizeaza pâna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza,
transformându-le în glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea
se gasesc în stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura înaintarii alimentelor din cavitatea
bucala spre intestin.
OBIECTIV 2 - PREZENTARE GENERALĂ ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

14
2.1 DEFINIȚIE ȘI CAUZE
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt:
enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de
Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele
toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile
volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si
bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt
provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce
flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul
inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu
stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de
antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz
de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt
urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai
îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive,
pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara
sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
15
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele
secundare, cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele
la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie
alimentara si enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza,
tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a
intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari
nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb,
medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori,
enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor
anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta: deficit
eritrocitar de L glutamine - peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si
concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o
descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie
exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita,
enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa
rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii
celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.
2.2 SEMNE ȘI SIMPTOME
ENTEROCOLITA ACUTĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au
ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pâna la colici;
16
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urât
mirositoare;
-febra;
-frisoane.
În cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONICĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte,
dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare
nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
17
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspândirii infectiei.
2.3 INVESTIGAȚII, INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE
A. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAŢIE

Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea
complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila
(A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au
actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin
vena porta în ficat de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea
circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul
pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta
coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie
spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu
gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.
18
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii
de plastic).
Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru
aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de defecare.
-recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml
sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
-recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.
B. INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR

CU ENTEROCOLITĂ
B.1. INTERVENŢII AUTONOME ACORDATE PACIENŢILOR CU
ENTEROCOLITĂ
-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe cât se poate
izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai
echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de
tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-încurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei în privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA,
comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în
starea de sanatate a pacientului;
19
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de
vindecare;
-îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-însotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.
B.2. INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU

ENTEROCOLITĂ
-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie în scop explorator;
-în caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2 g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si îi
administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si
solutie glucozata în caz de deshidratare.
2.4 EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC
20
EVOLUŢIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În mod obisnuit simptomele regreseaza
în 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile
de exacerbare sunt declansate în majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta
anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci,
dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la
frig, infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni pâna la 2 - 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active.
Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent
enzimatic, stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.
COMPLICAŢII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si
sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
21
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI ENTEROCOLITEI CRONICE

Prognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-si capacitatea de munca, cu
exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea
suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele
norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este însa diferita atunci când exista defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei enterale.
Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine,
respectând evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu
reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este
lipsita de progresivitate.
Respectând anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica
la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.
În enterocolita glutenica, prognosticul se îmbunatateste radical, prin introducerea
regimului fara gluten.
În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. În prezent, se poate obtine
vindecarea clinica si cea morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Alimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu interdictii cât mai putine.
În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu
ceaiuri amare sau îndulcite cu zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez, supa de
morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.
Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau
supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.
Când exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se începe o dieta
cu un suport redus de glucide, dar cu administrare în exces de proteine.
22
Pentru a combate diareea se dau produse bogate în:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brânzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus aîn ratii
mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mâini si a
fructelor înainte de a consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B,
timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala
si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.
OBIECTIV 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU ENTEROCOLITĂ

CRONICĂ
23
3.1 CAZUL I
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R. CU ENTEROCOLITĂ

ACUTĂ
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Ortodox
Nationalitatea: Româna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Mălini, Jud. Suceava
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5 camere, salubre, bine încalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2
ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg;
-înaltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
24
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2022, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
25
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina în limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NNr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a respira si -frecventa respiratorie - -

a avea o buna normala vârstei 17 r/min,
circulatie respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari respiratorii
libere;
26
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
2 Nevoia de a bea si - -greata, varsaturi; -procesul

inflamator
de a mânca -crampe
abdominale; intestinal
-lipsa poftei de
mâncare
3 Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -procesul

multiple; inflamator
-transpiratii; intestinal
-risc de
deshidratare
4 Nevoia de a se misca - -adinamie; -discomfort

si a avea o buna abdominal
-crampe
postura
abdominale;
-varsaturi
5 Nevoia de a dormi si -pacientul doarme ore - -

de a se odihni suficiente de somn (6-8
ore) si are somn calm,
fara cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se trezeste
odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate - -

îmbraca si dezbraca îmbraca singur, îsi alege
vestimentatia în functie
de anotimp si stare
psihica
7 Nevoia de a-si - -usoara hipertermie -procesul

mentine temperatura - 38,3 0 C inflamator
corpului în limite
intestinal
normale
8 Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -

îngrijit, de a-si
-urechi de conformitate
proteja tegumentele si
normala, curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz,
gingii aderente dintilor si
roz;
-unghii taiate scurt,
27
îngrijite;
-pacientul are deprinderi
igienice normale, prezinta
aspect curat, îngrijit
9 Nevoia de a -functionarea adecvata a - -

comunica organelor de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre
sine
10 Nevoia de a actiona -are convingeri fata de - -

conform propriilor realitate;
convingeri si valori
-pacientul face rugaciuni
la masa si seara
11 Nevoia de a fi -pacientul ia singur - -

preocupat în privinta decizii;
realizarii
-uneori îsi manifesta si
stari de bucurie
12 Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea

pericolele alterata tranzitului
intestinal
13 Nevoia de a învata -pacientul prezinta - -

cum sa-si pastreze dorinta de a învata despre
sau sa-si recupereze cum sa-si recapete starea
sanatatea de sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
14 Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în sine;

pacientul nu se
-frica de
poate recrea, fiind
complicatii
preocupat de
vindecare
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
28
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor
fundamentale pentru o perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema
medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului
(când poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei în 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor
în decurs de 2 zile.
2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate
optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de îngrijire;
29
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru
examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI A.R.

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

dependenta Autonome Delegate
1.Durere -pacientul sa -amplasez pacientul -se efectueaza 17.11.2022

beneficieze în salon, în functie ecografie
abdominala T.A=125/70 mm Hg
de starea sa, abdominala în scop
de conditii de
afectiune explorator; R=18 r/min
microclimat
receptionate;
-recoltez produse T=38,3 0 C
si mediu
-asigur conditii de biologice de la
securizat; Ficat cu dimensiuni
mediu pacient;
usor marite.
-pacientul sa fie
adecvate, fara -recoltez sânge
investigat si Colecist moderat,
curenti de aer, surse pentru
tratat destins, cu pereti
de infectie, hemoleucograma,
corespunzator hiperecogenici, ciudat,
zgomote ionograma,
diagnosticului septat incomplet.
deranjante; transaminaze
si zilei de
bilirubinemie; -Glicemie 105 mg/dj
boala; -masor functiile
vitale ale-examen -Sidermie 59,0
pacientului (P, R, T,coprocultura si micrograme %
T.A), diureza, coproparazitologic;
-VSH 76 mm/h
scaun, greutate
-însotesc bolnavul
corporala; -Timp de protombina
la explorari;
14 sec
-calculez bilantul
-administrez
ingesta-excreta; -Fibrinogen 850 mg %
medicamente
-observ orice prescrise de medic. Amilazemie 9 U/l
modificare aparuta
-Uree 38,4 mg/dl
în starea
bolnavului la F.O.;
-pregatesc pacientul
pentru orice
30
explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;
-transport probele
de laborator în
sectorul clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 17, 18.11.2022

a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia
-pacientul încearca sa
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin medicului:
se adapteze la noul sau
deshidratare în 24-48 ore; regim hidric 24-48
-Scobutil 1x2 f/zi; rol, declara ca durerea
ore (apa si zeama
-pacientul sa nu nu mai este chiar asa
de orez), apoi-Algocalmin 1x2
devina sursa de de evidenta.
regim alimentar de f/zi;
infectie pentru
tranzitie, orez fiert 19,20.11.2022
alte persoane -Papaverina 1x2
în apa, brânza de
pe toata f/zi; -pacientul îsi reia
vaci, carne fiarta;
perioada încet-încet functia
-Amoxicilina 500
internarii; -observ instalarea digestiva
mg la 8 ore
unor reactii adverse
-pacientul sa fie 21,22.11.2022
la administrarea -Metoclopramid
supravegheat
medicamentelor 1x2 f/zi -stare generala
atent pe tot
ameliorata
timpul
internarii; T Hewell = 230 sec
-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa în
circa 10 zile
-pacientul sa fie -explorez nivelul de Administrez la TGO=25U/L

alimentat cunostinte al indicatia
TGP=30U/L
conform pacientului despre medicului:
diagnosticului alimente, modul lor Chol=161 mg/dl
-Scobutil 1x2 f/zi;
si zilei de de preparare si
TRG=100 mg/dl
boala, pe tot despre respectarea -Algocalmin 1x2
parcursul meselor; f/zi; Creatinina=0,93 mg/dl
spitalizarii
-permit pacientului -Papaverina 1x2 Na=132 mmol/l
sa-si aleaga f/zi;
K=3,9 mmol/l
alimentele în
-Amoxicilina 500
functie de Cl=203 mmol/l
mg la 8 ore
preferinte, dar sa
31
respecte indicatiile -Metoclopramid Ex. Urina:
medicului 1x2 f/zi
Densitate=1015
(regimul);
Ph=5
-reechilibrez
hidroelectrolitic Leu=neg
pacientul prin
Nitrati=steril
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama Rare epitelii, rare
de orez), apoi oxalatii de calciu
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert
în apa, brânza de
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale,
dupa 8-10 zile se
pot introduce
laptele si
mezelurile
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 17.11.2022

varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
-pacientul prezinta
confort fizic în pacientului;
greturi si varsaturi
urmatoarele 3
-mentin igiena
zile, iar 18,19.11.2022
tegumentelor, a
disparitia diarei
lenjeriei; -pacientul declara o
în timp de 1-2
îmbunatatire a starii
zile; -administrez
generale
tratamentul
-pacientul sa fie
antispastic 20, 21.11.2022
echilibrat
psihic în decurs -pacientul nu mai
de 3 zile; prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2022
-stare generala buna
-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator
si la ore fixe;
-calculez ratia
calorica 24 ore în
functie de activitate
si vârsta
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.11.2022

recapete pentru examen
32
echilibrul bacteriologic -pacientul prezinta
hidric si (coprocultura); stare de sanatate
nutritional alterata, cu diaree
-mentin permanent
în 1-2 zile legatura cu 18, 19.11.2022
apartinatorii
-pacientul simte o
pacientului;
ameliorare, nu mai
-încurajez prezinta scaune
permanent;
20,21, 22.11.2022
-educ membrii
-stare de sanatate buna
familiei în privinta
dietei
5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 17.11.2022

prezinte corpului si notez în tratament
-pacientul prezinta
temperatura foaia de antiinfectios
hipertermie (38,3 0 C)
corporala în temperatura; recomandat de
limite normale medic 18, 19, 20.11.2022
-supraveghez
în 1-2 zile
manifestarile de temperatura în limite
deshidratare, normale
aspectul
21, 22.11.2022
tegumentelor,
diureza, pulsul, temperatura în limite
T.A., normale
comportamentul
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent

echilibrat pacientul,
psihic în decurs încurajându-l;
de 3 zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta în starea de
sanatate a
pacientului;
-încurajez pacientul
sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile 17.11.2022

fata de pericole. satisfaca singur de prevenire a
33
Risc de nevoile în infectiilor -pacientul respecta
transmitere a decurs de 3 noscomiale; regulile de igiena
infectiei zile;
-educ pacientul cu 18, 19.11.2022
-pacientul sa nu privire la masurile
-pacientul se
devina sursa de de prevenire a
conformeaza regulilor
infectie pentru infectiilor
de igiena
alte persoane
pe toata durata 20, 21, 22.11.2022
internarii
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de 17.11.2022

a se odihni. doarma ore favorizare a
pacientul nu prezinta
suficiente de somnului,
9.Deficit de interes pentru
somn si sa se semiobscuritate;
cunostinte cunostinte
trezeasca
medicale -rog ceilalti membri medicale18,19.11.2022
odihnit în
ai echipei de
decurs de 2-3 -pacientul întreaba
îngrijire sa
zile despre tratament,
procedeze
modalitati de
asemanator pentru
recuperare a sanatatii
a ajuta pacientul sa
se odihneasca; 20, 21, 11.2022
-la ora de vizita a -pacientul a
pacientilor de catre demonstrat ca a
medic va fi externat acumulat cunostintele
medicale din spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.
1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
34
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se

etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte extra imediat dupa
chimioteraia piramidale, interventii
antitumorala, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
-poate
functionala a
simula
stomacului si
secretia de
duodenului,
prolactina,
profilaxia greturilor
producând
si vomelor
galactoree
postoperatorii,
usurarea intubarii -poate
interstinale când produce
pilorul este dificil dureri
de trecut, sughit, abdominale
migrena diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopernie,

dureri, inclusiv alergice alergie la pirazoli
post-operatorii, cutanate,
colici renale si leocupernie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii

litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
35
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenorice,
anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,

post-operatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic Hiposali- -glaucom;

predominant pe vatie,
-abdomen acut
aparatul digestiv, somnolen-
cai urinare, uter ta, diminu-
area
reflectivi-
tatii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11

9 ml sânge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30 11 - 160 11

sânge + 1 ml oxalat 21 30 11
3.Colesterolemie Punctie venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00

vacutainer cu dop rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora

sânge + 0,4 ml citrat de
7 - 13 mm/2 ore
Na
5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l

sânge pe sticlute K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10 m Eq/l
heparinate
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
36
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % 94 mg %
sânge sau 2 ml sânge + 4
ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg 241 mg %

sânge + 0,5 ml citrat de
Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg 815 mg %

ml sânge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.

ml sânge
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %

ml sânge
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin Negativa Negativa

punctie venoasa pe
mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

punctie venoasa 5 - 10
ml sânge
13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii

Ph acid -frecvente leucocite
Densitate 1010 - -numeroase hematii
1025
Urdulinogen: normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a -negativa -negativa
organelor genito -
urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar într-o eprubeta
sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în -negativa -negativa

recipiente sterile
speciale, din trei locuri
diferite
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
37
Data externarii: 22.11.2022
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 27 ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent
bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua
de rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de
urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
38
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din
complexul B timp de 5-7 zile.
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10
minute.
3.2 CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Româna
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Leucușești, jud. Suceava
Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3 camere,
baie, bucatarie, salubre, bine încalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna, toaleta cavitatii bucale de 2
39
ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 în 2
saptamâni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
Înaltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativa normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vârsta de 8 ani
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
40
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2022, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite normale
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV ȘI ANEXE:
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
41
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

dificultate
crt. fundamentala independenta dependenta
1 -Nevoia de a respira -frecventa respiratorie - -

vârstei 20 r/min;
si de a avea o buna
circulatie -respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-amplitudine normala,
egala de ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a - -greata; -proces

mânca inflamator
-varsaturi;
intestinal
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mâncare
3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -proces

multiple; inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
4 -Nevoia de a misca si a - -adinamie; -discomfort

avea o buna postura abdominal
-durere
abdominala
42
difuza;
-varsaturi
5 -Nevoia de a dormi si a se -pacientul doarme ore - -

odihni suficiente de somn 6-9
ore si are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme cu
usurinta si se trezeste
odihnit
6 -Nevoia de a se îmbraca si -pacientul se poate - -

dezbraca îmbraca singur;
-îsi alege vestimentatia în
functie de anotimp, stare
psihica si mai ales
adecvata vârstei
7 -Nevoia de a-si mentine - -usoara -proces

temperatura corpului în hipertermie, inflamator
limite normale 37,8 0C intestinal
8 -Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -

îngrijit, a-si proteja
-urechi de conformitate
tegumentele si mucoasele
normala, curate;
-cavitate bucala, nas, cu
mucoasa umeda si roz,
gingii aderente la dinti si
roz;
-unghii taiate scurt,
îngrijite;
-pacientul are deprinderi
normale, prezinta aspect
curat, îngrijit;
9 -Nevoia de a comunica -functionarea adecvata a - -

organelor de simt;
-debitul verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre
sine
10 -Nevoia de a actiona -are convingeri personale - -

conform propriilor fata de realitate;
convingeri si valori
-foloseste obiecte
religioase personale;
43
-pacientul face rugaciuni
seara
11 -Nevoia de a fi preocupat -pacientul ia singur - -

în privinta realizarii decizii;
-uneori îsi manifesta
starile sufletesti;
-este singur ca se va face
bine si-si va duce viata
normal
12 -Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea

pericolele alterata tranzitului
intestinal
13 -Nevoia de a învata sa-si -pacientul prezinta - -

pastreze sau sa-si dorinta de a învata despre
recupereze sanatatea cum sa-si recapete starea
de sanatate;
-acumuleaza cu usurinta
cunostintele medicale
14 -Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în

pacientul nu se sine, frica de
poate recrea, fiind complicatii
preocupat de
vindecare
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENŢIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S.
44
fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema
(când poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori
si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de
deshidratare si de anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de
probleme.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.

OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei în timp
de 1-2 zile;
45
INTERVENŢII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate
optima - 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI R.S.

1.Durere -pregatirea -amplasez -recoltez sânge 20.11.2022

conditiilor de pacientul într-un pentru
abdominala -pacientul prezinta
îngrijire; salon luminat, hemoleucograma,
stare alterata de
linistit, fara ionograma,
-pacientul sa sanatate, dar
factori transaminaze,
prezinte colaboreaza cu echipa
perturbatori - pe bilirubinemie;
disparitia de îngrijire
cât se poate de
durerii în -examen
izolat, macar cu 21, 22.11.2022
câteva zile; coprocultura si
un paravan;
coproparazitologi -pacientul prezinta o
-pacientul sa
-acopar patul c ameliorare a starii de
fie alimentat
pacientului cu sanatate, scaunele
corespunzator
musama si aleza; diareice s-au rarit
diagnosticului
si zilei de -linistesc 23.11.2022
boala, pe tot pacientul,
-starea de sanatate a
timpul comunicând
pacientului s-a
internarii; permanent cu el;
îmbunatatit
-pacientul sa -asigur
24.11.2022
fie investigat si mediu securizant
tratat si conditii de -pacientul prezinta
corespunzator microclimat; stare de sanatate buna
diagnosticului
-supraveghez
pe timpul
scaunul,
internarii
frecventa,
consistenta;
-supraveghez
durerile
abdominale
2.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 20.11.2022

varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
-pacientul prezinta
comfort fizic pacientului;
greturi si varsaturi
în urmatoarele
-mentin igiena
46
3 zile, iar tegumentelor, a 21, 22.11.2022
disparitia lenjeriei;
-pacientul declara o
diareei în timp
-administrez îmbunatatire a starii
de 1-2 zile;
tratamentul generale
-pacientul sa antispastic
23.11.2022
fie echilibrat
psihic în -pacientul nu mai
decurs de 3 prezinta greturi sau
zile varsaturi
24.11.2022
3.Diaree -pacientul sa-si -recoltez - 20.11.2022

recapete produsele pentru
-pacientul prezinta
echilibrul examen
stare de sanatate
hidric si bacteriologic;
alterata, cu diaree
nutritional în
-mentin
1-2 zile 21, 22.11.2022
permanent
legatura cu
apartinatorii
-pacientul simte o
pacientului;
ameliorare, nu
-recomand simtitor;
pacientului poziti
-scaunele sunt de
a antalgica de
consistenta
diminuare a
semisolide;
durerilor
23.11.2022
-stare de sanatate
buna
4.Dificultate de -pacientul sa -reechilibrez Administrez la 20.11.2022

a se alimenta si fie echilibrat hidroelectrolitic indicatia
-pacientul încearca sa
hidrata - risc de hidroelectroliti pacientul, prin medicului:
se adapteze la noul
deshidratare c în 24-48 ore; regim hidric 24-
-Scobutil, sau rol, declara ca
48 ore (apa si
-pacientul sa Algocalmin durerea nu mai este
zeama de orez);
nu devina Papaverina câte chiar asa de evidenta.
sursa de -regim alimentar o fiola din fiecare
21, 22.11.2022
infectie pentru de tranzitie, orez în injectie,
alte persoane fiert în apa, intramuscular; -pacientul înca nu se
pe toata brânza de vaci, poate alimenta
-Furazolidon
perioada carne fiarta, ou normal, se simt slabit
4x1 /zi
internarii; fier moale; dupa
23.11.2022
8-10 zile se pot
-pacientul sa
introduce laptele -pacientul începe sa
fie
si mezelurile manânce în cantitati
supravegheat
mici, respectând
atent pe tot
47
timpul indicatiile medicului;
internarii; mai prezinta scaune
apoase
-pacientul sa
aiba o 24.11.2022
alimentatie
-stare de sanatate
completa în
buna
circa 10 zile
5.Hipertermie -pacientul sa -masor -administrez 20.11.2022

prezinte temperatura tratament
-pacientul prezinta
temperatura corpului si notez antiinfectios
hipertermie (38 0C
corporala în în foaia de recomandat de
)
limite normale temperatura; medic
în 1-2 zile 21, 22.11.2022
-supraveghez
manifestarile de -termperatura în
deshidratare, limite normale
aspectul
23, 24.11.2022
tegumentelor,
diureza, pulsul, -temperatura în limite
T.A., normale
comportamentul
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa -sustin permanent - 20.11.2022

fie echilibrat pacientul,
-pacientul este anxios
psihic în încurajându-l;
decurs de 3 21, 22.11.2022
-calculez bilantul
zile;
ingesta-excreta; -pacientul începe sa-
si revina, nu mai este
-observ
speroat
permanent starea
pacientului si 23, 24.11.2022
raportez
meidcului orice
modificare
aparuta în starea
de sanatate a
acestuia;
-încurajez
pacientul sa-si
exprime temerile
si ai dau exemple
de cazuri care s-
au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitat -pacientul sa-si -respect masurile 20.11.2022

e fata de satisfaca de prevenire a -pacientul respecta
pericole. Risc singur nevoile infectiilor
48
de transmitere a în decurs de 3 noscomiale; regulile de igiena
infectiei zile; 21, 22.11.2022
-educ pacientul cu
-pacientul sa privire la masurile -pacientul se
nu devina de prevenire a conformeaza regulilor
sursa de infectiilor de igiena
infectie pentru 23, 24.11.2022
alte persoane
pe toata durata -stare generala
ameliorata
internarii
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 20.11.2022

a se odihni. doarma ore favorizare a
-pacientul prezinta
suficiente de somnului,
scaune diareice, ceea
somn si sa se semiobscuritate;
ce îl împiedica sa se
trezeasca
-rog ceilalti odihneasca
odihnit în
membri ai echipei
decurs de 2-3 21, 22.11.2022
de îngrijire sa
zile
procedeze -pacientul se simte
asemanator pentru mai linistit, spune ca
a ajuta pacientul a reusit sa doarma
sa se odihneasca;
23, 24.11.2022
-la ora de vizita a
-pacientul doarme
pacientului de
normal
catre medic,
acesta din urma îl
anunta ca în ziua
urmatoare va fi
externat
9. Deficit de -pacientul sa -explic - 20.11.2022

cunostinte capete pacientului orice
-pacientul nu prezinta
medicale cunostinte tehnica
interes pentru
medicale în întreprinsa,
cunostinte medicale
termen de 24 scopul si
ore si sa importanta ei în 21, 22.11.2022
prezinte procesul de
-pacientul întreaba
întelegerea lor vindecare;
despre tratament,
-îi detaliez modalitati de
regimul pe care recuperare a sanatatii
trebuie sa-l
23, 24.11.2022
urmeze pentru
recuperarea starii -pacientul a
de sanatate; demonstrat ca a
acumulat cunostinte
-fac educatie
medicale din spital
pentru sanatate si
cu membri
familiei;
49
-fac demersurile
necesare
externarii;
-însotesc
pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.

Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere
abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte
buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent
bilateral R=18r/min;
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);
-inapetenta;
50
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan,
administrarea antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
1.Denumire 2.Doza 3.Doz 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica a pe indicatii adverse
24 ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana larga,
cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
51
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se

etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte imediat dupa
chimioteraia extrapirami- interventii
antitumorala, dale, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
-poate
functionala a
simula
stomacului si
secretia de
duodenului,
prolactina,
profilaxia greturilor
producând
si varsaturilor
galactoree;
postoperatorii,
usurarea intubarii -poate
intestinale când produce
pilorul este dificil dureri
de trecut, sughit, abdominale,
migrena diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,

postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii

renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,

postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
52
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva- -glaucom;
predominant pe tie,
-abdomen acut
aparatul digestiv, tahicardie,
cai urinare, uter somnolenta,
diminuarea
reflectivita-
tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11

oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora

ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m

serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
Cl - =94-111 m Eq/l
mEq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7
Fe 3+ =80-120 y% mEq/l
I 1 =3-8y% Fe 3+ =100 m
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %

ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %

ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %

53
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa

venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

- 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii

urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal
hematii
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa

genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite
3.3 CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.T. CU ENTEROCOLITĂ

ACUTĂ:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vârsta: 54 ani
54
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Româna
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Dolhasca, jud. Suceava
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si
baie, salubre, bine încalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
Conditii de munca: bune
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2
ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-înaltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate gustativa normala
-somnul: normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;
55
-eliminari - mictiuni fiziologice normale;
-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara importanta
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi,
varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2022
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
56
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
Aparat digestiv si anexe:
-tranzit intestinal alterat;
-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a -frecventa respiratorie normala - -

respira si vârstei 22 r/min, respiratii ritmice,
fara zgomote patologice;
a avea o buna
circulatie -miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala, de
ambele hemitorace.
2 Nevoia de a - -greata, varsaturi; -procesul

bea si inflamator
-durere abdominala
de a mânca colicativa; intestinal
-lipsa poftei de
mâncare
57
3 Nevoia de a - -scaune apoase si -procesul
elimina multiple; inflamator
-transpiratii; intestinal
-risc de deshidratare
4 Nevoia de a se - -adinamic; -disconfort

misca si a avea abdominal
-durere abdominala
o buna postura
colicativa;
-varsaturi
5 Nevoia de a -pacientul doarme ore suficiente de - -

dormi si de a se somn (8 ore) si are somn calm, fara
odihni cosmaruri, adoarme cu usurinta si
se trezeste odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate îmbraca singur, - -

îmbraca si îsi alege vestimentatia în functie de
dezbraca anotimp si stare psihica
7 Nevoia de a-si - -T=37,9 0 C masurata -posibil

mentine sub axila proces
temperatura infectios
corpului în
limite normale
8 Nevoia de a fi -par curat, îngrijit; - -

curat, îngrijit,
-urechi de conformitate normala,
de a-si proteja
curate;
tegumentele si
mucoasele -cavitate bucala, nas cu mucoasa
umeda si roz, gingii roz, aderente
dintilor;
-unghii taiate scurt, îngrijite;
-pacientul are deprinderi igienice
normale
9 Nevoia de a -functionarea adecvata; - -

comunica
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine
10 Nevoia de a -are convingeri personale, pe care si - -

actiona le respecta;
conform
-citeste carti, poarta discutii cu
propriilor
colegii de camera si cu echipa;
convingeri si
valori -pacientul îsi respecta valorile
58
religioase
11 Nevoia de a fi -pacientul este optimist în privinta - -

preocupat în vindecarii;
privinta
-uneori îsi manifesta si stari de
realizarii
bucurie;
-el spune ca boala lui este ceva
trecator
12 Nevoia de a - -starea generala alterata -alterarea

evita pericolele tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T.

fundamentale si de aceea este internat în spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema
(când poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de
deshidratare si alte complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.

3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
59
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp
de 1- 2 zile;
3.2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate
optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de îngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru
examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

1.Durere -pregatirea -plasez pacientul într- -recoltez sânge 24.11.2022

conditiilor de un salon luminos, pentru
abdominala Pacientul
îngrijire; linistit, fara factori hemoleucograma,
prezinta stare
perturbatori, pe câte se ionograma,
-pacientul sa alterata de
poate izolat, macar cu transaminaze
60
prezinte un paravan daca nu se bilirubinemie; sanatate, dar
disparitia durerii poate o rezerva colaboreaza
-examen
în câteva ore; separata pentru el; cu echipa de
coprocultura si
îngrijire.
-pacientul sa -acopar patul coproparazitologic
beneficieze pacientului cu musama 25.11.2022
si traversa;
De un mediu Pacientul
confortabil si -linistesc pacientul, prezinta o
securizant pe tot comunicând permanent ameliorare a
timpul cu el; starii de
internarii; sanatate,
-asigur mediu
scaunele
-pacientul sa fie securizant si conditii de
diareice s-au
alimentat microclimat;
rarit.
corespunzator
-supraveghez scaunul,
diagnosticului si 26.11.2022
frecventa, consistenta;
a zilei de boala
Starea de
pe tot parcursul -supraveghez durerile
sanatate s-a
internarii; abdominale;
îmbunatatit
-recomand pacientului
Scaunul de
pozitia antalgica de
2/zi, de
diminuare a durerilor
consistenta
aproape
normala
27.11.2022
Stare generala
buna
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 24,

a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului: 25.11.2022
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim
-Scobutil -pacientul
deshidratare în 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si
+Algocalmin + încearca sa se
zeama de orez), apoi
-pacientul sa nu Papaverina câte o adapteze la
regim alimentar de
devina sursa de fiola din fiecare în noul sau rol,
tranzitie, orez fiert în
infectie pentru injectie declara ca
apa, brânza de vaci,
alte persoane pe intramusculara; durerea nu
carne fiarta, ou fiert
toata perioada mai este chiar
moale; dupa 8 - 10 zile Furazolidon 4x1/zi
internarii; asa de
se pot introduce laptele
evidenta.
-pacientul sa fie si mezelurile.
supravegheat 26.11.2022
atent pe tot
-stare
timpul
generala buna
internarii;
simtitor;
-pacientul sa
-scaunele sunt
aiba o
de consistenta
alimentatie
61
completa în semisolida
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul fizic si - 24.11.2022

varsaturi aiba o stare de psihic al pacientului;
-pacientul
confort fizic în
-mentin igiena prezinta
urmatoarele 3
tegumentelor, a greturi si
zile, iar
lenjeriei; varsaturi
disparitia
diareei în timp -administrez 25.11.2022
de 1-2 zile; tratamentul antispastic
-pacientul
-pacientul sa fie declara o
echilibrat psihic îmbunatatire a
în decurs de 3 starii generale
zile;
26.11.2022
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 24.11.2022

recapete pentru examen
-scaune
echilibrul hidric bacteriologic
diareice
si nutritional în (coprocultura);
multiple
1-2 zile
-mentin permanent
25,
legatura cu
26.11.2022
apartinatorii
pacientului; -frecventa
scaunelor s-a
-încurajez permanent
mai redus
pacientul;
-educ membrii familiei
în privinta dietei
5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 24.11.2022

prezinte corpului si notez în tratament
-hipertermie
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios
(37,9 0 C)
corporala în recomandat de
-supraveghez
limite normale medic 25,
manifestarile de
în 1-2 zile 26.11.2022
62
deshidratare, aspectul -termperatura
tegumentelor, diureza, corporala în
pulsul, T.A., limite
comportamentul normale
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 24.11.2022

echilibrat psihic pacientul, încurajân-
-pacientul
în decurs de 3 du-l;
este anxios
zile;
-calculez bilantul
25,
ingesta-excreta;
26.11.2022
-observ permanent
-pacientul
starea pacientului si
începe sa-si
raportez medicului
revina, nu mai
orice modificare
este speriat
aparuta în starea de
sanatate a pacientului;
-încurajez
pacientul sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri care
s-au recuperat foarte
repede
7.Vulnerabili- -pacientul sa-si -respect masurile de - 24.11.2022

tate fata de satisfaca singur prevenire a infectiilor
-pacientul
pericole. nevoile în noscomiale;
respecta
decurs de 3 zile;
Risc de -educ pacientul cu regulile de
transmitere a -pacientul sa nu privire la masurile de igiena
infectiei devina sursa de prevenire a infectiilor
25.11.2022
infectie pentru
alte persoane pe -pacientul se
toata durata conformeaza
internarii regulilor de
igiena
26.11.2022
-stare
generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 24.11.2022

a se odihni. doarma ore favorizare a somnului,
-pacientul
suficiente de semiobscuritate;
prezinta
somn si sa se
-rog ceilalti membri ai scaune
trezeasca
echipei de îngrijire sa diareice, ceea
odihnit în
procedeze asemanator ce îl
decurs de 2-3
pentru a ajuta pacientul împiedica sa
63
zile sa se odihneasca; se odihneasca
-la ora de vizita a 25.11.2022
pacientilor de catre
-pacientul se
medic, acesta îl anunta
simte mai
ca mâine va fi externat
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2022
-pacientul
doarme
normal
9.Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 24.11.2022

cunostinte capete orice tehnica
-pacientul nu
medicale cunostinte întreprinsa, scopul si
prezinta
medicale în importanta ei în
interes pentru
termen de 24 procesul de vindecare;
cunostinte
ore si sa
-îi detaliez regimul pe medicale
prezinte
care trebuie sa-l
întelegerea lor 25.11.2022
urmeze pentru
în decurs de 2
recuperarea starii de -pacientul
zile
sanatate; întreaba
despre
-fac educatie pentru
tratament,
sanatate si cu membri
modalitati de
familiei;
recuperare a
-fac demersurile sanatatii
necesare externarii;
26.11.2022
-însotesc pacientul la
-pacientul a
garderoba;
demonstrat ca
-predau pacientul a acumulat
apartinatorilor cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.

Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
64
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent
bilateral, R=20 r/min;
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua
de rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de
urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor
înainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;
65
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:
Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.
1.Denumire 2.Doz 3.Doz 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicati

a a pe indicatii adverse i
unica 24 ore
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismel
e enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai
la nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
- ca urmare nu
apar efecte
secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
66
2.METOCLOPRAMI 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate produce -nu se
D etiologie variata, efecte administreaza
preventiv în extrapiramidale imediat dupa
(fiole)
chimioterapia , mai frecvent la interventii
antitumorala, copii, tineri si chirurgicale pe
gastropareza batrâni; abdomen
diabeticilor,
-poate simula
adjuvant în
secretia de
explorarea
prolactina,
functionala a
producând
stomacului si
galactoree;
duodenului,
profilaxia -poate produce
greturilor si dureri
vomelor abdominale,
postoperatorii, diaree
usurarea intubarii
intestinale când
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,

dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole)
postoperatorii, leucopenie si
colici renale si noduli cutanati
biliare
4.PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii

renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
5.ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,

dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole)
postoperatorii, leucopenie,
colici renale si noduli cutanati
biliare
67
6.SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva-tie, -glaucom;
predominant pe tahicardie,
(fiole) -abdomen acut
aparatul digestiv, somnolenta,
cai urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11

oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora

ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m

serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
Cl - =94-111 m Eq/l
m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7
Fe 3+ =80-120 y% m Eq/l
I 1 =3-8y% Fe 3+ =100 m
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %

ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %

ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %

simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa

68
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

5 - 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii

urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal
hematii
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa

genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite
69
OBIECTIV 4 - PROCESUL DE ÎNGRIJIRE - TEHNICI FOLOSITE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
4.1. TUBAJUL DUODENAL
TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta în introducerea unei

sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C),
suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune
directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se
vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul
pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITĂŢI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu
continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
70
PREGĂTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hârtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii.
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemâncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
71
EXECUŢIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mâini;
-îmbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin cavitatea
bucala sau nazala pâna în faringe;
-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când
oliva trece în esofag;
-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara,
moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;
-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,
coapsele flexate pe bazin;
-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire
a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);
-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa
circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a
ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a
ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate
fi extras daca ea se afla în stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita
impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A,
coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare
închisa castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de
cultura pentru examen bacteriologic;
72
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C,
hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu
o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica
scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.
Îngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se îndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul în pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de varsatura;
-încolacirea sondei în stomac;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului
Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);
-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si
deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;
-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina,
solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ½ ore).
73
4.2. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA,

Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar
dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze
spuma în timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace
pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intra-
musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse
substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea
recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului
pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.
În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de
calibru mai mic decât la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru
diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de
executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal, însa
daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante pentru
pacient.
74
C.Pregatirea asistentei la tehnica:
Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se face badijonarea mâinilor cu alcool de
70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si îmbraca manusile
sterile.
În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si în
functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit
pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea
venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgicala
pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si
se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu
musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie
si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot acest
timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a
bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge la
metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic
cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului înspre
cot spre sensul circulatiei de întoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a
plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna
stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde
pielea, fixându-se astfel vena în momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus.
Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia de
cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în lumenul
vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a
asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
75
Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari
lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon
îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient separat
si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala
mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.
În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi
ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un
cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în
functie de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:
1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica punga cu
gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se
observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta:
-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece
fata;
-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;
-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sângelui
n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita
pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
76
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml
sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
4.3. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat,
din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul
macroscopic în conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale,
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii
din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce
acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a
falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu
ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROBĂ
77
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material
asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica
curenta.
Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este
necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.
În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie
identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne
(fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de
alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor
alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIŢIE CANTITATE

Dimineata -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g
Ora 10.00 Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
Prânz -perisoare prajite -125 g
-piure de cartofi -200 g
-unt -10 g
-lapte -100 ml
Ora 16.00 -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g
Cina Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
78
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul tubului
digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc
flora intestinului gros normal.
În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 - 200
g de materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta
pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru
cu diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8
- 7,3.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI BIO - CHIMICE

Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de sânge simplu sau 2 ml sânge + 4
ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%
2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0
5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat
de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde
Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11
6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara în lobul
urechii, respectiv în degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru, lame de
sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, într-o
sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
79
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie
capilara.
ETAPE DE EXECUŢIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu câmp steril se aseaza:
seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese uro,
manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata
recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar
o mica întepatura, ca de tântar.
Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi este
teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si
sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.
Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile.
Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 -
0
20 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.
Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a lui
si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari si
la copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:
Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui într-un vas cu apa calda sau
masam usor locul de punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm.
Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete
pregatite sau cu hârtia de filtru.
80
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le
contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala, apoi
pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre
capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui
pacientului sau un numar de ordine.
9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool, pentru
care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat la
laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1
6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1
81
OBIECTIV 5 - CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colonului.

Am avut sub îngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita
acuta.
Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna.
82
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul în vârsta de 27 Pacientul în vârsta de 49 ani internat Pacientul în vârsta de 54 ani

ani, internat pentru stare de pentru stare de sanatate accentuat internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, alterata, greata, voma, durere sanatate alterata, greata,
voma, paloare. abdominala difuza, scaune apoase voma, durere abdominala
multiple si paloare. colicativa, scaune apoase
În urma consultului clinic se
multiple si paloare.
fixeaza diagnosticul În spital se efectueaza examene
clinice si paraclinice în urma carora În spital se efectueaza
se fixeaza diagnosticul. examene clinice în urma
carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI:

-regim alimentar echilibrat, -respectarea regulilor de igiena atât -regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor personala cât si alimentara; conform indicatiilor
medicului; medicului;
-evitarea consumului de afumaturi;
-consumul de apa numai de -consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil la surse sigure, este posibil
apa plata; -evitarea consumului de oua care nu apa plata;
au pe ele data expirarii;
-sa spele ouale înainte de a -fierberea carnii înainte de
le sparge, cu apa, detergent -prezentarea periodica la medicul de preparare si procurarea ei
si sa nu consume mai ale familie; numai de la surse autorizate;
oua de rata;
-revenirea si acutizarea simptomelor -evitarea consumului de
-fierberea carnii înainte de impune prezentarea de urgenta la conserve;
preparare si procurarea ei medic.
numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte
-evitarea consumului de
ce nu prezinta calitati
conserve;
organoleptice
-evitarea afumaturilor; corespunzatoare;
-evitarea produselor din -respectarea tratamentului
lapte ce nu prezinta calitati medicamentos;
organoleptice
-control periodic la medicul
corespunzatoare;
de familie;
-respectarea tratamentului
-revenirea, acutizarea si
medicamentos, control
prezenta si la alti membri ai
periodic la medicul de
familiei, impune de urgenta
familie, revenirea,
prezentarea la medic
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala ameliorata Stare generala buna Stare generala buna
83
III. BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura
Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura
Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala româneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu
Borundel - Bucuresti - Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.
84
V. ANEXE
TUBUL DIGESTIV
85
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCALĂ
FARINGELE
STOMACUL
86
INTESTINUL SUBŢIRE
INTESTINUL GROS
ETIOPATOLOGIE
87

Ingrijirea Pacientului Cu Enterocolita Acuta - Apetrei Dana

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ingrijirea Pacientului Cu Enterocolita Acuta - Apetrei Dana

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

“ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

I. INTRODUCERE ŞI MOTIVAŢIA LUCRĂRII .............................................. pag. 4

OBIECTIV 1 - NOȚIUNI GENERALE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE APARAT DIGESTIV

OBIECTIV 2 - PREZENTARE GENERALĂ ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

2.1 DEFINIȚIE ȘI CAUZE ................................................................................... pag. 15

2.3 INVESTIGAȚII, INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE................ pag. 18

OBIECTIV 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU ENTEROCOLITĂ

OBIECTIV 4 - PROCESUL DE ÎNGRIJIRE -

TEHNICI FOLOSITE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

OBIECTIV 5 - CONCLUZII ...................................................................................... pag 82

III. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ pag 84

IV. A ANEXE ....................................................................................................... pag 85

"Sănătatea este o stare de echilibru bio - psiho - social, cultural si spiritual,

I. INTRODUCERE ŞI MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Pe langa prevenirea si tratarea bolilor, un rol important il are nutritia. Conceptiile in

Profesia de asistentă medicală presupune: renunţare, răbdare, altruism, devotament,

OBIECTIV 1 - NOŢIUNI GENERALE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE APARAT

1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus,

Intestinul subtire are doua portiuni:

1.2 NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE

OBIECTIV 2 - PREZENTARE GENERALĂ ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

2.2 SEMNE ȘI SIMPTOME

2.3 INVESTIGAȚII, INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE

A. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAŢIE

B. INTERVENŢII AUTONOME ȘI DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR

B.2. INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU

2.4 EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI ENTEROCOLITEI CRONICE

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

OBIECTIV 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU ENTEROCOLITĂ

PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R. CU ENTEROCOLITĂ

NNr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

1 Nevoia de a respira si -frecventa respiratorie - -

2 Nevoia de a bea si - -greata, varsaturi; -procesul

3 Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -procesul

4 Nevoia de a se misca - -adinamie; -discomfort

5 Nevoia de a dormi si -pacientul doarme ore - -

6 Nevoia de a se -pacientul se poate - -

7 Nevoia de a-si - -usoara hipertermie -procesul

8 Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -

9 Nevoia de a -functionarea adecvata a - -

10 Nevoia de a actiona -are convingeri fata de - -

11 Nevoia de a fi -pacientul ia singur - -

12 Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea

13 Nevoia de a învata -pacientul prezinta - -

14 Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în sine;

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI A.R.

Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

1.Durere -pacientul sa -amplasez pacientul -se efectueaza 17.11.2022

2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 17, 18.11.2022

-pacientul sa fie -explorez nivelul de Administrez la TGO=25U/L

3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 17.11.2022

4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.11.2022

5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 17.11.2022

6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent