Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Daniel David Castele de Nisip R

    Uploaded by

    Pasaila Daria
    4 views160 pages
    Psihologie, consiliere

    Original Title

    Daniel David Castele de Nisip r

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Psihologie, consiliere

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views160 pages

    Daniel David Castele de Nisip R

    Uploaded by

    Pasaila Daria
    Psihologie, consiliere

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 160
    CORERTA/GEORGEMAIER ‘TEHNOREDACTARE/NICOLAE TURCAN REDACTOR/MIHALGOTIU CASTLES OF SAND Science and pseudoscience in, psychopathology cL ‘©COPYRIGHT TRITONIC JULI Tol. Fan. 440,264.43 655 _ BUCURESTI / Tel /Pox.: 440.21.242.54.09 e-mail: editura@ttonic.10 www. tritonic.ro www.jurnalism.ro DAVID DANIEL Costale do ‘a pshopstoe “Triton, 2003, ISDN 973-8497-21-3 ‘Descrleren CIP m Wiblloteclt Nafenmlew Rembule + $n gf pseaoyttaf rel David ~ Ducane: prt: Bogdan Cons Hi Don ol, Carne Nicole Colgan, Marius ina, Is inp, eatice Dine Full, y(n Travan) Daniel David CASTELE'DE NISIP Stiinti si pseudostiings in psihopatologie A See. BDITURA TRITONIC ‘Motta; "Marl gf devinal” (Goethe: Soliga Sehusucls) Deedicafte: Lcraren este dedicat eceloreateg gprafesionig pentru ‘eve glia este oporunitatea dea te mien cite gi activ fa de apectneotal unig deste bucura dn pin do propria contin la woes speetacol, care 1 supravijut fne8fneercteitale continue de ale sabotn, Dedileation: | daioate this book to thase ealleagives and profession ‘ls for whom sciente reprereals the opportunity to critically und actively ‘wonderin the face of the world spectacle nnd to fully enjay your own ‘eontibulions to this spectacle, contributions that have stl resiliently stu~ _vived your persistent attempt to sabotnge them, ‘Multunsire: Aparife eesti neti a fost impulsionsta ce oaaseni ‘Acorns emacs in mod deosebitParafxzind fz cae, Guy Montgomery gi‘Dans Bovbjerg de In Mount Sina¥ Schaol of Medicine, SUA, oa tect din sommnut dogmatic gi m-au Inve ceea'ce inthmnt ‘inp, exreatuien gi préticn i tunci ead eredeam ef stn acest ‘ier gicXnu mri poste surprinie mise, Albar lig, de ta Albert Bis Yastinte, SUA a fax nul caran-ninspze So titudinen exes gi reflexiva ‘supra oto eced es fac gt cae m-a Tafa su tn peed nici uere- ‘ere gi sh continu A congtuieseertictunei etn mult lume ste mnpo- tuivamea sindeea ce fe:*AR PEAINE.a luensllea tea all, darieiunde su scrie ch hverurite NU THEBUIE a stea aga proctcum stau, deci contian 8 construigt gi fi viticyc tine fast ar spune cl Steven Lynn, de Ia SUNY at Binghamton, SUA gi tving Kirsch, deta Conneticut University, seni g#modela de atinadine exch gi. consirutiva aspra ini, care m-auinfluenat in cece am ficut ais. Mulmese color colegigiprisizni care au citi textulgicare mm ajutat 8 aproximez ‘in aoani forma. Sunt prea mul ea si+i anomie; voi men cola del Catedra de Pshologie a Universita Babes-Balya (Napoca, care stune cin snr pezentatlucrrea fi cadrul coeccivului de cated ow aval sugesti gt comantai tite. Apolo unde este cxzul Ti voi ‘mentions fn mod special la iuceput fcr capitol pe aceiprofesionigt, 5 colegi ii prieien, care au recemzat materalul gi cave giau ads ostlel ontibuja af 1a Progrmmul de Mister fu "Consilece Psitologick yi Pathotepi sructur weestut Yolum gs fmbunkt ‘rchule sf multumese si acelor “prot su dat oportnitten ‘vid exerezsinul eric prin soismele, slemnitijlebanalegitrismele pe tere le-au produ gi pe care Je-n ridcat In nivelul vuor oper i dlseursuri ice. aspectului sls, Pamdoxzl, Actinowledgements The writing ofthis ook was stmulatedy peo- te whom I especially want to thank. Paruplaasing a famous saying, Guy ‘Moutgoery tad Dana Sovbjerg, from Mount Sil School of Medicine, USA, avokcned me from the dogmatic sleep nnd taught ine what gcience, ‘eseorclt amd penctice meant inate thought 1 knew tis all oo well and nothing could xurprise me. bert Elis, from Albet lis lstute, USA, was the nna who inspired me tobe entcal ond rellexive with everything {did fund "who taught me never to Jose faith in myself mud to conti to Build critically when many were eyainat me end soy work, Steven Lyin, rom SUNY at Binghninion, USA, ad rving Kifch,front Connecticul Univers 'y,USA, hada major impecton my work being fiends wn nodes oferta ‘nd eonsrvetivetitude in theefinieal Yonuin. Lat but wat eas, 1 {honk tay colfeagies from Bobes-Bolyai University nnd the students en- role in the Masters Program in “Pryciologial Counsefing and Peycho- {heropy” from Babes-Boysi Univesity, Cluj-Napoca for ther suggestions .- concerning the stucture of this volume snd the improv ‘speci, Parndaxicaly, nstalo theok those ‘professional who gave nie tke opportunity to exercise ny oritical sense om thesophiams, ite remarks suid truism they had produced und raised to the evel of scenlificdiscours- cesand selF- declared wosks oF. Danie David este piiolog feter nis dt Cotedn de Pstologien Universi Babep-Dolyai dit Cluj-Nopoca, A.objint {cen in peiologie (i 1996) la Universitatea Babes-Bolyi gi docoratul in psilologi (1999) In aceenyi Universitat. A facut studi postuiversitare (1999-2002) in psitotoge elnia gi psihopatotoge fa Mount Sinai School of Medicine, New York, SUA, sa parcustun programe fomare (1998-2002) ‘npeioteropiacognitiva gicomporiantenta fa ver iis nsitate gi Aca- dem of Cognitive Therapy, SUA. Este preedintele Asocnjiei Romtinede ‘igourt s Psthoternie Cognitiv-Comportanental. Director al Cemmulut Romande Psihoterapie Cogn - siEditoral revsiei "Romanian Journal of Cognitive nnd ehvioral Pspho- therapies”, Autor este membru in sacafi profesional internojionse de ‘ofl desfigont activi didactce, de eerceare, i practic peliolermpen lic gx pobicat pind in prezent 4 citi pi peste 30 de artiole, din eae innjriatea fn revise de prestigi dn satiate, ‘Volunserelovante: Did 0 (00), Prertinotne de infrinofte. Contami- area pstlogicd in mass-nedia, practi clic jee. Ea Dacia: Chj-Napoce. David gi colab. (1998-2000), stterope per agit ‘comportaentla. Editua Risoyriot: Cha Noy ‘About thenuthor: Daniel Davida licensed paychotogiat,PRID.. and ‘Assistant Profeaorat"Babes-olyai University, Department of 'sycholo- 17,Cluj-Napoca. Heobtained his Tense npsyctotogy (in 1996) at"abes- ‘Bolyai” University Cluj-Napoca end the 'k.D. (in 1999) atthe nine Unver- coinpleted a postdoctorl prorem (1999-2002) in clinical pryetol- ogy and peychopathology nt Mount Sinai School of Medioine, New York, USA, end training progsom (1998-2002) in cognitive ond behavior ther- ‘ples atthe Albect ts natiute pnd Academy of Cognitive Therpy, USA, He is President of the Romimaian Association of HVjnoais end’ Cognitive Schaviorl Psychotheropy, Diestoe Af Uke Romanian Center for Cognitive « Rtiona-Emotive oud Behavior Peychotherapy aud Editar of tho ‘of Cognitive and Behavioral Pychotherspiee. The wator is ‘mexber inuterntioual professional aesocatious in the aren of interes, wd is involved in teaching, research and'pryehiotherapentic proces nctvities, He has already published 4 books and over 30 articles, most of these estigios international journals. Relevant iooks: 3 David, D. (2000), Prelucrar incongtiente de informatie Contam inavea psibologic’ in mass medi, prieticn clitcd juried (Une scious information pracessig) alta Dacin: Cto}Napoca. David gi cola. (1998-2000), Psihotérmple st hipuolerapie cognitive comportamentala (Cognitive behavioral psycliherape aunt hipmother- EaitureRisoprit: Cluj-Napoca. sae teeweue ‘Nuundal exagecatdesmave a forme sm Labirntal Minovaomul J+ 34.22. Beese invalidate ginificd atmtinentelos. Bete Mestre 10 3.125.Labby iumijeimpaliva ie Cxnulatimei desine M6 313, abil neil pies doa fice geestare V2 3.1.1. Camilla antilep ‘Victviamarketing-ui Spore gf 3.1.3.2, Caau eect placebo sate Cums $:13.3.Cuul staal palwomafl. Pastn 1 Pundamenia thal 8 annem ‘Cupitolul 1. Definigi zi preciatci concepmale.. ‘Def Pato ct me boa : 13: nae pop veseeearrent 1. Soest tepreticg ln paopadolagie. C)seurt rtrd cre nme 5D a 1.4, Cel flomeerii ogee aaroctore gi : ~ Magedattaptng tie seon de s1dtPuensePabptogetearaie In psbotorpic an ftirnniren 3.142. Provocarnpsihaogielpozitive 3.1.4.3. Provocacea paraprofesionigtilr is - zi 1.4.4, Provocares teropiilor autoadtministeat Varten2,Palhopatatogla Plhopatalaglel, $wplB2h 80282 ecrnnmn 9 er tA Commas ee . 15. sae about tiie ol pele Patiopaologie (penis dt vei Saran i Sar00, 1999) nn 3.3 latoria personal qian «pscientlu Dothopadloye. 34 Stans mental elpacieurl Palhopatlogi 3,8, Rezalalele diagnotcui qi cvaluti clinica cic madaliiiedea ce : Ate pecan Psihoptologe. 2.4. Coneluzigiuintsrea evalafie pacientului 2.5. Unexemplu destudiy deeaz, Cazul Dana... 3.1.1. Probleme ale Pathopatolo Angra evar line 1 Sp ages ann agua Gis) caeetne t cclpat sadn apg pen Popa eas Malegaon 4.1. Mevanismeleatiopatagenctive specifice 3.12. Utilizare youd inctnynenterpsibulogie deptyit ianatiecaialea wees ah acetal See eee ee + 422, Maxanisin etiopntogenetice naspecifice 3.1.1. Dingnostic nosologic descipti versus diagnostic ~ nosolngle eliopatogencic.O ncremenirein proect 10S 43. Nivelut ridicatal copactilor se psopatotog ful pentru problermee in moduli dea face evaluare liaiet hn efutaren sft Goat. 5.2. Tnthinentol pentru problemele nsiaaltite dea face intervenfie gi teetament. fint-Treime 27 ‘53. Teatementul pentru problemele in wodallaile den face cercetire. Cele gase poruncl oem 5.4, Crntamentul pentrupeoblemetes midalitile de face educofieg! forvare/iining, Briciul hai Gecan, 222 Parton 3, Renllthflromtegt, comet gh Wise mreeernnenenen ET Copitoll 6. Psihuloginclinit fn Romi sau foe din Tul Babel. ‘Un gufletFoodasenta i AWC ore 283 ‘Anesa | Lista atm dn celia psiboternpeutics aM ‘Avexn3.Setl de instiumente psolopice pentru expectzaren ievalvarea copiilorfelevilor in vederen orieutGtl gcolare aprobste prin Holn8re9 Guvernuluitoménied ar. 218 din? Martie, 2002... 16 10 CONTENTS zor Foreword : Preece é “The story of the-Grent Wizard of Ox and the story of Rumpel ‘Comments sbout scienge Part 1 Bosics of psychopathology uscteuce : hopter 1. Definitions nnd eongeptual clsifiextions —* UL. Denon of pyehopatiotogy m sience 1.2. Health and itiness 13, The paychopathotogist’s roles - 1.4. Theoretic! oriewtations fo psychopathology: A bref Intre- tion ‘Chapter 2: Structure of w ease study 2,), Disgnosis and clnfeot evelunGign 2.4. Conclusions and follow-up E ample of cave study. The ensé of Dal Piet2. Peychopathology of Paychopattuology. A case sialy Giopler 3. Disgnosls ape ellnial evaluation‘ofw patient called Pry- chopoibolony : 3.1, Signe end symptoms. Clinical presentation of thi ifent Psycho- pathology i 3.41, Problowss Payehopsthology hs with dierent ways of conduct- ing diagnosis and elinicol evaluation 3.1-LL The large number of diagustic cntegories nnd the tendency to see everyday life ax pathological. Malleus Maleficarum 3.1-L2. The uae of obsolete peychologiclfasteanents o€ The Oxew Cont Spat 3.1.1.3, Descriptive nosological diagnosis versus eliopathogevetic no- ological diagnosis. Stuck in the original project 3.1.2. Problems Psychopathblogy has with diferent ways of conduct- yeevention and treatment 3.1.2.1. The large mnmber of teatment methods oc the Labyrinth ofthe ‘Minotaur i 3.1.2.2. Breaches in the seioutifie validity of the wealment, Bere Mes- 3.1.2.3. Lobby and rendition against sclenee, The case of self-esteem 3.1:3. Problems Peychopathology bas with differqat ways of conduct {ng research ‘3.13.1. The case of antidepressive medication or The vietory of mar Kling on science * ar 3.1.3.2. Thie ease of the placebo effelt pf Mave to Kil and beep your Twigs clea 08 z ‘3.1.33. Tho esse of paychothecapies in peychosomatice. The vletory ‘of wishful thinking on data and Application for the gecond place 3.1.34. The ease of logical foundation i-stjentifie research or Ives when il equld not be seen, today yousee i yor is missing 3.1.4. Problems Paychopmhology hs wih diffeient ways of condo ing edncation and training 3.1.4.1. Stmeture of the inining progiains in peychotherapy ar Tho Ocdaining ‘ : 3.1.4.2. Tho challenge of pasitive psychology 3.1.43. The challenge of parnprofesdionala 3.1.44. The challenge ofel (help testmente 3.145. Speaking againsc the clinical experience 3.2. Hisiry of thé-clinical prestige of the patent Pxyehopatholony 43, Personal -and social history ofthe paentPeychopaology 34. Meni agyus of the piem Prychopatiolary 4.5. Result of diagnosis ond cca evaluation af ehopatholory the porns Pey- raptor. 4. Conceptnalzation af elfical prescotaion af the patent Paychopathofogy e 4.1, Speriig-tiopaihogenetic mechanisms 42, Non-specific eiopethogenetic mechanisms or thé psychopatol- ‘gy oF psychopsthologsts 43. Protective factors and resilience 2 Amn tt wis peeping pare a Le 432 Gre set et ouan Congo ant The eras citecmimecied acne MeN Giluao alnerigony sce ‘of the patient Psychopathology - Ca rns ame vcr i the ny of cone at ss mtn ese oh by Cath ee i tae cacontrel ihe wn of inc aunts ed west aly THN) a Se pee cacune nt yea mie ing research, The six commiandments i Bea Treatwent for the problems encountered in the ways of conde ing ticnan nd taining Oven" et Ramauln cate cnslng nn acon Ea a Peel in mana or expe he TOE or bred sets rane pat Chapter 7. Clinical psychology veraus psychology applied In other stomaine oF Cinderela Chuaper 8. Final resiarks or a new beginning, ‘glist Summary BiblingrafieMReferences Ayes ae Arendt af evidence bned payshaoeies ant detons ion ic 2, Evidence-based componet ate paycaeap ese i aependi3. Set of psychological instruments used far apprwising chi tel ptanc poe Rann Govern! Sutton 210 Maoh 2002 CUVANTCATRECTIITOR — - Se spune ct diferenta dintré un geniugiun imbecil este ot primulare limite. Psibopatplogiaca stiintt e-a prezentatla nivel social prin promovurea obsesivii a unei Imagini de sceni-in termenii reusitelor, firt o prezentnre clari gi onestiia limitclor, greselilor ginerengitelorei. Aceastif lucrare(voluin) va fncetca st ofere in contrapondere.o abordare ciitici a psilopatalogi ‘Lucrarea prezentatli aici este nltfel, find stipiet pentru peisajud Titeraturii stingifice romAnesti, dar mii regtisese fuea complet si ‘mi exprimi cu claritate éa om 9i cx profesionisl! Mal precis pus, lucrarea de fat este un manifest stiinjific cu elemente de pamflet pentru o Miniara Rationaliatn psibopatologie sl trebuie Uwatatd ca atare. Ignoraen acestui aspect poate duce Ia pierderea ‘mesajului gliinjiie l Juctiii gla animozitati fat dee si atorul el. Sper ea acest Jucru sit nu se intimple gi ca lucraren si fie priviti cao premier interesant gi un model de urmmat in literatura stiimificd romfineasci. ‘Urmiind Logica hegelianti, ar trebui ea teza (Imaginen de seca a psihopatologiei) si anilteza (acest volum) sf duck ta intel (promovarea unei psihopatologti validate gliintfic). Vomt vedea in psihopatologie, prin prisma aestei logici hepeliene, dack Hegel a putut intr-adevir st paudeasc’ gAndusile lui D- zou de dinaintea Creatiei, pfludice care I-a dus Ia panlogisinu ‘exprimat prin forraul: totce e seal este rafioual gi tot cee rational este real. Angajamentil nu sliin{ific si epistemologiceste unul al Rotionalistmului Critic dublat de un scepticism de genul celui promovat de Scoala Septic’ a lui Pyrthon din Bit. Swat inst 15 = is al ei Het eee ae at nai bun mod de a te apropia de cea mai band perspectivi asupra ‘unui fenomen este afinudinea erick giveflexivi asupra progeilor metode gi produse stinjfiee. Critica permanent n acestora, Peovocare quater ora sem ftresi-mntce cae snes tie aa nes Eee le leat fa cei mai eG came do ging ales 0 dale welitonee, gl anume aceea de a-si aptira produsele, cXutind permanent modatititi de conflrmasé a loz, ignorind eae este nimic r4u fn.a‘ciute exemple pentro encircle vrs, ae ctchicoa denes ce Tn setiomioar a ral priotno aces dllor ear no i gi printe-o ignomare a cohtraexemplelor la teza general sr: Acca opin fa ily came do asivi gi ameningati de criteriile de performantt; Penna dea et sok ee song decrteritade porforman(t este si le chricatucizexi naming puri Fides" O dine edo vfeitonr be prope sieves ei Interpol de afl de “profealany ca agresia sr cal personal cone rece dentine opin lox See es atitndini due a produse gtiintitice ; f, limits datt de “Bul” celui c ¥ ate a are le-a produs, sini i a Ratipnalismutui Crit ne ries _fndludem mops vise losis coleg ens pone na i bo chceran none paren produsuilascfel rez pln lice celaigare-acret Pin rsa nest seas ales ace boone Apt pet find-o en-pe un.pacient care 48 pre FeO EG cc 7 Hepes turmitoarele Inttcbiri examindnd “semnele gi Hipemsla pacity) Statist ts dhaguodte | ie ies ple orccte § eficiente?; (2) Sunt tratamentele ulburilor psihice eficiente? gi asociatacestei innebai, sunt 6 psihoparologii mat fevicit simai eAnbtosi din pamet de vedere peibie tn companies rest populatei?s ©) Sint cercetiile din psihopataloy rigaconse? gi (4) Sunt programele de Touran sie paihoparologior bine organizate? ir apo pornind de lao nritudine eritick constructlvi, vot prezenta modal’ de ‘corectare, aoalo unde este-oxzul prea temneh, Doce ara sles sf seri aceast Tncrare? Dow! sungmi de factori au determinat acensth decizic, Prin ‘caregorie de fictorise referh naspecte profesional ‘Adevisil aoea re veum plonificat 3X tesmin de soris primal volom de “Pathologie efinict s1 psinopatologie; Fundamente i Pave general” dintrm trtat de patra votome inttylee oTentat de pathologie clinick, psthopetologio psiborerapi® Cemafiicut Pencreelblioavea acestui volumm gis public foi acessts Inerare? SA explic succint even ce 6-2-Inuimplat, Agu cum pus mal ens, angajamentul men gtingific episternologic este een al Rafiouaisenaui Critic (Popper, 1939; 1985), care fnvifatef printr-o ltadine evitick constructivl aff de propriile crea ginyiice ma apropil eal mai bine de fenomenul p> a indica Sigur,n amo attudine popperian® ortodoxs ae seri prin asocierea concept de fasifiabititate celui Giana neabiltate-operagionalizacs- (Bridgeman, 1927: 1936, ‘Caray, 1937) si flexibiizatl prin deavolrile postpazitvis (Lakatos, 1920; Perelman, 1970; Quine, 1952) # prin cele (Mind elemente de infloengt social Sn stinks Csulm, 198 Poyerabend, 1973). Modul frraare toate acesten se ‘combint ‘angajamentul men epistemmologic gi profesional va fi reliefacpe parenrsul acestai lucrici. fo contradicfie ca acest angajament Epistemalogie, aga com am spas Thai sus, m observAt of multi cenedl de gtiiapt-a ales 0 cate frgelitoare Tn a-gi promova trengileeinjfic, st:name actea de ate apt, eMatAnS To Tnanent modalitti de eonfirmare a lor, ignorand 3 voermnexemptele, Aceastat face defensiviinr acest il defensiv ” genereazit procuse ‘stinfifice gi stele ~ * iaimaroe, Farce pantera gi ioni ic gi anverguriintemati de jarntitoc’sunt adesea fie foarte eae Se pare-cii fac cfte o revelujicin domeniu, revolute pet - revol u, sevolutie pe fusi tno bog iu sean nimeni In afeca célor gbligai pas SH faci ex. studenti). Means edicat si itl sevolutiid ierunanse Medicine iu New York, loc unde atitudinea onestt, Constructivit este motorul principal al ealitijii. Prin propria sxemiplu am incereat at schimb ceva fu atiuidinea acretor Profesionisti, i promavez prin comportayuentil meu un sULcritic Sitonstuctl, dar se pare c¥, tg Joe si schimb ceva, am rest 0 i Jn indepiiiez i plcate uni nu sunt copabill hnlelengicd oleae arupra ceva poate st exprime uaseiundeapreciere faftde see Ccv3i atitudinen exiticl poate scoate tgt ceoa ce este ual bun din \werul criticat aga cum glefuirea unui diamant nu dyes Ia distrugeren lui ci Infufiumusetarea Ini: Parafrazind o atismat celebrl oi nu critica valetii ci ceea ce epreciem, eredem of re potential siiubina! Restul nu merit critica most! Din pon adlesea nu s-afafeles acest lueru. Amorsat de aceste: ae = hott cK este cazul s& fac altceva: sit exprim acest sl al , critic’ gi ~ optiune de-aparifiile relativ recente a patru Inet is Raiowdtismului Ciiticale-o hucrate. Nu amiluzitk pot schimiba ceva semnificativ numa prin aceastit fucraré, darsmiicar pot si fiu consistent cu mine 9 pot sit dau.un exemplu de atitudine ctiicd gi constructivit asupra propriulul domenix de ceccetare ¢} practic’: Psihopatologia. Asa ck atm foceput aceast terapeuticit” care ponte prin modelare gi Invitare vicu schimbe veea ce discursul rational du a putut schii Bxaminfnd literatura de -specialitate din dowevivt psihopatologici, am obgetvat cX exist extrem de putinte lucriri scrise din perspectiva unui Raflonalisin Critic. Cele smal multe wert aratt o situatic “rozK” a psilopatologics, prezentinnd doar succesele acestei discipline. Este foarte bine cl ar’tiin Lucrurile bone. In acelagi timp este Tosi gi pilcat c& ua se prezinthi onest si Jimitele fondamentale ale acestui domehiu. Invitarea i evol ‘Snte-un domeniu se facce! mal bine printr-o combinatie adecvat’ inlre exemple gi cootmexenuple, cougile gi neteusite. Prezentarea reusitelorgiignotarea IhniteloF duce lao dezvoltaren detip delicart si defensiv & domeniului. Asadar, am-Mptir8t ck inainte dew finaliza ofile aflute in lucru este cazul ef gexiu v luerare din perspectiva critic asupra ncestui domeniu; lucrare care apo) sit se cunstituie in ghidul practic de elaborare aunel luctitci despre psihiopatologie gi psihoterapie. Auni fost Snicurajat Sa ncensti i ‘importante in- Jiterntuta de specialitate, care nbordeazi de pe pozifii critice domeniul psibopatologicl. AstfeS, Robyn M. Dawes, profesor la Camegie-Mellon University, a publicat 2 1996 lncrarea intitulatii "House of cards; Psychology and psychothctapy built ‘on myth” care-este o abordare critic a practicii gi cetcetirii in domeniul psitopatologiel. in aceeagi directie, Latry Beutler gi Marl Malik de ta Duke University gi Califocuia University au publicatin 2002 o lucrare foarte bine evaluat de receuzorii de specialitate, care Jace o abordare critic a DSM, [Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Murigalul de Ding- iv ea und e acest 5 A psycho- sical perspective” A tei luerave,pnbliatl de lieneld, Lye si Lynn (2003) la Guilford Press i i (2003) ress gi intitulatd “Sci ear te in clipical psychology”, alti decen a lui ness ¢ lence in bjological psychiatrg”, au “Pseudoscic Consttt de aseioneca modele x odele gi suse valornae ponuns 0 Pomind do ta acastsjuertigadmaghnd agen wes, Volum, Urmare. a, unei apali ihopatologiei dinspre ‘login cognitiya gi te cA orice teorie si fie ce, iat tehniile de intervengie sh cercetarea fundamentals din © d hi experimentaltl. Acolo. an; Ne . }Bajamentul bine sustinutii de date gtintifice, ine ich * care inert’ bune an; ‘Weare Inert slabe 20 ‘nor interese gi motivagit personal ale recenzorilor. Cum se ‘poate face acest Incru’? Simpln, Begi stim c& actaala matodologie slingifick ace o serie de limite sf problemé, ami asuumat-o ca fiind cea mai bunt matodologie-pontru avansarea cunoastesii pe care ‘© aver in acest moment, fir a spune cK este gi perlecth. Bi bine, a invoca limitele generale ala meteidolopic stiintifice pent ‘critica 0 ncrare smu un domeniu {inti este ipocrizie (astfel mt adesea criticate pe nedvept lucrati valoroase!), O tucrare {inti trebuie critieata prin problerbele-suplimentare pe'eare Ye tre fay de problemélé zeneralewle metodologieistintifie, aifet ‘jungem ai critictim Ta fel flecare lucrare, De asemenea, a in- chide pregelile nefortate de metodaliigin gilintificl ale nei Incr ibe fn endnul “Liniltelormotedei #tin{ifice” este aril incorect {astfel, adesea’se silveasi Tucrtri slabe!). Incercfind si evi ‘ipoerizia 9 critica de ragut critic, in abordarea prezentat ac supra psihopatologici mi voi ccupa'doar de-erorile gi pregelile .nefor{ate ale acestul-domeniuy rgotiioscdind Vimitele inerente domenhitni, limite determinate de‘Mnstgl limirele metodet de. orcetare la care gtinga a Ajans As8te}. fa plus, voi evita cvitici generale ale metodel stiinfifice titpSihopatologie, cansiderind, ‘ga com am afirmat ral sus, mefoda gtlintifiex ca find cea m bunk metodi de canongtere din cele existente, fir a 0 considers ‘neti Ta acelagl timpo métodk perfect. Pentru critiel nswprade- mersului §tiintific propriu-zis, cu implicatii 51 pentru psiliopatologie, sugerlim oonsultarea ior nutori precum Kuhn (1962) si Feyerabend (1975). Dedarece noi militiim pentru @ psihopatologie validaté stiinfifie, gi criticn nonstra va fi una ‘suafinutt gtingific. Psthopatologia a fost meren abiectul unor abordiei eritice"mai rault aomai putin serioase, O scurit investigatle empiricteps'Tnternét wiilizind orice motor de eatace, folosind ca gi cuvinte ‘chéit” “psychopathology and psoudoscience’san cuvinte aodpérind aceeasi tematic, aract cil exist mii de figiere pe accastl tem: Investigfind un egantion 21 reprezentaltiv de 100 de asifel de conexiuni din c&teva mii obfinute prin motorul de ciutare “GOOGLE”, am aflat ck doar apronintatiy 5% sunt aborditi serioase, bazate pe date empitice, restul Gin nefondate, neargumentale, sau complet uesetlonse. Voi evita asifel de situa inazest velum, oferind 0 abordare critic fupdamentald sliiatific si cu-valeyfe construc live pentru progresul in domeniu. Jn plus, voi da posibilitatea celor care nu sunt de acged cu mine gi cu.acest text sti tsi expriine punciele de vedere argumentate logic iu rovista al circi editor sunt: Romanian Journal of.Cognitivegud Bebavioral Psycho- therapics/Revista Romana, de Peiboterapii Cognitive gi Conyportamentale (https/yww-psychotherapy ap). Modalitaten de-abordare. Modalitatea de abordare a temei acestei lucciri va fi una neobignuitl. Mat precis spus, “pacientul” care va Si qnaljzat pe parcursul‘acestei fuori va fi tocmiai psihopatologia inc suodalitatea, dg abordare va consta * de-a fuce cu-un pasient adeviirat ~ “analiza clinicli de caz” -. Cred c& aceasti nbordare ingditt poate contibui #-O tai buni constientizare a limilelor domeniului priu reliefarca clementelor de normalitate (stint) gi anonmalitate (preudogtiing’) din gadrul acestui : # Oreceplave sinnutan’ aauesajuluiarestel lucie i grupul Ue profesionisti gi paraprofesionigti, atat psibopatologii cA gi ‘oui paraprofesionigti gi publicul arg find Camiinrizalicumetoda [ulositi aici. Astfel, psihopatplogii o utilizeazX in practica curent iar paraprofesioniguil gi poblicul larg ay.auzit de ea din-etit si filme sau unii au triit-o direst, Psihopatologia estodefinita. aici ca dymeviul/stiinta care se ogup’ de studivl madului ia care.seinataleact, evolucnzii gi ‘sc termi a bolile psiice. Mai multe categorii de profesionisti suntimplicate in acest domeniu, cei mai importantica num si - ie find psihologii.clinicicni gi psjhiattii, Agadar, fenomenele 2 i abordate aici vor fl relationate cu aceste doui categorii de profesionigti si domeniile Jor principale, psibologia clic gt psihiatis. Desigur, iafluentat de propria formare, un. fecent mai mare se va pune pe donvenitl psthologici clinice si pecoutsibutia, peihologllor, dar voi avéa grijf'ca toate coneluzille Coxsulite in aceastilucrare s& poitiveasci pslopatologia ca gtiinti, nv doar psiliologia clinic. Acolo unde aceastt potsivire uu se utianplS, ‘yoi meniona explicit ncestiueru. ‘Struetura lueriril. Fup aceasth parte de introduccre - cuviinteditre eititor- voi prezenta povestea Mareltd Vrigitor din (Oz alti Rumpelatitskin care vor constitwi cadrul metaferic de interpretaron a mesajului acestui volaxn. Apot vot prezénta seotinnen infitlats “Comentarii despre silos" care’estev parte importantd a Tucrtsil deoarece, fcfind un demers critic al psihopatologiei ca gtintS, vol face mereuapel pe parcersul Tacritit Ja nofiunile prezentate aici. Nu este vorba despre 0 prezentare detaliat de filosofic a stiilel saude epistemologic ideo prezentare succintf a modului it enre-este tofeleasd stiiutn stabordarea stinjifict. In continuare, yoluntl ya fi structunst in tee pitt principale, flecare parte av8nd mai multe eapitole. In prima parte a luctiii vol prezenta elemebtele furciamentale ale netodologie de lucru si conceptele de baz! pe cate le vol fol Preventarea va fiuna geuerall si de sceea recbmand cititorilor ni puyia fanilicizayi ca construciele psihopatstogisieansultoren ‘nor luctici despecialitate (voi oferi sugesti referitoare la tucrri despecialitate pe parcursul acestei partt volumului). ina down partea luc vol prezenta cazul“paciesitulal Pilropatologie” ‘unnind pasii une analize clasice de eaz:cinic. In partes atrcla Vol reveni Ja concluzii $i formultiri eu caracter suai general sila Yiscutarea unor aspecte specifice contextului roménese. Prezentaren unor aspecte specifice psihopatologiei romiinestt va fi fieuti-in'forma unui paaflet fundameutat stiintiti ‘otivatia penta accasti foru de prezéntare ya fi descrisd in a algal capjtoluluj respectiv. Bibliogratia gi anexele vor incheia aceasta lucrate. By apreciez gn fiind contsibntij origi ‘i butij originale ale: ‘ aoe é viginale aleaceste-Incrisi o Estesprintte patinele abordiri evitice ale psil i ee le ihopatolo, din peisajnl literaturii romAnegti. cose +» Utilizenzit o modalirate originalt de veliefare a proble~ raelotpattopatologie trated Psihopnclogiaca peun pclent in cot aoe analize clinice de caz. aa Inceare ait ‘facit clar a distinofie intre “descriere” 4i ‘intexpretace”, Deserjerile se bazgazil.pe date din literatura ts ‘Sspecialitare lar interpretiirile pe care le fnaem aicestor date - Aint ‘a avea pretentia gh sunt singurelé pasibile - vor fi meren ee eee ut liscurs téoretia gan practic, #Incomparafie cu nrg sinilare prezentate fo Uiteranurn er eee (putine la numér), Iucrarea de fa aduee efiteva gqpecte pol ea urmaré 2 adunitrli Iaolslek tn Seale acestei cirti q unor informatii prezentate jn articole lispacate, articola ‘identificatg,prin analiza propric a bazelor de. date internationale MEDLINE yi PSYCHINFO; © Evaluiea eficientel pragramelor de formare a avo eta eer © Aspecte referitours Ja psihopatalogia psil OAS il ia psihopatologilor. Desigur, lucraren are gi limite, limite pe cams le mengionez seca ae eco sectiune de.cnvint citre cititor, penta agestnia oportunitaten de a ayenel tusugio ainudine eric agupra prezpotei lucriri, 4 ia anumite sagmente ale textului Inerarea cere mi 8 a wilt ‘prereohizite conceptuale gi de specialitate de In cititor, astfel ci nneste nn| textugor, In plus, nrezentacea specinth gi panctualia Lied idei, uneori fis dotalii: suficiénte referitoare laconstructcle ntilizate, poate.crea cititovuhni difjeulttti in a infeloge uncle aspecte care necesit§ punostinfe eu caracter mai general. Tneere sicompensezacesteVmitiri fein mered, acolo une ete crt triter pentea mai matte detain iteranara de specialtare 3 Foldeind unear\ vn limba} mai BoTocvinl. Fotosirea Th anunnite _ secjiant ale InerSrit a must Limba} eotocvial no nseaino’ fost vnicdecnm renuogoreu ta sigoacea stinfifick a continu ‘= Oncor’ textul vaintrodace refer In concepte importante din lirernturn de specialitate dar ‘re mu aut ne un corespondent general accoprat In limba Torin’, Desi voi evita st fac acest Iucru, acolo ancle| totugi voi Hisievoit sf introduc euvinte nol, voi incerca sii le prezint clay gi précis, Cutonte ncestea, cititonul ga puten ofan situatia si ny Jnteleagt xemnificafia nar termeni §i sifie nevoit si consule iterators suplimentnrk, ceca ce necesith timp si efort. Pe Cole mai multe date pe baza crora tmi fundamencez qhieraren sunt din contextul cercetirit americane $i vest-europene Sndomenin, astfl ef ele s-ar putes siinu se potriveasc’ moduli tneave apare psihtopatologia inate cantexte specifice. Timi’ nsf cont de faptul cl aspectele generale ale domeniuhul sunt proximate t principal de aceste dont contexte, contexte cio fort qtiingifict 1 economick deoscbitk (vezi spre exempt tuilizaren pe scart largi a DSN, cred tomsl cli generalizarea loreste ce! putin informativs i pentru alte contexte mn sp fir plus, voi prezenca un capitol separat fa care una din campanentclepsilioatologiei psihologia clinic este diseutars specific in contextrdmfnesc. res Anamite interpreliri ale. datelor prezentate aici, dest argumentato, ar putea si nu fie singurele existente. Las ast} ‘ittorului posibilitatea de 2 face proprile interpretini- fn incheiece dorese si mentione7.c&, pentns a fi congruent cu modafitatea inediti de abordare a temei, i lisabajul atitizat Vafiin anumite segmente mal dficitealetextalul wna! colocvial siadesen la persoana inti singo, exprinatnd interogatile si ndoietite pessonale nga cam aparin Nuxul ghndivi, Bra a feo 3 | © preluctare formalii a lor. ' | in consecingi, distinctie d * aH re: ‘coutextul deseoperirii” gi “contextul prezentitii putiu teanganti it aceasti Iucrare care adesea este scti limbnj de interfataintce unul stiinitic sum de popularizare a a me in(ei. Sper cf acest lueru nya duce lao singulatiaare este nial ” . ; si fnte-un discursului ci dimpotriva 1a implicarea iu text atat 0 oc ocr! . brofesionistitoreat sia paraprofesiouigtilor sia publicului larg, : : : Ria | Itis said that the differedce betwién a geniusahd an iinbe- cile is that the former has limitations. Péychopathology. euce made an appearanée at the social level by proviolifig its - successes, without hdlidstly and clkarly displaying its limits, tnlstakes and failures."This paper offers as Counterwaljli tctice | cal approach to psychopathology. Thus; itis highlythusiual nad atypical forthe existing Rominian scléndfie literatucé., In other words, the present paper Is a éeientific inifesto, cou- taining elemebts of pamphlet for Minima Rationalia in psy- ; chopnthology, and must be cBitéidered as sucli. My scientific and epistemological commitmetitis Criticit! Ralibnalisyi, con bined witha Skeplicisin like the gue promoted by Uit'Skeptical School of Pyrhon of Hlis; yet, Cam a titre atypicet and ton- | stuctive skeptic. Estrongly believe that the best way to Spproxi- mate the oplimal perspective on a certain phenomenon is by - adopting « critical and reflexive aptitude about your own scien- tific methods and resuilts; permanently criticizing, challenging and questioning thei is the way toward the best understuuding, of the studied phenomenon. Unfortunately, most scientists chose deceitful path, that of protecting their resulls, petmanenlly look ing for ways to confirm them, ignoring counterexaniples. This makes them defensive and threatened by performance staudards; if one wants to escape the performance standards; the proto- typical defensive mechanism is caricaturizing by calling them “slereotypes and rigidity”. A critical discussion about their re- sults is interpreted by. these “professioinls” as-apgressiveness 26 2 or personal offense, which reflects the identification of their ego with its results. These attitudes lend to scientific results of Jimited impact, limits set hy the producer's ego. Am attitude Frosh the perspective of Critical Rationaligm allowsus to include vi- able snggestions from colleagyes ang! other points of view emerged from ahealthy self-criticism, making the résults thas obtained go beyond the limits of their producer. 1 will Further analyze the present statg of psychopathology through this “Sei entific Credo”, treating jt lik @ patient seeking the help of a Paychopathologist, Throughont the paper ~"‘the clinical anal sia" upon apalyzing the “signs and symptoms of the Twill try to answer the niext,questions: (1) Js the diagnosis of smental disorders aclentifically supported and etficlent?; 2) Are ‘the treitmenta for mental disqrders efficient aig evidence-based!?, and in'connection to this,queation, are psychopathologists hap- pier arid mentally ealthigr'than the rest of the population?; (3) Is the research jn psychopathology rigoroys? and (4) Are the training programs for psychopathologists well-organized and evideage-hased? Then, starting with a canstructive eriticism,T ‘will present wherever the case suggestion for coirection and improvement. 28 POVESTIA MARELULYRAJITOR DIN OZ, ; §L A LOL RYUMPELSTILTSIIN Macele Veifitor din Oz a reuyit s&impresionaze pe toatit lumen, Vediitoarete din eglelalie ginvtari se temenu de el si de forfa lui teribits, Oamenii din (inutul sha $i din Orngul da Smaral unde locaia vr{jitoral, f} respeotau cd teamil. Nu era, tert pe care Viijitonl din O2.$2 nu poati.st Tl fact. Esa cel mal mare si rai pulernie veljitor! Tat tsk ci, §n timp ce printr-o pretinstt prezen(i nevitzntd igi demonstra forta teribill Tatr-o tnepere in ‘care se afla n,grup de vizitatori veniti.si il implore sf-i ajule, ‘Toto, edinele unei ferije numite Dorathy, smulge perdeaun care ‘cqperea un colt dintr-o inctipere. Acolo, mirali, vizitatorti aut vant omules, Imbateanit, mic si sperint: sunt marete gl Tagrazitora) O2", w spus omuleyl ew o wae ern Topi a8 impresioneze. Vitztnd ins ok w fost deseope- ‘YA og, 98 -mi facet tu, Pac orice apun Marele Vrijjitor din Oz era de fapt un om obigouit. Toatil ‘veljitoriile fui erau iluzii gi tracuri. Bl era ce fapt un fost actist de circ care distra oumenii zburfind'ct un balon. Ea 0 asrfel de seprezentatie, un vant pnternic -a dus te-o alt lume. Oamen in avea Jume viindu-l zburfind ta balon, I-au erezut vrjitor Lui i-a plitcut acest Ineru, aga ¢8 si-a intvat fh vol. T-a pus pe locoitorié acelui finut st-i construiasct nn-palat de unde fi ila- ziona cu mici trucuri si gmecherii. Spre exemplu, Oragul de ‘Smarald nu era chiar verde, Oximenii Tl-vedcan aga deoareee 29 Marele Veijitor din Ozi-a pus si poatte ochelati cu Jentile verzil In general, oinuléjul nu era o persoant{rea, Bra insti complexat siltemitor, ezindu-se dintr-o dat jute-o lume In careis-a dato pozitie de putere, crezdndu-se c& poate face mal uml deca putea el face cu adeviitat. Pentnaa plistra aceste aparentele de putere, de-a lungul Giypului el -a ajutatpe localuict gia inspaimfintat ituzilt b Poyestea Marelui Vrijitor din Oz, sctis’ de Frank Baum, este o analogic ideal pentru aceasti jucrare. Psiopatologia” cm in Mare Vrifjitor din Oa. Dack tragem fast peideavia -af putea s& rimfnem surptingi de cceace vom gisi iin colt! Poate ci aga cum omuileful dih povestea lol Baum a ~ sihufit ca i s-a Ivat o povard dt pe suflet cfind a fost descoperit - ‘obosise s& pretindé ct este ceea ce nu era - §i psiopatologia va ‘uvita fericith s'se acctpte nja cum este, dincolo de imagines falst pe care gi-a creat-o. ‘A doua poveste este cea a ftatilor Grimm care ne spune cl Rumnpelstilisidn era un vekjltor pitic, na amestec ciudatde rautate sicotupasiuue, Sofia impairatulni {i promisese clindvaacestuinca © 8 Ti des primo! ci copil ca rigsplatt pentru un ajutor pe care vaijitorul i -a dat, ajutor cere -a salvat viaia actunlei tmpiritese. ‘Tionpul a recut si mptritensa a uitat de promilsione. Baa niscut ‘on eopil care a bucnrat-o foarts tare. Iath tnt ei, atunei cfind era mei bucuroas’, apare vrigjitonul pentcu o-{ Ita copifol confornt in elegetii antecioare, Impirtitcasa, inspiliny€intalé, ainccput s4il roage 51 si il implore simu fact asta. a oferit toate bogitifle de pe lume, nunal jtorul era de neclintit ef rola copitul. Induiogattn cele din urtof de plinsetele implictesel, vrijitorul i-a mai dat acesteia o ganstispunfindu-i ct intreizileea cebuie st ghiceasc’ cum il cheanuli. Dact tu tri zite ispBrteasa nu ii ghiceste numele, atunci el fi va lua copiful Riri alte diseulii, Jnprimele dout zile impiriteasa i-a spus acestuia toate nunicle fre care le sto, de Ja cele mai cunoscule pani ta cele niai ciudate. 30 | i ‘Veiijitorul Tust-era de nenumit! Tn.cen de-a treia zi, un enisat uimis dé impariiteas4 in-finut si-caute nume noi, fi povesteste aces{eia of tecfind print-o pidure.a vizut via omulatciudat care efuta: 4 “deur prince Loome from you" voi vents jaw eal mews mine s none can guess, nove can claim —, click nimend aw poate ghici. 4 nlmeni ma pate sti tat Rummpet ay cH Rumypetstlts se spune.. La auzul acestei vesti iidpiiritensa s-a'umplutt de bucuric, Cand vrijitocul a venit a treia zi trnpiiriteasa i-a spus nutuele: Rumpelsiiftskin. in acel moment vr¥jitorul sl-a pierdut tual forta malefic’ si influen{a asupra.regine!. De fapt, era atit de furios ef aceasta j-a descoperit uumele Ineft ajutrat in ptimfint. —Caimpitiiteasa din poveste, si psiltopatologia a ficult o snuljime de prowuisius -a.ullat. Ea promis promovarea inuj demers in care serviciJe oferite populatici si fie fundamnentate stiintific; a promis si puni*stiinja inaintea intereselor! Ignorate, aceste promisiuni se intorc impatriva el, Povestea fratilor Grimm aratt tnsii cli, uneori, numind riiul ex- plicit, problemele create de acesta se pot ‘ugot. ‘Aceasia voi Tncerca si {ne gi eu fu eazul psihopatologiei pe pereursul lucctiril, Agudar, lucrarea va fi similar’ unei cittitorié ii lutea Oz, pennw al Tatil’ pe Marele Veifjitor,a tmge perdeaus si amo aul. Voi incerca astfel si elimi jluziile care exist In jurul psihopatologiei ca stiin(#, s& viid ce se ascunde.dup& perdea, dincolo de imaginea de stiint& rigutoast gi putemied pe care si-a construit-o Ja nive] social Sper cA aumind raul din acest domeniu, acesta 6h 391 pind influenia malefiet, agn cum gi-n pierdul-o si Runpelstiltskin, Sper de asemehea ci, la fel cu fstul mn Mave Veijitor din O2, imaginea ci real care ‘Va rei are este mai pliicutd, in opinin bsiliopatologia va fi mattumita cx din analiza prezentei Iucriti gi ‘mea, decat imaginea ei de scent COMENTARH DESPRE STIINTA ‘Oabordare eritick asupra’psihopntalogici ca ging’ necesitt clarificarea prealabilA a constmetului de gtinta. Fara a intra detaliatin aspecte de fitosofie a sintei gi de-epistemologie (pentnt detalii vezi Greenwood, (989; Toulmin, 1953),-voi prezenia fn cominoore aspectele cele mai re¥évante asupra demersuiui aulingific. Agatlar, ce Inseamnl o abordare stiintifiel inte-un dontenin? fo primut rind trebuie spus cX stiinta NU inseamnni cunoagiere adumatii tn sistem, cur desea se afirmi in unele lucriiri de specialitare. Dac am concepe astfel gtiinta, ar fi sinncidere pentru noi ca oameni de sting’. fntr-o astfel de perspectiva, nu am putea fate fat eiiretlor eare afirmit cil un fenomen nw este stiintifie deomece nu avem in acest moment

    You might also like