MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra „Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”

Tema : ,,Analiza costurilor

indirecte de producţie’’

A elaborat: studenta grupei 201

,,Economie generală’’, an.III.
Cucoara Ana
Profesor : dr., conf. univ
.Baltag Grigore
 Chișinău,2022
Costurile indirecte de producţie reprezintă costurile aferente deservirii şi conducerii
subdiviziunilor de producţie care nu pot fi în mod direct identificate, dar se repartizează conform
unei baze (criteriu) de repartizare. Aceste costuri se constituie din următoarele elemente:
- Costuri privind întreţinerea personalului de conducere şi a altui personal în formă naturală și
bănească;
- Costuri privind întreținerea mijloacelor fixe cu destinație generală a secțiilor și sectoarelor de
producere (costrucții speciale, uscătorii, laboratoare pentru verificarea semințelor), reparația,
exploatarea mijloacelor fixe;
- Costuri privind asigurarea condițiilor favorabile de muncă, protecţia muncii şi tehnica securităţii
(întreţinerea îngrăditurilor pentru maşini, utilaje, agregate, instalaţii de ventilare, semnalizări,
spălătorii, duşuri; valoarea îmbrăcămintei şi încălţămintei speciale, ochelarilor şi mănuşilor de
protecţie şi altor mijloace de protecţie individuală eliberate lucrătorilor; costurile aferente
procurării pancartelor şi îndrumarelor referitoare la protecţia muncii; costul hranei speciale
eliberate lucrătorilor; costurile aferente asigurării securităţii antiincendiare a subdiviziunilor);
- Alte costuri (valoarea şi suma uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; primele de
asigurare a bunurilor cu destinaţie generală de sector, brigadă; costurile aferente transportului tur-
retur a lucrătorilor la locul de muncă; transportului de produse petroliere şi a apei pentru tractoare,
combine; costurile aferente efectuării acţiunilor cu caracter necapital ce ţin de combaterea
eroziunii solului; costul serviciilor activităţilor auxiliare; plăţile de numerar pentru inovaţii şi
propuneri de perfecţionare tehnică; costurile aferente întreţinerii şi exploatării mijloacelor cu
destinaţie de ocrotire a naturii).

Din punct de vedere al analizei şi contabilităţii există următoarea clasificare a costurilor indirecte
de producţie:

CIP colectare (Dt 813)

CIP repartizabile (Dt 811,812) CIP nerepartizabile (Dt 714)

Pentru producția în curs de Pentru producția finită

execuție (Dt 215)
(Dt 216)

CIP reflectate în costul vînzărilor

(Dt 711)

Fig 1:Schema repartizării costurilor indirecte de producție.

Analiza costurilor indirecte de producţie se efectuează în câteva etape.
La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a costurilor indirecte de producţie
după următorul tabel analitic.

Analiza structurii costurilor indirecte de producţie în dinamică

Tabelul 1.

Anul precedent Anul de gestiune Abateri, (±)

Articole CIP suma, ponderea, suma, ponderea, mii lei
%
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Costuri privind
întreținerea mijloacelor fixe
de producere 36,0 3,60 28,0 2,83 -8 -0,77
2. Costuri privind reparaţia
mijloacelor fixe de
producere 239,0 23,88 249,0 25,13 +10 +1,25
3. Remunerarea muncii
personalului de conducere şi
deservire a subdiviziunilor
477,0 47,65 462,0 46,62 -15 -1,03
4. Uzura O.M.V.S.D. 78,0 7,79 82,0 8,27 +4 +0,48
5. Paza subdiviziunilor de
producţie 31,0 3,10 51,0 5,15 +20 +2,05
6. Deplasările personalului
din secţiile de producţie 126,0 12,59 106,0 10,70 -20 -1,89
7. Alte costuri indirecte de
producţie 14,0 1,4 13,0 1,31 -1 -0,09
Costuri indirecte de
producţie – total 1001,0 100 991,0 100 -10 ×

În baza datelor din tabel constatăm că, în anul de gestiune ponderea cea mai semnificativă în
structura articolelor de costuri indirecte de producţie o deţine articolul Remunerarea muncii
personalului de conducere şi deservire a subdiviziunilor cu 47%, după care urmează Costurile
privind reparaţia mijloacelor fixe cu 25%. Alte tipuri de costuri indirecte de producţie au o
pondere de până la 10%. Aceeaşi tendinţă se menţine şi în anul precedent de activitate. Cea mai
semnificativă majorarea în anul de gestiune o constituie articolul Paza subdiviziunilor de
producţie, care s-a majorat cu 20 mii lei.
La a doua etapă se analizează costurile indicatorilor de producţie în funcție de divizarea lor după
constante şi variabile. Costurile indirecte de producţie constante sunt acelea care nu depind de
modificarea volumului de producţie fabricată (ex.: reparația mijloacelor fixe de producţie, uzura
O.M.V.S.D., costuri pentru reparaţia mijloacelor fixe de producție).
Costurile indirecte de producţie variabile sunt acelea care depind de modificarea valorii producţiei
fabricate (ex.: remunerarea muncii personalului subdiviziunilor privind deservirea şi conducerea
acestora, deplasările personalului subdiviziunilor). În dependenţă de această clasificare se
efectuează analiza după următorul tabel analitic.

Analiza costurilor indirecte de producţie în dinamică, mii lei

Tabelul 2.
Abaterea
Indicatorul Anul precedent Anul de gestiune
absolută, (±)
1. Costurile indirecte de
producţie variabile 512 371 -141
2. Costurile indirecte de
producţie constante 2049 1866 -183
3. Costuri indirecte de
producţie – total 2561 2237 -324
În baza calculelor efectuate se constată reducerea costurilor indirecte de producţie cu 324 mii lei.
Aceasta se datorează dinamicii costurilor indirecte de producţie constante dar şi costurilor
indirecte de producţie variabile. Din datele obţinute se determină că ponderea principală în
componenţa costurilor indirecte de producţie o ocupă costurile indirecte de producţie constante.
La a treia etapă de analiză se calculează influenţa factorilor la devierea costurilor indirecte de
producţie variabile. Aceşti factori sunt:
Modificarea volumului producţiei globale în unităţi valorice, (VPG);
Modificarea nivelului CIP variabile la 1 leu de producţie globală,
Legătura indicatorului rezultativ cu aceşti factori se exprimă după următoarea formulă:

Calculul influenţei acestor factori se efectuează aplicând metoda diferenţelor relative:

Toată informaţia necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel analitic.

 Analiza factorială a costurilor indirecte de producţie variabile
Tabelul 3.
Abaterea inclusiv sub
Anul Anul de absolută influenţa
Indicatorul
precedent gestiune (±), mii
VPG
lei
A 1 2 3 4 5
Rezultativ:
1. Costurile indirecte de producţie
variabile, mii lei 4400 4838 +438 +163,5 +274,5
Factoriali:
2. Valoarea producţiei globale
agricole în preţuri comparabile
(VPG), mii lei 35160 36467 +1307 × ×
3.Nivelul costurilor indirecte de
producţie variabile în calcul la 1
leu VPG
, bani 12,514 13,267 +0,753 × ×

Balanţa influenţei factorilor

Din tabelul 3 rezultă că la întreprinderea analizată costurile indirecte de producţie variabile sau
majorat cu 438 mii lei. Creşterea a fost determinată de influenţa ambilor factori. Astfel sporirea
producţiei agricole globale a condiţionat creşterea costurilor indirecte de producţie variabile cu
163,5 mii lei sau cu 37,3% [(163,5÷438)×100%]. Majorarea nivelului costurilor indirecte de
producţie variabile în calcul la 1 leu producţie globală a condiţionat creşterea costurilor indirecte
de producţie variabile cu 274,5 mii lei sau cu 62,7%. În acest caz putem concluziona că influenţa
factorului I este justificată, iar influenţa factorului II în mărime de 274,5 mii lei reprezintă rezerva
internă de reducere a costurilor pentru viitor.
Analiza costurilor indirecte de producţie constante se efectuează ţinând cont de nomenclatorul
articolelor referitoare la costurile specificate efectuate de întreprinderea analizată. Se examinează
în dinamică sau faţă de nivelul programat. Abaterea cu semnul „minus” se apreciază pozitiv şi
invers.