Un copil obignuit ti, nu sunt un baiat obignuit de zece ani. Adiea, sigur, ‘fac lucruri obisnuite. Mandne inghetata. Merg cu bici- cleta. Ma joc cu mingea. Am jocuri electronice. Lucrurile astea ma fac obignuit, presupun. $i ma simt normal, pe dinauntru. Dar copiii obignuiti mu-i fac pe alfi copii obig- nuuifi s-o ia la fuga tipand pe terenul de joaea. lar la copii obignuiti nu se holbeaza lumea oriunde se duc, Daca ag gsi o lamp fermecat si mi-ag putea pune © dorinté, ag vrea si am un chip normal, pe care s nu-| remarce nimeni. As vrea si pot merge pe strada fara sa ma observe lumea si fara si intoared privirea. Asa cA iat ce ered: nu sunt un.copil obisnuit pentru simplul motiv c4 nimeni nu ma considera aga. Dar eu m-am obisnuit deja cu infatigarea mea. Stiu s& ma prefae ci nu vad ce mutre fac ceilalfi. Mama, tata, Via si cu mine ne pricepem cu totii la treaba asta. De fapt, nu-i intru totul adevarat. Via nu se pricepe prea bine. Se supara rau atunei ednd oamenii fae vreo grosolanie. De exemplu, pe terenul de joacd niste copii au scos nite sunete. Nu stiu exact ce fel de sunete, pentru c& eu nu le-am auzit. Dar Via le-a auzit gia inceput sa strige la copii, Aga cea. Eu nu sunt la fel. ‘Via nu ma considera nici ea obignuit. Spune ca da, dar daca ag fi obignuit, n-ar simti atata nevoie si ma prote- jeze. Nici mama gi tata nu ma considera obignuit. Bi ma considera extraordinar. Cred c& eu sunt singurul om din lume care isi da seama cat sunt de obisnuit. ‘MA numese August, & stifi. Nu va voi deserie cum arat. Indiferent ce grozavie v-ati imagina, probabil ca este mai rau 9De ce nu am mers la scoala Gypsies viitoare voi incepe clasa a cincea, Pani acum In-am mai fost niciodata la 0 scoala adeviirata, aga cd sunt mort de fried. Lumea erede c4 nu m-am dus la geoa- 1 din cauza infatisirii mele, dar nu-i asta motivul. Nu m-am dus din cauza operatiilor. De cand m-am nascut, am fost operat de doutizeci gi gapte de ori, Cele mai grele operafii s-au petrecut inainte sa implinese patru ani, aga cA nu mi le adue aminte. Dar de atunei am mai facut cate douai sau trei operatii in fiecare an, unele mai mari, altele mai marunte. Sunt mie pentru varsta mea gi mai sufar gi de alte mistere medicale cdrora doctorii nu le-au dat de capat, aga ci am fost bolnav mult gi des. in consecin{a, parintii mei au hotdrdt cA este mai bine si nu merg la scoalé. Dar acum sunt mult mai puternic. Ultima opera- {ie am suferit-o acum opt luni si probabil cd in urmatorii doi ani nu va mai trebui sa indur niciuna. ‘Mama mi-a fost invatatoare acasa. Inainte lucra ca ilus- trator de carfi pentru copii. Desena zAne si sirene superbe, Dar desenele pentru baiefi nu crau la fel de grozave. A incereat o data s4 mi-1 deseneze pe Darth Vader’, ins& la sfargit aréta ca un robot ciudat, in forma de ciuper- ca, N-am mai vazut-o pe mama desendnd nimic de multa * Darth Vader este personajul principal din filmul Razboiul stelelor. 10Minunea vreme. Cred c& e mult prea ocupata s& aiba grija de mine side Via. ‘Nu pot spune ed mi-am dorit mereu sa merg la scoala, pentru c& n-ar fi chiar adevarul-adevarat. Voiam s& merg la scoala cu condifia si fiu la fel ca toti ceilalti copii care merg la scoala. Sa am mulfi prieteni, si-mi petrec vremea cu ei dupa ore gi alte lucruri dintr-astea. Am gi eu cdiva prieteni foarte buni. Cel mai bun prie- ten al meu este Christopher, urmat de Zachary gi de Alex. Ne cunoastem de cand eram in fag. Pentru ed ma stiu dintotdeauna, s-au obignuit cu mine, Cand eram mici, ne intélneam mereu sd ne juedm, dar pe urma Christopher s-a mutat la Bridgeport, in Connecticut. Asta inseamna mai mult de o ora de mers cu masina de unde locuiesc eu, in North River Heights, un cartier situat in locul cel mai fnalt din Manhattan, lar Zachary gi cu Alex au inceput s& se duca la scoala. Nostim este ed, desi Christopher e cel care s-a mutat departe, pe el il vad in continuare mai des decatt fi vad pe Zachary gi pe Alex. Ei au acum prieteni noi. Dar daca ne intalnim intamplator pe strad, sunt in continuare de treaba cu mine si ma salut intotdeauna. ‘Mai am si alti prieteni, dar nu atat de buni cum au fost Christopher, Zack gi Alex. De exemplu, end eram mici, Zack si Alex ma invitau intotdeauna la ziua lor, dar Eamonn gi Gabe nu au facut-o niciodaté. Emma m-a invi- tat o data, insa pe ea n-am mai vazut-o de multa vreme. Si, desigur, ma due de fiecare data la ziua lui Christopher. Dar poate cd dau eu prea mult important petrecerilor ulCum am venit pe lume mi place cfind mama imi spune povestea asta, pentru ci ma, face sa rad. Nu ¢ amuzanta aga cum ar fio glumd, dar cAnd o spune mama, Via si cu mine ne prépadim de ras. Cand eram in burta mamei, nu banuia nimeni c& voi ardita aga cum arat. Mama o niscuse pe Via cu patru ani fnainte $i totul fusese simplu ca o plimbare prin parc (este expresia mamei). Nu avea niciun motiv sé faca inves- tigatii medicale speciale, Cu vreo doua luni inainte si ma nase, doctorii gi-au dat seama ea era ceva in neregula cu fata mea, dar nu s-au gandit ca va fi foarte grav. Le-au spus mamei gi tatei cd am gur de lup si inca alte cdteva chestii. Le-au numit ,anomalii minore’. ‘in noaptea in care m-am naseut, in salon erau doud asistente. Una era foarte driguta i amabila. Cealalta, spune mama, nu parea dragufa i nu era amabila deloc. Avea brate enorme gi (aici vine partea amuzanté) tragea mereu parfuri. fi aducea mamei gheat, tragea un part. ii lua mamei tensiunea, iar trégea un parf. Mamei nu-i venea si creada, mai ales cd asistenta nu-gi cerea scuze niciodat. Doctorul curant al mamei nu era de serviciu in noaptea aceea, aga c& se ocupa de ea un doctor tandr gi cam {fnos pe care tata la poreclit Doogie, dupa un vechi serial de televiziune (totugi nu-1 numeau aga in fata). Dar mama spune ca, desi toatd lumea din salon era cam moro- cénoasa, tata a facut-o sa réda toata noaptea. Cand am iesit din burta mamei, in salon s-a fcut linis- te, Mama nici n-a apucat sii ma vada, pentru cd asistenta 12Minunea dragu{ m-a insfacat imediat si m-a scos din camera. Tata a dat fuga repede dupa ea gi a rasturnat camera video, care s-a spart intr-un milion de bueafi, Atunci, mama s-a suparat rau gia incercat s& se dea jos din pat ca sa vada ce se petrece, dar asistenta baginoas a tras-o cu bratele ei mari inapoi in pat. Practic s-au luptat de-a dreptul, pentru c& mama era isterica, iar asistenta baginoasa tipa la ea sa se linigteasea gi pe urmé au inceput amndoua sd strige dupa doctor. Dar, ia ghiciti - doctorul leginase! Zacea pe podea. Cand la vazut, asistenta baginoasa a inceput si-1 impinga cu piciorul gi s& urle la el: Ce fel de doctor esti tu? Ce fel de doctor esti tu? Trezeste-te! Trezeste-te!. Pe urmé, dintr-odata, a tras cel mai mare, cel mai zgomotos si cel mai puturos part din istoria parturilor. Mama crede ca, de fapt, parful a reusit, in cele din urma, si-l trezeascd pe doctor. Cand povesteste, mama interpreteaza fiecare moment - inclusiv zgomotele de parfuri — iar povestea este foarte, foarte amuzantal ‘Mama spune ca asistenta biisinoasa s-a dovedit a fio femeie foarte de treaba. A stat léng& mama tot timpul. Nu a plecat de langi ea nici dupa ce tata s-a intors si doctorii le-au explicat eat eram de bolnay. Mama igi aduce aminte exact ce i-a goptit asistenta la ureche atunci cdnd doctorul ica spus ci probabil nu voi trai pana dimineatai: ,,Toti cei nascuti din Dumnezeu biruie lumea®. lar a doua zi, dupa ce cu reugisem si supraviefuiesc, asistenta a stat cu mama sia tinut-o de mana atunci cénd m-au adus sa ma vada pentru prima oard. ‘Mama zice c& pana atunci ii spuseserd totul despre mine, Era pregitita sa ma vada. $i mai zice e& atunci cnd s-a uitat pentru prima data la fafa mea terciuita, nu a vazut decat ce ochi frumogi aveam. Trebuie sd stifi ed mama e frumoasa. Iar tata este aré- tos. Via e si ea draguta. Asta in caz ci va intrebati. 13Acasa la Christopher m fost tare suparat acum trei ani, cand s-a mutat Chris- topher. Aveam amandoi gapte ani, Nejucam ore in gir eu personajele din Razboiul stelelor si ne duclam cu sibiile-laser. ‘Mice dor de jocurile alea. Astd-primavara ne-am dus in vizita acaséi la Christopher, in Bridgeport. Eram amdndoi in buedtrie, cdutam ceva de rontait si am auzit-o pe mama vorbind cu Lisa, mama lui Christopher, cd la toamnd voi merge la scoal. Nu mai pome- nise nimeni de scoala pana atunci. — Despre ce vorbesti? am zis ‘Mama a parut surprinsd, ca si cum eu n-ar fi trebuit 8& aud. — Ar fi bine sii spui la ce te-ai gandit, Isabel, a zis tata. Era in cealalta parte a inciperii gi stitea de vorba cu tatal lui Christopher, — Mai bine vorbim mai tarziu, a zis mama. ‘Nu, vreau si stiu despre ce vorbeai acum, am rdspuns eu. —Nu crezi ca esti pregatit si mergi la scoala, Auggie? a zis mama, —Nu, am spus. —Nici eu mu cred, a zis tata, — Atunei, am inehis subiectul, am zis eu ridiednd din ‘umeri, gi m-am agezat in brafe la mama ca un eopilag. — Cred ca ar trebui sd inve{i mai mult decdt te pot invata eu, a zis mama. Haide, Auggie, stii eat de putin ma pricep la fractiit 4Minunea — La ce scoala? am intrebat. Deja imi venea si plang. — La Scoala Beecher. E chiar lang noi, —Ce scoala grozava, Auggie! a zis Lisa, baténdu-ma usu- rel cu palma peste genunchi. — De ce si nu merg la scoala Viei? am intrebat. — Este prea mare, a réspuns mama. Nu ered cd fi s-ar potrivi. —Nu vreau si merg, am zis. Trebuie s& recunose ca vocea mica sunat cam copilireste. — Nu trebuie i faci nimic din ce nu vrei, a zis tata, venind gi ridic&ndu-ma din bratele mamei, ‘M-a luat si m-a agezat in bratele lui, de cealalta parte canapelei, —Nu te vom forta sa faci nimie din ce nu vrei. — Dar ar fi bine pentru el, Nate, a zis mama, —Nu si dacd nu vrea, isa raspuns tata, uitndu-se la mine. Nu si daca nu se simte pregatit. ‘Am vazut-o pe mama privind-o pe Lisa, care s-a intins spre ea gi a stréns-o de mana. . Veti gisi voi o solutie, isa spus mamei. intotdeauna ati gist. — Hai si vorbim alt& data despre asta, a zis mama. ‘imi dideam seama cd ea gi tata urmau si se certe. Voiam si cstige tata, desi o parte din mine stia cd mama avea dreptate. $i adevairul este c& nu se pricepea deloc la fractii 1BCu masina rumul pana acasii a fost lung. Am adormit pe bancheta ‘din spate, la fel ca de obicei, cu capul in poala Viei, pe post de perna, si cu un prosop infisurat in jurul centurii ei de sigurantd, ca si nu-mi curgi saliva peste tot. Via a adormit siea. Mama gi tata vorbeau linistiti despre lucruri de oameni mari care nu mi interesau. ‘Nu gtiu edt de mult am dormit, dar cdnd m-am trezit se ‘vedea prin parbriz luna plina. Era o noapte violet gi mergeam pe o autostrada plina de masini. Apoi i-am auzit pe mama si pe tata vorbind despre mine. —Nu putem continua sil tot protejm, i-a goptit mama tatei, care conducea. Nu ne putem preface c& maine se va trezi giva fi altfel, pentru ca asta e realitatea, Nate, gi trebuie si-] ajutam sa invefe sii facd fafa. Nu putem continua s& evitim situatiile care. — Asa ciel trimitem la scoala ca pe un miel la abator... a Aspuns tata furios, dar nu gi-a terminat fraza, pentru cd a vaizut in oglinda ef ma uitam la ei. — Ce inseamné ea un miel dus la abator? am intrebat eu somnoros. —Culledte la loc, Auggic, a zis tata bland. — Toata lumea se va holba la mine la scoala, am zis, izbuenind in plans. —Scumpul meu, a zis mama, S-a intors in seaun si m-a luat de mana, Stii cd daca nu vrei, nu trebuie sa te duci. Dar am vorbit cu directorul despre tine si vrea foarte mult si te cunoasca, 16Minunea —Ce i-ai spus despre mine? — Cit de amuzant esti, cét de bun gi de destept. A ramas surprins ednd i-am spus cd ai citit Calareful Dragonilor' la numai gase ani. A zis: ,,Trebuie si-1 cunose neaparat pe baiatul asta!“ — [ai mai spus si altceva? am zis. ‘Mama mi-a 24mbit, Pared ma imbratiga cu zAmbetul ei. — Lam povestit despre operatiile tale gi despre eat egti de curajos, —Asadar stie cum arat? am intrebat, —I-am dus niste fotografii de vara trecuta, din Montauk, azis tata, Lam aratat fotografii cu toata familia, $i fotografia aceea minunata cu tine in bared, tindnd ealeanul, — Ai fost gi tu la gcoala? Trebuie si recunose, ma simfeam cam dezamagit cd par- ticipase gi el la discutic. — Am vorbit améndoi cu directorul, a zis tata. Eun om foarte de treaba. — 0 si-ti placd, a adugat mama. Am simfit bruse c& erau amandoi fn aceeasi tabard, — Cand v-ati intalnit cu el? am intrebat. —Ne-a prezentat scoala acum un an, a zis mama, —Acum un an? am zis. Adicé va ginditi la asta de un an intreg si mie nu mi-ati spus nimie? —Nici macar nu stiam daca vei fi admis, Auggie, mi-a raspuns mama. Este o scoala unde se intra foarte greu. Inscrierea acolo inseamna un proces complicat. Nu mi s-a parut necesar sé-ti spun gi s& te pregatesti, iar apoi s& se dovedeased c& nu era nevoie. — Dar ai dreptate, Auggie. Ar fi trebuit si-ti spunem de luna trecuté, cdnd am aflat ca ai fost admis, a zis tata, —Ne-am dat seama prea tarziu, banuiese, a oftat mama. — Doamna aceea care a venit cdndva la noi acasi avea legiturd cu asta? am intrebat. Cea care mi-a dat un test? * Carte pentru copii serisa de Cornelia Funke. VWRu. Patacio —Da, a zis mama, pardnd vinovata. Da, avea legatura, —Mi-ai spus cd a fost vorba despre un test de inteligenti, Stiu, dar a fost o mineiuna nevinovata, mi-a réspuns ea, Era un test de care aveai nevoie ca si fii admis la scoala, ‘Te-ai descurcat foarte bine, daca vrei s& stil —Deei m-ai mintit, am zis. —A fost o minciuna nevinovata... Dar te-am minfit, aga este. Tarti-ma, a zis mama, incercdnd si-mi zmbeascii Eunui-am raspuns a zAmbet, aga ed s-a intors gi armas uitndu-se inainte. — Ce inseamna ca un miel dus la abator? am intrebat. ‘Mama a oflat gi i-a aruncat tatei o ,privire". — Near fi trebuit si spun asta, a zis tata, uitdndu-se la mine in oglinda retrovizoare. Nu este adevarat. Mama gi cu mine te iubim enorm si vrem si te protejém cat de mult putem, Numai ei uneori vrem s-o facem in feluri diferite. —Nu vreau si mergla gcoald, am zis, incrucigdnd bratele la piept. — Tiar prinde bine, Auggie, a zis mama. —Poate c ma duc la anul, am raspuns, uitdndu-ma pe fereastra. — Anul sta ar fi mai bine, Augie, a zis mama. Stii de ce? Pentru c& ai morge in clasa a cincea, iar asta este primul an de gimnaziu pentru toti copiii. Nu vei fi doar tu copilul nou-venit: —Dar voi fi singurul copil care arata cum art eu, am zis. —Nu incere sd spun 4 n-o si-fi fie greu, o stii si tu, a rspuns mama. Dar va fi bine pentru tine, Auggic. iti vei face o mulime de prieteni. Vei invita lueruri pe care nu le-ai putea invita niciodata de la mine. S-a intors din nou in seaun gi m-a privit. —CAnd am vizitat scoala, stii ce am vaizut in laboratorul de stiinte? Un puigor care tocmai iesea din ou. Bra atit de dragut! Augie, intr-un fel mi-a adus aminte de tine ednd erai bebelus... Avea ochii tai mari gi ciprui 18Minunea ‘De obicei, imi face plicere si-i aud vorbind despre mine la varsta aceea, Uneor! imi vine si ma fac ghem i sii las sii ma imbratigeze gi si mA sdrute peste tot. Mi-e dor si fiu mic gi si nu stiu atétea, Dar acum nu eram in dispozitia potrivita. —Nu vreau si merg, am zis. —Cevai zice si te intalnesti cu domnul Tushman, inainte i o hotarare? a intrebat mama. —Cu domnul Tushman? —Eleste directorul, a zis mama, —Adic& domnul Poponef!? —Ai dreptate, a zis tata, zAmbind gi privindu-ma in oglin- da retrovizoare. [ti vine sd crezi c4 exist un astfel de nume, Augie? Cine gi-ar dori si-1 cheme domnul Poponet? ‘Am zimbit, chiar daci nu voiam ca ei s& vada ca zmbese. Tata era singurul om din lume care mi putea face s& rid indiferent eat de tare ag fi vrut si nu réd. — Auggie, ar trebui si mergi la gcoald numai ca si-i auzi numele in difuzoare! a zis tata incdntat. ffi dai seama cat ar fi de amuzant? ,,Alo! Alo! il ciutdim pe domnul Poponet!"* Tata vorbea staleit, cu vocea unei femei bitréne. — ,Buna ziua, domnule Poponet! V-am vazut alergand in dosul scolii, Masina dumneavoastra iar nu merge cu spatele? Bine macar ci puteti sta in fundul clasei. ‘Am inceput si rid. Nu pentru cd mi s-ar fi parut foarte nostim, dar nu-mi mai venea si rimin furios. —Se poate si mai ru, sa stii, a continuat tata cu vocea lui normal, Mama si cu mine am avut la facultate o profesoara pe care o chema domnigoara Tur’ ‘Mama rédea deja si ea. —Serios? am intrebat. * Joc de euvinte bazat pe faptul ed fn limba englezd tush are sensul familiar de fund". * in original, miss Butt. Butt inseamné, tn limba engleza, fund (sau tur). 19Ru. Patacio —Da, Roberta Tur, a raspuns mama, ridicdnd mana ca sicum ar fijurat. Bobbie Tur. — Avea nigte bucute uriage, a zis tata, —Nate! a zis mama. —Ce vrei? Ma refer la obrajori. ‘Mama radea gi clatina din cap in acelasi timp. — Mia venit o idee! a strigat tata. Hai si le stabilim o intalnire, fara sa se cunoascd! Va dati seama? ,Domnigoara ‘Tur, faceti cunostinf4 cu domnul Poponet. Domnule Poponet, dansa este domnigoara Tur.“ S-ar putea edsatori si ar avea 0 multime de copii pe care si-i cheme Fundulet. Sau Turulet. —Sérmanul domn Tushman, a réspuns mama, elétinand din cap. Auggie nici nu l-a cunoscut ined, Nate! — Cine este domnul Tushman? a intrebat Via, ametita de somn, Abia se trezise. — Direetorul de la noua mea scoali, am raspuns eu.