Idei pentru părinți Repere în dezvoltarea cognitivă și a limbajului

la preșcolari
Educarea copilului în vederea dezvoltării sale armonioase și înfloritoare reprezintă
misiunea principală pe care adulții (părinți, bunici, educatori, profesori) o au încă din primii
ani de viață ai acestuia.
Dezvoltarea copilului este un proces complex, care a fost definit în diverse moduri
de-a lungul timpului. În cuvinte simple, dezvoltarea preșcolarului se referă la un ansamblu
de transformări, care, cu fiecare etapă parcursă, conduc copilul spre o treaptă superioară
a evoluției sale.
Pentru a fi mai ușor de analizat și de urmărit, evoluția sau dezvoltarea copilului
preșcolar poate fi abordată din mai multe direcții:
• Dezvoltarea fizică;
• Dezvoltarea socio-emoțională;
• Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
• Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii.

În cadrul acestui material informativ vei descoperi informații

folositoare și sugestii de activități care te pot ajuta să contribui la
dezvoltarea cognitivă și a limbajului copilului, iar resursa Repere
în dezvoltarea fizică și socio-emoțională – Idei pentru părinți
abordează celelalte laturi ale dezvoltării preșcolarului.

Cum se dezvoltă copilul preșcolar în funcție

de vârstă?

Pentru ca un copil să se dezvolte armonios și înfloritor, este necesar ca acesta să

crească și să trăiască într-un mediu familial și educațional care să corespundă nevoilor
sale, care să îl stimuleze și care să contribuie la formarea și evoluția personalității sale.
Un aspect deosebit de important este reprezentat totodată de respectarea
particularităților de vârstă ale copiilor. Indiferent că ne referim la dezvoltarea fizică, la
dezvoltarea limbajului sau chiar și la dezvoltarea socio-emoțională, este esențial ca
părinții (sau alți adulți care îl educă pe copil) să țină cont de vârsta și de nevoile specifice
ale copilului, corelându-și așteptările și acțiunile cu capacitățile și posibilitățile pe care
copilul le poate avea la o anumită vârstă.
Există numeroase surse informative științifice care descriu etapele de dezvoltare ale
copilului preșcolar, detaliind fiecare domeniu de dezvoltare pentru vârsta antepreșcolară
(0-3 ani), iar apoi pentru vârsta preșcolară (3 ani, 4 ani, 5-6 ani).

Pagina 1 din 8 vizitează twinkl.ro

 Dacă îți dorești să descoperi exemple concrete de comportamente dezirabile pentru
copilul tău, poți utiliza următoarele resurse:

Evaluare în educația timpurie sub Evaluare în educația timpurie sub

formă de floare formă de floare 5-6 ani – Activitate

Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii

Acest domeniu de dezvoltare se referă cu precădere la dobândirea abilității de

a rezolva probleme, incluzând explorarea mediului înconjurător cu mâinile, capacitatea
de rezolvare a problemelor în funcție de vârstă, abilități și strategii de învățare, înțelegere,
raționament și memorie.
Etapele dezvoltării cognitive la copii:
• Încă din prima perioadă de viață, creierul
nou-născutului se dezvoltă rapid. Copilul
trebuie să aibă toate simțurile și anumite
reflexe. Cele cinci simțuri sunt dezvoltate
în mod normal de la naștere (văzul, auzul,
mirosul, gustul, simțul tactil). Copiii
Cum pregătești copilul pentru
nou-născuți își utilizează simțurile pentru
începerea grădiniței? – Idei pentru
a înțelege ce se întâmplă în jurul lor.
acasă 3-6 ani
• În perioada cuprinsă între 1-12 luni copilul
începe să exploreze tot mai mult mediul
înconjurător. Zâmbește pentru prima
dată, ascultă, înțelege și cunoaște numele
oamenilor sau al lucrurilor din jur.
Dezvoltarea cognitivă cuprinde procesul
de dezvoltare a memoriei, a limbajului,
a gândirii.
Pregătirea copiilor pentru grădiniță
• În perioada cuprinsă între 1-2 ani, copilul – Planșă cu informații și idei
începe să recunoască oameni și obiecte pentru părinți
familiare. Își poate aminti evenimente
recente, imită mult și își dezvoltă creativitatea. Acesta trebuie să fie stimulat
permanent prin jocuri și activități potrivite vârstei sale.

Pagina 2 din 8 vizitează twinkl.ro

• De la 2 la 5 ani se dezvoltă abilitatea de a gândi și de a înțelege simboluri, fenomene,
acțiuni sau activități, pe măsură ce copilul învață litere, numere, culori sau alte achiziții
cognitive.
• În perioada cuprinsă între 3-6 ani, copilul începe să frecventeze grădinița. Astfel,
dezvoltarea cognitivă este favorizată în cadrul unui mediu educațional formal, ghidat
de un cadru didactic specializat. Se urmărește dezvoltarea memoriei, a capacității de
rezolvare a problemelor, a capacității de comunicare verbală (orală) și a abilităților de
a gândi logic și coerent. Copilul începe să participe la conversații, să răspundă și să
poarte un dialog, poate spune o poveste cu introducere, cuprins și încheiere, cunoaște
diferite forme, numere și cifre. În această perioadă, copiii nu diferențiază mereu
realitatea de fantezie.
Achizițiile cognitive realizate în perioada preșcolarității au
scopul de a contribui la fundamentarea bazelor dezvoltării
complexe a copilului și de a-i asigura acestuia bagajul necesar de
comportamente, aptitudini și cunoștințe pentru etapa următoare
de vârstă, care include progresul școlar.

Întârzieri/probleme în dezvoltarea cognitivă

a copiilor
Fiecare copil este unic, având un ritm diferit de dezvoltare. Unii copii se dezvoltă
într-un ritm accelerat, alții într-un ritm mai lent, iar la unii dintre aceștia este posibil
ca anumite comportamente sau aptitudini să nu fie manifestate deloc în perioada
preșcolarității.
Ca și părinte sau educator, este important să cunoști procesul normal al dezvoltării
cognitive a copiilor, pentru a identifica apoi care sunt aptitudinile pe care copilul tău le-a
dobândit și care sunt aspectele care pot fi îmbunătățite.
Uneori, este posibil să observi că cel mic are anumite întârzieri sau tulburări de
comportament. Aceste comportamente pot indica apariția unei probleme în dezvoltarea
cognitivă a copiilor, care poate fi ameliorată, cu cât este observată mai repede.
Iată câteva exemple de întârzieri/tulburări apărute în dezvoltarea cognitivă
a preșcolarilor:
• Tulburări de tip deficit de atenție (ADHD)

Copilul este distras mai tot timpul, manifestă lipsă de interes pentru majoritatea
activităților, nu termină o sarcină dată, nu este interesat de greșelile realizate, trece
cu ușurință de la o activitate la alta și în majoritatea cazurilor este instabil emoțional.
Inteligența mentală (capacitatea cognitivă) este dezvoltată normal, însă au nevoie de
sprijin pentru realizarea sarcinilor date sau depășirea momentelor dificile.
Copiii pot manifesta simptome diferite, în funcție de vârstă: curiozitate exagerată, joc
gălăgios, crize de furie și solicitare exagerată a atenției adulților din jur, neliniște, agitație,
lipsa concentrării, dezorganizare, nerespectarea regulilor.

Pagina 3 din 8 vizitează twinkl.ro

 • Tulburări de spectru autist (TSA)
Tulburarea de spectru autist (TSA)
este o dizabilitate complexă de dezvoltare
a creierului, care afectează 3 arii principale:
comunicarea, interacțiunea socială și
comportamentul. Copiii cu autism comunică,
interacționează, se comportă și învață în
moduri diferite față de majoritatea celorlați Strategii pentru ADHD – Planșă
copii. Simptomele specifice acestei tulburări
sunt vizibile încă din copilăria timpurie (12-24
luni), această afecțiune fiind o tulburare care
se menție pe tot restul vieții. Cu toate acestea,
cu cât este depistată mai devreme, cu atât
se poate interveni prin sprijin terapeutic
pentru ameliorarea simptomelor și facilitarea
integrării copilului, acesta devenind funcțional.
În descrierea acestei tulburări se folosește Strategii pentru TSA – Planșă
termenul de „spectru”, deoarece există
grade diferite de manifestare a simptomelor,
care diferă de la un copil la altul sau chiar
la același copil, de-a lungul timpului. Există
tulburarea Asperger, care reprezintă forma
înalt funcțională în cadrul spectrului, copiii
având deficiențe minime în comunicarea
verbală și un comportament foarte puțin
afectat. Pot exista de asemenea cazuri cu
simptome mai grave: copilul nu vorbește, are În sprijinul copiilor cu sindromul Down
un comportament neobișnuit în majoritatea – Prezentare PowerPoint
situațiilor, întâmpină dificultăți majore în
situații de învățare noi.
Copiii cu autism pot avea abilități de
învățare, gândire și rezolvare a problemelor
peste medie în anumite domenii (pot fi
supradotați) sau pot avea deficiențe severe.
Acești copii au nevoie de ajutor zilnic, răbdare,
multă înțelegere și sprijin terapeutic constant. Cum să comunici eficient cu copiii
care prezintă tulburări de spectru
• Sindromul Down autist – Informații pentru părinți

Sindromul Down se încadrează în

categoria deficiențelor mintale cu cauze
genetice, reprezentând o formă stabilă de
deficiență în raport cu bolile ereditare, cu
malformații congenitale. Sindromul este
însoțit de afecțiuni în dezvoltarea cognitivă,
care pot avea un grad mai mic sau mai mare
de afectare. La bebeluși, acest sindrom poate
fi depistat prin teste genetice.

Pagina 4 din 8 vizitează twinkl.ro

 Dezvoltarea limbajului la copiii preșcolari

Acest domeniu al dezvoltării copiilor preșcolari include dezvoltarea vorbirii,

abilitatea copilului de a înțelege și de a folosi limbajul (cuvintele) pentru a exprima ceea
ce gândește/simte. Include dezvoltarea capacității de comunicare (cu precădere orală),
înțelegerea sensului cuvintelor, descifrarea limbajului corpului și a gesticii.
Etapele dezvoltării limbajului la copii:
• Copiii nou-născuți ascultă și absorb
sunetele de bază și sunetele distincte
auzite, formându-și baza pentru
vorbire. Își întorc capul spre un părinte
sau răspund la alte sunete, plâng ca să își
comunice nevoile (să fie ținuți în brațe sau
hrăniți), se opresc din plâns atunci când Cum citim copiilor acasă: Sfaturi și
nevoia este îndeplinită. trucuri practice – Planșă
• În perioada cuprinsă între 1-12 luni, copilul
își dezvoltă limbajul prin ascultare,
observare și imitare. El începe prin a
răspunde la sunete, folosește la rândul său
o serie de sunete specifice, iar de la 6 luni
recunoaște mai bine vocile și gângurește.
În jurul vârstei de 9 luni, copilul ar trebui să
emită o serie de sunete specifice.
• În perioada cuprinsă între 1-3 ani, copiii își De ce, când și cum citim copiilor?
dezvoltă competențele lingvistice. Idei pentru acasă 3-6 ani
Aceștia sunt capabili să își comunice
dorințele, învață să spună „nu”, recunosc
mai multe cuvinte decât pot comunica
verbal. Au un vocabular restrâns
(aproximativ 50-100 de cuvinte), încep să
utilizeze două sau mai multe cuvinte în
combinație. Repetă cuvintele și adresează
multe întrebări.
3 - 6 ani: 20 de activități fără ecran
• În perioada cuprinsă între 4-6 ani, copiii
învață să numere, să diferențieze culorile,
învață jocuri de rime și cuvinte, iar de la
5 ani poate înțelege concepte legate de timp.
Preșcolarii învață să comunice în propoziții
și fraze, recunosc existența scrisului, își pot
scrie numele cu litere de tipar, înțeleg și
diferențiază numărul cuvintelor (singular/
plural), recită poezii, rețin fragmente,
evenimente și întâmplări reale sau din povești.

Pagina 5 din 8 vizitează twinkl.ro

 Dezvoltarea limbajului la preșcolari este esențială pentru achizițiile cognitive de
bază (scris, citit) care se vor realiza la școală. Dacă această etapă nu este parcursă
complet sau dacă în această etapă apar tulburări de limbaj care nu sunt corectate,
atunci copilul poate întâmpina probleme la însușirea scrisului și a cititului, ceea ce îi va
îngreuna întreg procesul de învățare școlară.
Părinții și educatorii au un rol esențial în dezvoltarea abilităților lingvistice la copii,
aceștia fiind cei care comunică zilnic cu cei mici, care le pot influența dezvoltarea
vocabularului, dragostea pentru citit și pot urmări limitarea timpului petrecut pe telefon,
tabletă sau Internet, în vederea dezvoltării capacității copilului de a comunica eficient
cu cei din jur.

Întârzieri/probleme în dezvoltarea limbajului la

preșcolari
Deoarece dezvoltarea limbajului reprezintă etapa premergătoare învățării scrisului
și cititului, acest demers este deosebit de important pentru asigurarea reușitei învățării
la copii.
Există numeroase situații în care copiii manifestă anumite întârzieri în dezvoltarea
limbajului, care pot semnala existența unor tulburări de limbaj care trebuie corectate în
etapa preșcolarității.
Tulburările de limbaj sunt multiple și pot fi clasificate astfel:
• Tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria.
• Tulburări de ritm și de fluență a vorbirii: bâlbâiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia,
aftongia, tulburări pe bază de coree.
• Tulburări de voce: afonia, disfonia, fonastenia.
• Tulburări polimorfe de limbaj: alalia, afazia.
• Tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, întârziere în dezvoltarea
generală a vorbirii.
• Tulburările limbajului citit-scris (observabile cu precădere în perioada școlarității):
alexia, dislexia, agrafia, disgrafia.

Iată câteva exemple concrete de tulburări de limbaj întâlnite la copiii preșcolari:

• Întârzieri în dezvoltarea generală a vorbirii

Copiii care manifestă această tulburare au un vocabular restrâns, format din

doar 20-30 de cuvinte. Nu reușesc să formeze propoziții simple, iar evoluția aparatului
fonoarticulator stagnează după perioada lalațiunii, vocalele sunt prezente, omit
consoanele mai dificil de pronunțat din cuvintele ce conțin grupuri consonantice. Au
dificultăți în trecerea de la limbajul intern la cel extern, precum și în înțelegerea mesajului
verbal al interlocutorului.

Pagina 6 din 8 vizitează twinkl.ro

• Dislalia

Dislalia este o tulburare de pronunție des întâlnită la copilul antepreșcolar, fiind

de natură fiziologică, ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator
și a sistemelor cerebrale implicate în actul vorbirii. Sunetele cele mai frecvente
afectate sunt cele care apar mai târziu în vorbirea copiilor: r, s, z, ș, j.

• Bâlbâiala

Bâlbâiala este o tulburare a ritmului și a fluenței vorbirii în care cursivitatea

exprimării este grav afectată. Se poate manifesta diferit, incluzând repetarea unor
silabe la începutul și mijlocul cuvântului, prezentarea unor pauze între acestea sau
apariția spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator (care împiedică desfășurarea
vorbirii ritmice și cursive).
La preșcolari se întâlnește bâlbâiala fiziologică (ocazională), care apare datorită
unui conflict între dorința copilului de a spune cât mai mult și cât mai repede ceea ce
gândește și posibilitățile limitate de exprimare.
Bâlbâiala patologică se referă la acea tulburare de vorbire care afectează și
psihicul, implicând sentimente de rușine, frustrare, culpabilizare, stimă de sine scăzută
sau diferite comportamente prin care copilul încearcă să mascheze dificultatea de
exprimare.

Comunicarea prin imagini – Cartonașe Știi cum să recunoști dislexia? Planșe

informative
În cazul în care părinții (sau alți
adulți care educă preșcolarii) observă
manifestarea acestor comportamente
la copii, aceștia pot solicita opinia unui
specialist pentru a verifica dacă cei mici
se dezvoltă corespunzător vârstei.
Copiii trebuie să fie observați
cu atenție, susținuți cu multă răbdare Cuvinte cu sens opus – Joc interactiv
și dragoste, iar familia ar trebui să în format PowerPoint
apeleze la ajutorul unui specialist
(psihoterapeut, logoped, psiholog
școlar), pentru a acționa cât mai repede
în situația identificării unei întârzieri în
dezvoltare sau a prezenței unei tulburări
cognitive sau de limbaj.

Pagina 7 din 8 vizitează twinkl.ro

 Declinare a răspunderii

Materialele conțin idei de activități, modalități de abordare a diferitelor conținuturi

sau teme și strategii de predare. Acestea se adresează atât cadrelor didactice cât și
persoanelor implicate în procesul de educație a copiilor.
Cu toate că acestea urmăresc îndeaproape programa școlară în vigoare și
comportamentele și competențele vizate de aceasta, informațiile oferite au doar scopul
de a inspira și de a oferi exemple concrete de activități dinamice și inovative, precum și
alternative de predare a temelor abordate și nu trebuie considerate parte a metodologiei.

Pagina 8 din 8 vizitează twinkl.ro