Emely Almonte

Crim. Lege
Toamna 2020
Profesorul Dean Berman
Misiunea #2

Prompt: Alex și prietenul său Jeff erau împreună într-o excursie de vânătoare. Într-o seară, în
timp ce se uitau la televizor în cabana lor de vânătoare, Alex a decis să-l sperie pe Jeff, care
adormise pe un scaun. Alex s-a gândit că ar fi amuzant să vadă fața lui Jeff când s-a trezit cu un
glonț. Alex și-a încărcat pușca și a îndreptat-o spre o lampă care se afla pe o masă chiar în
spatele scaunului unde dormea Jeff. În momentul în care Alex a apăsat pe trăgaci pentru a trage
lampa, Jeff s-a ridicat brusc și s-a mutat în linia de foc. Glonțul lui Alex l-a lovit pe Jeff în umăr
și l-a rănit grav. Alex l-a încărcat imediat pe Jeff în mașină și a fugit la cel mai apropiat spital,
care era la 15 minute distanță. Pe traseu, Alex a lovit o groapă, a pierdut controlul mașinii și s-a
ciocnit cu un stâlp de telefonie. Alex a fost grav rănit, iar Jeff a suferit alte răni. Alex nu a putut
continua drumul spre spital. Accidentul s-a produs pe un drum județean puțin circulat și niciun
alt vehicul nu a trecut pe acolo timp de 45 de minute. Când au sosit ajutoarele, Jeff era mort. O
autopsie a stabilit că Jeff a sângerat până la moarte ca urmare a impactului combinat al rănii prin
împușcare și a rănii suferite în accidentul de mașină. Medicul legist a concluzionat că doar rana
împușcată nu ar fi fost fatală dacă Jeff ar fi primit tratament medical în termen de 30 de minute
de la împușcare.

În această jurisdicție, toate omuciderile sunt definite ca fiind de drept comun.

Procurorul aude hipoglicemia la care ați răspuns. Procurorul încearcă să decidă ce acuzație de
omucidere să prezinte marelui juriu. Ea a decis că acuzația ar trebui să fie: crimă SAU ucidere
din culpă. Dar ea continuă să știe care acuzații se potrivesc cel mai bine actus reas și mens rea
descrise în cazul de mai sus. Este de datoria ei să aducă cea mai gravă acuzație împotriva
inculpatului, dar numai dacă este acuzația corectă. Ea a eliminat uciderea voluntară din culpă și
omuciderea din neglijență criminală.

Deci, aveți 2 opțiuni: crimă de drept comun de un fel ("drept comun" însemnând crimăde gradul 2 -
Răutatea crimelor premeditate) SAU ucidere involuntară.

Presupunând că sunteți procurorul pentru întrebări, mai jos doriți să aduceți o acuzație adecvată
împotriva acestui inculpat, una care este susținută de legea omuciderii aplicată faptelor din acest
caz. Și ne puteți face legea omuciderii din NY, ceea ce v-am dat în instrucțiunile juriului. Deci,
aveți deja definițiile legii. Chiar dacă doriți să utilizați dreptul comun, este în regulă, dar puteți
folosi și legea omuciderilor din NY.

IRAC 1: (2,5 puncte) Care este acuzația adecvată pentru care procurorul poate obține un
rechizitoriu de la un mare juriu? Explicați-vă raționamentul pe deplin. (NU discutați despre
"cauzalitate" în această secțiune.) Discutați despre omucidere FĂRĂ cauzalitate.

IRAC 2: (2.5 puncte) Alex a cauzat moartea lui Jeff? (analiza "cauzalității")
Problemă: DACĂ Alex ar putea fi condamnat pentru crimă depravată de indiferență CÂND și-a
încărcat pușca și a îndreptat-o spre o lampă care se afla pe o masă chiar în spatele scaunului unde
dormea Jeff și a apăsat pe trăgaci pentru a-l amuza pe Jeff când s-a trezit cu un glonț DAR în
schimb l-a lovit pe Jeff când s-a ridicat brusc și s-a mutat în linia de foc, să-l lovești pe Jeff în
umăr și să-l rănești grav?

Regula: Inima depravată (aka indiferența) crima și uciderea involuntară sunt forme de
omucidere. Omuciderea este definită ca o ucidere ilegală a unei ființe umane. Ilegal este definit
ca nefiind autorizat în mod specific de lege. Există 4 tipuri diferite de omucideri în conformitate
cu dreptul comun, acestea sunt omucideri cu rea intenție care includ: intenția de a ucide, intenția
de a provoca vătămări corporale grave, crima cardiacă depravată și intenția de a comite o
infracțiune inerent periculoasă (aka crimă criminală). Toate sunt, de obicei, crime de gradul doi
în majoritatea jurisdicțiilor. Toată răutatea crimelor premeditate necesită un mens rea de
"intenție", cu excepția crimei cardiace depravate, care necesită un mens rea de "nesăbuință".

Pentru ca procurorul să găsească un inculpat vinovat de infracțiunea de omor prin indiferență

depravată, acesta trebuie să dovedească, dincolo de orice îndoială rezonabilă, toate cele trei
elemente: (1) că inculpatul a cauzat decesul victimei, (2) că inculpatul a făcut acest lucru
angajându-se prin imprudență într-un comportament care a creat un risc grav de deces victimei,
și (3) că pârâtul s-a angajat într-un astfel de comportament în circumstanțe care demonstrează o
indiferență depravată față de viața umană. În conformitate cu articolul 125.25 alineatul (2) din
Legea penală din New York, o persoană adoptă în mod imprudent un comportament care creează
un risc grav de deces pentru o altă persoană atunci când: (a) se angajează într-un comportament
care creează un risc grav și nejustificat ca decesul unei alte persoane să se producă, (b) și atunci
când este conștientă de acest risc și ignoră în mod conștient, și (c) și atunci când acest risc grav
și nejustificat este de o asemenea natură și grad încât nerespectarea acestuia constituie o abatere
gravă de la standardul de conduită pe care o persoană rezonabilă l-ar respecta în situația
respectivă. Indiferența depravată față de viața umană se referă la starea de spirit a unei persoane
de a se angaja în mod nesăbuit într-un comportament care creează un risc grav de moarte. O
persoană are o indiferență depravată față de viața umană atunci când are un dispreț total față de
valoarea vieții umane – o disponibilitate de a acționa, nu pentru că intenționează să provoace un
rău grav [persoanei care este ucisă], ci pentru că pur și simplu nu-i pasă dacă va rezulta sau nu un
rău grav. Cu alte cuvinte, o persoană care este depravat de indiferentă nu este doar dispusă să-și
asume un risc extrem de nerezonabil pentru viața umană - acelei persoane nu-i pasă cum se
dovedește riscul. Indiferența depravată față de viața umană reflectă o stare de spirit rea, rea sau
inumană, manifestată prin acte brutale, atroce și josnice. Se dovedește printr-un comportament
nechibzuit, deficitar într-un simț moral al îngrijorării, lipsit de considerație față de viața sau viața
altora și atât de condamnabil încât să justifice aceeași răspundere penală pe care legea o impune
unei persoane care ucide intenționat.

Pentru ca procurorul să găsească un inculpat vinovat de infracțiunea de ucidere din culpă, acesta
trebuie să dovedească, dincolo de orice îndoială rezonabilă, toate cele două elemente: (1) că
inculpatul a cauzat moartea victimei și (2) că inculpatul a făcut acest lucru din imprudență. În
conformitate cu Legea penală din New York § 125.15, o persoană acționează "imprudent" cu
privire la un deces atunci când acea persoană (a) se angajează într-un comportament care creează
sau contribuie la un risc substanțial și nejustificat ca moartea unei alte persoane să se producă,
(b) și atunci când este conștientă și ignoră în mod conștient acest risc și (c) atunci când riscul
respectiv este de o asemenea natură și grad încât nerespectarea acestuia constituie o abatere
gravă de la standard a comportamentului pe care o persoană rezonabilă l-ar observa în situația
respectivă.

Aplicație: Acuzarea ar putea să-l acuze pe inculpat, Alex, de crimă depravată din indiferență.

Inculpatul, Alex, la sau în jurul datei accidentului a provocat moartea lui Jeff. Alex a apăsat pe
trăgaci pentru a trage și glonțul l-a lovit pe Jeff în umăr și l-a rănit grav. Medicul legist a
concluzionat că rana împușcată l-a ucis, chiar dacă nu ar fi fost fatală dacă ar fi fost tratată în
termen de 30 de minute de la împușcare.

Inculpatul, Alex, a cauzat moartea lui Jeff prin angajarea nesăbuită într-un comportament
care a creat un risc grav de moarte pentru Jeff. Alex nu a îndreptat doar o armă în direcția lui
Jeff. Alex a îndreptat o armă încărcată în direcția lui Jeff. Alex știa sau cel puțin trebuie să fi știut
că o armă încărcată avea potențialul de a fi fatală, deoarece dorea să tragă în lampa de lângă
scaunul pe care dormea Jeff și nu în persoana lui Jeff. Și, deși Alex nu l-a îndreptat direct spre
Jeff, ci chiar în spatele scaunului său, ar fi trebuit să știe că Jeff, după ce dormea, ar fi putut să se
sperie și să se mute în linia de foc care era chiar în spatele scaunului pe care dormea. Era
previzibil că Alex ar putea să-și rateze ținta intenționată și să-l împuște pe Jeff. Jeff, chiar dacă
dormea, se putea muta pe sine sau o parte a corpului în linia de foc. În oricare dintre aceste
cazuri, Jeff ar putea fi rănit substanțial de glonț. Un glonț este conceput pentru a străpunge
carnea. Și o armă este fabricată pentru a incapacita. Deci, cel puțin, Alex știa că acțiunile sale
creează un grad ridicat de risc de deces. Astfel, comportamentul lui Alex de a încărca arma,
îndreptând-o spre Jeff și trăgând cu arma, a creat un risc grav și nejustificat ca moartea unei alte
persoane să se producă. Se poate argumenta că Alex s-a angajat într-un comportament care a
creat un risc substanțial ca moartea unei alte persoane să aibă loc, după cum reiese din acțiunile
sale ulterioare de a-l grăbi pe Jeff la spital.

Diferența dintre crima cardiacă depravată și uciderea involuntară este că inculpatul, Alex, s-a
angajat într-un astfel de comportament în circumstanțe care arată o indiferență depravată
față de viața umană. Alex a arătat un dispreț total față de valoarea vieții umane. Alex s-a arătat
dispus să acționeze, nu pentru că intenționa să-i provoace un rău grav lui Jeff (descendentul), ci
pentru că pur și simplu nu-i păsa dacă va rezulta sau nu un rău grav. Alex nu era dispus doar să-
și asume un risc extrem de nerezonabil pentru viața umană, dar nu-i păsa cum se dovedește
riscul, deoarece nici măcar nu prevedea un astfel de risc. Se poate argumenta că lui Alex i-a
păsat cum s-a dovedit riscul, deoarece atunci când l-a împușcat accidental pe Jeff, l-a dus de
urgență pe Jeff la spital cu duba sa. Astfel, Alex, nu arată o indiferență depravată față de viața
umană și ar trebui să fie acuzat de crima mai mică de ucidere din culpă. Se poate argumenta că
examinăm comportamentul lui Alex până când l-a împușcat pe Jeff. Dar inculpatul poate
argumenta că examinăm comportamentul lui Alex până la accidentul de mașină, deoarece Jeff
era încă în viață până la scurt timp după ce mașina a lovit un stâlp de telefonie. Inculpatul poate
susține că indiferența depravată față de viața umană trebuie să reflecte o stare de spirit rea, rea
sau inumană, manifestată prin acte brutale, atroce și josnice, iar comportamentul său nu a
manifestat un act brutal, atroce sau josnic. Procurorul va argumenta, de asemenea, că
comportamentul lui Alex a fost nesăbuit, deficitar într-un sentiment moral de îngrijorare, lipsit de
respect pentru viața sau viața altora și atât de condamnabil încât să justifice aceeași răspundere
penală pe care legea o impune unei persoane care ucide intenționat. O persoană rezonabilă în
poziția lui Alex probabil că nu ar fi acționat într-un mod similar. Nu ar fi folosit o armă ca
recuzită într-o glumă sau pentru amuzament. Nu ar fi încărcat o armă. Ei nu ar fi îndreptat o armă
nicăieri lângă o persoană vie decât dacă este pentru autoapărare. Probabil că ar fi folosit altceva,
cum ar fi o armă falsă sau un glonț glonț. O persoană rezonabilă ar arăta, probabil, și un anumit
tip de ezitare sau chibzuință, ceea ce nu pare să fie cazul aici.

Concluzie: Chiar dacă inculpatul, Alex, poate fi acuzat de uciderea depravată a lui Jeff, el poate
fi, de asemenea, acuzat de ucidere din culpă. Din moment ce procurorul ar dori să-l condamne pe
inculpat, Alex, pentru cea mai gravă acuzație, care s-ar aplica și s-ar potrivi actus reas și mens
rea în acest scenariu, cred că ar trebui să fie acuzat de crimăde gradul 2 ("crimă cardiacă depravată")
și nu de ucidere din culpă.

Problemă: DACĂ acuzarea poate stabili legătura de cauzalitate CÂND inculpatul, Alex, l-a
împușcat pe Jeff în umăr, rănindu-l grav DAR l-a încărcat imediat pe Jeff în mașina sa și a
accelerat la cel mai apropiat spital care era la 15 minute distanță și, în timp ce se afla pe drum, a
lovit un stâlp de telefonie, a pierdut controlul mașinii sale și s-a ciocnit cu un stâlp de telefon,
unde Jeff a suferit răni suplimentare, chiar dacă rana împușcată singură nu ar fi fost fatală dacă
Jeff ar fi primit îngrijiri medicale tratament în termen de 30 de minute de la filmare.

Regulă: Pentru a-l condamna pe inculpatul Alex pentru o infracțiune, acuzarea va trebui să
demonstreze: (1) actus reas, (2) mens rea și (3) legătura de cauzalitate. O infracțiune rezultată
este o infracțiune care are un element de rezultat și este atunci când trebuie să se producă un
rezultat necesar pentru ca infracțiunea să fie săvârșită. (adică, dacă încerci să ucizi pe cineva, dar
persoana nu moare, atunci nu poți fi răspunzător pentru crimă). Deoarece crima cardiacă
depravată și uciderea din culpă sunt ambele infracțiuni rezultate, procurorul nu trebuie să
demonstreze "mens rea", deoarece este deja stabilit prin natura infracțiunii.

În conformitate cu modelul de cod penal din NY § 2.03 (1), "comportamentul este cauza unui
rezultat atunci când (a) este un antecedent, dar pentru care rezultatul în cauză nu ar fi avut loc; și
(b) relația dintre comportament și rezultat îndeplinește orice cerințe cauzale suplimentare impuse
de cod sau de legea care definește infracțiunea." Cu alte cuvinte, comportamentul unei persoane
este o cauză suficient de directă a decesului atunci când: (1) comportamentul este o cauză
contributivă reală (dar pentru) deces; și (2) decesul a fost un rezultat previzibil în mod rezonabil
al comportamentului.

Inculpatul trebuie să fie faptic sau, dar pentru cauza prejudiciului victimei. Dar pentru fapta
inculpatului, prejudiciul nu s-ar fi produs. Inculpatul nu trebuie să fie singurul, dar cauza
prejudiciului, ci "o" cauză.

Pârâtul trebuie să fie, de asemenea, cauza legală sau proximă a prejudiciului. Rezultatul nu poate
fi prea îndepărtat sau accidental pentru a influența răspunderea actorului. Chiar dacă pârâtul este
o cauză "dar pentru", el nu poate fi cauza proximă dacă cauza intervenită a prejudiciului a fost
imprevizibilă. O cauză înlocuitoare care intervine îl exonerează pe inculpat de răspunderea
penală, deoarece este mult mai aproape sau aproape de prejudiciul rezultat.

Aplicație:
Nu există nicio îndoială că inculpatul, Alex, este o cauză "dar pentru" a morții lui Jeff. Dar dacă
Alex ar fi apăsat pe trăgaciul puștii sale încărcate pentru a trage cu lampa care se afla pe o masă
chiar în spatele scaunului unde dormea Jeff, răul pentru Jeff nu s-ar fi produs, glonțul nu l-ar fi
lovit pe Jeff în umăr și nu l-ar fi rănit grav.

Inculpatul, Alex, este cauza legală și proximă a morții lui Jeff. Deși accidentul de mașină a fost o
cauză care a contribuit la moartea lui Jeff, nu a întrerupt răspunderea penală, înlocuind
comportamentul lui Alex, deoarece era previzibil că, grăbindu-l pe Jeff la spital, ar putea avea
loc un accident pe drum.

Concluzie: Acuzarea poate fi în măsură să demonstreze că inculpatul, Alex, este atât o cauză
"dar-pentru", cât și cauza faptică / proximă. Astfel, poate fi în măsură să stabilească legătura de
cauzalitate, un element necesar pentru a acuza un inculpat de o infracțiune.