Profilaxia antibiotica perioperatorie

Antibioprofilaxia este definita ca administrarea de antibiotic inaintea contaminarii bacteriene

potentiale in timpul unui gest chirurgical, astfel antibioprofilaxia perioperatorie este doar o
componeneta a ansamblului de masuri destinate reducerii incidentei infectiilor
postoperatorii( niciun antibiotic nu poate compensa deficientele altor interventii).
Acest ansamblu include:
-tratamentul afectiunilor ce facvorizeaza aparitia infectiilor postoperatorii ( ex: controlul
obezitatii, echilibrarea DZ, a insuficientei cardiace, reducerea/ stoparea terapiei
imunosupresoare -daca este posibil)
-se indeparteaza pilozitatea pacientului in zona interventiei( masina de tuns, nu aparat de ras)
-masuri de antisepsie: pentru toti pacientii :toaleta zonei de incizat cu clorhexidina/ betadina
urmata de aplicare de alcool;
-asigurarea unei bune oxigenari tisulare in timpul interventiei pt mentinerea volemiei si a
transportului de oxigen catre tesuturi
-asigurarea unei temperaturi normale a pacientului in timpul interventiei( risc de infectii
postoperatorii redus la 1/3 fata de pacientii cu hipotermie intraoperatorie), exceptie situatiile in
care hipotermia este absolut necesara derularii interventiei
-Administrarea unei profilaxii antibiotice doar daca exista indicatie, efectuata la momentul
optim, pt o durata minima utila si cu antibioticele recomandate
-mentinerea nivelului normal al glicemiei( 60/70-110)
-respectarea unei tehnici operatorii corecte cu evitarea unei hemoragii care sa impuna
transfuzie sanguina, purtatrea a 2 perechi de manusi, indepartarea sondei urinare inainte ca
pacientul sa paraseasca sala de operatie
-reducerea duratei interventiei la minimul necesar
-cooperare in cadrul echipei operatorii inainte si in timpul interventiei
Principiile si parametrii profilaxiei antibiotice
a. Motivatie
Impiedicarea multiplicarii germenilor ENDOGENI care in timpul interventiei datorita afectarii
temporare a barierelor anatomice , ar putea parasi situsurile lor si sa determine infectii( mai
frecvent in urma unor bacteremii)
b. Obiective
Beneficiile profilaxiei antibiotice:- reducerea incidentei infectiilor postoperatorii
-reducerea letalitatii prin infectii postoperatorii
 -reducerea duratei si costurilor ingrijirii pacientilor
Alegerea antibioticului trebuie sa fie determinata si de limitarea riscurilor sale
-risc cat mai scazut de toxicitate medicamentoasa
-risc cat mai scazut de selectare de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice in microflora
pacientului si in flora mediului spitalicesc
-risc mai scazut de a facilita aparitia unei infectii determinate de Clostridium difficile
c. Domeniul de aplicare
Profilaxia antibiotica perioperatorie este utila doar pt unele interventii chirurgicale care apartin
categoriilor:
-programate : cand nu exista infectie locala
-de urgenta, interventiile curate sau cu risc de contaminare redus
Pentru alte interventii din aceste categorii profilaxia antibiotica nu este necesara, ci necesita
tratament si nu profilaxie
Clasificarea interventiilor chirurgicale in raport cu riscul de infectie postoperatorie(
estimat prin declansarea de bacteremii intraoperatorii)
-curate: interventii care nu intereseaza zone de inflamatie si care nu deschid cavitati cu flora
proprie(tract digestiv, respirator, genital,urinar), ele se soldeaza cu sutura per primam sau cu
drenaj in sistem inchis sau manopere chirurgicale pt traumatisme nepenetrante
-risc de contaminare redus-interventii prin care se deschid segmente ale cavitatilor cu flora
proprie (biliar, apendicular, vaginal, orofaringian) daca nu exista infectie si daca nu a avut loc
o manevra cu risc major de contaminare
-contaminare foarte probabila:-traumatisme deschise nemedicale recente, interventii
chirurgicale cu abateri majore de la principiile interventiei sterile( masaj cardiac intern) sau
scurgeri importante din tractul intestinal; interventii chirurgicale asupra unor zone de inflamatie
acuta, nepurulenta
-contaminare certa sau infectie: traumatisme deschise vechi nemedicale, cu retentie de
tesuturi necrozate, interventii in perforatii viscerale, interventii asupra unor zone clar
infectate
d. Indicatii
-certe: se aplica fiecarui pacient pt ca riscul de infectie postoperatorie este ridicat sau
severitatea infectiei postoperatorie este mare( protezarile articulare, valvulare)
-selective- interventii cu risc de infectie in general redus, se recomanda profilaxia pacientilor cu
anumite conditii favorizante-malnutriti, neutropenici, cu terapie imunosupresoare, leziuni
cardiace predispozante pt endocardita infectioasa
e. Momentul administrarii
- in general 30-60minute inaintea primei incizii
-fluorochinolonele, vancomicina: administrare cu maxim 120 minute inaintea primei
incizii( durata lor de administrare este mai mare, iar T1/2 permite aceasta atitudine)
f. Alegerea antibioticului
Consideratii microbiologice:Antibioticul utilizat sa fie activ impotriva majoritatii germenilor care
detrmina infectii postoperatorii cu localizarea respectiva:
-flora tegumentara in interventiile curate, flora tegumentara si enterala in cele
subdiafragmatice cu risc de contaminare, flora tegumentara si a cavitatii bucale in cele
stomatologice, ORL, OMF; flora tegumentara , stafilococi coagulazonegativi pt insertii de
dispozitive medicale:proteze,sunturi
-Calea de administrarea utilizata aproape exclusiv este cea intravenoasa
-cele mai folosite antibiotice sunt beta-lactamicele, anamneza este importanta privind alergia
pacientului la acestea (istoric de soc anafilactic, eem laringian, urticarie, hTA instalata rapid,
dupa administrarea unei peniciline
-de preferat antibioticele cu spectru mai ingust si mai putin costisitoare
-daca pacientul este colonizat cu MRSA se poate recurge la vancomicina limitata la aceasta doar
daca se cunoaste colonizarea cu MRSA, sau daca este un risc ridicat pt o astfel de
colonizare( hemodializat cronic) si in unitati sanitare cu rata ridicata de infectii postoperatorii cu
stafilococi meticilino rezistenti
-optiunile standard se pot modifica in caz de particularitati ale pacientului: alergie la
antibioticele recomandate ca alternativa optima sau colonizari dovedite cu germeni rezistenti la
antibioticele uzuale recomandate
-administrarea topica de antibiotic : administrare intranazala demupirocin la cei colonizati cu
MRSA (acid fusidic in caz de rezistenta la mupirocin sau lipsa lui
-fixarea protezelor articulare cu ciment impregnat cu antibiotic
-administrarea unei doze de antibiotic intraventricular in caz de implantare a unui drenaj LCR
MESAJE!
-administrarea unei profilaxii antibiotice cu spectru mai larg sau inadecvatdecat cel necesar nu
creste eficienta profilaxiei ci determina cresteri ala incidentei efectelor nedorite( dismicrobiseme)
g. Doza utilizata -se administreaza doza standard terapeutica si se creste in raport cu masa
corporala (daca are mai mult de 100 kg sau indicele de masa corporala depaseste 35 kg/m2);
doza de antibiotic nu se modifica la cei cu insuficienta renala daca antibioticul se administreaza
1 singura data. Reducerea dozei de antibiotic administrate nu este indicata.
Antibioprofilaxia trebuie administrata intravenos. Se pot utiliza si alte cai,cum este cea orala
pentru antibioprofilaxie la intreruperea de sarcina, intranazala pentru administrarea de
mupirocin. La protezele articulare pe langa antibiotic iv se recomanda (Rec B) si impregnarea
cimentului cu antibiotic.
Doza necesara pentru profilaxie este aceeasi cu doza standard utilizata pentru terapie, tinand
cont de greutatea pacientului. O singura doza standard este suficienta pentru profilaxie in
majoritatea cazurilor. Unele ghiduri(18) recomanda ca doza de antibioprofilaxie sa fie dublul
dozei terapeutice cu repetare la interval egal cu 2xT1/2 (timpul de injumatatire) a aceleiasi
dozesau a jumatate din aceasta

h. Durata profilaxiei
regula: se administreaza 1 singura doza de antibiotic
exceptie: se administreaza doze de antibiotic in ritmul utilizat si in terapie pt un interval de 24 de
ore, doar in cazul protezarii articulare
Mesaje!!
-Durata mai mare a profilaxiei este frecventa in sistemul medical romanesc( majoritatea
cazurilor minim 72 ore) modalitate de crestere complet nejustificata a consumului de antibiotice
-mentinrea tuburilor de dren sau a unui cateter venos central nu reprezinta indicatii de
continuare a administrarii profilactice de antibiotice
i. Repetarea dozei
Daca in timpul interventiei concentratia serica sau cea tisulara de antibiotic scade sub nivelul
eficient se administreaza o noua doza de antibiotic(identica cu cea initiala)
Indicatiii:
-prelungirea interventiei mai mult de 2x T1/2 al antibioticului
-Hemoragie masiva mai mult de 1500 ml adult si peste 25 ml/kgc la copil
-arsuri extinse cu exsudare importanta
!!! O noua doza de antibiotic in scop profilactic dupa sutura plagii operatorii este inutila si poate
fi chiar nociva(creste riscul de selectare a rezistentei la antibiotice in flora endogena, creste riscul
de aparitie a infectiei determinate de Clostridium Difficile
Doze uitilizate + momentul reluarii lor

In situatia in care recomandarile privind antibioprofilaxia endocarditei bacteriene nu se

suprapun cu antibioprofilaxia in functie de tipul chirurgiei, se va alege antibioprofilaxia
endocarditei bacteriene.
Profilaxia endocarditelor infectioase
Pacientii cu risc important de endocardita infectioasa: protezati valvular sau cu reparatii
valvulare cu insertie de material strain
-endocardita infectioasa in antecedente
-maladii cardiace congenitale
-cord transplatat cu valvulopatie
Proceduri stomatologice pt care se impune profilaxie antibiotica la pacientii cu risc sporit de
endocardita infectioasa
Orice procedura stomatologica care lezeaza:
-tesutul gingival, regiunea periapicala dentara, mucoasa orala
Se RECOMANDA:
-amoxacilina 2g orala sau ampicilina 2 g iv(intoleranta digestiva)
-pt cei alergici la penicilina : clindamicina 600 mg (oral iv)
Interventii ORL SI BMF
-interventii curate , endoscopice: nu necesita profilaxie antibiotica
-amigdalectomie, adenoidectomie: nu necesita
-interventii curate cu insertia unei proteze
-cefazolina, cefuroxima
-clindamicina alergie la B-lactamine