Caracteristicile tehnice ale sticlei de constructie

Proprietatile chimice si fizico-mecanice ale sticlei depind de compozitia chimica, structura,

starea de defecte, tensiuni interne etc.
Sticla obisnuita prezinta o transparenta ridicata pentru radiatii luminoase (60 – 95 % in
functie de compozitie si calitate) si este putin permeabila pentru razele ultraviolete si
infrarosii.
Sticla prezinta o remarcabila stabilitate dimensionala (pentru sticla de constructii coeficientul
de dilatare termica liniara este apropiat de al otelului), nu este higroscopica, nu este
combustibila si are proprietati electroizolante.
Sticla rezista bine la actiunea agentilor atmosferici, la actiunea acizilor, exceptie facand
solutiile acidului fluorhidric. Solutiile bazice, chiar si apa curata, mai ales cea fierbinte,
actionand timp indelungat asupra sticlei, o distrug la suprafata.
Sticla se caracterizeaza prin duritate si rezistente mecanice teoretice ridicate (determinate de
natura legaturilor chimice). Rezistentele mecanice reale sunt mult mai reduse datorita
compozitiei chimice variabile, defectelor de structura, defectelor de suprafata, tensiunilor
interne, tratamentelor termice etc. Rezistenta la compresiune este importanta (pana la 200
N/mm2), insa rezistenta la intindere (pana la 20 N/mm2) este relativ redusa.
Sticla prezinta deformatii predominant elastice la solicitari mecanice (modulul de
elasticitate 50.000 – 100.000 N/mm2); este deci casanta si nu rezista la socuri mecanice. De
aceea, la contactul cu materiale dure, pot apare local forte ce depasesc limita de rupere, apare
fisurarea si apoi spargerea.
Densitatea sticlei, in functie de compozitie, este cuprinsa in limitele 2200 – 6000/m 3, sticla
utilizata in constructii avand densitate de 2500 – 2600 kg/m3.
Coeficientul de conductivitate termica, in functie de compozitia chimica, are valori in limitele
0,33 – 1,34 W/mK.

Principalele materiale de constructie din sticla

 1. Geamuri

Geamurile sunt materiale de constructii din sticla de cea mai larga utilizare. Pentru obtinerea
lor, topitura de sticla se prelucreaza prin tragere (geamuri trase) sau prin laminare intre valturi
(geamuri laminate).
Geamurile trase, plane transparente, de intrebuintare curenta, se folosesc ca elemente de
inchidere a tamplariei exterioare si interioare. Sortarea pe calitati a geamurilor se face prin
verificarea conditiilor tehnice de calitate referitoare la: culoare, planeitatea si paralelismul
fetelor, stabilitate chimica, marimea si numarul defectelor sub forma de zgarieturi, incluziuni
de gaze, incluziuni de corpuri straine sau de sticla cristalizata, prezenta stirbiturilor etc.
Geamurile laminate, finisate prin slefuire si polizare pe ambele fete, sunt geamuri de calitate
superioara, destinate in principal confectionarii oglinzilor, vitrinelor si geamurilor securizate.

Geamurile securit se caracterizeaza prin rezistente superioare la incovoiere si soc, iar prin
spargere nu dau bucati taioase. Aceste proprietati se datoresc unor tensiuni interne mari,
echilibrate si astfel distribuite incat imbunatatesc comportarea la solicitari dinamice, maresc
duritatea si elasticitatea sticlei.

Aceste geamuri se obtin prin taierea prealabila la dimensiunile necesare si supunerea la un

tratament termic de calire (incalzire pana la inmuiere si racire brusca cu aer pe ambele fete).
Datorita solidificarii rapide a straturilor exterioare si mai lente a stratului exterior, vor apare
spre exterior eforturi de compresiune si in interior de intindere. Astfel, la solicitarea de
incovoiere vor trebui depasite in primul rand eforturile de compresiune ale straturilor
exterioare si rezistentele de rupere vor fi mult mai mari.

Geamurile de protectie tip securit se folosesc la ferestre, usi, glasvanduri, la cladiri cu public
numeros (spitale, scoli, hoteluri, muzee, magazine), care trebuie sa fie protejat in cazul
spargerii unor geamuri de dimensiuni mai mari.

Geamurile emailate securizate sunt geamuri colorate, netransparente, utilizate in special

pentru realizari de fatade sau interioare decorative, la placarea peretilor etc.

Geamurile armate sunt obtinute prin laminare din sticla incolora sau colorata, in care se
introduce in timpul fabricarii o plasa de otel, care in caz de spargere retine cioburile. Se
folosesc la luminatoarele din acoperisurile halelor industriale, la peroane de gari, la parapetele
pentru terase, balcoane, scari etc.

Geamurile ornament se fabrica prin laminare, din sticla incolora, valturile imprimand un
model pe una din fete. Aceste geamuri se folosesc ca element de inchidere in cadrul
tamplariei, in scopuri decorative, pentru locuri unde este necesar geam translucid.

Geamul termoizolant (termopan), este un produs prefabricat, confectionat din doua sau mai
multe foi de geam, cu spatiu de aer uscat intre ele, inchis ermetic, fixate prin intermediul unui
distantier si bine etanseizat pe contur. Se utilizeaza in constructii civile si industriale unde este
indicat ca suprafetele vitrate sa asigure si o buna izolare termica.
2. Geam termopan - detaliu de montare
Geamul termoabsorbant este un geam tras, colorat in masa, cu o compozitie speciala (un
continut controlat in oxid feros) care absoarbe radiatiile infrarosii si o parte a radiatiilor
luminoase. Se foloseste la constructii civile si industriale unde este necesara o protejare fata
de efectul termic al razelor solare.

Geamul triplex este alcatuit din foi subtiri de geam lipite intre ele cu adezivi transparenti. Are
rezistenta la soc mai buna si avantajul ca in cazul spargerii cioburile raman lipite.
Geamul profilit (cu profil U) poate fi armat sau nearmat si se caracterizeaza printr-o mare
rigiditate. Se utilizeaza pentru realizarea de pereti translucizi la hale industriale, cladiri
publice, garaje etc.
3. Produse din sticla pentru pereti si plansee luminoase
Aceste produse se fabrica prin turnare sau presare si servesc pentru realizarea de pereti sau
plansee care sa imbunatateasca iluminatul natural al constructiilor.
Dale din sticla pentru pereti - au forma patrata cu concavitate pe o fata sau pe ambele fete
pentru reducerea greutatii, iar pe canturi au santuri striate. Executarea peretilor luminosi se
face prin asezarea dalelor pe cant cu resturile orizontale si verticale in prelungire. Rigidizarea
se realizeaza prin introducerea in rosturi a unor bare din otel beton fixate in pasta de ciment
a) Dale de sticla pentru pereti

Pavelele rotalit se utilizeaza pentru executia de plansee luminoase la diferite constructi

subterane. Ele au fata superioara striata pentru a fi antiderapante, partile laterale adancite si
striate pentru a le asigura o buna aderenta cu betonul, iar fata inferioara este scobita pentru
reducerea greutatii. La executarea planseelor luminoase se asaza intai corpurile rotalit pe
cofraj, cu scobitura in jos, iar in spatiul dintre ele se monteaza pe ambele directii bare din otel
beton si apoi se umplu golurile cu un beton plastic confectionat cu un agregat marunt.

b) Dale rotalit

4. Produse din sticla pentru placare

Placi de sticla opaxit sunt placi groase de sticla opalizata, albe sau colorate, cu fata vazuta
neteda, iar cea opusa cu striuri paralele pentru a asigura o mai buna aderenta la suport.
Se folosesc pentru placarea peretilor interiori ai incaperilor cu umiditate mare, inlocuind
faianta.
Placile din sticla cristalizata, se obtin printr-o tratare termica speciala a unei sticle de o
compozitie adecvata si se caracterizeaza prin proprietati fizico-mecanice superioare. Placile
din sticla cristalizata pot fi albe sau colorate, mate sau lucioase si se utilizeaza pentru placarea
peretilor sau pentru pardoseli in mediu umed, inlocuind placile de gresie ceramica.
Placutele de sticla-mozaic se obtin din sticla colorata, au suprafete mate sau lucioase, forma
patrata si se caracterizeaza printr-o durabilitate mare si stabilitate a culorii. Se folosesc pentru
finisari decorative prin placarea peretilor exteriori sau interiori.

5. Fire si fibre din sticla

Se fabrica din sticle speciale, a caror compozitie permite tragerea in fire sau fibrilizarea.
Fibrele continui se obtin din baghete, bile sau direct din topitura, prin tragere prin filiere,
urmata de tratamente de antistatare, acoperire etc. si bobinate sub forma de manunchi rasucit
denumit roving.
Ele se pot utiliza ca atare la obtinerea de tesaturi sau pot fi supuse unui proces de tocare
obtinandu-se fibre cu dimensiuni controlate.
Fibrele se pot transforma in impaslituri prin procedee tehnologice speciale sau pot fi utilizate
pentru obtinerea de materiale compozite armate dispers (polimer armati, beton armat cu fibre
de sticla, ipsos armat cu fibre de sticla etc.).
Proprietatile fibrelor de sticla sunt determinate de compozitie si tehnologia de obtinere.
Rezistenta la intindere a fibrelor este mult mai mare decat a produselor turnate din aceeasi
sticla. De exemplu, daca pentru fibra Rt = 1900 – 3900 N/mm2, pentru sticla masiva Rt = 40 –
100 N/mm2. Rezistenta la intindere a fibrelor variaza invers proportional cu diametrul
Variatia rezistentei la tractiune a fibrelor de sticla cu diametrul
Fibrele de sticla isi pastreaza proprietatile intr-un interval limitat de temperatura.
Pentru obtinerea fibrelor de sticla se utilizeaza in principal urmatoarele tipuri de sticle:
Borosilicatica (denumita sticla E) cu urmatoarea compozitie oxidica: SiO2 50 – 56 %;
Al2O3 12 – 16 %; CaO 16 – 25 %; B2O3 8 – 13 %; MgO 0 – 6 %; Na2O +K2O 0 – 3 %; TiO2 0
– 0,4 %.
Fibrele din sticla E au urmatoarele caracteristici:
Rt = (30 – 40).103 daN/cm2;
la 760° C isi pierde proprietatile mecanice (incepe inmuierea la 846° C);
nu rezista la alcalii, drept care se pot utiliza pentru armarea polimerilor (PAS), ipsosului
(IAFS) sau a altor matrici cu pH neutru slab acid.
Sub forma de impaslitura se utilizeaza ca atare sau sub forma asociata (cu bitum s.a.) pentru
fabricarea de materiale electro sau hidroizolatoare. Împasliturile se realizeaza prin ancolarea
fibrelor cu substante polimerice.
Zirconica, rezistenta la alcalii (RA), se produce sub forma de fire, rovinguri si fibre si are
urmatoarea compozitie chimica: SiO2 71 %; ZrO2 16 %; Na2O 11 %; Al2O3 1 %; LiO2 1 %.
Se utilizeaza pentru armarea dispersa de matrici bazice (din ciment-nisip; ciment-cenusa de
termocentrala), pentru fabricarea betoanelor armate cu fibre de sticla (BAFS).
În tabelul VIII-1. se prezinta proprietati ale fibrelor din sticla R4 comparativ cu alte tipuri de
fibre utilizate pentru obtinerea de betoane (sau alte compozite) armate dispers.

6. Vata de sticla
Se obtine prin fibrilizarea sticlei obisnuite. Este un material usor (densitate in vrac 70 – 100
kg/m3) cu proprietati termoizolatoare.
Vata de sticla se utilizeaza ca atare sau sub forma de saltele, fasii (cusute pe carton sau plase
din sarma zincata) pentru izolatii la temperaturi intre 0 – 500° C, izolata de umiditate.
Vata de sticla este un material sub forma de fibre, obtinut prin diverse procedee din topitura
de sticla. Exista trei metode principale de a obtine fibrele de stcla:

 In prima metoda de obtinere a vatei de sticla, topitura se intinde pe un disc metalic

prevazut cu striatii radiale de dimensiuni mici. Discul primeste o miscare de rotatie de
foarte mare viteza. Datorita fortei centrifuge topitura vascoasa din striurile discului
este aruncata sub forma de fibre, ce se vor intari instantaneu dupa ce au parasit discul.
Pentru a intelege mai bine aceasta metoda este asemanatoare cu obtinerea vatei de
zahar.

 In a doua metoda se obtin fibre de sticla de lungimi reduse, topitura se lasa sa curga pe
verticala, primund, din lateral, un jet de aer comprimat sau vapori sub presiune. Acesti
vapori spulbera topitura in fibre subtiri. Aceasta metoda se mai numeste si metoda
suflarii.

 A treia metoda de obtinere a vatei de sticla consta intr-un tambur, prevazut cu striuri
se roteste atingand suprafata topiturii. Topitura se infasoara pe suprafata sa striata,
tragandu-se in fibre subtiri, care la rece se desprind cu usurinta de tambur.
Proprietatile vatei de sticla:
1. este ignifuga;
2. are un coeficient de conductivitate termica scazut (0,030-0,042 W/mK) ce asigura o
izolatie termica foarte buna;
3. asigura o izolafie fonica ridicata;
4. este foarte usor de comprimat;
5. este elastica si flexibila, montandu-se foarte usor, chiar si in spatii greu accesibile si cu
suprafete neregulate;

7. Sticla poroasa

Se obtine din deseuri de sticla la care se adauga calcar, sulfat de sodiu cocs, substante care in
timpul incalzirii formeaza gaze care difuzeaza in masa sticlei, conferindu-i la solidificare o
structura poroasa (70 – 90 %) si o densitate aparenta mica (100 – 500 kg/m3).

Este un material termoizolator utilizat sub forma de blocuri, caramizi, placi sau ca material de
umplutura.

Sticla poroasă este sticla care include pori, de obicei în gama nanometrică sau micrometrica ,
preparată în mod obișnuit prin unul dintre următoarele procese: prin separarea fazelor
metastabile in sticla borosilica (cum ar fi în sistemul lor SiO 2 -B 2 O 3 -Na 2 ). O), urmată de
extracția lichidă a uneia dintre fazele formate; prin procesul sol-gel ; sau pur și simplu
prin sintetizarea pulberii de sticlă .
 Reciclarea siclei

Sticla este un material care se poate recicla la infinit. Asta înseamnă că nu își pierde
proprietățile în timpul procesului de reciclare și nu trebuie combinată cu material virgin. Însă
cum reciclăm corect?
Înainte să explicăm cum se reciclează sticla, e important să vorbim despre motivele pentru
care acest proces este util. Fabricarea necesită nisip, calcar, dolomită și carbonat de calciu,
care sunt topite și amestecate. Următorul pas îl reprezintă modelarea, iar la final materialul
este răcit.
Astfel, de fiecare dată când producem sticle noi, e nevoie de materiale virgine. În zonele de
coastă, eroziunea solului este o reală problemă. Cu cât producem articole noi, cu atât luăm
mai mult nisip din aceste zone. De aceea, o metodă prin care putem contribui la protejarea
mediului este să reutilizăm materialele, prin reciclare.
Cum este sticla reciclată?
Odată ajunse la centrul de reciclare, deșeurile sunt sortate după culoare. Apoi, sunt sparte și
măcinate, moment când se elimină și eventualele impurități. Rezultatul este topit și
transformat în granule, care se vor folosi în realizarea a noi produse.
Ce tipuri de sticlă sunt reciclabile?
Cel mai multe articole din sticlă sunt reciclabile. Astfel, poți colecta sticle și borcane goale,
recipiente de la produse cosmetice și de curățenie precum și alte articole realizate din acest
material, indiferent de culoare.
Atenție, nu se reciclează următoarele:
● ceramica (este fabricată din lut, nu din sticlă);
● sticla decorativă (vopsită, colorată sau cu folie pe ea);
● ferestre (au un punct de topire diferit față de alte obiecte din sticlă);
● vaze de flori;
● eprubete și alte sticle de laborator;
● becuri și neoane (se colectează în pubela dedicată pentru deșeuri DEEE, nu la sticlă);
● sticla termorezistentă (vase de yena, farfuria-suport de la cuptorul cu microunde etc);
● recipiente de vopsea, lac de unghii sau substanțe periculoase;
● pahare;
● oglinzi;
Cum colectăm și pregătim sticla pentru reciclare?
Toate deșeurile reciclabile, inclusiv sticla, trebuie curățate înainte de colectare. Doar în felul
acesta te asiguri că reciclezi corect. În unele cazuri, e suficient să fie clătite bine cu apă, însă
în alte situații e nevoie să fie spălate cu detergent. Sticla murdară poate contamina și alte
deșeuri care nu mai pot fi reciclate.
Înainte de a fi pusă în pubela de colectare, e recomandat ca sticla să fie lăsată la uscat. Dacă
eticheta se desprinde ușor, e o idee bună să o scoți, însă nu e obligatoriu. Capacele de metal,
în schimb, trebuie colectate separat, în pubela pentru metal. În cazul sticlelor de vin, dopul de
plută se aruncă.
Colectarea separat a deseurilor se face în funcție de culori:
● sticla în pubela verde;
● hârtia și cartonul în pubela albastră;
● plasticul și metalul în pubela galbenă.
În România, sticlele de diferite culori sunt colectate împreună, apoi, sunt separate la centrul de
reciclare. Sticla transparentă este folosită la îmbutelierea produselor care nu sunt afectate de
expunerea la soare, precum apa, sosurile și unele tipuri de alcool. Cea verde oferă protecție
împotriva soarelui, însă e de preferat să nu stea în lumină puternică. Cea brună, în schimb,
absoarbe radiațiile și protejează produsul dinăuntru.
Important de menționat este că sticla nu trebuie spartă. Cioburile pot cauza accidente, îi pot
tăia pe cei care o manevrează.
Cum refolosim sticla?
Sticla este un material rezistent și foarte ușor de igienizat. De aceea, e bine să o refolosim cât
mai mult, fie că este vorba despre sticle, borcane sau alte recipiente. Acest lucru este valabil și
în cazul altor produse, făcând parte dintr-un stil de viata zero waste.
Sticlele pot fi reutilizate pentru ketchup de casă, băuturi alcoolice, apă filtrată, ceaiuri și multe
altele. Dacă preferi un proiect de upcycling, transformă-le, spre exemplu, în vaze pentru flori.
Le poți folosi exact așa cum sunt sau le poți picta ori decora, dacă ai talent. O altă sugestie
este să le utilizezi ca sfeșnic pentru lumânări, în special dacă au un design deosebit.
Borcanele pot fi folosite ca recipiente de depozitare atât pentru alimente, cât și pentru diferite
obiecte, precum creioanele de colorat. De asemenea, le poți transforma în obiecte decorative.
O idee simplă este să pui luminițe într-un borcan.
Reciclarea este un proces care ne permite să economisim resurse naturale și energie. Totodată,
prin intermediul său putem gestiona mai bine emisiile de gaze cu efect de seră care cauzează
încălzirea globală. Ține cont de sfaturile de mai sus pentru a recicla sticla corect.