Unitatea de învăţare 5

Trezoreria finanţelor publice

5.1. Rolul şi atribuţiile trezoreriei finanţelor publice
5.2. Organizarea trezoreriei finanţelor publice
5.3. Teme de referate
5.4. Evaluare
5.5. În concluzie
5.6. Bibliografie

Însuşirea conceptelor privind Trezoreria

finanțelor publice
Însuşirea aspectelor privind modul de
organizare , rolul și atribuțiile Trezoreriei
finanțelor publice

90
 Unitatea de învăţare 5. – Trezoreria finanțelor publice

00:00
5.1. Rolul și atribuțiile Trezoreriei finanțelor publice

La început, termenul de trezorerie era identificat cu

banii publici, ulterior acest termen a fost identificat
cu o instituţie desemnată să asigure respectarea
Timp necesar: 140 minute
ansamblului de reguli specifice casieriei şi
După parcurgerea unităţii contabilităţii publice. În prezent, termenul de
veţi fi în măsură să
răspundeţi la întrebările: trezorerie este folosit în două sensuri, respectiv pe
Care este sensul
termenului trezorerie?
de o parte serveşte la desemnarea casieriilor propriu
Care este rolul Trezoreriei - zise ale statului, atunci când se vorbeşte de
finanțelor publice?
Cum este organizată „situaţia trezoreriei" sau de „deficitul trezoreriei";
Trezoreria finanțelor
publice? iar pe de altă parte, serveşte la desemnarea unei
administraţii publice, ca instituţie.

Aceste două sensuri ale termenului sunt strâns legate

între ele, vizând şi funcţiile îndeplinite de către
trezorerie.

Funcţiile originare (tradiţionale) îndeplinite de către Trezorerie sunt:

 funcţia de casier public;

 funcţia de bancher al statului.

În finanţele moderne, funcţiilor tradiţionale ale Trezoreriei le sunt adăugate şi cea a

controlului asupra ansamblului de activităţi financiare a statului.

Activitatea prin care se exercită funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei se bazează pe

doua principii, şi anume:

1. centralizarea fondurilor publice;

91
 2. gestionarea fondurilor publice.

În timp, centralizarea fondurilor publice a fost generată de necesitatea grupării

tuturor serviciilor financiare pentru ca statul să-şi exercite integral suveranitatea financiară.
Astfel, pentru funcţionarea unui mecanism al centralizării fondurilor s-a instituit
Trezoreria publică centrală, ca un pas important în planul separării finanţelor publice de
cele private.
Totodată, mecanismul centralizării fondurilor a presupus, de la început, crearea
unei administraţii speciale însărcinate cu execuţia bugetului având mai multe funcţii
contabile, ceea ce a presupus separarea sa în raport cu autorităţile, centrale şi locale, care
iau decizii privind execuţia bugetului. Stabilirea unităţii casieriei în favoarea serviciului
public al Trezoreriei a fost însoţită de atribuirea agenţilor săi a dreptului de control asupra
ansamblului operaţiilor de execuţie a bugetului.
Gestionarea fondurilor publice se efectuează atât în timp, cât şi în spaţiu.
Gestionarea fondurilor publice în timp se efectuează în cadrul anului financiar.
Previziunile excepţionale, pe perioade mai lungi, se pot realiza numai prin conturi speciale.
Previziunea anuală a încasărilor şi cheltuielilor bugetare este necesară deoarece nu
exista o egalitate în timp între ritmul încasărilor şi cel al plăţilor. De exemplu, la începutul
anului impozitele şi taxele nu sunt colectate, iar casieriile sunt nu dispun de disponibilităţi
financiare (numai dacă nu există excedente sau disponibilităţi constituite în Trezorerie din
anul precedent), iar anumite cheltuieli trebuie efectuate imediat. În această situaţie, rolul
Trezoreriei este să ajusteze încasările şi cheltuielile, în timp, fapt pentru care apelează la
împrumuturi pe termen foarte scurt, în aşteptarea încasării veniturilor prevăzute de buget .
Aceste împrumuturi pot fi avansuri acordate de Banca Centrala sau bonuri de tezaur, emise
pe termen scurt.
Gestionarea fondurilor publice în spaţiu presupune compensaţiile între diferitele
casierii, din teritoriu, unele fiind excedentare iar altele deficitare. Mişcarea generală a
acestor fonduri se realizează pe baza de documente, iar raporturile între trezoreriile locale
şi cea centrală rezidă, din acest punct de vedere, în ţinerea unei contabilităţi a mişcării
fondurilor publice, respectiv a contabilităţii.
Calitatea de casier public a Trezoreriei implică doua aspecte, şi anume:
1. execuţia de casă a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de
către stat;

92
 2. asigurarea unor disponibilităţi suficiente pentru a face fata
angajamentelor statului.

1. Execuţia de casă a încasărilor şi plăţilor

în calitate de casier al statului, Trezoreria efectuează un număr mare de încasări şi
plăţi, care sunt operaţiuni prevăzute de legea bugetara (adică venituri şi cheltuieli bugetare
propriu-zise), precum şi operaţiuni ale conturilor speciale ale trezoreriei.
Totodată, Trezoreria este şi casierul corespondenţilor care depun, cu titlu
obligatoriu sau facultativ, fondurile la Trezorerie sau sunt autorizate să procedeze la
operaţii cu venituri şi cheltuieli prin intermediul acesteia.
De asemenea, Trezoreria are ca sarcină şi emisiunea titlurilor de împrumut public
şi gestionarea datoriei statului.

2. Asigurarea disponibilităţilor băneşti în cuantum suficient pentru a face faţă

cheltuielilor statului şi corespondenţilor săi constituie o sarcină fundamentală a Trezoreriei.
De fapt, procurarea de bani în casieria publică reprezintă prima dintre operaţiunile
Trezoreriei şi este dependentă de mişcarea fondurilor în timp, determinată de termenele la
care devin exigibile încasările şi plăţile.
Pentru echilibrarea Trezoreriei pot fi utilizate trei categorii de resurse, şi anume:
 fondurile corespondenţilor (colectivităţi locale, instituţii publice,
întreprinderi publice s.a.) în intervalul de timp până când aceştia îşi retrag
din conturi sumele necesare pentru efectuarea plăţilor proprii;
 emisiunea bonurilor de tezaur;
 avansurile acordate de Banca Centrala.

În calitate de bancher, Trezoreria acţionează pe de o parte ca şi o bancă de depozit

(de afaceri) care furnizează capitaluri unor întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de
altă parte ca o banca de emisiune, intervenind în acest fel în domeniul circulaţiei monetare.
În România, conform prevederilor legale este interzisă acoperirea cheltuielilor
bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetară sau prin finanţarea directă de către
bănci.
Refinanţarea datoriei publice interne, finanţarea deficitului bugetar şi echilibrarea
balanţei de plăţi externe este efectuată prin contractarea şi garantarea de către Ministerul

93
Finanţelor Publice pe piaţa financiară internă şi externă, de împrumuturi în limitele
aprobate anual de către Parlament.
Pe parcursul execuţiei bugetului de stat, acoperirea golurilor temporare de casă şi a
deficitului înregistrate se efectuează prin:
 folosirea resurselor disponibile aflate în conturile Trezoreriei statului; legea
prevede că aceste resurse se pot folosi pentru finanţarea temporară de până la 20%
din deficitul înregistrat pe parcurs;

 emisiunea de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, in primele zece

luni ale fiecărui an şi care sunt purtătoare de dobânda şi cu scadenţă până la
sfârşitul anului financiar (valoarea totala a acestor înscrisuri aflate în circulaţie nu
poate depăşi 8% din volumul total al cheltuielilor statului);
 împrumuturi fără dobândă acordate de Banca Naţională a României, pe baza
resurselor de creditare ale acesteia şi pe o perioadă de maxim 6 luni şi fără a depăşi
anul financiar în curs (împrumuturile acordate nu pot depăşi într-un an financiar
10% din totalul cheltuielilor bugetare, precum şi dublul capitalului Băncii
Naţionale a României şi fondului de rezervă constituit);
 suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat, în
vederea finanţării unor acţiuni şi sarcini noi, apărute pe parcursul anului.

00:20

Definiţi noţiunea de trezorerie:

94
 5.2. Organizarea trezoreriei finanţelor publice

În România, înfiinţarea Trezoreriei finanţelor publice s-a realizat în baza

prevederilor Legii contabilităţii nr. 82 din 24 decembrie 1991 şi a Hotărârii nr. 78 din 15
februarie 1992 a Guvernului României.
Baza legală care reglementează rolul Trezoreriei finanţelor publice se regăseşte în
prevederile art.36(5) din Legea contabilităţii nr.82/1991 1, republicată în 2002, conform
cărora …„Contabilitatea trezoreriei statului se organizează în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice şi al unităţilor sale subordonate şi cuprinde operaţiunile privind
execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
locale; constituirea şi utilizarea veniturilor extrabugetare şi a fondurilor speciale;
gestiunea datoriei publice interne şi externe, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate
în contul organelor administraţiei publice centrale şi locale.”
Conform prevederilor legale2, trezoreria statului este considerată un…”sistem
unitar şi integrat prin care statul asigura efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica, şi a altor operaţiuni ale
statului, în condiţii de siguranţa şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare”.

Activităţile de trezorerie sunt organizate atât în cadrul Ministerului Finanţelor

Publice, cât şi în unităţile subordonate ale acestuia, respectiv în cadrul direcţiilor generale
ale finanţelor publice, administraţiile, circumscripţiile şi percepţiile financiare.
Din punct de vedere administrativ, trezoreria statului funcţionează ca un serviciul
public însărcinat cu gestionarea fondului public, în sensul casieriei,dar mai ales cu
asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de lichidităţi şi plăţi
exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu finanţarea deficitului bugetar,
cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurând la asigurarea echilibrului
monetar si al echilibrului general al economiei.
Trezoreria statului în România este conceputa sa funcţioneze pe baza următoarelor
principii:
a) realitatea informaţiei

1
Legea contabilităţii nr.82/1991?, republicată în 2002, în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
2
Ordonanţa de Urgenţă nr.146/31.10.2002 a Guvernului României, privind formarea şi utilizarea
resurselor derulate prin Trezoreria Statului, publicată în Monitorul Oficial .nr. 824/14.11.2002

95
 Până la organizarea Trezoreriei, informaţia cu privire la structura veniturilor
publice era deformată datorită greşelilor de înregistrare ale încasărilor pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, urmare exercitării unui control insuficient a documentelor prin care
erau efectuate vărsămintele către bugetul statului. De asemenea, în cazul plăţilor de casă,
neajunsul rezulta din cauza inexistentei controlului, plăţile de casa erau efectuate în
condiţii de neconcordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru care erau aprobate
creditele bugetare, practic, se efectuau în multe situaţii, deturnări importante de fonduri.
b) realizarea actului de control
Din punct de vedere al încadrării corecte al veniturilor bugetare, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare si al altor criterii urmărite, un control fiscal şi un control preventiv
este necesar să fie efectuate asupra tuturor documentelor de plăţi privind execuţia
componentele bugetului general consolidat, cu sau fără numerar.
c) universalitatea
Activitatea de trezorerie trebuie să fie extinsă la naţional. În acelaşi sens, se refer la
o universalitate în plan teritorial, respectiv această instituţie, prin organele sale operative,
înfăptuieşte execuţia la nivel judeţean pentru toate componentele bugetului general
consolidat.
d) unicitatea
În acest sens, conform prevederilor legale, există obligaţia ca toate bugetele să fie
executate prin Trezorerie; instituţiile publice au obligaţia de a – şi păstra disponibilităţile
numai în conturi deschise aici, fiind exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la bănci
comerciale. Excepţie fac numai disponibilităţile virate pentru procurare valutei, păstrarea
acesteia, inclusiv a încasărilor în această monedă provenite din activitatea proprie, donaţii
sau sponsorizări. Unicitatea se refera la metodologia de lucru, precum şi la mecanismele
implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la
tehnica de prelucrarea datelor şi de elaborare a situaţiilor de sinteză, ceea ce facilitează
funcţionarea unitară a sistemului informaţional instituit.
e) operativitatea informaţiei
Asigurarea operativităţii informaţiilor privind execuţia componentelor bugetului
general consolidat, în plan judeţean şi naţional, este realizată printr-un sistem informaţional
propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind derulare execuţiei
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor
fondurilor speciale.
f) corelaţia totală a veniturilor si cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte

96
 Impune ca veniturile încasate să fie vărsate, în întregime, bugetului din care fac
parte, iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde sunt
prevăzute, regula generala fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un
singur buget. Aceeaşi regulă stabileşte că ordonatorii de credite pentru a nu efectua plăţi
direct din încasări, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării
veniturilor şi a celui preventiv asupra efectuării cheltuielilor, prin obligativitatea
înregistrării în totalitate a încasărilor şi a plăţilor. Acest principiu nu funcţionează
corespunzător în cazul bugetelor fondurilor speciale şi al mijloacelor extrabugetare,
putându-se efectua cheltuieli numai după ce au fost constituite, în prealabil, fondurile
necesare.

Principalele atribuţii ale trezoreriei finanţelor publice sunt:

 casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea

veniturilor, efectuarea plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor;
 asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din
impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor
dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
 exercitare operativă a controlului financiar preventiv asupra
încasării veniturilor, cât şi a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii
de credite, în prevederile şi destinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi
cheltuieli;
 efectuare a operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor
publice şi păstrarea disponibilităţilor acestora, în cazul constituirii şi
utilizării mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale;
 atragere a disponibilităţilor în economie (instituţii financiare,
agenţi economici, populaţie) atât prin constituirea de depozite, cât şi prin
împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru
reabilitarea şi retehnologizarea unor sectoare din economie, acoperirea
deficitului bugetar ş.a..
 efectuare de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor
statului existente temporar în contul trezoreriei;

97
  gestionare a datoriei publice, reflectată în primirea
împrumuturilor interne şi externe, folosirea acestora potrivit destinaţiei
prevăzute în contracte, rambursarea creditelor la scadenţă şi plata
dobânzilor;
 asigurare a evidenţei contabile privind execuţia de casă pentru
toate operaţiunile de încasări şi plăţi cu ajutorul conturilor sintetice şi
analitice desfăşurate pe subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi pe plătitori;
 asigurare a funcţionării corespunzătoare a sistemului
informaţional contabil privind raportarea execuţiei bugetului de stat, a
bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a fondurilor
speciale şi extrabugetare, ş.a..

Trezoreria este organizată şi funcţionează ca un sistem unitar atât la nivel central,

în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi la nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia,
în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor
financiare ale sectorului public şi privat al statului.

Sistemul Trezoreriei Finanţelor Publice include:

1. Trezoreria centrală;
2. Trezoreriile judeţene şi a municipiului Bucureşti
3. Trezoreriile municipale
4. Trezoreriile orăşeneşti
5. Trezoreriile rurale

La nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice funcţionează Direcţia

Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, în subordinea unui secretar de stat, având
următoarele atribuţii specifice:

 elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea trezoreriilor

teritoriale şi sprijinirea activităţii acestora;
 asigură evidenţa contabilă a constituirii şi utilizării tuturor fondurilor statului;
 deschide creditele bugetare dispuse de ordonatorii principali de credite;
 gestionează contul corespondent al trezoreriei aflat la Banca Naţională sau la
băncile comerciale, după caz;

98
  efectuează operaţiunile de decontare între unităţile trezoreriilor judeţene;
 gestionează fondurile cu destinaţie specială constituite la nivelul economiei
naţionale
 efectuează plasamentele financiare pe termen;
 gestionează datoria publică internă şi externă;
 elaborează lucrările de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei pe structurile
şi la termenele stabilite, cu prezentarea de măsuri în ce priveşte asigurarea
echilibrului bugetar;
 elaborează raportul şi contul general de execuţie a bugetului de stat, a
fondurilor speciale şi extrabugetare;
 la nivel de percepţii rurale (în cadrul schemei sunt prevăzute funcţiile necesare
activităţii de trezorerie).

Conform prevederilor legale3, prin trezoreria statului sunt derulate următoarele

operaţiuni de încasări şi plăţi din fonduri publice care privesc, după caz, fără a se limita la
acestea:
 veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
 veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se
constituie şi se utilizează potrivit reglementărilor legale;
 veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
 emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, răscumpărarea
acestora la scadenta şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de
depozit;
 datoria publica interna şi externa, inclusiv serviciul datoriei publice
interne şi externe;
 alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin
dispoziţii legale, inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de plata ale statului,
la baza cărora stau acorduri şi convenţii guvernamentale şi comerciale.
Statul garantează, de asemenea, efectuarea operaţiunilor financiare prin trezoreria
statului în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, precum
şi păstrarea integrităţii disponibilităţilor băneşti.
3
Ordonanţa de Urgenţă nr.146/31.10.2002 a Guvernului României, privind formarea şi utilizarea
resurselor derulate prin Trezoreria Statului, publicată în Monitorul Oficial .nr. 824/14.11.2002

99
 În cazul afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului,
prejudiciul creat se acoperă din bugetul Trezoreriei Statului, în baza documentelor
justificative care atesta obligaţia de plata a statului.
(4) Sumele rezultate din derularea procedurilor judiciare legale de recuperare a
prejudiciului creat ca urmare a afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la
Trezoreria Statului constituie venit al bugetului Trezoreriei Statului.

Trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti sunt organizate în cadrul

Direcţiilor generale a finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, ca structuri
distincte ale acestora, specializate în activitatea de coordonare şi sintetizare a fluxurilor
financiare ale trezoreriilor de pe întreg teritoriul judeţului şi a Municipiului Bucureşti are
în principal următoarele atribuţii:

a) organizează şi coordonează activitatea de trezorerie la organele financiare

teritoriale, în conformitate cu instrucţiunile elaborate în acest scop şi dispune
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
b) gestionează contul corespondent al trezoreriei judeţene deschis la sucursala
judeţeană a Băncii Naţionale, asigurând efectuarea operaţiunilor de
decontare între trezoreriile locale şi instituţiile bancare corespondente;
c) gestionează conturile corespondente ale trezoreriilor din subordine, pe baza
documentelor stabilite în acest scop;
d) deschide credite bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari
finanţaţi din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat la toate
trezoreriile locale;
e) elaborează lucrări de sinteză şi analiză privind execuţia bugetară, conturile
de trezorerie ş.a., pe care le raportează operativ şi periodic Ministerului
Economiei şi Finanţelor şi propune măsuri cu privire la asigurarea încasării
veniturilor şi întărirea controlului asupra cheltuielilor bugetare;
f) dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la nivelul
judeţului şi municipiului Bucureşti;
g) întocmeşte bilanţul contabil centralizat al trezoreriei, analizează conturile de
activ şi pasiv şi elaborează raportul de analiză;

100
 h) coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie-tezaur în ce
priveşte asigurarea numeralului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea
soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
i) execută acţiuni de îndrumare şi control a activităţii trezoreriilor din
subordine.

Trezoreriile teritoriale sunt organizate la nivel de municipiu, oraşe sau percepţii ca

unităţi direct funcţionale, care au, în principal, următoarele atribuţiuni pe diferitele sectoare
de activitate.
a) Serviciul casierie-tezaur
 încasează veniturile din impozite, taxe şi alte venituri în numerar de la agenţii
economici, instituţii publice şi contribuabili, după efectuarea controlului
acestora;
 eliberează numerar la cererea instituţiilor publice din conturile acestora în
vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie pentru salarii, drepturi de
asigurări sociale, deplasări, ş.a..;
 efectuează plăţi către anumite persoane fizice în legătură cu anumite drepturi
băneşti ale acestora aprobate de lege, pe baza documentelor aprobate de
organele de drept;
 toate operaţiunile de încasare numerar sunt consemnate în documente tipizate şi
se aprobă de către persoanele în drept;
 conduce corect şi la zi evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte
regulamentul de funcţionare al casieriei şi asigură întocmirea corectă a
jurnalelor de casă;
 asigură aplicarea măsurilor privind integritatea şi securitatea numerarului din
casieria proprie.

b) Serviciu controlul şi evidenţa veniturilor bugetare şi extrabugetare

 exercită controlul documentelor de încasare a veniturilor bugetului de stat,
bugetelor locale şi bugetului asigurărilor de stat, precum şi al
documentelor privind încasarea veniturilor din mijloace proprii şi a
fondurilor speciale;

101
  urmăreşte ca încasarea veniturilor să se facă cu încadrarea în conturile
analitice, corespunzătoare subdiviziunilor clasificaţiei bugetare şi asigură
evidenţa acestora pe plătitori;
 calculează şi aplică majorările de întârziere prevăzute de reglementările
pentru nevărsarea în termen a veniturilor bugetare, pe baza datelor din
evidenţe şi le comunică agenţilor economici;
 verifică respectarea obligaţiilor către buget de agenţii economici pe baza
dărilor de seamă primite de la aceştia;
 verifică documentele privind amânarea, eşalonarea şi restituirea veniturilor
primite de la compartimentele de urmărire fiscală din cadrul
circumscripţiilor şi secţiilor financiare;
 întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor;
 analizează şi verifică cererile de compensare între unele impozite şi taxe de
contribuabili, iar după aprobare întocmeşte nota de înregistrare a
operaţiunilor în vederea compensării în evidenţa analitică;
 stabileşte lista agenţilor economici care înregistrează rămâneri în urmă la
plata impozitelor şi taxelor către buget şi o transmite organelor de
urmărire fiscală:
 analizează şi propune măsuri pentru intensificarea încasării
veniturilor bugetare;
 stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse şi
plătitori ca şi rămăşiţele de încasat, care se transmit organelor de
urmărire fiscală;
 asigură la finele anului încheierea conturilor sintetice şi analitice de
venituri.
c) Serviciul controlul cheltuielilor instituţiilor publice pe bază de bugete
 exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatori
asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita
creditelor bugetare conform structurii aprobate pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, potrivit structurii din Legea anuală a bugetului de
stat şi a disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
 verifică repartizarea creditelor deschise din bugetele locale, cu încadrarea
în suma creditelor deschise, precum şi în totalul disponibilităţilor pe fiecare
unitate administrativ-teritorială;

102
  asigură respectarea reglementărilor de vigoare cu privire la utilizarea
mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale;
 conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi
deschise pe ministere şi instituţiile publice subordonate, şi eliberează
extrasele de cont împreună cu documentele justificative;
 întocmeşte jurnale contabile zilnice pentru operaţiunile de încasări şi plăţi
prin conturile deschise pe seama ministerelor şi instituţiilor publice şi
asigură confruntarea cu contabilitatea.
d) Serviciul contabilitate şi decontări din contul trezoreriei statului
 asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu
destinaţie specială, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, pe plătitori, după caz, urmărind în
mod deosebit;
 înregistrarea în ordine cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate
(de încasări şi plăţi în numerar sau prin cont) numai pe baza documentelor
justificative (cecuri, chitanţe, dispoziţii/ordine de plată sau de încasare,
note contabile, etc.), indicându-se corect simbolurile conturilor debitoare şi
creditoare în documentele de contabilitate (jurnale, situaţii etc.);
 întocmeşte lucrările de execuţie operativă şi periodică privind execuţia de
casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat, fondurilor speciale şi extrabugetare, contului de trezorerie;
 întocmeşte balanţa de verificare zilnică şi lunară privind operaţiunile
derulate prin trezorerie, conform modelului prevăzut în prezentele
instrucţiuni;
 asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului,
precum şi întocmirea bilanţului contabil anual inclusiv lucrările de
execuţie;
 asigură elaborarea documentelor cu respectarea prevederilor legale
privind efectuarea operaţiunilor de plăţi din contul trezoreriei, prin contul
corespondent deschis la Banca Naţională;
 întocmeşte şi primeşte avize de debitare şi creditare în contul trezoreriei pe
baza documentelor emise/primite de la unităţile din subordine sau bănci.

103
 În funcţie de atribuţiile ce-i revin, conducerea fiecărei trezorerii stabileşte sarcinile
pe compartimente şi, în cadrul acestora, pe salariaţi asigurându-se pe această cale
îndeplinirea acestora la timp şi în bune condiţiuni.

Pentru activitatea proprie a instituţiei Trezoreriei se întocmeşte bugetul de venituri

şi cheltuieli anual al acesteia şi se aproba de către Guvernul României o data cu
propunerile bugetului de stat.
De regulă, acesta se poate modifica semestrial şi ori de câte ori este necesar, de
către Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, în funcţie de schimbările
intervenite în politica monetară. tatului. Acest document oferă posibilitatea cunoaşterii în
orice moment a volumului resurselor statului şi a destinaţiei acestora, a provenienţei
surselor de venituri şi a direcţiilor de utilizare a cheltuielilor publice.
Pe baza unui buget unitar pot fi analizate şi comparate judicios veniturile
cu cheltuielile, echilibrul dintre aceste două părţi esenţiale ale bugetului, excedentul sau
deficitul de resurse bugetare.
După cum se cunoaşte, în practica financiară curentă acest principiu nu este
respectat întocmai ad literam. De regulă, pe lângă bugetul ordinar al statului se elaborează
şi alte bugete, cum sunt: bugetele autonome, bugetele extraordinare, bugetele anexe şi
conturile speciale de trezorerie.
Bugetele autonome sunt întocmite de unităţile administrative locale şi de
întreprinderile publice cu personalitate juridică şi autonomie de gestiune. În practica din
unele ţări se elaborează bugete autonome de către serviciile publice care dispun de
personalitate juridică, cum sunt: serviciile sociale, financiare, culturale şi de educaţie.
Bugetele extraordinare sunt bugetele în care se înscriu, distinct de cele ordinare,
cheltuielile excepţionale datorate unor situaţii deosebite cum sunt: calamităţi naturale,
înarmările, purtarea de războaie sau situaţiile provocate de unele crize economice.
Veniturile corespunzătoare acoperirii acestor cheltuieli pot să provină din impozite special
aprobate de Parlament, din împrumuturi sau emisiune monetară.
Bugetele anexe se întocmesc distinct de bugetul ordinar, dar se anexează la acesta
şi se votează separat de Parlament. În bugetele anexe se regăsesc veniturile şi cheltuielile
unor instituţii publice sau întreprinderi publice care nu au personalitate juridică. De
exemplu, în Franţa, întocmesc bugete anexe Poşta şi Telecomunicaţiile, Imprimeria
Naţională, prestaţiile social-agricole, etc. Aceste bugete sunt corelate cu bugetul ordinar

104
prin soldul dintre veniturile şi cheltuielile acestora, sold pozitiv sau negativ, în funcţie de
modul cum variază respectivele venituri şi cheltuieli.
Conturile speciale de trezorerie cuprind numai încasări ce nu reprezintă un venit
propriu zis pentru bugetul de stat şi plăţi care nu au caracter nerambursabil definitiv.
Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor pentru bugetul statului se realizează în
unele ţări prin sistemul conturilor speciale de trezorerie.
Tezaurul public are numai o funcţie contabilă şi deci, nu are personalitate juridică.
Contabilitatea tezaurului public degrevează bugetul statului de unele operaţiuni financiare
cu caracter temporar.
Operaţiile conturilor speciale de trezorerie pot fi după cum urmează:
 depuneri de sume drept garanţie de către funcţionarii publici care
gestionează bani şi alte valori publice;
 înregistrarea contabilă a avansurilor acordate de stat unor firme
particulare, care urmează să se deconteze pe măsura livrării furniturilor
sau bunurilor comandate de stat, în special comenzile armatei;
 achiziţionarea la preţuri avantajoase a unor bunuri necesare statului, care
urmează să fie decontate din resursele bugetare, din bugetele următorilor
ani.
De exemplu, în practica financiară se folosesc mai multe categorii de conturi
speciale de trezorerie, cum sunt: conturi de comerţ, conturi de reglementare cu guvernele
altor ţări, conturi de avans şi conturi de operaţii monetare, după cum urmează:
 Conturile de comerţ cuprind operaţii comerciale cu ocazia cumpărării de
bunuri sau prestări de servicii de către stat pentru nevoile unor instituţii
publice.
 Conturile de reglementare cu guvernele altor ţări se deschid în virtutea
unor acorduri internaţionale la finanţarea unor cheltuieli militare sau la
consolidarea datoriei publice externe.
 Conturile de operaţii monetare înregistrează în fapt pierderile sau
beneficiile din operaţiuni efectuate cu Fondul Monetar Internaţional, Banca
Mondială, etc.
 Conturile de avans evidenţiază volumul avansului acordat de Ministerul
Finanţelor unor unităţi administrativ-teritoriale sau altor colectivităţi locale,

105
 în limita creditelor bugetare aprobate, până la încasarea impozitelor şi
taxelor prevăzute în bugetele locale respective.

B) Universalitatea este principiul conform căruia veniturile şi cheltuielile se

găsesc în bugetul public naţional în sume globale sau totale. Pe această bază, se oferă
Parlamentului posibilitatea să cunoască mai bine atât veniturile totale ce se vor încasa în
anul bugetar respectiv, cât şi destinaţia acestor venituri.
Cerinţele acestui principiu, în practica financiară, nu se mai respectă decât în mod
parţial. În locul bugetelor brute, care includ totalul veniturilor şi cheltuielilor, s-a trecut la
elaborarea unor bugete mixte, unde veniturile şi cheltuielile unor instituţii publice
figurează cu sumele lor totale în buget, iar altele numai cu soldurile.
Astfel, veniturile şi cheltuielile înscrise în bugetul general numai cu soldul sunt
următoarele:
 veniturile de la întreprinderile publice sau subvenţiile către acestea;
 relaţiile pe linia transferurilor de fonduri pentru echilibrare dintre bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale şi bugetul public naţional;
 subvenţiile primite în completarea surselor proprii ale unor instituţii publice
(universităţi, spitale, teatre etc.) de la bugetul public naţional, etc.

C) Anualitatea bugetului
La baza acestui principiu au stat şi stau considerente de natură politică şi tehnică.
Raţiunile de ordin politic ale acestui principiu, iniţial vizau creşterea eficienţei controlului
parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului, care nu putea fi apreciată just şi în
mod real decât în condiţiile alcătuirii unui nou buget pe o perioadă determinată de timp,
respectiv pe un an calendaristic.
Previziunile privind veniturile şi cheltuielile statului, din punct de vedere tehnic
evidenţiază necesitatea reală ca bugetul să fie cuantificat pe o perioadă relativ scurtă, de
regulă de un an. În fiecare an, examinarea proiectului de buget se face în paralel cu analiza
modului în care s-au realizat veniturile şi s-au efectuat cheltuielile bugetului aprobat pentru
anul precedent. În general, anul bugetar poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic. De
pildă, în Austria, Belgia, Brazilia, Franţa, Germania, România, etc., anul bugetar coincide
cu anul calendaristic, în timp ce în Marea Britanie, Canada, Japonia, etc., anul bugetar
începe la 1 aprilie şi se sfârşeşte la 31 martie în anul următor. În alte ţări, anul bugetar

106
cuprinde intervalul 1 iulie-30 iunie, cum este cazul Australiei, Italiei şi Suediei, iar în cazul
S.U.A., anul bugetar este cuprins în perioada 1 octombrie-30 septembrie.
Diversitatea datei referitoare la începerea anului bugetar este determinată de
următorii factori:
 caracterul economiei naţionale cu industrie sau agricultură dezvoltate;
 tradiţiile istorice în elaborarea bugetului;
 durata şi numărul sesiunilor parlamentare în care are loc discutarea proiectului
bugetului pe anul următor, etc.
Referitor la perioada în care se execută bugetul, aceasta poate coincide sau nu cu
intervalul de timp pentru care a fost aprobat.

D) Echilibrul, specializarea bugetară şi publicitatea bugetului

Prin echilibrul bugetar se înţelege, de regulă, acoperirea integrală a cheltuielilor din
veniturile curente ale bugetului de stat. Echilibrul bugetar se referă atât la perioada de
întocmire a bugetului, cât şi la perioada de execuţie a acestuia.
Realitatea din ţările dezvoltate din punct de vedere economic consemnează că
bugetele lor se întocmesc şi se încheie frecvent cu deficit.
Această situaţie se explică prin dinamica creşterii rapide a cheltuielilor publice din
aceste ţări de la o perioadă la alta. Deficitul bugetar, de regulă, este acoperit prin apelarea
la venituri extrabugetare ce provin din emisiune monetară sau/şi împrumuturi de stat.
Existenţa deficitului bugetar este caracteristică nu numai ţărilor dezvoltate, ci şi ţărilor în
curs de dezvoltare. În situaţia ţărilor în curs de dezvoltare, deficitul bugetar este acoperit
din: sporirea cotelor de impozitare existente sau prin introducerea unor noi impozite,
emisiune monetară, împrumuturi interne şi externe, etc.
Specializarea bugetară constă în aceea că veniturile bugetare trebuie să fie înscrise
în buget şi aprobate de către Parlament prin menţionarea surselor de provenienţă, iar
creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Prin credit bugetar se înţelege suma limită,
înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de Parlament, până la care se pot efectua plăţi în
contul prevăzut la „cheltuieli aprobate”.
Clasificaţia bugetară reprezintă gruparea veniturilor şi cheltuielilor într-o anumită
ordine şi pe baza unor criterii (administrative, economice, etc.) precis determinate.
Clasificaţia bugetară este astfel concepută încât să grupeze veniturile după provenienţa lor,
iar cheltuielile să fie menţionate în funcţie de destinaţia lor efectivă.

107
 Legea adoptării bugetului de stat şi contul privind încheierea exerciţiului bugetar,
pe anul precedent celui în curs, sunt publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi.
Cifrele bugetului referitoare la venituri şi cheltuieli sunt date publicităţii în presă, precum
şi la radio şi televiziune.
Procesul bugetar în România este reglementat prin Constituţia în vigoare şi prin
Legea Finanţelor Publice. De altfel, Legea Finanţelor Publice reglementează modul de
întocmire, aprobare, executare şi încheiere a bugetului public naţional.

Bugetul public naţional prezintă în structura sa următoarele elemente:

 bugetul administraţiei centrale de stat;
 bugetele locale;
 bugetul asigurărilor sociale de stat.
Menţionăm faptul că ponderea elementelor componente ale bugetului public se
prezintă diferit de la o ţară la alta în funcţie de gradul de centralizare sau descentralizare
administrativă existent.
00:40

Enumeraţi principalele atribuții ale trezoreriei finanțelor publice:

5.3. Teme de referate

1. Trezoreria finanțelor publice, casier al statului.

2. Activitățile de trezorerie, organizare.
3. Atribuții specifice Trezoreriei finanțelor publice.

108
 02:00
5

1. În calitate de bancher, Trezoreria acţionează:

a) pe de o parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează capitaluri unor
întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de altă parte ca o banca de emisiune;
b) pe de o parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează capitaluri unor
întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de altă parte ca o societate de emisiune,
intervenind în acest fel în domeniul circulaţiei monetare;
c) pe de o parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează servicii
întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de altă parte ca o banca de emisiune,
intervenind în acest fel în domeniul circulaţiei monetare;
d) pe de o parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează capitaluri unor
întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de altă parte ca o banca de emisiune,
intervenind în acest fel în domeniul circulaţiei monetare.
2. Din punct de vedere administrativ, trezoreria statului funcţionează ca:
a) un serviciul public însărcinat cu colectarea fondului public, în sensul casieriei,dar
mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu
finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al economiei;
b) un serviciul public însărcinat cu utilizarea fondului public, în sensul casieriei,dar
mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu
finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al economiei;
c) un serviciul public însărcinat cu gestionarea fondului public, în sensul casieriei,dar
mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu

109
 finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al economiei;
d) un serviciul public însărcinat cu gestionarea fondului public, în sensul casieriei,dar
mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu
finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea unui dezechilibru monetar.
3. Principalele atribuţii ale trezoreriei finanţelor publice sunt:
a) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea
plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din
impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
b) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea
plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din
impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
c) casier al sectorului public, prin care se asigură efectuarea plăţilor şi păstrarea
disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la
agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse de ordonatorii de
credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
d) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor şi păstrarea
disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la
agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse de ordonatorii de
credite, în limita creditelor bugetare aprobate.
4. Trezoreria este organizată şi funcţionează ca:
a) un sistem atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi la
nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor
publice, în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public şi
privat al statului;

110
b) un sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât
şi la nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice, în scopul urmăririi serviciilor financiare ale sectorului public şi
privat al statului;
c) un sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât
şi la nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice, în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului
public şi privat al statului;
d) un sistem unitar la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în
scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public şi privat al
statului.

02:20

Previziunea anuală a încasărilor şi cheltuielilor

bugetare este necesară deoarece nu exista o egalitate în timp
între ritmul încasărilor şi cel al plăţilor. De exemplu, la
începutul anului impozitele şi taxele nu sunt colectate, iar
casieriile sunt nu dispun de disponibilităţi financiare (numai
dacă nu există excedente sau disponibilităţi constituite în
Trezorerie din anul precedent), iar anumite cheltuieli trebuie
efectuate imediat. În această situaţie, rolul Trezoreriei este să
ajusteze încasările şi cheltuielile, în timp, fapt pentru care
apelează la împrumuturi pe termen foarte scurt, în aşteptarea
încasării veniturilor prevăzute de buget . Aceste împrumuturi
pot fi avansuri acordate de Banca Centrala sau bonuri de
tezaur, emise pe termen scurt.;

111
 Pentru echilibrarea Trezoreriei pot fi utilizate trei
categorii de resurse, şi anume fondurile corespondenţilor
(colectivităţi locale, instituţii publice, întreprinderi publice
s.a.) în intervalul de timp până când aceştia îşi retrag din
conturi sumele necesare pentru efectuarea plăţilor proprii,
emisiunea bonurilor de tezaur, avansurile acordate de Banca
Centrala.
În calitate de bancher, Trezoreria acţionează pe de o
parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează
capitaluri unor întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de
altă parte ca o banca de emisiune, intervenind în acest fel în
domeniul circulaţiei monetare;
În România, conform prevederilor legale este
interzisă acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin
recurgerea la emisiune monetară sau prin finanţarea directă
de către bănci.
Activităţile de trezorerie sunt organizate atât în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice, cât şi în unităţile
subordonate ale acestuia, respectiv în cadrul direcţiilor
generale ale finanţelor publice, administraţiile,
circumscripţiile şi percepţiile financiare.
Din punct de vedere administrativ, trezoreria statului
funcţionează ca un serviciul public însărcinat cu gestionarea
fondului public, în sensul casieriei,dar mai ales cu asigurarea
echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si
cheltuielile publice, cu finanţarea deficitului bugetar, cu
gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurând
la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al
economiei.
Trezoreria este organizată şi funcţionează ca un
sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice, cât şi la nivelul unitarilor teritoriale ale
acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice,

112
 în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale
sectorului public şi privat al statului.;
Trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti
sunt organizate în cadrul Direcţiilor generale a finanţelor
publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, ca structuri
distincte ale acestora, specializate în activitatea de
coordonare şi sintetizare a fluxurilor financiare ale
trezoreriilor de pe întreg teritoriul judeţului şi a Municipiului
Bucureşti;

 Popeangă P, Bragadireanu C., buget și contabilitate bugetară, Ed. Pro Universitaria,

București, 2010, - suport de curs
 Popeangă, G., - Managementul bugetelor locale, Ed. Expert, Bucureşti 2002.
 Popeangă, P., Popeangă, G - Fiscalitate, Ed. Academica Brâncuşi, Tg. Jiu, 2002.
 Văcărel, I., Bercea, FL, Anghelache, G., Bistriceanu, Gh., Bodnar, M., Georgescu,
Fl., Moroşanu, T. - Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA Bucureşti
2004;
 Dochiţă, E., Neamţu, Gh., Voicu, E. - Bugetul public şi contabilitatea unităţilor
bugetare;
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare;
 H.G. nr. 22/2003, privind pentru abrogarea unor dispoziţii legale, precum si pentru
modificarea si completarea unor metodologii contabile si fiscale, publicată în M.O.
nr.44 din 27 ianuarie 2003;
 Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, publicată în M.O. nr. 597/13 august
2002; cu modificările ulterioare,
 Legea bugetului de stat pe anul 2011.

113
1. d; 2. c; 3. a; 4. c.

114