Lucrare de control

Varianta II

1. Scopul, conținutul și organizarea primului ajutor medical.

Primul ajutor medical - constă într-un set de măsuri curativ-profilactice aplicate de către
medici în faza inițială a asistenței medicale pre-spitalicești.

 Aceste măsuri se desfășoară în punctele medicale avansate, spitalele de campanie (atunci

când sunt utilizate), în unitățile de medicină primară situate în apropierea zonei de
urgență și în spitalele din apropierea situației excepționale, cu condiția ca acestea să
funcționeze (măcar parțial).

Scopul primului ajutor medical - este să elimine sau să reducă consecințele lezărilor care
reprezintă pericol pentru viață, să prevină complicațiile și să reducă gravitatea acestora, pregătind
astfel pacienții pentru evacuarea ulterioară la etapa a doua, fără a agrava starea de sănătate.

 În cazul unor pierderi semnificative în masă la etapa I a asistenței medicale, volumul

ajutorului medical va fi restrâns la măsuri de prim ajutor de urgență.
 Timpul optim pentru acordarea acestui prim ajutor medical este în primele 4-6 ore, cu o
extindere posibilă până la 24 de ore (până la ora 16:00).

Conținutul primului ajutor medical :

a) Măsurile de urgență, neefectuarea cărora poate duce la deces:

 Înlăturarea asfixiei: Un pas crucial pentru a restabili fluxul de aer și preveni sufocarea.
 Hemostaza provizorie sau definitivă: Oprirea sângerării, fie temporar, fie în mod permanent,
pentru a preveni pierderea excesivă de sânge.
 Măsurile antișoc: Acțiuni pentru a gestiona șocul, care poate fi fatal în caz de leziuni grave.
 Amputarea membrului zdrobit: O intervenție de urgență pentru a salva viața, când un membru
este grav deteriorat și ținut doar de un lambou subțire de țesuturi moi.
 Cateterizarea sau puncția vezicii urinare: Necesară în caz de retenție a urinei, pentru a preveni
complicații.
 Administrarea substanțelor anticonvulsive și bronhodilatatoare: Utilizate pentru a controla
convulsiile și pentru a îmbunătăți respirația.
 Administrarea antidoturilor: Când este necesar, pentru neutralizarea efectelor substanțelor
toxice.
 Spălături gastrice prin sondă: Realizate în cazul înghițirii de substanțe toxice, pentru a
minimiza absorbția acestora.
 Degazarea plăgii: Atunci când o rană este infectată cu substanțe toxice, eliminarea acestora.
 Administrarea serului antitoxic: Folosit în cazurile de intoxicații cu toxine bacteriene pentru
contracararea efectelor acestora.

b) Măsurile care pot fi amânate:

 Corectarea pansamentului și imobilizării efectuate anterior: Activități de întreținere și

ajustare a bandajelor și a imobilizărilor deja aplicate.
 Blocaj cu novocaină: Utilizat pentru a controla durerea în caz de rănire de gravitate medie.
 Administrarea antibioticelor și seroprofilaxia tetanosului: Aplicată în caz de traume deschise
și arsuri pentru a preveni infecțiile.
 Refacerea pansamentului: Atunci când o rană s-a infectat cu substanțe radioactive, reînnoirea
pansamentului.
 Folosirea remediilor simptomatice: Tratamente care abordează simptomele, în loc să trateze
cauza principală, și care pot fi amânate în funcție de circumstanțe.

2. Noțiune de etapă medicală, etapa spitalicească. Schema principială de instalare a etapei

medicale. Cerințele către terenul de desfășurare. Noțiune de triaj medical, grupele de triaj
la etapa dată.

Etapa medicală reprezintă o fază crucială în cadrul operațiunilor de asistență medicală în situații
de urgență, implicând mobilizarea tuturor resurselor și mijloacelor disponibile, atât din cadrul
SAMUSE, cât și din alte departamente și ministere, care se află amplasate pe căile de evacuare.

Această etapă are ca misiuni principale următoarele acțiuni:

 Primirea lezaților și persoanelor afectate de situația de urgență.

 Înregistrarea detaliată a acestora în scopul monitorizării și gestionării.
 Tratarea specializată, în funcție de gravitatea rănilor sau a afecțiunilor.
 Realizarea unui triaj medical pentru a stabili prioritățile în acordarea asistenței
medicale.
 Acordarea de asistență medicală în conformitate cu instrucțiunile medicale și
protocoalele de intervenție.
 Pregătirea lezaților pentru evacuarea ulterioară, atunci când este necesară.
 Furnizarea de tratament medical continuu până când se obține un rezultat medical
definitiv sau o îmbunătățire semnificativă a stării pacienților.

Procesul de acordare a asistenţei medicale populaţiei în cazul producerii urgenţelor cu victime

multiple sau al dezastrelor se divizează convenţional în etape:

 Etapa prespitalicească include asistenţa medicală care se acordă nemijlocit în focarul

dezastrului, în punctele de concentrare a lezaţilor, în instituţiile medico-sanitare aflate în
zona dezastrului şi care şi-au păstrat capacitatea de a activa, în punctele medicale
avansate şi, în unele cazuri, în spitale (detaşamente) de campanie.

Schema principială de instalare a etapei medicale.

 Cerințele către terenul de desfășurare

Suprafaţă de minim 100 x 100 m cu respectarea următoarelor cerințe:

 terenul să fie ales în apropierea nemijlocită de căile de evacuare şi de o sursă de apă

potabilă;
 suprafaţa terenului să asigure instalarea comodă a secţiilor funcţionale;
 terenul să fie ales în apropierea maximum posibilă de focarele de pierderi sanitare în
masă;
 terenul să nu fie contaminat cu substanţe radioactive, toxice sau bacteriene;
 starea sanitaro- epidemiologică a terenului satisfăcătoare

Triajul medical în situațiile de urgență cu multiple victime implică mai multe aspecte esențiale.
Iată o descompunere pe puncte și comentarii:

 Necesitatea triajului în caz de pierderi sanitare în masă:

 În situații de urgență cu victime multiple, atât la etapa I (pre-spitalicească), cât și la etapa

a II-a (în unitățile medicale), triajul medical devine o prioritate. Scopul principal este de a
prioritiza pacienții în funcție de șansele lor de supraviețuire.
 Repartizarea pe grupe conform necesităților medicale:
 Triajul medical presupune împărțirea pacienților în grupuri, astfel încât fiecare grup să
necesite măsuri curativ-profilactice și de evacuare similare. Acest lucru asigură o
abordare eficientă și omogenă a asistenței medicale.
 Reglementări privind triajul medical:
 În Republica Moldova, procesul de triaj medical este reglementat prin Ghidul național
privind triajul medical în incidente cu victime multiple și dezastre, care a fost pus în
aplicare prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 249 din 15 aprilie 2010. Acest ghid
stabilește procedurile și standardele pentru efectuarea triajului medical în situații de
urgență.
 Echipele de triaj conduse de medici experimentați:
 Triajul medical este realizat de către echipe specializate de triaj, cu un medic cu
experiență la conducere. Acest lucru asigură o evaluare precisă și o distribuție eficientă a
pacienților în funcție de nevoile lor medicale.

Semnele de triaj:

Repartizarea corectă a pacienților în funcție de semnele de triaj este esențială la orice etapă
medicală în situații de urgență.

Aceste semne includ trei aspecte cheie:

 Nivelul pericolului pentru cei din jur: Evaluarea gravității lezațiilor sau a bolilor în
funcție de amenințarea pe care o reprezintă pentru persoanele din jur. Acesta este un
factor important pentru stabilirea priorității de tratament și evacuare.
 Semnul de tratament: Determinarea necesității de tratament medical imediat. Acest
semn indică gradul de urgență al intervenției medicale.
 Semnul de evacuare: Repartizarea pacienților pentru evacuare, indicând dacă trebuie
evacuați sau pot rămâne la locul incidentului.
Triajul de evacuare și transport:

În grupa pacienților care nu necesită ajutor medical la etapa medicală curentă sau care au primit
deja ajutor și necesită evacuare, se iau în considerare următoarele:

 Destinația evacuării: Este crucial să se decidă locul sau etapa următoare la care
pacientul va fi transportat. Acesta poate fi un spital, o unitate medicală specializată sau o
altă destinație relevantă.
 Mijloacele de transport: Trebuie să se stabilească mijloacele de transport potrivite
pentru pacient, fie că este vorba de ambulanțe, vehicule de evacuare sau alte mijloace de
transport adecvate.
 Ordinea de evacuare: Este esențial să se decidă în ce ordine pacienții vor fi evacuați,
luând în considerare gravitatea și necesitățile medicale.
 Poziția pacientului în timpul evacuării: Trebuie să se stabilească modul în care
pacientul va fi așezat sau transportat pentru a asigura confortul și siguranța sa pe
parcursul evacuării.

Este, de asemenea, important să se determine dacă este necesară prezența unui însoțitor medical
în timpul evacuării pacientului. Acesta poate oferi asistență suplimentară și monitorizare pentru
pacientul în timpul transportului.

Pacienții pot fi repartizați în diferite categorii, incluzând:

 Cei care necesită evacuare la etapele următoare pentru tratament suplimentar.

 Cei care nu pot fi temporar transportați și trebuie să rămână pentru tratamentul definitiv
la locul incidentului sau la etapa curentă.
 Cei care pot reveni pentru tratament ambulatoriu la locul de rezidență, fără a necesita
evacuare.
 resurselor medicale în situații de urgență.

Repartizarea în funcție de nivelul pericolului:

Toți pacienții sunt împărțiți în trei categorii principale, în funcție de pericolul pe care îl prezintă
pentru cei din jur:

 Contaminații cu substanțe radioactive, toxice sau bacteriene: Acești pacienți

necesită tratament sanitar, precum și dezactivare, degazare și dezinfecție a
îmbrăcămintei. Sunt o prioritate din cauza riscului de contaminare.
 Bolnavii infecțioși: Acești pacienți sunt separați și izolați pentru a preveni
răspândirea bolilor infecțioase.
 Răniții și bolnavii care nu prezintă pericol pentru cei din jur: Aceștia nu prezintă
un risc major pentru persoanele din jur și sunt tratați în conformitate cu gradul de
urgență al necesităților lor medicale.

Grupe de triaj în funcție de necesități medicale:

Procesul de triaj în funcție de necesitățile medicale și gruparea pacienților este esențial pentru
gestionarea eficientă a resurselor medicale în situații de urgență.
  Lezații și bolnavii care necesită ajutor medical la etapa medicală dată: Aceasta este
prima prioritate pentru asistența medicală. Acești pacienți au nevoie de tratament imediat
și ar trebui să fie direcționați către secțiile funcționale corespunzătoare pentru a primi
ajutorul necesar.
 Lezații și bolnavii care nu necesită ajutor medical la etapa medicală dată: Acești
pacienți nu necesită intervenție medicală imediată și pot fi direcționați către zone de
așteptare sau îngrijire temporară.
 Lezații și bolnavii cu traume sau afecțiuni incompatibile cu viața (în stare de
agonie): Aceasta este o categorie specială, în care pacienții se află într-o stare gravă și se
apropie de deces. În aceste cazuri, prioritățile pot fi orientate spre comfortul pacientului,
gestionarea durerii și îngrijire paliativă.

Triajul medical în cadrul formațiunii:

 Triajul medical implică nu doar determinarea necesității de tratament, ci și stabilirea secțiilor

funcționale în care pacienții vor primi ajutorul medical adecvat.
 Este esențial să se determine ordinea acordării ajutorului medical în cadrul formațiunii pentru
a asigura o distribuție eficientă a pacienților.

Echipa de triaj este compusă din:

 Un medic care evaluează clinic pacienții.

 Două asistente medicale care asistă medicul.
 Doi registratori care documentează rezultatele triajului.
 echipă de sanitari brancardieri pentru transportul pacienților

Triajul diagnostic și de prognostic: Triajul nu se limitează doar la stabilirea necesităților

medicale imediate, ci și la estimarea evoluției stării pacienților pe termen scurt și lung.

Înregistrarea rezultatelor în documentele medicale: Documentarea rezultatelor triajului în

documentele medicale permite o monitorizare eficientă și asigură îngrijirea corespunzătoare a
pacienților.

În funcție de caracterul și gravitatea leziunilor și gradul de urgență în acordarea asistenței

medicale și evacuării, victimele dezastrului sunt repartizate în 5 grupe de triaj, fiecare cu un cod
de culoare
specific:
3. Noțiune de ajutor specializat.

Ajutorul medical specializat reprezintă un set de măsuri curativ-profilactice cu scopul de a

restabili funcțiile pierdute ale organelor și sistemelor, tratând definitiv lezațiile și includând
reabilitarea medicală și expertiza medicală a vitalității. Iată mai detaliat:

 Scopul: Restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor, tratarea definitivă a lezațiilor,

reabilitarea medicală și expertiza medicală a vitalității.
 Loc: Acest ajutor este oferit în secțiile, spitalele, centrele medicale specializate existente
sau instalate în exteriorul focarului (etapa a II-a) de către medici specialiști de profil
îngust. Acești medici sunt echipați cu utilaje și materiale medicale speciale. De
asemenea, brigăzile specializate de pregătire permanentă și brigăzile specializate de
asistență medicală de urgență, precum traumatologia, neurochirurgia, combustiologia,
chirurgia pediatrică, oftalmologia, toxicologia, anesteziologia, psihiatria, boli infecțioase,
chirurgia toracală, abdominală, urologia și altele, sunt implicate în acordarea acestui tip
de ajutor medical.
 Timp: Această asistență medicală specializată este acordată în primele 24-72 de ore după
producerea situației de urgență, pentru a maximiza șansele de recuperare și tratament
eficient al lezațiilor.