Professional Documents
Culture Documents
net/publication/272179897
CITATION READS
1 2,985
2 authors, including:
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Plants and Animals as Source of Inspiration for Energy Dissipation in Load Bearing Systems and Facades View project
Stiffening effect of corrugated steel sheets applied on the reinforced concrete frame structures View project
All content following this page was uploaded by Traian Nicu Toader on 13 February 2015.
Rezumat
Lucrarea prezintă calculul static biografic efectuat pe o structura in cadre de beton armat, cu
regim de inaltime P+4E, amplasata in Bucuresti. Structura de rezistenta a fost proiectata in concordanta
cu prevederile din Codul de proiectare P100/2006. A fost efectuata o analiza a modului in care este
influentata comportarea structurii functie de limitarea efortului axial din stalpi. Pentru aceasta, am realizat
proiectarea structurii de rezistenta in doua variante: prima varianta limitand efortul axial din stalpi la 0.4
NRd si o a doua varianta, limitand efortul axial din stalpi la 0.6 NRd. Trebuie sa mentionam ca in
proiectarea structurii toate prevederile din Codul de proiectare P100/2006 au fost respectate, mai putin
limitarea efortului axial normalizat din stalpi - din a doua varianta. In ambele variante proiectarea a fost
efectuata pentru clasa de ductilitate inalta(H).
1 NOTIUNI GENERALE
Calculul biografic este un calcul static neliniar in care incarcarile permanente sunt
constante, in timp ce incarcarile orizontale cresc monoton. Se poate aplica la cladirile
noi si la cele existente, in urmatoarele scopuri:
a) Pentru stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre forta taietoare de baza
asociata mecanismului de cedare si forta taietoare de baza asociata formarii
primei articulatii plastice (raportul u / 1 ).
1)
Student, Master Inginerie Structurala, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
2)
Student, Master Inginerie Structurala, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
3)
.Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
4)
.Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Constructii
1
1.1 Incarcari laterale
Se vor aplica cel putin doua tipuri de distributie pe verticala a incarcarilor laterale:
- O distributie uniforma, cu forte laterale proportionale cu masa indiferent de
pozitia acesteia pe inaltimea cladirii (acceleratie de raspuns uniforma), in scopul
evaluarii fortelor taietoare maxime.
- O distributie “modala”, in care fortele seismice laterale conventionale sunt
determinate prin calcul elastic, in scopul determinarii momentelor incovoietoare
maxime.
2
1.2 Curba de raspuns
Relatia dintre forta taietoare de baza si deplasarea de referinta (curba de
raspuns, capacity curve) se determina prin calcul biografic pentru valori ale deplasarii
de referinta pana la 150% din deplasarea ultima (cerinta seismica de deplasare).
A mecanism plastic
1.3 Raportul u / 1
Raportul u / 1 se determina prin calcul biografic pentru cele doua tipuri de
distributie a incarcarii laterale prezentate in sectiunea 1.1 Incarcari laterale. La
evaluarea fortelor seismice se va alege valoarea minima a raportului.
Corespondenta dintre fortele laterale reale, deplasarile reale si omoloagele lor normalizate.
4
b) Determinarea curbei idealizate elastic-perfect plastic
(relatia forta-deplasare)
m* * d *y
T = 2*
*
Fy* 5
d) Determinarea deplasarii tinta pentru SDOF
*
Deplasarea tinta d et pentru o structura avand perioada T* si o comportare elastica
nelimitata este data de formula:
2
T*
d et *
= Se T *
*
2*
Se T * spectrul acceleratiilor in domeniul elastic
*
Pentru determinarea deplasarii tinta a sistemului idealizat( d t ), se impune
tratarea a doua cazuri separate(-perioade scurte; - si perioade medii si lungi):
d t = *d*t
6
Unde d t reprezinta deplasarea corespunzatoare nodului de control.
d* S Di (T * ) cS De (T * )
7
2 APLICATIE
2.1 Varianta 1
8
Pas 1 Pas 2
d < dt d < dt
0 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi 8 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi
Pas 3 Pas 4
d=0.74 dt < dt d = dt
38 AP - grinzi ; 4 AP - stalpi 52 AP - grinzi ; 16 AP – stalpi
9
Pas 5 Pas 6 (COLAPS)
dt < d < 2dt d = 2dt
56 AP - grinzi ; 16 AP - stalpi 56 AP - grinzi ; 16 AP - stalpi
10
2.2 Varianta 2
11
Pas 1 Pas 2
d < dt d < dt
0 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi 2 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi
Pas 3 Pas 4
d=0.63dt < dt d = dt
24 AP - grinzi ; 20 AP - stalpi 24 AP - grinzi ; 20 AP - stalpi
12
Pas 5 Pas 6 (COLAPS)
dt < d < 1.2dt d = 1.2dt
24 AP - grinzi ; 24 AP - stalpi 24 AP - grinzi ; 28 AP - stalpi
3 CONCLUZIE
13
4 BIBLIOGRAFIE
14