et dialk MINISTERUL EDUCATIEI __ lonela — 2 Adina Grigore Mihaela ni 7, ee EDUCATIE PLASTICA:* es Clasa a V-a %.*Inspectoratul colar al Judetului/ Municpiulut ‘Scoala/ Colegiul Liceul ACEST MANUAL AFOSTFOLOI edna ul mumeeenns —_ cs} MU | Toman [tome daa rine [rer] nv aes i 2 3 7 * pentru precizarea aspectului manualulu se va folosi unul dintre urmatoritermeni: nou, bun, ingrit, neingrit, deteriorat Cadrele didactice vor verificadacd informatie Inscrise In tabelul de mai sus sunt corecte. levi nu vor face niciun fl de insemnari pe manual ‘Manualul este distribuit elevlor in mod gratuit i este transmisibil imp de patru ani scolar, incepénd eu anul scolar 2022-2023, Educatie plasticd. Manual pentru clasa a V-a lonela Carstea, Adina Grigore, Mihaela Referenti stintifci: Conf.univ.ér. Dorin Grecu, Universitatea din Pitesti Prof. grad didactic | Ginuta Du, Scoala Gimnazial8 Mircea cel Batran Pitesti, jud. Arges Copyright © Editura Ars Libri, 2022 Toate drepturie ezervate |SBN: 978-606-36-1917-5 kahtura Aes bet ‘Str. Victoriei, bl. 21, se. D, eos ors Costes, juetul Arges Deser jonale'# Romi To: 0248 546 387; 031 82 82293; ducati plastic: clasa a V-a/lonela Carstea, Adina mall: arslbri@yohoo.com Grigore, Mihaela Niqu - Suzoesti: Ars bri, 2022 ‘wwrmecturaarsibrro 606-36-1917-5 | tonela Carstea Ecitor: Adina Grigore Ni Adina Grigore Coordonator colectio,Manvale solare" Prof. Adina Grigore | iM. Mihaela Nitu Redactor se: Pro. Cristina Ipate-Toma 37 Tehnoredactare,graficd si design: Mihai Stefdnescu CCoperta: lonela Carstea Credite foto: Depasitphotos, pixabay.com Machetare si prepress: Mihai Stefénescu Tipirit la Ars Libr Prof SRL, Costes, Arges Orie preluare, partial sou iteoroé« textual, a gril au oformetuluaigital a acest manual se face doar eu acardul expres in srs ol dir Ars ibe. “Acest anual format tart electron este potsat de lgileromnesimerntionaleprvnd depturie de autor, drepturiteconexe si «eeellte dreptri de propritote intelectual.CUPRINS icfuni de utiizare a manualului digital.,_.4 Competente oat si are 1, Prezentarea domeniului artelor plastice ramuri, genuri, spatiul plastic. 2. Elemente de limbaj plastic 4.4. Culorile complementare,.. 5. Nonculorile 6. Amestecuri acromatice si amestecuri _ cromatice._ T.Nuante $b pitt nO 8. Efectele emotionale ale acordurilor de culori, il, NOTIUNI DE CULTURA ARTISTICA, 43 1. Vedere de ansamblu asupra istoriei artei * universale (periodizare pe continente $i milenii).. © 2, Recapitulare : 3. Evaluare... Ill. TEHNICI SPECIFICE ARTELOR 1.Materiale gsi tehnici de lucru (in prezent si de-a lungul timpulul).____ 56 2. Desenul in creion, c&rbune. 59 5 Pictura tn culori de apa. Tratarea 4 Modelajulin ut. 5. Activarea simturilor prin materialele din care sunt facute obiectele de arta asupra privitorului. Experiente cu diferite materiale si tehnici_ 6. Recapitulare, 7. Evaluare... iv. GOMPORITIA PLASTICA 4. Imaginea ea ica 4, Organizarea spati sau deschis prin linie si pala, Cont de interes_ 5. Recapitulare 6. Evaluare. V. PROIECTE $1 EVENIMENTE . 1. Mapa de lucrari 2. Vizite in atelierele unor artist 3. Comentariu de arta. 4, Recapitulare-Evalu:Instructiuni de utilizare a manualului digital Continutul manualului digital cuprin- de integral confinutul manualului in varianté t- parité, avand in plus (sau in locul ilustratilor de pe hartie) elemente specifice precum: exerci interactive, jocuri educatjonale, animati, fime si simular. Navigarea este consistenté, permite parcurgerea manualuiui si revenirea la activi- latea de invafare precedent Manualul digital contine activtati mul- timedia interactive de invatare (AMII), dup& cum urmeazai statice, animate si interactive. Manualul in format electronic poate fi accesat gi utiizal pe orice PC/ tableta/ smart- phone cu procesor minimum de 800 MHz, 512 MB RAM, 1GB spatiu disponibil de stocare. Sistem de operare - Windows Vista, Android 4.03+, Linux (Ubuntu 14.04, Linux Mint 16, Debian GNU/Linux 7.0, OpenSUSE 13.1), OS X 10.9+, iOS 7.1.X+ sau echivalent. Browser - Google Chrome 31+ (Windows Vista+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.94, iOS 7.1.X+) Mozilla Firefox 25+ (Windows Vista+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+) Internet Explorer 10+ (Windows 7+) Safari 7+ (OS X 10.9+, iOS 7.1.X+) sau echi- valent. Rezolutie minimum 1024 x 768 pixeli Rularea aplicatiei pe calculator, table- 8, smartphone se realizeaza online prin acce- sarea adresei de web indicat, scrisa in bara de adres a browser-ulyj Butonul Ajutor| contine un ghid de utiizare a butoanelor de navigare prezente in manual, $i anume: Butonul Cuprins @) contine titurile unitatlor gi ale subunitéflor manualului si pag nala care se afi fiecare. Dand clic pe cuprins, se poate merge la fiecare dintre acestea printr-un clic pe tema respectiva. Saltul direct la o anumité pagina se poate face prin introducerea numarului de pagina dorit in caseta din bara de butoane de sus, dupa care se apasa tasta Enter. Pentru a parcurge manualul pagina cu pagina, se da clic pe butonul @J pentru a merge inainte, iar pentru a vedea paginile din urma, se da clic pe butonul @3) Butonul Ajutor contextual @ ofera indicatii despre modul in care trebuie par- curse activitaiile multimedia interactive de Invatare gi se aflé pozitionat la fiecare din- tre acestea. Butonul Validare @ este pentru validarea corectitudinii rezolvairii unui item. Tn cazul in care se da clic pe acest bu- ton si apare Felicitari! Ai raspuns corect!, se confirma rezolvarea corecté a itemului. ‘In cazul in care se da clic pe acest buton si apare Ai gresit! Mai incearcal, itemul este rezolvat gresit Pentru reluarea unui exercitiu interac- tiv, se da clic pe butonul Reia exercitiul @). © romire ant animat oO Pauza AMIl animat O stop am animat @ inchiderea ferestrei curente 8 AMI static eo AMI animat e ‘AMI interactivCompetente generale si competente specifice V eenticn cu sensibilitate si spirit critic a mesajelor artistic - vizuale in y Peo formarii culturii artistice de baza 1.1. Constientizarea existentei unui mesaj transmis prin limbaj artistic 1.2. Observarea elementelor de limbaj in lucrari de arta si in compozitii proprii 1.3. Observarea diferentelor intre forme de comunicare artisticé, plasticé si decorativa, care apar de-a lungul timpului, in diferite culturi Dosis de instrumente gi tehnici variate specifice artelor vizuale, Drsice si decorative 2.1. Utilizarea adecvata a diferitelor instrumente, materiale $i tehnici specifice artelor vizuale, plastice si decorative 2.2. Explorarea registrului expresiv al limbajului plastic utilizand tehnici specifice Seen ideilor, sentimentelor si a mesajelor, utilizand limbajul See - vizual in contexte variate 3.1. Crearea de produse artistice 3.2. Implicarea in evenimente culturale scolare $i extrascolare care valorifica artele vizuale “Figa de observare sistematica a activitatii si a comportamentului elevului (model F orientativ) va fi utiizata de cétre cadrul didactic pe paroursul intregului an soolar.RECAPITULARE-EVALUARE INITIALA 1. Raspunde cu A (adevarat) sau F (fals), dupa model. Forma este infatisarea exterioara a unei figuri. (A) a. Linia este urma lsat de un punct in deplasarea pe o suprafata . Culorile calde sunt: rosu, oranj si violet, iar cele reci sunt: verde, albastru si indigo. ¢. Culorile primare sunt acele culori care pot fi obtinute prin amestecul altor culori 4d. Tonurile se obtin prin amestecul unei culori cu alb sau negru 2. Numeste culorile primare si culorile binare. 3. Scrie denumirea culorilor obtinute prin amestecul celor de mai jos: ce ee" ee 4, Realizeaz& corespondentele intre materiale si tehnicile de lucru, dupa model: Evaluare initiala Raspunde la intrebarile din fiecare stea sirealizeaza o pictura din puncte si linii in care sd redai un moment plcut din vacanta de vara. 24 ae Explozia stelara vedere urmatoarele cerinti a. utilizarea punctelor si a linillor b. doua culori binare . trei culori calde d. respectarea temei e. gradul de finisare a lucrarii f. originalitate Barem de notare Total - 10 puncte«2 1. Prezentarea domenit mi uri, spatiul pl te de limbaj p 2a: Pang ~ 2.2. Lin 2.3. Pata 2.4, Forma bi si tridimensional WF _ 2.5. Culoarea Sako gl . Valoarea }. Culorile spectrului solar _ 4.Clasificarea culorilor constructive despre cul 4. Culorile primare | 2. Culorile binare 4,3, Culorile calde ~ 4.4, Culorile cor 3. NonculorileArta constituie modalitatea de exprimare si co-! -municare a gandurilor, ideilor, setimentelor, de-a lun- gui timpului, Vastul domeniu al artei cuprinde: literatura, i ‘muzica, artele frumoase (plastice), dansul, teatrul, ci ee :nematografia si fotografia. Importanta artelor plastice Lan de griu cu chiparosi reiese din legatura stransd cu celelalte arte. Ramurile artelor plastice sunt: 1, Pictura (Fig. 1) 2. Grafica (Fig. 2) 3. Sculptura (Fig. 3) Omul a parcurs mai multe etape in procesul -de consolidare a fenomenului artistic, iar dependenta: ‘si nevoia de frumos, aléituri de evolutia societaii, ai condus la aparitia de noi ramuri artistice: designul (de: ‘interior, industrial, vestimentar) si scenografia. + Pictura Pictura este ramura artelor plastice prin care : . ‘se transmite un mesaj, un sentiment, o anumita stare, Up nobil din vremea lui Francise | cu ajutorul culorii, folosind diferite materiale de lucru: acuarela, tempera, guasa, acrilice (culori de apa) sau culori de ulei. Acestea pot fi aplicate pe suprafete ca: hartie, panza, lemn, perete, piatra, sticla, etc. Une- le suporturi (suprafete de lucru) necesita o pregatire ‘aparte cu grunduri* (Fig. 4, Fig. 5). i Dictionar ‘grund: preparat special, obtinut din praf de cre fin, aracet sau ciel de oaso [3 si alb de titan, cu care se acoperd pénza, lemmul sau cartonul pe care urmea- 24 st se pictoze. iArta rupestra este repre- » Genurile picturil zentata de picturile realizate ee ctiae erp = foi {In picturd se identific’ urmatoarele genuri: si mai ales, pe peretii pesterilor, *Pelsajul (Fig. 4) facadin vechiiie! + Natura statica (moarta) (Fig. 5) ‘in general, in aceste pic- ‘ Portretul (Fig. 6) turi sunt redate scene de vana- * Compozitia (Fig. 7). toare, animale salbatice sau ri- In pictura, materialele gi tehnicile de lucru s-au tualuri religioase. diversificat de-a lungul timpului, odaté cu descoperirile’ tehnice si stiintifice. Alfred Sisley, Izvorul la Moret pe réul Loing Pestera Chauvet, Franta Nicolae Grigorescu, Tarancé din Muscel turd rupestra Pestera Altamira, Franta Cadranele Cy, Se imparte foaia in patru cadrane, ca in modelul Stiai ci. de Ynai jos. Enumera cate trei opere de arta, care cores- Cele mai vechi forme ; pund genului picturii precizat in fiecare cadran. Foloses- de exprimare In art se gsesc ; te un album de arta sau o sursa de internet. ‘in picturile rupestre din Franta (Lascaux- Fig. 1), Trois Freres, Il, Natura: statica* Grafica Arta a scrisului sia desenului, grafica este ramu- ra artelor plastice, in care predomina liniile si punctele. Sub aceasta denumire sunt cuprinse: desenul, grafica de sevalet (Fig. 3), gravura (Fig. 4), afigul (Fig. 5), gra~ fica de carte (Fig. 1) si grafica digitala (Fig. 2) care constituie genurile graficii. Materialele de lucru sunt va- + tiate: creioane, cérbune, tus, acuarelé, creta etc. Desenul este reprezentarea graficé a un plana sau curb, prin linii, puncte, pete, simboluri etc.’ Exprimare spontana sau elaborata, desenul tl ajuta pe artist s& isi noteze ideile, sentimentele, gan- : durile sau ceea ce observa in jurul sau in natura. ‘Audiaz melodia Rapsodli de primévara, cu tex- wi ul scris de George Topirceanu si ilustreaza ver- surile de mai jos. Soare crud in liliac, Pogorata pe pamént Zbor subtire de gandac, In matasuri lungi de vant, Glasuri mici Lasi in urma, pe cdmpii, De réndunici, Galbeni vii Viorele si urzici. De papadii, Primavara, din ce rai_—_-Baiti albastre si-nsorite Nevisat de pamanteni De om&t topit abia, Vii cu mandrul tau alai_— $i pe dealuri mucezite este cranguri sipoieni? Aréaturi de catifea. (George Topirceanu, Rapsodii de primavara-fragment) 10 Primul afis n_culori fost creat de Jules Chéret 1 anul 1867+ Sculptura Sculptura este ramura artelor plastice in care operele de arta sunt imagini tridimensionale, cu | me, lungime si adancime. Ele sunt realizate din ma- “teriale solide (metal, piatra, lemn, fildes, gheatd etc.) sau din materiale moi, care pot fi modelate si care se {solidificd (lut, ceara, plastilina). Tehnicile de lucru difera in functie de materialul folosit: 1. Cioplirea este procedeul prin care se elimina: treptat materialul solid din care se realizeaza obiectul. 2, Modelajul este tehnica opusa cioplirii prin care se realizeaza opera de arta, pornind din interior spre exterior. Materialul de lucru trebuie sa fie moale: si se adauga treptal,, pana cand se obfine forma dorita. j in functie de modalitatea de reprezentare, in” sculptura se disting urmatoarele tipuri i * Relief (Fig. 1), cand formele nu se desprind ‘de pe suprafata de fundal pe care au fost realizate; « Ronde-bosse (Fig.2), cand sculptura (obiec- tul, personajul, forma) nu are fundal si poate fi privita de jur imprejur. Sculptura ronde-bosse in care este ‘ reprezentat personajul in intregime, poarté numele de _statuie, ‘Scene de pe Columna lu! Traian Pictura si sculptura poarta o denumire comu- na, atunci cand ne referim la dimensiunile mari ale ‘operelor. In aceasta forma de arta, numita arta monu- mental, se inscriu statuile mari (Fig. 3), monumente- le comemorative, pictura murala (Fig.4) si mozaicul. Andrea del Verrocchio, Bartolomeo Colleoni+ Spatiul plastic Spatiul plastic (compoziti- onal) reprezinta forma artisticd sub care autorul si exprima gandurile. ideile, viziunea proprie asupra unei : teme sau asupra unui subiect. L i Orice opera de arta, fie ea -pictura (Fig. 3), sculpturé (Fig. 1) " sau desen (Fig. 2) este 0 compozitie : care capata o forma finala, prin folo-: ' sirea elementelor de limbaj specifice "fiecdrei ramuri a artelor plastice. In spatiul pictural se creeaza efectul de spatiu tridimensional pe- suprafaté plana (bidimensionala), prin intermediul elementelor de lim- “ baj plastic (culoare, valoare, punct, inie, forma) gi al tehni ii i Be es i ‘Auguste Rodin, Ganditorul Vincent van Gogh, Podul lui Langlois din Aries ‘Theodor Aman, Hora de la Aninoasa 4. Enumera genurile graficii. 2. Care este diferenta dintre relief si ronde-bosse? Diagrama Venn Completeaza diagrama, evidentiind diferentele. ramuri ale artelor plasticePierre-Auguste Renoir, Pe fer Orice domeniu de activitate, fie el stiintitic sau artistic (muzica, arte plastice, dans, teatru), are un limbaj propriu prin care se construieste si se comunica. i ‘Aifabetui artelor vizuale este reprezentat de lementele de limbaj plastic prin care opera de ‘ arta poate fi realizaté si inteleasa. Prin intermediul elementelor de limbaj plastic: punctul (Fig 1.), linia (Fig. 2), forma (Fig. 4), culoarea (Fig. 5), pata (fig. 3) si valoarea (Fig. 2, 4), artistul transmite mesajul dorit. ‘Vasili Kandinsky, Mumau - peisaj cu casa verde B!modalitatile de obfinere: ‘te accidental, prin picurare, stropire, pulverizare, am- :Prentare cu degetul sau cu diverse obiecte. >) 2.1, PUNCTUL Punctul este rezultatul intalnirii instrumentu- lui de lucru cu suprafata suport. Este cel mai simplu. lement care poate cpata atribut de forma, daca se ipradimensioneaza. In artele plastice, tipurile de puncte rezulta din: Punctele spontane (Fig. 1, Fig. 2) sunt obtinu- Punctele elaborate (Fig. 3) rezulté prin realiza- rea intentionata, controlata. In acest procedeu, factorii _importanti sunt creativitatea si imaginatia autorulu Folosit ca element de limbaj plastic, punctul icomunica idei, sentimente si trairi. Ca element fig :Fativ, il putem folosi pentru a reprezenta obiecte si forme din natura, iar ca element abstract, poate fio forma geometrica (un cerc minuscul etc.).. Punctul devine ornament cand este insofit de :celelalte elemente de limbaj plastic: linie, forma si: culoare. In artele plastice, punctul a constituit element de baza al pointillismutui, mai ales in operele pictorilor Georges Seurat si Paul Signac (Fig. 4). i Cu ajutorul punctelor, se pot reda, in artele: plastice, volumul si spatialitatea (mari, mici, aerate, aglomerate). Obline puncte spantane_prin_diferite tehnicil E modalltati prin care sa ilustrezi un camp cu mac > -Atageaza lucrarea ta intr-un portofoliu. weer Portofoliul consta intr-o mapa in care se vor ata- $a toate lucrérile realizate pe parcursul anului scolar. Continutul portofollului va fi evaluat de cétre cadrul didac- tic, in functie de urmatoarele criterii: respectarea cerinfei, originalitatea si aspectul general. Rezultatele obtinute vor fi analizate $i apreciate $i de cétre colegi si parinti. Dictionar pointilism: procedeu folosit n pictur, care const in descompunerea pete de cuoare n puncte 3 n Unita do culor pure, ca un mozaie, din al ‘aror amestec optic rezutétonul dort figurativ: car se bazoazs pe reprezentarea plastica sl usoridntifcabis 2 fintelor sia obiectelor din realitato. abstract: care se poate percepe doar pri procese mentale, de separare 3 generalzere @ insusilorcaracterstice unui grup de obiecte sau €@ BAA Sana, Portl Saint T i“ fenomene./ =. LL OG coal) Ts ET 2.2. LINIA i In limbajul uzual, linia are mai multe semnificatii: linie de orizont, linie telefonica, ‘linie aeriana, linie de tramvai etc. Punctul aflat in miscare formeaza linia. Ea rezulté din urma lasata de instru- - “mentul de lucru (creion, pensula, penita etc.) pe o suprafata. i In dese, linia define trei roluri: . constructiv: sugereaz forma, volumul sau materialitatea (Fig. 1); . figurativ: semn plastic care compune personaje sau forme (Fig.2); rea, linigtea sau agitatia (Fig. 3) ea — Gradina Gente Coa ere ee ‘Administratorului Inept onan eee | In diferitele ei ipostaze, linia este: 1. dupa pozitie: orizontalé, verticala sau oblic 2. dupa forma: franta, curba, dreapta, intrerupté; 3. dupa grosime: sublire, medie sau groasa; 4. dupa continuitate: in duct continuu/intrerupta. Lucrair realizate de elevi Dictionar ipostaza: stare, situate in care se gasoste cineva sau ceva; aspect, Infatisare, chip.In functie de aceste ipostaze, liniile au semnifi- catii diverse: — subtire: exprima gingasie, lumina; = groasa: forfa, umbra; — orizontala: calm, liniste, odihna; — oblica: migcare, instabilitate, neliniste, agresiune; — verticala: maretie, echilibru, spiritualitate; — frant&: exprima o migcare puternica, agitatie; — curba: sugereaza fluiditate, migcare continua. Semnificatile si expresiile se intensifica, dac& linille se grupeaza: —Liniile paralele (verticale, orizontale) exprima ordinea si armonia “Liniile curbe in spiral’ exprima viteza. _—Liniile de aceeasi grosime exprima simplitatea In creatia populara, linia este folosité ca mijloc ide ornamentatie alaturi de forma, punct si culoare. Daca in desenul geometric linia este simpla, in artele plastice linia isi modifica grosimea si culoarea, devenind linie modulata, expresiva. 4. Ce este linia? 2. De cate feluri este linia in functie de ipostazele ei? 3. Ce semnifica liniile paralele si linille curbe? Jocul liniilor * Realizeaza propriul joc al liniilor, utilizand diferite ~*“tipuri de lini. Foloseste un instrument de lucru la alegere. Da un titlu sugestiv lucrarii tale. Vincent van Gogh, Pini de-a Jungul unui drum spre 0 cas& Jurnal de artist Cauta imagini cu marea, in diferite ipostaze (Involburaté, linisita). Red aceste aspecte cu ajutorulfiniei modulate in jurnalul tu de artist.Gustave Courbet, Domnigoarele satului Piet Mondrian, Compozitie cu rosu, galben, albastru $i negru Alfred Sisley, Podul de la Sevres 2.3. PATA Pata plastica este urma de culoare aplicata pe un suport (umed sau uscat), cu pensula sau cu alte instrumente de lucru. Element component al desenului si al picturii, pata nu poate fi desparita de forma. Poate fi cromati- c si acromatica. Pata acromatica (Fig. 1) se obtine prin juxta- punerea (aldturarea) sau suprapunerea liniilor si prin tent (tus diluat). Petele se diferentiaza prin marime, forma si intensitate cromatica. Prin juxtapunerea si suprapu- nerea petelor, se redau volumul obiectelor, lumina si “umbra, apropierea si departarea. in artele plastice se deosebesc doua tipuri de: pete: + Petele decorative (Fig. 2, Fig. 3) se obtin atunci cnd culoarea este foarte bine intinsa pe suprafata Ge. lucru (hdirtie, panza, perete, etc.) + Petele picturale (Fig. 4) se prezinta sub forma tuselor. de culoare (urme de pensula), neuniforme. Pe suprafata de lucru, petele sunt obtinute in diferite moduri si cu instrumente variate: prin stropire, presare, cu pensule, cutitul de paleta etc. Petele acro- matice si cromatice ocupa spatti pe suprafata de lucru si devin astfel forme plane (elaborate sau spontane). Peiele prind viaté 5 9 Obtine pete picturale prin stropire. Incearcé le dai viata, transformandu-le in personaje din2.4. FORMA BI §! TRIDIMENSIONALA Tot ce exist’ in jurul nostru si putem cuprinde cu vederea are un aspect, o infatigare, 0 forma. Forma defineste aspectul exterior al lucrurilor, -obiectelor, fiintelor, fenomenelor etc. Formele existente in mediul inconjurator sunt naturale si create de om. In general, formele create de ‘om au fost inspirate de formele naturale. Artistul a luat ca model formele din natura, le-a ‘studiat, le-a desenat, le-a pictat sau le-a sculptat. Ima-_ ginea astfel obtinuta este o forma plastica. in artele plastice (pictura, graficé, sculptura), forma are un rol deosebit in transmiterea mesajului operei de arta. Forma plastica se prezinta in doua ipostaze: forma bidimensionala (plana) si forma tridimensio- “nal (spatiala). + Forma bidimensionala sau plana Forma bidimensionala sau plana (cu lungime si litime) poate fi impartita in mai multe categor * Forme plane fundamentale (geometrice): cercul, patratul gi triunghiul. H Unii artisti considera c aceste forme poarta simboluri si expresivitati aparte: patratul reprezinta greutatea, materia si fi corespunde rosu, ca valoare cromatica; triunghiul simbolizeaza gandirea suprema, divinitatea si se asociazé cu galben; cercul sim- bolizeazé migcarea continua, perfectiunea si core- spunde albastrului. Formele sau suprafetele geometrice au consti- tuit elemente principale de limbaj in operele unor ar- tisti, ca: Piet Mondrian, Kazimir Malevich, Paul Klee, George Braques, Vasili Kandinsky etc. (Fig. 1, Fig. 2) ® Formele spontane sunt forme libere, care se produc la intalnirea culorii cu suprafata de lucru (Fig. 3, Fig. 4). Se obtin prin diverse procedee: —* fuzionare: amestec realizat intre lin “umede, spontane, fara utilizarea pensulei > curgerea libera a culorii diluate dintr-un reci- ent, pe suprafata uscata sau umeda — monotipie (presare) Kazimir Severinovich Malevich, Tnainte $i dupa Piata‘* Formele dirijate sunt forme expresive care iau nastere pe o directie voit (urmarita), cu ajutorul? pensulei, fara a reda ceva coneret. Se pot obtine si prin tehnica amprentari. +» Formele elaborate (Fig. 1) sunt forme com- ‘plexe care sugereaza elemente din natura (persona- je, animale, obiecte etc.) + Forma tridimensionala sau spatiala Forma tridimensionala sau spatiala se inca- -dreaza in spatiu, avand trei dimensiuni (lungime, lati- e $i Tnalfime): cubul, piramida, sfera, conul, cilindrul aletes [ste), CGiineru’} In acest tip de forme se incadreaza: sculptu- le, monumentele (Fig. 2), constructile arhitecturale, * biectele din ceramica (Fig. 3), tinutele vestimentare, biectele decorative, obiectele din sticla eto. Formele spatiale se obfin si prin plierea hartiei: }(Origami Fig. 4, Fig 5) ) whe, oe: upe hartie colorata in forme diferite (sponta- ‘= ne). Alege 3 forme si lipeste-le la intamplare pe Fe * foaia de lucru. Completeaza-le pentru a crea for- me din natura, utilizand diferite instrumente de lucru. , Monument funerar al familie’ Scarlat PascalUniversul ni se prezinta in fata ochilor ca un spectacol de forme si culori Culoarea este proprietatea obiectelor care apare doar * cand sunt privite in lumina (Fig. 1, Fig. 2, Fig. 3). La intuneric, | aceasta proprietate dispare. Ca element de limbaj plastic, culoarea transmite energie, sentimente si stari sufletesti | (Fig. 4, Fig. 5). ‘Asadar, culoarea este o realitate subiectiva, strans legat& de cAtiva factori, cum ar fi: ochiul, intensitatea luminii si materialul din care este ivi Culorile din naturé se percep in functie de intensitatea luminii solare sau } artificiale. De-a lungul timpului, numerosi artisti si cameni de stiint& au fost preocupati de studiul culorii. in artele plastice sunt folosite culori objinute pe cale chimica din ] minerale sau din substante chimice, denumite pigmenti Vincent van Gogh, Noapte instelataé Cauta trei pictori care au surprins in lucrarile lor ziua Ja amiazé si trei pictori care au surprins in lucrdrile lor noaptea. Listeaza cate o lucrare a fiecdrui pictor si realizeazéi © miniexpozitie pe doua file de jurnal.2.6. VALOAREA Valoarea este elementul de limbaj plastic care subliniaza gradul de luminozitate si intunecime al unei culori sau al nonculorilor. intre intuneric si lumina sunt prezente multe “trepte (valori) cromatice sau acromatice (lipsite de culoare). Cu ajutorul valorii, se creeaza un contrast :Intre inchis si deschis gi se red forma spatiala intr-un plan bidimensional. Intensitatea culorilor (a tonurilor gi a nuantelor) - evidentiaz& mesajul transmis de autor. Rafael Sanzio. Madone Sixting Z jurnalul triply 2 %Y.Completeaza jurnalul dup& model, pentru cinci elemente din natura reprezentate in operele artistilor, apoi realizeaza interevaluarea cu un coleg. Autorul si opera de arta Vincent van Gogh, /rigi Vincent van Gogh, list3. CULORILE SPECTRULUI SOLAR Culorile din jurul nostru sunt impresii produse de razele luminoase, care se reflect pe obiecte si pe forme. Fara lumina nu exist& culoare Isaac Newton, om de stiinta din secolul al XVII- lea, a demonstrat faptul c& lumina este culoare, prin! ‘intersectia unei raze de lumina cu o prisma de cristal; triunghiulara (Fig. 1). Raza de lumina apare pe un (J ecran, descompusé in cele 7 culori ale spectrulul — (Deecanpinersa uri cy | solar (Fig. 2): rosu, oranj, galben, verde, albastru, cre indigo si violet (ROGVAN "Culorle spectruur solar 1. Ce fenomen natural observi in figura 5? 2. Cand apare acest fenomen? Gel’ mai frumos fenomen, care apare dupa ploaie, cand razele soarelui igi fac loc printre nori, este curcubeul (Fig. 5). Lumina alba a soarelui se :descompune jn culorile curcubeului la intalnirea cu picaturile de apa din atmosferé. Acestea se -intrepatrund, nefiind foarte clar delimitate. Fenomenul confirma descoperirea lui Isaac Newton. Daca lumina @) :solara produce culorile din natura, in picturé sunt “folosite culori obtinute pe cale chimica. emn de carte-Curcubeu Realizeazé un semn de carte, pe care vei aplica, cu pensula, culorile curcubeului. Poti alege s&-i dai for- ma de creion, de pensulé etc., prin decupare. Dictionar ® spectru ansamblulimaginior objinule pin descompunerea lumini, cu qtr) yan cana unui instrument opti. \" Lucrare realizata de elev prisma: corp geometric ‘Semn de carte - Curcubeu 22Primul element vizual, care ne atrage atentia in jurul nostru, care comu- nica si transmite, este culoarea. Fiecare om percepe diferit culorile in functie de temperament, experiente si personalita- te, Oamenii au fost atrasi de culorile din jurul lor, cu sute de ani in urma. Studiul culorii a reprezentat o preocupare esen- {ial a teoreticienilor de arta si a picto- rilor, de-a Iungul timpului. Cercetérrile lor au mers in parale! cu descoperirile pig- mentilor chimici. Culorile pigment se regasesc sub forma urmatoarelor materiale de lu- cru: acuarele, tempera, guase, acrilice, carioci, creioane colorate, pasteluri ete. Teoretician si profesor al scolii de la Bauhaus, Johannes Itten a alcatuit cercul culorilor, prin care demonstreaz& teoria constructiva despre culoare. Conform acestei teorii, Itten a asezat culorile pe un cerc, in care sunt ‘nscrise un triunghi echilateral, care con- tine culorile primare (rosu, galben si al- bastru) si un hexagon, care confine cu- zlorile binare de gradul 1 (oranj, verde, violet). Pe cere sunt asezate culorile pri- mare, culorile binare de gradul 1 si culo- rile binare de gradul 2. 7 4. Enumera culorile din cercul lui Itten nn tn sh eh nih nse cbs Stiai ci... se obfinea din u din frunze d yenta. ~Tnainte de aparitia pigmentilor chimici, gospodinele vopseau lana $i fesaturile : folosind diverse plante. Din foile de ceapa se obtin nuante de portocaliu i galben, din : varzé rosie — nuante de violet, iar din scoarta de stejar si cojile de nuc& - maro. Verdel 4. CLASIFICAREA” CULORILOR CONFORM TEORIE] CONSTRUCTIVE DESPRE CULOARE Asadar, povestea culorilor se citeste, se dezvolta si se explic, por nind din interiorul cercului spre exterior. Aceasta clasificare a permis artistilor 0 abordare cat mai variata a culorilor in lu cratile lor. L Dupa demonstratia lui Isaac New- ° ton, mai multi pictori s-au preocupat de teoretizarea culorii: Paul Cézanne, Vin- cent Van Gogh, Eugéne Delacroix etc. {[[Ceorcul cromatic atu ten} in ordine, ineepand eu oranj. 2. Realizeaza o lucrare in care s apara curcubeul, folosind linia si punctul ca elemente de limbaj plastic predominante.4.1, CULORILE PRIMARE 4. Observa culorile fiorilor din imaginile de mai sus gi denumeste-le. 2. Da exemple de alte elemente din natura, care s& aiba cele trei culori. Culorile primare au cel mai inalt grad de stralucire. Ele sunt acelea care nu se objin prin amestecul altor culori, ci pe cale chimica. Acestea sunt: rogu, galben si albastru. re realizaté de elev. Prin combinarea culorilor primare, in proportii diferite (alaturi de alb si negru), se obtin numeroase culori care se pot observa natura. Dac& sunt amestecate toate trei in cantitati egale, va rezulta un gti neutru inchis sau gri perfect (Fig. 6). i? Stat c, Fiecare dintre cele trei culori primare de pe teagul Roméniei reprezinté un simbol specific 1eamului romanesc: albastru simbolizeaza credinta, uugetul, seninul cerului, galben este simbolul ogatiel si al forfei, iar rosu reprezinté bucuria, jenerozitatea, dar si eroismul inaintasilor nostri ‘Decoreaza 0 cutiuta pentru cadouri in culorile rapelului Romaniei.¢ Culorile binare de gradul 1 Culorile binare de gradul 4 (oranj, verde $i violet) se obtin prin amestecul a dou culori primare in cantitati egale, astfel: Gradul de stralucire a culorilor binare este mai scazut decat al celor primare. Z ‘Imparte foaia de lucru in trei parti aproximativ egale. ‘in partea de sus a fiecrei forme sau n mijlocul ei, amplaseaza o forma geometric, pe care vei asterne cele doua culori primare, din care se formeaza culoarea binara de gradul 1, cu care vei acoperi spatiul din jurul ei. Vei obtine trei zone pictate cu cele trei culori binare de gradul 1. Cu ajutorul unui pix cu pasta alba sau cu pasta neagra, schiteaza pe fiecare culoare binara, obiecte si forme din natura in culoarea respectiva, dupa model.e Culorile binare de gradul 2 Culorile binare de gradul 2 se obtin prin amestecul unei culori primare cu o culoare binara vecina, din stanga sau din dreapta ei. galben + oranj = galben-oranj galben + verde = galben-verde rosu + oranj = rogu-oranj rosu + violet = rosu-violet f | albastru + verde = albastru-verde \ albastru + violet = albastru-violet Din imaginile de mai sus, se observa ca 0 culoare binara de gradul 2 a }eomponenta doua culori primare in proportii diferite. De exemplu, rogu-oranj este - format din rogu + (galben+ rogu); aici rogul este prezent in cantitate mai mare. Gradul de stralucire a culorilor binare de gradul 2 este mai sc&zut decat al celor binare de gradul 1. Cele sase culori binare de gradul 2 completeaza cercul cromatic al lui Itten sai —— “Pentru a infelege mai Ugor ordinea culorilor pe cercul cromatic al I ‘SA creezi o mandala, dupa model. a *Pomeste din centru si deseneaza pe rand seturi de cate 3 si 6 forme diferite, pe care vei asterne culorile astfél; pe primele 3 forme - culorile primare, pe urmatoarele 3 - ile binare de gradul 1, iar pe cele 6 ~ culorile binare de gradul 2. ~Dezvolta decorarea mandalei cu puncte, linii si alte forme... mandali: muitime de cercur $i pétrate combinate in mod variat, pentra a construl o diagram, care, Tn unele religt orientale, reprezinté un simbol al cosmosulul. 264.3: CULORILE CALDE $I CULORILE RECI ¢ Culorile calde ; Privind cercul cromatic al lui Itien, se observa doua zone mari de culori: in partea dreapta - culori calde, iar in partea stanga - culori reci. Culorile calde sunt: rosu, oranj, galben gi culo- jul 2 situate in partea dreapta i Cea mai calda cuioare este oranj, deoarece are in componenté celelalte dou culori calde (rogu si: galben), in cantitati egale. Aceste culori creeaza impresia de caldura, bucurie, lumina si amintesc de zile cdlduroase, foc, :cAampii cu flori etc. Marii pictori au surprins aceste impresii in lucrarile lor (Fig. 1, Fig. 2, Fig. 3). Qe 5 Vincent van Gogh, Lan de grau cu secerdtor ve (2) Lucrar realizate de elevi | Sento @BBBiciorchinele Capito de fan la sfarsitul veri “2, Lucrati pe echipe $i realizati un ciorchine care s& transmit bucurie, lu- mina gi cdldura, prin inter- mediul unor desene, care sa ilustreze elemente din Z jurul vostru cu ajutorul cu- lorilor calde. Indicatie: Fiecare elev din echipa va colora un bob al ciorchinelui. 27© Culorile reci Culorile reci, verde, albastru, violet si culorile binare de gradul doi: albastru-violet, albastru-verde, galben-verde, situate in partea stanga a cercului cromatic, dau senzatia de rece, frig, inghetat, umbra : } si departare in spatiu. i Culorile reci duc cu gandul la nopiile reci (Fig.1), la iarna, la adanoul marilor gi al oceanelor } etc. Albastru este cea mai rece culoare, neputand fi obtinuta prin amestecul altor culori. i : Prin folosirea culorilor calde in zonele luminoase si a culorilor reci, pentru zonele de umbra, se poate reda in pictura volumul obiectelor (Fig. 2) Se obtine, astfel, un efect termodinamic (Fig. 3), care ! se refera la efectul cald-rece al culorilor si la miscarea culorilor in spafiu: lumind-umbra, aproape-departe, usor-greu. EI Greco, Vedere asupra oragului Toledo Poveste prin culori Creeaza 0 banda desenaté despre lumea tn- conjurdtoare, pe care sé 0 ilustrezi, folosind cu- RCSA GIO lorile calde sau culorile reci. (exemplu: Lumea subacva- ticé, Inspatiu, Poveste de toamna, Luna $i Soareleetc.). jurnalul dublu XY. Completeaza jurnalul cu “inca cinci termeni, dupa model, |; apoi realizeaza interevaluarea , Impreuna cu un coleg. Culori calde | Culori reci lamaie “ aoe SPO shy: Fe castravete4.4. CULORILE COMPLEMENTARE. Culorile complementare sunt perechi de cate dou culori diferite, opuse pe cercul cromatic al lui Itten, care, amestecate intre ele in cantitati proportional egale, dau un gri neutru, : j Unei culori primare ji corespunde drept - complementara, acea culoare binara de gradul 1, * care rezulté din amestecul celorlalte doua culori : | primare. De exemplu, rogu este complementar cu | verde, verdele find alc&tuit din galben si albastru. . Galbenului ti corespunde violet (albastru + rosu) si albastru este complementar cu oranj (rosu + galben). : jn oricare pereche de culori complementare, se : regasesc cele trei culori primare. Principaiele perechi de culori complemen- re, care se disting pe cercul cromatic, sunt egeeme CT Twos) Gabsswiored) - i Prin RE dour curt complementare : Wiliam Tumer Campulsiént = Se pun in valoare, se evidentiaza reciproc i devin - stridente. Dacd se combina prin amestec fizic, isi pierd din intensitate si din stralucire. Legea complementaritatii, intalnité in natura ‘inconjurdtoare, este des utilizata in operele artistilor + (Fig. 1, Fig. 2, Fig. 3) ; John Stein, Peisaj de toamna Jurnal de artist Alege 0 pereche de culori complementare, identifica pre- zenfa ei in natura si reda pe fila de jurnal imaginea surprinsa. gee ti5. NONCULORILE Alb si negru, numite nonculori, nu se agasesc pe cercul cromatic. Daca albul este lumina nedescompusa, negrul apare cand lipseste lumina, deci negrul inseamna lipsa culorii. Aceste fenomene 5 se observa in natura E i In artele plastice, albul si negrul sunt folosite * ca pigmenti curol foarte important: culorile se deschid cu ajutorul albului si se inchid prin combinarea cu negru. Amestecate in cantitai egale dau griul neutru, iar in cantitati variate, formeazé griuri valorice. Cu ajutorul nonculorilor, sunt redate in grafic umbra si lumina, volumul obiectelor, efectul de apropiere si depairtare, Daca alaturam albul unei culori, aceasta se percepe vizual mai inchisa. Negrul, juxtapus unei culori, fi confera luminozitate gi ajuta sa fie perceputa ca find mai deschisé. <= g. Covorasul vesel = 4 Rolul albului si al negrului in jurul unei culori “se poate observa, realizandu-se urmatorul exercitiu: se alege 0 forma geometrica (triunghi, cerc, patrat ete.), care se repet in marimi diferite pe foaia de lucru. Se coloreaza, folosind culori din cercul cromatic. Jumatate dintre ele sau o parte va fi inconjurata de fundal negru. Observa ce se intampla cu luminozitatea culorilor in prezenta albului si a negrul cage eo = a a Jurnal de artist Caut& modele de covoare traditionale romanesti si creea- ZA pe o filé din juralul tau un @ model propriu. °oNatura, artistul desivarsit Investigatie Indicatie * Prin investigatie se realizeazd o cercetare amanuntité, desfasuraté in mod organizat,,cu scopul de a descoperi ceva, si anume, diverse elemente din naturé. Anuntarea temei © Se va realiza un afig de marime A2, in care trebuie surprinse, cu ajutorul culorilor (conform teoriei constructive despre culoare) si a celorlalte elemente de limbaj plastic (punct, linie, pata, forma, valoare), frumusetile create de natura. '* Investigatia se va desfasura pe parcursul a doua s8ptamani impértirea sarcinilor de lucru * Elevii se impart in 5 echipe i trag la sorti cate un bilefel, care indica tema pentru fiecare: pol t umea animalelor * Fiecare echipa va cduta imagini sugestive pentru tema plastica extras si va selecta cinci dintre ele * Se investigheaza imaginile selectate si se creeazd o poveste de maximum 10 randuri, in care personajele principale fac parte din lumea prezentat’. * Se ilustreaza povestea pe coala A2, fiecare elev pictand cate un element in locul ales de céitre echipa. * La final, se va realiza fundalul in pictur sau in grafica * Se va eticheta lucrarea cu titlul si numele autorilor. Prezentarea rezultatelor investigatiei * Echipele vor prezenta, pe rand, afigul in fata clasei, vor citi povestea si vor analiza elementele plastice descoperite de ei in natura. * jn analiza si evaluarea lucrarii, se vor urmari criteriile: respectarea temei, alegerea imaginilor reprezentative, asezarea elementelor in poveste cat mai creativ, folosirea elementelor de limbaj plastic ct mai variate, imbinarea armonioasa a formelor din imagine cu fundalul. 31Povestea florilor Tntr-o frumoasd zi de vard, din gréidina serei de flori se auzi un planset indbusit. Laleaua 'si intoarse miraté cupa Imbracata in culori calde, diafane s& descopere cine era trist. A crezut ca plangea irisul. Nicidecum, acesta dormea linistit, mangaiat de ra- zele soarelui. S-a sfatuit cu gazania si cu strelitia s4 plece Impreuna in cdutarea florii triste. La marginea grédinii, suspina un crin alb. Tare trist era, pentru c& toate florile sunt viu colorate, in nuante calde, reci, culori complementare, numai el este alb. Nici macar pe curcubeu nu se regaseste. Gazania, cea mai colorata dintre ele, |-a linistt, explicandu-i c& albul lui reprezinta puritatea si pacea, iar lipsa culorilor este inlocuité de mireasma imbatatoare care strabate toaté gradina. | Florile au imbratisat crinul, iar acesta s-a bucurat de prietenia lor si de razele soarelui.© Amestecuri acromatice Alb si negru nu apar in spectrul solar. De aceea, se nu 1esc nonculori, Prin amestecul dintre alb si negru in cantitati variate, obt .em griuri necolorate (degradeur) sau griuri valorice (Fig. 1), r prin amestecul in cantitati egale, rezulté griul neutru ‘Compozitie in gri Expresivitatea stiurilor neutre si a rnonculorior se observa in artele grafice: iu (Fig. 4), dar si in lucrari de pictur monocrome (Fig. 2 Deseneazé o ju- sc&rie din forme geometrice de marimi di- ferite si picteazé-le, folo- sind griuri neutre obfinute din amestecul albului cu negru. | Dictionar ‘Lucrare realizata de elev laviu: procedeu folositn pictur, de a umbr monoorom un desen cu tu aluet sau cu culoare de ap | ‘monecromia: procedeu de picturd sau de tipar, care constd in folosirea une’ singure culori. 33Privind jn jurul nosiru, iarba este verde, cerul este albastru, norii sunt gfi, florile sunt rosii, galbene etc. Prin cercetarea unui colt din natura care cuprin- ide aceste elemente, se constata ca fiecare planta are verdele ei, fiecare floare are alt rosu, alt portocaliu, iar norii au mai multe griuri pe toata suprafafa lor. Privite: in lumina puternica a soarelui, culorile par mai stralu-: citoare (Fig. 1), iar in lumina serii, devin inchise, palide gi mai reci (Fig. 2). (2) Aceste efecte sunt redate in pictura cu ajutorul amestecurilor dintre culori sau dintre culori si noncu- lori si se numesc amestecuri cromatice. in functie de materialele utiizate, amestecurile cromatice pot fi: + spontane (Fig. 3), obtinute prin fuzionarea culorilor (acuarelei), pe suprafata umeda, la margi- nea petelor de culoare sau in mas. Dupa uscare, se observa tonuri si nuante transparente si catifelate. + elaborate, realizate ou diferite instrumente: pensule (Fig. 4), degete (Fig. 5), cutit de paleta (Fig. 6), pe palet, in recipiente speciale sau direct pe su- prafata de lucru. w Jurnal de artist -Folosind acuarele, obti- ne pete spontane pe o foaie de hartie umezité. Completeaza cu puncte, linii si forme, pentru a obfine un colt din natur’.© Amestecuri cromatice cu alb si negru Prin amestecarea treptata a unei culori cu alb sau cu negru se obtin tonuri (deschise sau inchise), iar procedeul se numeste modelarea culorii. Tonul evidentiaza calitatea culorii de a fi mai deschisa sau mai inchisa (Fig. 4). Prin modelarea culorilor, se reda volumul obiec- telor, se creeazé efectul de inchis, in zonele de umbréi, si deschis, in zonele de lumina (Fig. 2). [Lucrare realzat do elev} { Lucrare realizata de elev ‘Masca pentru carnaval . SF ealizeaza o masc pentru Carnavalul primaverii ® J Sipicteaz-o, folosind amestecuri cromatice cu alb Juan Gris, Portretul lui Pablo Picasso sinegru (tonuri). B¢ Nuante Prin amestecul fizic a doua culori vecine in spectrul ‘solar, in cantitativariate, obtinem nuante (Fig. 1). Nuantarea -scoate in evident proprietatea culori de a fi mai caldé sau mai rece (Fig. 3). @ 3 Cu ajutorul nuantelor, se redau volumul: ‘obiectelor si efectul de spatialitate. * Culorile reci sugereazd departarea si umbra, iar cele calde sugereaz apropierea si lumina (Fig. 2). ‘Vincent van Gogh, Recotta Deseneaza pe 0 foaie de hartie trei patrate. fiecare dintre ele, realizeaza cate o pictura in” care sé folosesti diferite nuante. Denumirea fiecdrui ele- ment pictat trebuie s& iba ca litera\inifialai M.° Griuri Griurile sunt amestecur’ fizice (cromatice si acromatice). Prezenta lor in lucrarile ‘plastice contribuie la transmiterea mesajului, a sentimentelor si a ideilor. Griurile neutre sunt obtinute prin: + Amestec acromatic intre alb si negru; + Amestecul cromatic al culorilor primare (rogu, gal- ben si albastru), in proportii egale; + Amestecul culorilor secundare (oranj, verde, violet), in proportii egale; |+ Ainestecul culorilor complementare: doua parti cu- loare secundard + 0 parte culoare primara, Griurile colorate se objin prin: “+ Amestecul unei culori cu un gri neutru, acromatic (alb+negru); + Amestecul a doua culori complementare (in proporti diferite) cu alb. Pentru obtinerea _griurilor colorate inchise, se adauga foarte putin negru. Aceste amestecuri mai poarta: “si numele de tente rupte. Dupa cantitatea de culoare dominanta (calda sau rece), griurile vor avea anumite expresivitati. 38 Pissarro, Plopi, Apus Vincent van Gogh, Podul Langlois Gheorghe Petragcu, de soare la Eragny la Arles cu femeie spalénd Vas cu anemone RealizeazA o picturé in care s redai un tarém de poveste. Utilizeazé tonuri, griuri colorate si nuante. Dictionar tenta: nuanté a unei culo8. EFECTELE EMOJIONALE ALE ACORDURILOR DE CULORI Fiecare persoana are o culoare preferata, in functie de personalitate, de obiceiuri si de educatie De asemenea, alegem pentru vestimentatie anumite culori prin care se evidentiaza starea psihicé intr-un moment anume si gusturile personale Artistii au folosit efectele emotionale ale culori- lor, pentru a transmite anumite mesaje si sentimente jn luerarile lor. Dintre toate elementele de limbaj, cu- loarea are cel mai inalt impact vizual si afectiv, find nelipsita din toate doméniile artistice. O culoare poarta un anumit mesaj, 0 energie si ee venione transmite 0 anumita emotie: i limbare in parc + Rogu simbolizeaza lupta, pasiunea, agitati forta si furia. Da senzatia de foc, de caldura si creste | presiunea sangvind. i : + Oranj simbolizeaza bucuria, energia gi cre- + gaz o stare de optimism. + Galben transmite starea de veselie, de opti- mism, de noblete si predispune la comunicare. + Verde semnifica natura, linistea, tineretea, speranta si puterea de concentrare. + Albastru simbolizeaza infinitul, iubirea, cal- _mitatea gi fidelitatea ‘Claude Monet, Plimbare pe o + Violet exprima tristetea, melancolia si gravi- sténea a Pourville tatea Nonculorile contribuie la obfinerea tonurilor si a nuantelor care produc emotii. in stare pura, noncu- lorile au urmatoarele semnificatii: + Alb simbolizeaza puritatea, sinceritatea, pri- : etenia si pacea. i + Negru exprima singuratatea, doliul, durerea, regretul, dar gi solemnitatea. Stiai ci. In timpul Razboiului de Independenta din 1877 pictorul Nicolae Grigorescu a fost invitat sa redea luptele: de la Grivita gi Rahova, ca pictor de front, Arealizat sute: de schite, desene si pictur istorice, cea mai cunosouta: , fiind Atacul de la Smardan. : acreIn lucrarea Atelierul de mimoze, Pierre Bonnard a utilizat culoarea galben in ames- tecuri variate (galben-verde, galben-oranj, galben deschis). Atmosfera sugeratd in tablou este de optimism, de comunicare, de veselie si stare de bine generala, Nuantele de verde si albastru dinamizeaza peisajul observat prin fereastra care invita la o plimbare in natura. Liniile verticale predominant, redate in griuri colorate des- chise, accentueaza atmosfera de cdldura si lumina. Pierre Bonnard, Atelierul de mimoze 8 4. Ce ili transmit culorile din pictura Plimbare pe o sténcé la Pourville realizata de Claude Monet? 2. Audiazé urmatoarele piese muzicale: Balada pentru vioard si orchestra de Ciprian Porumbescu, Rapsodia romana nr. 1 de George Enescu si Valsul primaveril de Frederic Chopin. Asociazéi piesele audiate cu picturile din Fig. 1, Fig. 2 si Fig. 3 de la pagina 38. 3. Alege culoarea preferata si transpune intr-o pictura emofille pe care {i le trans- mite. Foloseste tonuri si nuante ale culori alese. 399. CONTRASTELE VALORICE INTRE LUMINA SI UMBRA in mediul inconjurator, se observa diferen- fe, ca: zi-noapte, iamé-vara, greu-usor, cald-rece, © mult-putin. Aceast& deosebire intre forme, mérimi, _ cantitti si culori poarta numele de contrast. i Opozitia sau diferenta dintre culori creeaza contrastele cromatice. Acestea au o important de- + osebit& pentru pictura, fiind modalitati prin care se poate crea o imagine graitoare : le, ci diferentele dintre lucruril”. S-au stabilit sapte contraste: contrastul culo- rilor in sine, contrastul clarobscur (inchis-deschis), contrastul cald-rece, contrastul culorilor complemen- tare, contrastul simultan si succesiv, contrastul de ca- ° litate, contrastul de cantitate Contrastul valoric (inchis-deschis) se produ- ce intre lumina si umbra, intre zonele intunecate si luminoase. Este un contrast prezent in operele artisti- lor din toate timpurile si poarté denumirea de contrast clarobscur. Exist doug tipuri de contrast clarobscur: + acromatic, intalnit in desen, gravura (Fig. 1) si monocromatic, creat intre tonurile deschise si inchi- se ale unei culori (Fig. 2); + policrom, (intre culori) se produce intre to- nurile inchise si deschise ale culorilor folosite intr-o lucrare (Fig. 3); Prin intermediul contrasului clarobscur se pot obine efecte dramatice, de mister si de scenografie. In lucrarile care folosesc acest contrast, bogatia cro- matica este redusé, specificul lui fiind diferenta dintre inchis si deschis. Jurnal de artist Cauta in albume de arta sau pe internet alte lu- crari ale pictorilor prezentati in acest capitol si comple- teaza o filé de jurnal cu numele si operele lor. Vizitea- ZA muzee si galerii de arta virtuale, pentru a observa genuri ale picturii si sculpturii, Realizeaza un folder cu lucrarile preferate. ci) expresiva. Pictorul Henri Matisse afirma urmatoarele: ,Nu pictez lucruri--— Albrecht Direr, Maine In ragéiciune = = -- Juan Gris, Stole si cufit C3) Michelangelo Meris! da Caravaggio, Chemarea Sfantului MateiRECAPITULARE 1. Enumera modalitatile de obtinere a griurilor neutre. 2. Denumeste elementul de limbaj plastic predominant in fiecare tablou. Piet Mondrian, Auguste Renoir, Compozitia numérul 7 Gradina din Montmartre 3. Alege termenii potriviti din paranteza si completeaza enunturile, dupa model: Cioplirea $i modelgjul sunt tehnici de luoru specifice sculpturi a. ... este reprezentarea grafic’ a unui obiect. b. ... si... sunt genuti ale soulpturi. cc. Punctul, linia, forma, ... si valoarea se numesc ... de limbaj plastic. d. Prin amestecul unei culori primare cu o culoare binara vecinai se obtin culorile. (binare de gradul 2, desenul, elemente, culoarea, soulpturii, rond-bosse-ul, relieful) 4, Observa tabloul Camerele Parlamentului al lui Claude Monet si spune cel putin trei cuvinte care s8 exprime ce ifi = transmite acesta. 5. Completeaza aritmogriful si vei descoperi pe verticala A-B denumirea unui element de limbaj plastic. 3 1. Pete care se prezinta sub forma tuselor de culoare. = 2. Se obfin prin amestecul dintre alb si negru. 1 3, Reda gradul de luminozitate si intunecime al unei A ct Culori sau al nonculorilor. 5 4. Defineste aspectul exterior al lucrurilor, obiectelor, 5 fiintelor, frnomenelor. - 5. Rosu, galben si albastru se numesc culo... 6. Verde este culoare 2 oe 7. Culori obtinute din minerale sau din substanje 7 chimice 8 8, Punctul aflat in migcare. 4EVALUARE 1. Noteaza litera A pentru enunturile adevarate si litera F pentru enunturile false. a. Itten a demonstrat teoria constructiva despre culoare. b, Cea mai calda culoare este galben ¢, Cea mai rece culoare este albastru. d. In functie de materialele utilizate, amestecurile cromatice pot fi spontane si elaborate. e. Prin amestecarea treptata a unei culori cu alb sau cu negru, se obtin tonuri. f. Rosu si albastru sunt culori complementare. 2. Alege varianta corecta de réspuns, dupa model: + Verde este culoare: Alb sinegru se numesc: —_* Culorile binare de gradul 1 sunt: @rece a. nonculori a. oranj, verde, albastru b. calda b. culori b. verde, oranj, violet ©. primara ¢. griuri ¢. orani, violet, indigo # Rogu, oranj si galben sunt culori: * Prin amestecul dintre alb sinegru, se obtin: a. primare a. griuri b. reci b. nuante 1 c. calde ¢. tonuri ; 3. Scrie denumirea culorilor primare care se amestecd in cantitati egale, pentru a obtine culorile binare de gradul 1, enumerate mai jos: 1 a. oranj b. verde . violet 4, Realizeaz corespondenta intre tablou si genul de pictur corespunzator. Gheorghe Petragcu, Natura Nicolae Grigorescu, NicolaeTonitza, moarté cu mere, flori $i c&rti Luminis ‘Mama $i copilul o tema care prezinta interes pentru tine. In realizarea lucrdrii, vei avea in vedere respectarea urmatoarelor cerinte: a. cel putin patru elemente de limbaj plastic b. 0 pereche de culori complementare cc. nuante si griuri colorate Interevaluare * Analizeaz lucrarea unui coleg si spune-i ce ffi place cel mai mult. Ce ar fi putut realiza mai bine? Cere-i acestuia parerea despre lucrarea realizata de tine. Autoevaluare Verifica singur modul in care fi-ai indeplinit sarcinile.afin: ge re Arta nu este ceea ce vezi, ci ceca ce fi faci pe allii s4 vada "Edgar Degas . Z 1.Vedere de ansamblu asupra.istoriei artel universale (periodizare pe continente si milenil) 2. Recapituiare f = 3. Evaluare pe So (aalae A a In aceasta unitate de invéfare, vei fi evaluat de catre cadrul didactic (spe azn fo sonar seat «ats 9a compotament.y ents © = prezentata a pagina 5.“4. VEDERE DE” ANSAMBLU ASUPRA ISTORIEI ARTE! UNIVERSALE (PERIODIZARE PE CONTINENTE $I MILENII) |. PREISTORIA (1.000.000 — 3.000 7.Hr.) Primele manifestari artistice ale umanitatii dateaza din perioada preistoric& (primitiva) si au fost descoperite in Europa, Australia, Africa. Epoca preistorica se im- parte in dou mari perioade: Epoca paleolitica sau epoca pietrei vechi (1.000.000-10.000/8.000 i.Hr.), cand coamenii traiau din vanat si cules. Din aceasta perioada, dateaza cele mai vechi lucrari de pictur si gravura realizate pe peretii pesterilor (in scop decorativ sau ritualic). Desenele reprezentau animale, semne abstracte si siluete umane. Tot atunci au fost realizate si primele obiecte portabile din pamant, ceramica si piatrd (statuete si vase). Pictuni Wandjina, Australia Picturé rupestra din Africa se organizau in ginti si triburi, indeletnicin- du-se cu agricultura $i cresterea animale- lor. Au aparut primele forme de locuit (co libe, bordeie si locuinte lacustre). Arta are scop functional, fiind prezent& sub forma de ornamente pe vase, unelte, arme. Pe teritoriul Romaniei au fost des- coperite obiecte din lut neolitice (mileniul IV-Il i, Hr.) apartinand culturii Hamangia, cea mai veche cultura neolitica din Dobro- lo @ Génditorul de fa HamangiaANTICHITATEA (Circa 3 Epoca bronzului (eva 2500 i.Hr. - 800 7.Hr.) care urmeaza epocii neolitice, consti- tuie un salt major in istoria umanitatii, datorité folosirii bronzului si a fierului, a inventérii rofii olarului si a dezvoltairii oragelor. f Arta Egiptuiui Antic s-a dezvoltat in strans legaiturd cu evolutia statului, din mi- niul al IV-lea 7H. pana in 525 i.Hr., cand {Egiptul a fost cucerit de persi. Arhitectura era strans legat de religie, de cultul mor- tilor si de constructia oraselor. Datorita cre- dinfei egiptenilor c trupul nu trebuie s8 pu- trezeasca, fiindc sufletul se va reintoarce, mormintele acestora erau foarte trainice. Piramidele si hipogeele (morminte spate in stanca) sunt cele doua categorii de monumente funerare. Cele mai cunos- cute piramide sunt cele de lang Gizeh, construite sub domniile faraonilor Keops, ‘Kefren si Mykerinos. Statuile impodobeau fatadele templelor si diferite inc&peri, fiind realizate din piatré dura. Sfinxul, cea mai cunoscuta statuie, este o stanca sculptata care reprezinta un animal himeric. Picturi- le au colorit viu, iar figurile sunt redate din profil, cu ochiul vazut din fata, iar umerii, vazuti frontal. Egiptenii au pus bazele de- coratii interioarelor si au creat arta portre- tului, Marele Sfinx de la Giza (Gizeh) Arta Orientului apropiat Antic, (3400 7.Hr. - 465 1.Hr.) a fost dezvoltata in Mesopotamia (Irakul de astazi). Locuitorii acestei civilizatii au inventat roata, vehiculele, orasele, scrierea, matematica, astrono- mia, medicina ete. In pictura murala se utilizau tente plate, pre- dominand albastrul, rogul si negrul, iar temele reli- gioase erau tratate in culori vii si linii viguroase. Cea mai durabilé ramurd artistic’ in aceas- t8 perioada a fost sculptura (mai ales in piatra), iar temele abordate erau vandtoarea, ceremoniile reli- i ereuy ‘Leu inanpet cu cap de taur, gioase si creaturile mitice. esr sculpturé babifoniana &Arta Chinei Antice se poate urmari pe parcursul . mai multor secole, din mileniul al Ill-lea 7.Hr. pana in secolul al Ill-lea d.Hr. Cea mai reprezentativa perioada este cea a dinastiei Han (secolul al Ill-lea i.Hr. — secolul al Ill-lea d.Hr.). Pe lang Marele Zid Chinezesc (construit in secolul al V-lea i.Hr.), cele mai reprezentative forme de arhitectur& sunt mormintele imparatilor. Aici s-au gsit figurine, vase : si alte obiecte. Datorit’ complexitati plastice, arta chinez’: @) anticé va constitui o bogata sursa de inspirafie pentru alte SST i alle Or hin: Dinastia Zhou de Vest ‘Arta Indiei Antice nu este atat de veche ca ma-- nifestarile artistice chineze. Astfel, intre secolul al Ill-lea i.Hr. si secolul al IV-lea d.Hr. este cuprinsa epoca inflo- " ritoare a artei antice indiene. Cele mai cunoscute monu- mente arhitecturale sunt stupa (un complex de construct cu caracter funerar) si templele (hipogee din lemn si din - piatra). In sculptura indiana, bogata in basorelief, un loc ntral il ocupa reprezentarea lui Buddha. ‘Arta in Grecia Antica (secolele al Xilea~ secolull {Hr aavuilabaza creatile : artistice ale popoarelor din vechime pe care grecii le-au perfectionat, ajungand la opere originale in care predomina masura si echilibrul. Arta Greciei Antice cunoaste apogeul : in secolul al V-lea 7.Hr. Templele, cele mai frumoase constructii din Grecia Antica, se - gasesc pe colina sacra din Atena (acropola). Sculpturile in basorelief si ronde-bosse ‘impodobesc templele si mor ‘Arta Romiei Antice (secolele al litlea i d.Hr.) s-a dezvoltat la inceput in Roma, apoi a patruns in toaté Italia gi in provincille romane. Romanii au construit amfiteatre, arcuri de triumf, temple si bazilici, impodobite cu sculpturi si pictur, Colosseumul (amfiteatru) si Columna lui Traian sunt doua constructii reprezentative ale artei romane. — 4. jziteazé un muzeu virtual despre arta Egiptului Antic si deseneaz elemente decorative observate pe peretii interiori ai piramidelor5 EVUL MEDIU (476 - 1453 d.Hr.) jn Evul Mediu european, datorité impartirii Imperiului Roman in Imperiul Roman ) de Rasarit (Bizantin) si Imperiul Roman de Apus, arta se prezinta in mai multe stiluri 4 Arta bizantina (sec. al V-lea — al I\V-lea) are caracter religios si se raspan- ! jeste in {arile aflate sub influenta Impe- : riului Bizantin (Bulgaria, Romania, Serbia, uusia). Arhitectura in stil Bizantin este ca- racterizat de biserici si palate spatioase. Gel mai cunoscut edificiu in stil bizantin este biserica Sfanta Sofia din Constanti- nopol (in prezent, Istanbul). erica (@iserica Intelepciu Dupa caderea Imperiului Roman, in 476 d.Hr., se * dezvolt prima pericada de reinnoire a artelor in occident, - cunoscuta ca Renasterea Carolingiané (sec. al Vill lea — | 1 IX-lea), contemporana cu arta bizantin. 1 : jn Imperiul Roman de Apus s-au succedat stilu iis? le romanic si gotic. rei Stilul romanic, primul stil international (secolele wut al X-lea ~ al Xil-lea), este marcat de realizarile arhitec- 3€ turale. S-au construit castele cu ziduri inalte de aparare, 36° méndstiri cu ziduri groase gi ferestre inguste, in scopul apararii de invaziile barbarilor. Stilul gotic (secolul al Xil-ea - al X\-lea) apare in Franta si se raspandeste _ in restul Europei. Monumentul arhitectural : catacteristic stilului gotic este catedrala con- struit& in centrul oragului, care evidentia bo- gatia acestuia prin marime si frumusete. ‘Notre-Dame, Paris, in Evul Mediu, arta araba s-a dezvoltat din | + secolul al Vil-lea d.Hr. pana in 1517, cu perioada de . - inflorire intre secoleleal VIl-lea—al Xll-lea. Manifestarile _ acestei arte au cuprins popoarele arabe, popoare din Orientul Apropiat si din Africa de Nord (Tunisia, Maroc, | Algeria). In arta araba sunt influente ale artei egiptene, siriene, persane, bizantine si indiene. Elemenul central nte | alacestei arte este credinta islamic, toate manifestarile i “fiind subordonate religiei.Arta pe continentul America Tnainte ca europenii s& ajunga in America, locu- itorii ei au creat o forma de arté original (de exemplu: cultura azteca). Asadar, urme ale artei precolumbiene (inainte de Columb) s-au gasit in America de Nord, Cen- - tral, Mexic, Peru si Chile. Arta maya, apdruta in Sudul Mexicului incepand cu secolul al IV-lea d.Hr., ocupa un: loc important in istoria artelor. Pictura mexicana in care erau redate scene de luptd era foarte asemanditoare cu pictura egipteana. Arta pe continentul Africa In arta africana s-au combinat elemente din arhitectura egipteand, asiriana si chinez cu traditia locala. In Africa Medi- eval, constructiile erau realizate fara mortar (element de lega- turd intre materiale de constructie solide). In sculpturé sunt re- - prezentati regi, vanatori si sefi militari intr-o forma mai abstract, datorita faptului ca arta se afla intr-o stransd legatura cu religia. _ Arta pe continentul Asia (India, China, Japonia) Tn tarile din Asia, arta a evoluat urmand traditi proprie, cu mici influente imprumutate de la popoarele vecine. In arhitectura indiana si-au pus amprenta influ- entele din arta musulmana gi din Renasterea Europea- na. Taj Mahal (templul din marmura alba) si templele etajate din cérémida sau din piatra sunt reprezentative pentru arhitectura medievala indiana. In China, tipul de " constructie care s-a generalizat este pagoda. Sculptu-” “ta asiatica este caracterizata de basorelieful care de- "Ta] Mahal Agra, India, coreaza templele. Arborele sfant si elefantul (simbol al intelepciunii) ocupa un loc important in aceste decora- fiuni care reprezinta, de obicei, viata zeilor. Sculptura’ japoneza surprinde prin realism si simplitate. Pictura asiatic a avut un rol deosebit in decorarea peretilor templelor cu scene de vanatoare, dansuri rituale etc. Pictura japonezd a excelat in realizarea gra- vurilor, care au constituit 0 sursa de inspiratie pentru. Pictorii impresionisti. Pictura si gravura japoneza sunt "Katsushika Hokus, marcate de geniul lui Hokusai. Marele Val de lang’ Kanagawa ealizeazai un un tur virtual prin Egipt si America de Sud, printre piramide gi temple mayase. identifica diferentele dintre artele precolumbiana si egipteana. 8‘Aceasta migcare artistica a aparut in urma schimbarilor poiitice, economice si sociale in Italia, apoi s-a raspandit in restul Europei. Renasterea pune omul in centrul © preocuparilor, prin accentuarea frumusefii si armoniei corpului uman. Florenta si : Venetia sunt orasele care au constituit centrele culturii si artei Renasterii. Leonardo da : Vinci, Michelangelo Bounarroti, Tiziano Vecellio si Rafael Sanzio sunt reprezentantii ! de seamé ai Renasterii italiene in arta din nordul si vestul Europei, se observa influenta reliefului si a climei, © ! personajele fiind reprezentate in interior, intr-o cromatica specifica. Centrele Renasterii | nordice s-au regasit in Flandra (vechi teritorii din Franta si Belgia) si in Germania. © Cei mai influenti artisti au fost: Jan van Eyck, Albrecht Durer, Hans Holbein si Pieter : Bruegel cel Batran. Michelangelo Buonarroti, Rafael, Po eonard ct, David (detaliu) Baldassare Castiglione ‘Mona Lisa (Gioconda) Apare in Italia la sfarsitul secolului al XVI- lea, iar in secolul al XVil-lea atinge apogeul; : | raspandindu-se in toaté Europa. Arta a avut rolul de a recastiga incredrea oamenilor in biserica. Subiectele abordate au caracter religios, biblic si accentueaza sentimentele de spaima, suferinfa si neliniste. in Italia, realismul sidramatismul barocului : pot fi observate in pictura lui Michelangelo Merisida i Caravaggio, iar in pictura olandeza Rembrandt van | Rijn si Jan Vermeer au creat o atmosfera aparte cu e ajutorul culorii si al luminii. jt dba Caravaggio, Cina din Emmaus : = 49© Clasicismul (sec. al XVII-lea) Clasicisiiul apare in Franta, are ‘ca model arta Antichitatii si abordeaza teme istorice (Fig.2). Se foloseste un echilibru intre orizontale si verticale, diferit de curbele dinamice ale Barocului Nicolas Poussin $i Georges de La Tour surprind in lucrérile lor simplitatea, acu- ratetea si rigoarea clasicismului. é Nicolas Poussin, Peisaj Castelul Versailles, Franta Intre secolele al XVIll-lea — al XIX-lea, arta europeand este marcata de existenta mai multor curente artistice. f Rococo, stilul care apare in Franta in prima jumatate a secolului al XVill-lea, este ‘caracterizat de prezenta elementelor decorative inspirate din formele naturale. in pictura este redata viala aristrocratica, prin culori vi si personaje pline de veselie (Fig.3). : ‘Sfargitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XIX-lea sunt marcate, in Franta, de existenta Neoclasicismului, aparut ca reactie impotriva bogaitiei ornamentale a Rococoullui. Caracteristicile marcate de echilibru, ordine si sobrietate sunt evidente in lucrarile pictorilor Jaques-Louis David si Jean Auguste Dominique Ingres. Romantismul (sec. al XVIll-lea — al XIX-lea) promoveazé abordarea in arta a lirismului gi fanteziei, cu ajutorul culorilor, al formelor si al liniilor dinamice (Fig.5). Dominique Ingres, Leaganul Madame Moitessior 50Realismul a aparut la jumatatea secoluiui al XIX-ea, ca 0 reactie impotriva fanteziei romantismului. Pictura devine astfel 0 modalitate de a surprinde reali- tatea vielii cotidiene. Gustave Courbet reda in picturile sale scene realiste din viata oamenilor obisnuiti i Daca Italia a fost centrul cultural al Renasterii si Barocului, din a doua jumatate a secolului al XIxX-lea, Franta va ocupa acest statut. Impresionismul, aparut in Franta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, marcheaza inceputul ‘artei moderne, prin renuntarea la detalii, folosirea tuse- lor picturale si a petelor colorate. Sunt preferate peisa- jele, compozitiile cu personaje si portretele oamenilor obisnuiti. Lucrarea manifest pentru acest curent artistic este Impresie, rasarit de soare al lui Claude Monet. aul Gauguin, Viziune dupa predic& Impresre, de soare Postimpresionismul este curentul artistic in | care artist preiau teoria despre culoare a impresio- nistilor, dar incearca noi modalitati de redare a forme- lor si spatiului. Reprezentantii acestei perioade sunt Vincent van Gogh, Paul Gauguin, Henri de Toulouse Lautrec (Fig.3) si Paul Cézanne. in secolul al XX-lea, curentele artistice se dez- volta unele din altele, cu caracteristici comune sau di- ferite, se suprapun si se ramifica. Se creeaza noi con- cepte pentru redarea timpului, a spatiului si a formelor {in arta. Fovismul (1905-1910), cubismul (1907-1914) J (Fig.4), arta abstract, expresionismul, dadaismul, an Gres, suprarealismul si art nouveau sunt curentele artistice Natura moarté cu o chitaré care au marcat arta din secolul al XX-lea, 51o Fovismul provine din francezul fauves, care: inseamna sdlbatic, animale salbatice. Peisajul si portretul, “sunt genurile preferate de artisti, caracterizate prin’ prospetime si vitalitate cromatica. Reprezentanfi: Henri Matisse, André Derain, Henri Charles Manguin Cubismul realizeaz4 0 recompunere a reali © realitate vazuta si gandita de ei, transpusa in natut statice, portrete, compozitie cu personaje si peisale. :Reprezentanti: Georges Braque, Pablo Picasso, Juan Gris Arta abstracta indepdirteaza arta figurativa si asazai in loc un sistem de pete si linii care sai exprime gandurile,, sentimentele, incarcatura emotional si senzitiva a artistului. Reprezentanti: Vasili Kandinsky si Piet Mondrian. Expresionismul reprezinté 0 reactie impotriva realismului sia impresionismului. Apare pentru prima data in Germania. Pictorii expresionisti Edvard Munch, Franz Marc sialtiiauin comun gustul pentru culorile contrastante, pentru stiizarea portretelor, pentru atmosfera sumbrai $i Henebroasé. Dadaismul pare mai mult un experiment decat 0, miscare artistic’, in care totul este ilogic, bazat pe hazard. Din dadaism a evoluat suprarealismul.Reprezentanti: Sophie Taeuber-Arp, Tristan Tzara Suprarealismul denumeste curentul artistic. caracterizat printt-o libertate totalé de expresie. Dintre. cei mai importanti pictori suprarealisti, fac parte: Salvador Dali, Giorgio de Chirico, Joan Mir6, James Ensor etc. ‘Art nouveau evolueaza la inceputul secolului al X-lea (la belle époque), in special in artele decorative, in design si arhitecturd. Este specifica linia asimetric’ si ondulatorie care se termina printr-o curbare brusea, dand. Gustav Klimt, Primul Portret, senzatia de energie (Fig.3). ‘al Adelel Bloch Bauer Dupa 1945, in Europa postbelica se observa existent: i in artele plastice: abstractionismul, arta minimalist, pop art, op art, cinetismul, asamblajul, land art, junk art, arta conceptuala, hiperrealismul, arta graffiti, neoexpresionismul, new media ARTA CONTEMPORANA a ‘in Europa artistic contemporana, artistii sunt foarte diferiti ca stil gi tehnica, ins& abordeaza teme asemanatoare. In Africa, temele artistice sunt legate de viata de zi cu zi side intoarcerea la unele mestegugur’ africane. In Asia, arta chineza a integrat tehnici arta video, iar in Japonia, arta pune accent pe culturalizare. Artistii americani trateaz& {in lucrarrile lor aspecte ale lumii contemporane, ca: identitatea rasiala, consumerismul, efectele atentatelor si ale rézboaielor. 52RECAPITULARE 1. Selecteaza varianta corecta de raspuns. * Renasterea a aparut in: * Pagoda este tipul de constructie specific in: a. Franta a. India b. Italia b. Africa ©. Bulgaria c. China ‘Arta maya a apatut in: * Rococo a apéirut in secolut: eo a. Mexic a. al XVillea b. Peru b. al XVill-tea c. Chile c. al XIX-lea e 2. Raspunde cu A (adevarat) si F (fais). a. Picturile rupestre au fost realizate pe zidurile cladiilor. b. Piramidele sunt monumente funerare. c. Stilul romanic a aparut in Egipt. d. Cultura maya a aparut pe continentul american. 3. Realizeaz schite dupa imaginile de mai jos, folosind un program electronic pentru desen/aplicatie electronica. Salveaza imaginile intr-un folder. a Piet a ‘Copacul rogu! Vasili Kandinsky, Juan Gris, Lin transversale Chitara si partitura seul de 5 minute BEF rosin un eseu de 5 minute despre un curent artistic studiat. Prezinté timpul si spatiul fizic In care s-a manifestat, caracteristicile si reprezentantii de seama, folosind o sursa de documentare. in final, prezinta ce te-a atras la curentul artistic respectiv. 83EVALUARE © 1. Realizeazé corespondenta intre fiecare monument i locul unde se afla: ‘Giza (Gizeh) “Florenta 2. Denumeste stilul arhitectural corespunzator fiecdrui monument, dupa model: 3. Completeaza spatille libere cu termenii potriviti din paranteza: in Africa Medievala, construcfiile erau realizate fara Taj-Mahal este reprezentativ pentru arhitectura medievala ... . Pictura si gravura ... sunt marcate de geniul lui Hokusai. (indian, mortar, japoneze) 4, Completeazé jumalul dublu, dupa model: d “Expresioni Renastere) (Edvard) Muneh)» —|.Claude’Menet» = Caravaggio? Georges Braque» Leonardo da Vinci» Gustave Courbet Autoevaluare Oficiu 4 p * Verific’ singur modul in care ti-ai indeplinit sarcinile, Total - 10 puncte 4.0,5px6Arta este gahdirea umana care sférémé orice lant. Victor Hugo “4. Materiale gi tehnici de lucru (in prezent | si de-a lungul timpului) 2. Desenul in creion, c&rbune 3. Pictura in culori de apa. Tratarea pic- “4. Modetajul in tut 5. Activarea simturilor prin materialele din care sunt facute obiectele de arta asupra privitorulul. Experiente cu diferite materi- ale si tehnicl1. MATERIALE $I TEHNICI”DE LUCRU IN PREZENT $I DE-A LUNGUL TIMPULUI Materialele si tehnicile de lucru au aparut si s-au dezvoltat in timp, in stransa legatura cu evolutia socialé si cu descoperirile stiintifice. Acestea difera in functie de ramurile artelor plastice. oe ° Grafica in graficd, suportul principal este hartia de diferite grosimi i texturi. Materialele i tehnicile de lucru sunt diverse, cu expresivitati diferite. + Creioanele sunt folosite pentru a desena ‘linii gi forme, dar si pentru a crea diferite tonalitati Mina de grafit a fost inventaté de Nicolas-Jacques Conté in secolul al XVill-lea. in prezent, se utilizeaza creioane de diferite grosimi si intensitati: creionul HB este de intensitate medie, creioanele H1, H2, H3 au 0 duritate mai ridicata si creioanele B1, B2...B10 au : mina mai moale. + Carbunele, folosit in Roma Antica, se aplica © ugor si se sterge cu 0 guma moale ori cu miez de paine. Carbunele pentru desen se foloseste sub forma © unor bete mici din lemn (tei sau salcie) carbonizate. Pentru a rezista in timp este necesara aplicarea unui © -fixativ la finalizarea lucrarii. + Tusul este folosit din Antichitate in China si Egipt. Se gaseste sub forma unor cerneluri colorate ~ si se aplicd pe suport cu penita sau cu pensula. + Pastelul este o tehnica folosité cu cel putin 200 de ani in urma. Se prezinté sub forma unor creioane sau batoane de culoare inchegata (pigmenti amestecati cu uleiuri sau rasini).. + Gravura este 0 tehnica de lucru care consta ‘in incizarea unui desen jntr-un material mai dur. Desenul rezultat va fi imprimat pe hartie si multiplicat. In functie de materialul in care se realizeaza desenul, gravura poarté mai multe denumiri: + Acvaforte - gravura in metal, + Litografia - gravura in piatra; + Xilogravura - gravura in lemn. Rembrandt van Rijn Téndir cu beret de catifoa Ferdinand Bo! Nicolae Grigorescu, ‘Studiu pentru La izvor* Pictura Pana in secolul al XIX-lea s-au folosit pigmentii naturali, de origine vegetala si. animala. Culoarea, ca material pentru pictura, este un pigment, un praf, care, amestecat: cu anumite substante (lianfi), formeaza o pasta, In pictura in culori de apa sunt utilizate urmatoarele tehnici: 6 + Tehnica acuarelei (Fig. 1) a fost folosita din timpuri strévechi de caire egipteni romani. Acuarelele se astern pe hartie (groasa si cu textura poroasa), diluate in mai: lte straturi transparente, iar albul hairtiei fine loc de pigment. Se lucreaza pe suport Imed gi pe suport uscat. * Tempera, in Evul Mediu si in Renastere, se folosea cu emulsie de ou pe suport: “de lemn. Culorile se amestecau cu emulsie (galbenus de ou cu apa, o parte galbenus, 3 parti apa), pentru a cdpata stralucire gi rezistentd in timp. Aceasta tehnica este folosita si astazi de catre pictorii iconari. i + Guaga este 0 vopsea preparaté din guma arabica, amestecat cu pigmenti minerali si cu ap, care permite aplicarea de culori deschise peste tente inchise. + Culorile acrilice (Fig. 2) sunt ragini sintetice cu foarte multe calitati, comparativ. :cu celelalte tehnici: nu crapa, nu se innegresc, nu se deschid in timp gi se usucd foarte: “repede. Se pot aplica pe toate suprafetele, de la zid, lemn gi pana la metal, carton sau ‘stick + Pictura in ulei era cunoscuta din Antichitate, fiind perfectionaté de c&tre pictorul flamand Jan van Eyck, la ‘Inceputul secolului al XV-lea. (Fig. 3) Se picteaza pe panza, -lemn si carton, acoperite cu grund, cu pensule mai rigide si cufit de paleta. Diluarea culorilor se face ou diferiti solventi . sau cu alte uleiuri. i 2 ogi. Realizeaza o pictura in tehnica acuarelei si pune th evident& transparenta culorilor. = 2, Picteazé un peisaj de primavard, folosind culori tempera sau guase. Compara aceasta lucrare cu pictura de la exercifiul 1 87¢ Sculptura Sculptura, arta mainilor §/a imaginattei, a fost abordat cu succes din Antichitate. Artistii au constientizat, inca de atunci, existen{a a doua tipuri de materiale cu care se poate lucra: * Materiale tari (piatré, marmura, lemn), prelucrate prin cioplire; * Materiale moi (lutul), care necesita modelarea. Lemnul, un material la indemana artistilor, a fost folosit jn toate timpurile, atat in arta culta ct si in cea populara. Piatra (Fig.1), un alt material solid, conferé lucrarilor redarea cat mai fidelé a detaliilor unui personaj (mai ales- marmura). : Alaturi de Lut, in trecut au fost folosite materiale variate: -portelanul (in China), pasta de hartie amestecata cu clei in {rile asiatice si metalul turnat (folosit mai aproape de epoca noastra). Fiecare material de lucru confera obiectului sculptat 0 expresivitate aparte. Colajul . ‘Sculpturé in piatra Colajul, procedeu specific artelor vizuale, consta in imbinarea unor materiale diferite (prin lipire pe suportul de lucru), care compun o imagine artistic. Tehnica colajului a aparut in China anticd dupa inventarea hartiei, dar s-a dezvoltat in jurul secolului al Xili-lea in Europa. In aceasta perioada, in pictura religioasa erau folosite ca materiale de lucru foita de aur, metalele si pietrele pretioase. Colajul a devenit mijloc de exprimare in arta la inceputul secolulul al XX-lea. Pablo Picasso si Georges Braque au introdus colajul in lucréiile lor, devenind o tehnica de lucru important a artei moderne. Mai tarziu, numerosi artisti au folosit fotografi, articole din ziare, panza si elemente din lemn, ca materiale pentru cola). Colajul, modalitate de exprimare a mesajului si emotilorin arta, pune la incercare “ creativitatea si imaginatia artistic’ a autorilor (Fig. 2, Fig.3, Fig. 4). 2) Juan Gris, Micul dejun Lucrare realizata de elev | % izeaz4 un colaj in care s4 redai Orasul villorulu/, folosind materiale la alege- ‘Ataseaz& colajul la portofolul tau. 582. DESENUL IN CREION, CARBUNE | * Desenul in creion Desenul este o forma de arta spontana, rapida sau elaborat, care fl ajuta pe auto 84 povesteasca primele idei legate de o tema sau impresia pe care o oferd natura. Dup: ' descoperirea grafitului, creionul a devenit cel mai folosit instrument in desen. Creioanele al :diferite duritati, Asad o diversitate de urme pe suprafata de lucru. Creioanele H (hard = tare) lasa linii subtiri si gri, iar creioanele B (black = negru) creeazé linii groase si negre. Creionul cu duritate medie (HB) este folosit in toate acti _vit&tile (scris, desen etc.). i Cu ajutorul creioanelor, se redau in desen efectele de volum, de umbra si de lumina. Procedeul se numeste valoratie si se realizeza prin hasura (Fig. 1). Hagurarea consta in trasarea de linii, grupuri de linii egale ca grosime, paralele sai incrucigate, mai intense sau mai fine cu care se sugereazé umbra si lumina, Daca linile di :hasura sunt egale si de aceeasi intensitate, se obtine efectul de pata acromatic’. Identificd flori si copaci din jurul tau (din curte, din grédina sau in drumul spre scoala). Vei observa cé frunzele, comune tuturor plantelor, sunt diferite ca forma, culoare si structur, Deseneaza in jurnalul tau cel putin cinci frunze diferite. Fotografiaza-le si realizeaza un colaj foto ou acasiea In dferte anotimpur ‘Alege doud te marimi gi agazéi-le in poziti ® i suprapuse. Hagureaza fiecare forma cu diferite tipuri de hagura, folosind creicane.