Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 20231017085836

    Uploaded by

    Adrian Anton Marin
    16 views152 pages

    Original Title

    20231017085836-Copy

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views152 pages

    20231017085836

    Uploaded by

    Adrian Anton Marin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 152
    4 | Anamesiae choay Aceasti carte a fost editatd cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE ALEGORIA PATRIMONIULUI $I AL AMBASADEI FRANTEI IN ROMANIA ' hac, £4 iret 1998 HET | 2k. | rt > TORS ! Wed, Karr Ksvecs Memoriei lui André Chastel | | Coperta: Gianini Georgescu ’ cht © Esitions du Soul, 1992 et 1996, Copyright asuprs edie fntimbsa roman Boa Tey “TW 324 3th TMT TEI, 70 109 Bucvrest As vrea sit salut aici pe aceia «@ caror-operdé tmplinita fn slujba parimoniului m-a impins la scrierea acestel car, mai cu seam pe Jacques Houlet, Raymond Lemaire yi Michel Parent. Tin si mai mulfumesc tui Alexandre Melissinos, Michel Rebut-Sarda $i Jeai-Marie Vincent care au avut bundtaiea de a citi manuscrisul. Ai | Patrimoniu. iL ne, acnructure Sinilale, sconomlce si juridice i stabile, incidicinate in spaliu gi tip: Astiaa, ef urmeazt/un alt des- tin de mare risunel, cind, modifica de diverse adjective (genetic, natural, istoric..), a devenit un concept “nomad”. * Pati istoric. Expresia desémneaz& yn fond menit si delec- tee o comunitate firgitt ladiménsiuni planetare, éonstituit prin acu mularea continua _a_unei_diversita te. ca iesc | SE ol Eafe pezomaaau ues haar," mMoniu istorie’”a devenit unul din, ¢uvintele cheie ale tribattt medi tie El face referie la un tip de inatitutie'si [an ip de mena Tansenl senane Se iS suferit de cuvint“Seminaleaza_opacitatea Wwerului_desemmat. Patrimoniul istoric, si conduitele care fi iate sc gdsesc prinse in slratiri de sémificafii ale cAror ambiguitdyi ‘onttadictii_articuleaza si dezarticulexzit dou lumi si dou Vizi hi ssupe un Cultul consacrat astizi patrimoniulli istoric cere, deci, mai mult décit 0 incuviintare satisfacuta. El trebuic cercetat, cici este revela~ torul, neluat in seam gi totusi vidit, al unei stiri a societitii si al intrebirilor care o friminti. Aceasta este perspectiva din care il abordez. aici, STS Rr = sbien Things gl decd san si dep. Diatsnare dels ngne Fong $28 LAGE des mbres aux enfants", 1 ALEGORIA PATRIMONIULUL Din fondul imens g\eterogen al_patrimoniutuiistorie am ales drept categorie exemplarSgascibioH cel Gare priveste cel ‘mai direct cadrul de viafi al tuturor sical fiecaruia tn parte. fert inc& am fi vorbit de mont = FES au Incetat si mai fie sinonime. Monumentele istorice nu mai constituie dectt parle a unei moteni SHE MEENA 9 Sfeseh_put-aneLaTes ‘nor HOF Teli de bunuri gi prin largirea cadralui cronologic si @ ari- ilor geografice in interiorul clirora se inscriu aceste bumuri Pe cing if Franja prima Comisie-rmonumentelor storice, cele trei mari categorit de monumente istorice erau \ nimdigijele Amichitath, edifiz si meat si citeva \eGStele. Imediat dupi al doilea rizboi mondial, numieul bunurilor ' wventariate era de Zece ori mai mare, dar natura lor nu se schimbase _u nimic. Ble jineau prin e i de storia ‘arhitecturi, De atunci, toate formele ariti de @ construi, savante si popular, urbane si rurale, toate categorie de edifici, publice i prt ‘vate, somptuare $i utiitare au fost anexate sub noi nume: athitectura ‘ minora, denumire venith din Italia pentru a desemna constructii pri- (Nate ne-monumentale, adeseori ridicate fir% ajutorul arhitectilor, 2” athitectura vernacular, preluati din Anglia pentru a deosebi edifici- ile cu caracter regional; athitectura industriald a uzinelot, gitilor, | furnalelor, recunoscut& mai ini de c’itre englezi. In sfirsit, domeniuil patrimonial nu se mai limiteazi la edifici individuale, el cuprinde de acim ansummblariecontrutie si esutul_ urban: insule_si_cartiere urbane, Sale, orage_iat id.de-oraye’, cum 0 arat “lista” Patrimoniului mondial stabilitt de UNESCO; ~~~ | Pind in anii saizeci, cadrul cronologic in care se fnscriaw monu- mentele istorice era, ca si astizi, practic nelimitat in aime, unde coincide cu cel al cercetirilor arheologice. In qa, e} nu deplisea VO Himitele clei des dowa*jumiiiyi_asecolului XIX. Axi, belgienii regret Casa poporului (1896), capodoperii a ui Horta, distrust in 1968, iar francezii, Halele lui Baltard demolate tn,1970, in pofida puternicelor proteste venite din Franja si din lumea inireag. Oricit de prestigioase, aceste voci erau cele ale unei mici minorisiti con- feuntate cu indiferenja general. Pentru administratie $i majoritatea publicului, pavilioanele diafane comandate de Napoleon al Il-lea gi Haussmann nu-aveaw decit.o. functiune trivial’ ce. nu le deschidea ssul_cdtre_categoria_monumentelor. in afari de asta, ele 2 \e™ MONUMENT $1 MONUMENT ISTORIC aparfineau unei epoci reputate datoritit_prostului ei gust. Astizi, 0 parte a Parisului® hdussmannian este clasat& §i, 1 principiu, € de neatins pe viitor. La fel se petrec lucrurile si cu arhitectura “modern style” ilustrati in Franta, la ingeputul_secolului, prin Guimerd, SCUME ExRTenfel sale ~) Lavirotte gi scoala de la Nancy, si pe care 2 ficut-o s& fie de indatit asimilatd unei nie si disprequith. ‘Chiar si secolul XX a fortat portile domeniului patrimonial. Fara Indoial c& la ora actual ar fi declarate monument istoric gi prote- jae hotelul Imperial din Tokyo, capodoperi a lui F. L. Wright (1915) care estat signer matuale, dela 1968; tree Esders de Perret (1919) demolate in 1960; marele magazin Schocken (1924) al lui Mendelsohn la Stuttgart, demolat in 1955; dispensarul lui Louis Kahn la Philadelphia (1954) demolat in 1973. Jn Franja, 0 comisie recent constituit_a “patrimoniului secolului Gere crest abonese cterile srpologiy BeceiTe pentty a nee hisir fal 3 ie “istorier senmmficativa"Nici aT aa ea ‘mai putin inferesati in desemnarea drept monumente istorice a luerisilor lor. Le Corbusier a iniiat, in viajt irilor_sale_din caré—astézi_Unspr ‘Sint ei sale declarate neonuments, iar patrusprezece sint Ssuplimentar. Vila Savoye @-prilejait mai-mnatte campani de restau rare, mai costisitoare decit acelea ale unuia sau altuia dintre monu- mentele medievale. In sfirsit, nofiunea de monument istoric gi practicile de con- servare care fi sint asociate s-au raspindit si in afara Europei unde aparaser gi care rimésese mult imp teritoriul lor exclusiv. Anii 4870\au putut vedea, in cadrul deschiderii Meiji, disoreta pitrun- dere a monumentului istoric in Japonia‘: pentru aceasti tara care ile in prezent, care nu cunoscuse alta istorie decit SATE Ih ubamncopen arta veche sau modern decit vie, mu isi conserva ane Taree a ar "meTen Ho! grajie reconstructiei lor ‘isle aunilaren mpuTut oeidental eves prin-reeunouyteTea tine’ iston' universale, prla-adoplarea TssUTuer WUZeuTur sr prin pistrareaWionumentelor ca mirturil ale wecuula, “Tn deseasi epocd, Statele Unite eral primele care sisi apere pyirimoniulaTatyp?. dax_nu erau de loc {oui patrimonii eons. icy se Diino la locuintee ALEGORIA PATRIMONIULUL MONUMENT $1 MONUMENT ISTORIC. nationale. In ce priveste China’, careia aceste valori fi rimaseseri sirdine, ea a deschis si exploatat sistematic filonul monumentelor istorice, incepind eu ani (7) Prima Confering’ infeffiajionala pentru conservarea_monu- . mentelor istorice, finuti la Atena inf931", nu a reunit decit europeni. ‘A doua, jinuti la Venetia in 1964, a beneficiat de prezenta a trei (iri ne-europene, Tunisia, Mexic si Peru. Cincisprezece.ani_mai.tirzin, ‘optzeci_de titi apartinind celor cinci continente semnau Conventia patrimoniului mondial. iL. ‘Trpla extesi a bunuslor de patimonu -tpologic8 eronoloniet| ye si geograficd - este insofiti de eresterea exponenialé a publicului lor | ‘Concertul patrimonial si concertarea practicilor de conservare nu "Se sin mia eau, Se se desfigoari insi, far disonanfe, Asemenea recorduri incep si , mak etees gebaret cele inspire ingrijorare. Oare_nu vor.genera ele_distiugerea-ebiectului lor? Efectele negative ale turismului nu s-au facut simtite doar la Frovena sau Venetia, Oragul vechi din Kyoto se degradeazi pe zi ce tuece, In Egipt, au trebuit inchise mormintele din-Valea Regilor. In Europa, ca si in alte parti, _ullaia patrimmoniall cle, combat 1 1677 la ordinul lui Ludovic al i di COST de Tnetnere,|neadapiare Ja || OX XIVetea pentru extinderea Wi closers werent MSs Fea jected Coton Beret affenajare, Sint de asemenca invocate nevoia de ipnoire si.dialest- ca distrigerii care au fiicut,de-a lungul sécolelor, ca monumente fot, ee progresului tehnic si social, al ameliorarii cadrului de viata sii succeada celor yeti. De fapt, fairl ane intoarce la Antichitate sau hi in Maghreb si Orientul Apropiat, aceleasi argumente continua sii fie i ‘Bvul media; ci riminind in Franja, ajunge si reamintim sutele de folosite pentru distrugerea sau mutilafea,medinelor: in Tunisia, ca biserici gotice distruse in secolele XVIL si XVII pentru _“infru- si in Siria sau Iran, ideologia migcaitii CIAM" si vedetele sale au voinja politic a modemizii De pe pozitia lor, arhitéctii invaci dreptul artistilor la creayie. Ei ufc. scogi in afara zidurilor sau condamnafi, ip oragele istorice, la pastist. musetare” si inlocuite cu edificii baroce sau clasige. Pierre Pate, arhitectul lui Ludovic al XV-lea, preconiza, in primul siu plan pen: tra ameliorare i infrumusefare a Parisului, si “lase de izbeliste"” ’ vor, €a §1 predecesorii lor, si-marcheze spafiul_urban si s _toate_construcfille gotice. Nici monumentele Antichitai i fost de prestigioasé in perioada clasica, nu.scipau_de_nimicire (pre- Ef'feamintese c& de-a lungut timpului stilurile. consist altura cum yestitul Palais de Tutele’ de la Bordeaux), odati ce stiteau in sicattigulate-in acelasi oras sau edificiu: ‘storia arhitecturii, de ta calea proiectelor de modernizare a oragelor si tertoriului . epoca romanict la goticul flaniboyant:saur la baroc, poate fi cititt In Franta, waditia dist trati de aceste exemple, serveste astii drept cautiune si justificare Chartres, Nevers, Aix-en-Proveng®, Valericia sau Toledo. Puterea de peniru_un numir de alesi in impotrivirea lor fat de avizele seducfie a unui ora precum Parisul-vinedin Varictatea stilistck a arkitecfilor gefi gi ale Comisiei imionumentelor istorice: Daci{ teatrul arhitecturii si a spatiilot sale Blé ni trebyje-dhioremenite_printr-o | din Nimes, cheie a nui ansambla neo-clasic unic in aceasta tard, a t conservare intransigenti, ciconfingate:le-unde.ei piramida de la | \ fost infocuit cu in centru cultural potivalent, aceasta s-aTntimplat in ee | | constructive si a modemizarii, ilus- int-un numir de mari edificié religiogse”etropene: catedralele din 4 Cee ALEGORIA PATRIMONIULUL najionale. in ce priveste China’, careia aceste valori Ti rimisesera strine, ea a deschis $i exploatat sistematic filonul monumentelor {storice, incepind cu anii 1970. Prima Conferinta internajionali pentru conservarea_monu- mentelor istorice, jinutd la Atena in 1931°, nu a reunit decit europeni, ‘A doua, finuté la Venetia in 1964, a beneficiat de prezenta a tret (ir nne-europene, Tunisia, Mexie si Pertt, Cineisprezece ani mai tirziu optzeci de {ati apartinind celor cine’ continente semnau Conventia patrimoniului mondial, Tripla extensie a bunurilor de patrimoniu - tipologicd, cronologicd si geografica - este insofiti de cresterea exponential a publicului lor. ‘Concertu! patrimonial gi concertarea practicilor de conservare nu. se desfigoari, ins’, fri disonanje. Asemenca recorduri incep si inspire ingrijorare. Oare nu vor genera ele distrugerea obiectului lor’? Efectele negative ale turismului nu s-au facut simfite doar la lorena su Venetia COrasul vechi din Kyoto se degradeazii pe zi ce trece, In Egipt, au trebuit inchise mormintele din Valea Regilor. In Europa, ca gi in alte plirfi, inflajia patrimoniala este combatuta. gi denupjati si din alte motive: cost de intrejinere, neadaptare la folosinfele actuale, acjiune paralizanté asupra marilor proiecte de amenajare. Sint de asemenea invocate nevoia de innoire si dialecti- ca distrugerii care au ficut, de-a lungul secolelor, ca monumente noi si succeadi celor yechi, De fapt, fird a ne intoarce la Antichitate sau Evul mediu, ci riminind in Franga, ajunge si reamintim sutele de biserici gotice distruse in secolele XVII si XVIII pentru “infru- musejare” si inlocuite cu edificli baroce sau clasice. Pierre Patte, arhitectul lui Ludovic al XV-lea, preconiza, in primul su plan pen- {ru ameliorare gi infrumusefare ‘a Parisului, si “lase de izbeliste™” toate constructiile gotice. Nici monumentele Antichitajii, eft ar fi fost de prestigioase in petioada clasici, nu scipau de nimicire (pre~ cum vestitul Palais de Tutele” de la Bordeaux), odat’ ce stiteau in calea proiectelor de modernizare a oraselor si teritoriului, ‘in ranfa, tradifia distrugerii constructive si a modernizairi, jlus- trati de aceste exemple, serveste astizi drept cautiune si justificare pentru un sumar de alesi in impotrivirea lor fay de avizele athitectilor sofi gi ale Comisiei monumentelor istorice. Daci teatrul din Nimes, cheie a unui ansamblu neo-clasic unic in aceasti (ard, a fost inlocuit cu un centru cultural polivalent, aceasta s-a futimuplat ip 4 MONUMENT §1 MONUMENT ISTORIC Se ald mijlocul oragul. Se ined prini-un cabaret ciruia seest ledificia fh slujeste ca riding”, aati Claude Porralt are, in cartes sa Voyage 2 Bordeaus, 9 deseris§ eleva pla rurile lui “palais de Tutele", ‘randias monument roman, 85h 1677 la ordinul tui Ludovie ab XIV-ten pentea extinderea tui Chateau Trompette numele progresului tehnic si social, al amelioricii cadrului de viati. In Maghreb si Orientul Apropiat, aceleasi argumente continua si fe folosite pentru distrugerea sau mutilarea medinelor: in Tunisia", ca si in Siria sau Iran, ideologia migcarii CIAM'" si vedetele sale au servit voinja politic a modemniziri De pe pozitia lor, arhitectii invocd dreptul artistilor la creatie, Ei vor, ea si predecesorii lor, s marcheze spatiul urban si si nu fi scogi in afara zidurilor sau condamnati, in oragele istorice, la pastis&. Ei reamintese c& de-a lungul timpului stilurile, au coexistat aliturate si articulate in acelagi oras sau edificiu: istorin arhitecturii, de la Epoca romanica la goticul flamboyant sau-ta baroc, poate fi-citité intr-un numdr de mari edificit religioase europene: catedralele din Chartres, Nevers, Aix-en-Provence, Valencia sau Toledo. Puterea de seductie unui oras precum Parisul vine: din varictatea stilistick a arhitecturit si a spafilor sale, Ele nu trébuie ineremenite printr-o onservare intransigenti, ci continuate; de-unde si piramida de la Louvre. te ALEGORIA PATRIMONTULUL MONUMENT $1 MONUMENT ISTORIC (eerie a endl tor, revi rep dea dipune liber de __evenimente, scrficl,ituri su credipe. Specifctates monument bunurile lor pentru a obfine din ele plicerile sau profiunle pe care 9) \ Niffine deci tocmai Ne modul su de a actiona asupra memoriei, Nu | le poftesce. Aceste argumente se lovesc in Franja-de.o Jegislatie care numai c& o prelucreazai si 0 mobi i tivitfii, c. Ele, totusi, continua si prevaleze in 4 {ncit si reaminteascdi un Wrecut ficut si vibreze in maniera pre ~. puvilegiazi interesul_pubbic ‘Statele Unite, unde limitarea folosin{ei_ patrimoniului istoric privat i lui. Dar acest trecut i t si Conyacat, oarecum incantat, * 7 trece drept o atingere ieee | Timul oarecare: el este localizat si selectat in scopuri vitale, in msura ! ~ Vocile discordante ale acestor opozanti int la fel de puternice ca “Thr care ef poate contribui in mad dinect.lamenjinerea si pistrarea si hotfrirea lor. Fiecare zi aduce dovezi in acest sens. Totusi, identitiii_unet comunitifi, etnic& sau religions’. national, tribala ameningirile permanente care apasi asuprapatrimoniului ou t sau familial, Pentru aceia care fl construiesc, ca gi pentru cei care-i ‘impiedicd un larg consens in favoarea conserviirii si proteciiei sale primese semnalele, mgnumentul este 0 pavazi impotriva trauma- ! ie sn spree Tames aga alse fmului existonfe untdiaitv de sigurgnst Monumental asigurs fg eg ‘, ‘ociale, urbane. iat"patrimoniul este in societafile indus- imbirbiteaza, linisteste prin mbunarea flintei_timpulyi. El este @ ‘Male avansate purtatorul aeestora. Un antropolog american are temei garaptylariginilor si calmeaz nelinistea pe care © genereazs incer- isi susfini c&, prin medierea turismului de arti, patrimoniul constru- Uuudinea incepulurilor. Sfidare « entropiei, a acfiunii dizolvante a it va fi elementul cg al wea RoRe timpului aSipra imluror Iucrurilor naturale gi artificiale, el incearcs ContensToomeseare™ rayne FT alae Mvbeate in. favoari yr Sf povaleaiel'angossa moras amici celor dou pozifir respective solicit un examen si o evaluare critice. |"'Y Esenfa MOHWMETITET se constituie din raportul stu_cu_timpul Inflate: a putut fi_atribuits unei strategii politice; ea comport in mod ‘ trait si cu memoria, altfel spus, din functiunea sa_antropoTogica. paloae evident 0 nsiune economic’ gi marcheazd fara indoial’l o eeactic_ Restul cgoi ge i diver bil Am Vazut asta in cazul 0-8 mpotriva mediocsiiti urbanizisii contemporane. Aceste interpret Galor Siig Tucrurile mu stau altfel nici cygenurile si ale conduitelor in relatie cu patrimoniul nu sift tolusi suficiente =r} met | fe ‘ale: mormint, templu, coloana, arc de triumf, Sleli, obelisc,. tru a explica extraordinara lor proliferare. Ele nu fi epuizeaz sensul, eee Totem, — gq __Subiectul_meu este tocmal Fsidimica Ohigridira rminunas et int a gh “geilptura foarte ‘qa-tildes ale catedreil” fits"deseriérea pe care 0 Alan usinioeut fa] GBI! LMC CLSovligheonaehen seenclor antice'*. gstigiilir Antichititi, = plncerea pe care ook Priv sint lustrate i maniserisele-a dor ertorati din secolul X11 Teste semnificativi. La Roma, el ig(ucsircina de a intretine par- cul imobiliar $i practic’ 0” politicy de refolosire pe care 0 va con-< Benedictus, canonic la Sfintul Peirit, cu ale sale Mirubilia wis fina, succesorul sSie- Hongriur? MaTTe Toetinje palricieue—sint Rome, propune, eltre LISS, pximslshid cunsdcraveachusiv wine transfe dindstiri, silile lor de receptie in i In afara menjglor pigine ale Romei; identiticdrile avestora, vel mai inlesea comei, el ii mustra pe misionari: “Nu_dis ‘ne, i ti Cit priveste at sub numelede Magister Gregorios, el mu vad cu prilejil eAliorici sale la W eMAtyi”. Atunci cind Nu distuigetiiemplel 3 i puma Wall pe care adpostese. CH privet eile isk pe juristul englez:cunos rmulfumiti-va si Je siRopiti-Cu_apa sfinliti si si agezati in ele sig duck, minuiile pe care lea altarele si relicvele voastre™.” Conduita cului diogen este erijati iy K fn dootrin’ ieciap ‘indus mai'mblfe mile petru a merge ereaub-ntitins nu era thsi singurul factor in conservarea ves- pe.Quirinal si-admire‘o Venus executat.cu “aseienea minunatt tigitlor antice. Alte motivati puneau in mgcare cunostinjele literare Tnexplicabila dibicie, inet pSea i si park golicinea rosin 1 sensibiliiatea. Pentra invafati, monumentele si obiectele”pigine descrie-comportamentul uni amator de_art"rebuie sa ager in Ticeau xtc familiare Interesul si respectul aratate aces- seein Categorie. gr pe losin Sau Compattiot, Henri, episcop de tor opere sint solidare cu poziiile adoptste de Biserici tn privinta Winchestetpe cave John se Silishursklsi.e} ingusi colectionar de, Tterelor gi slinjelor clasice, in mod alterativ elpgiate in_numele si ‘I deserie-ca pe un adevirat obsedat-de-arti antica™ “humaniafir” sau condimnate pentru piginism. Astfel, preiuiren “littl si bucuria Pe eaTerTe Micnese ingsimentele antice la ucmanitas-ului artelor antice culmafneaza in timpul acestor scurte $1 xoto-tinapistit,Amtichitiit rzit si ai Evylut edit nu_anticipeaza pattiale renasteti pe care Panofsky le-a numit renascences" Ths {bite expedentaumanigilor seroTein: XV Tudecind lupi entuzias- ratte WII TS th cadral politic caroinglee, apo i socolel{ 2D \ inulegs Hasfonb-ulprloc¢medievai"amiapulda neo crede cl aga si_XT Sub impulsul marilor_abafi umanisti, Cind Guillaume de & este, Volpiano, Gauzelin de Saint-Benoit-sur-Loire, Hugues de Cluny, roeento _p stabilii-ol penta in{iia oars, intre isbury, Suger de Saint-Denis Seiten yeAuins opane 4 gm Torme de uma- SF Giportundé Tox cu, Antichitatea: @iggnig Cistorick) pe care (| agony) dint apoi Hildebert de Lavardin, Joh 24 & [ Ce contemporani citeia ti apartine si indepértata Ai aleale 7 & flair vestigit le studiazd Pentru invajatir din secolele é sau XI, 1 ste-de fepiiruns si in acelagi timp apropiats? De Vitus pigind despre lume nu mai are valoare, ea nu mg Gag. Ele stat ._S secole ale Occidentului crestin medieri care 0 aentficl si confirm’ pe aceea a 4) __-misturie pentru realitatea unwi efi Sint, smylse stpiniri familiaré gr banafizanite & prezentului pentru a face si straluceascd gloria secolelor care le edificaseré. Ele risipese prin prezenja Tor ezonanta legendard a textelor grecesti si latin, iar aceast& putere nu se manifesti nictieri mai bine ca la Roma. Cu toate acestea, Ia vremea la'Care Q edificiile clasice se afld in slujba unei relatii inca a i yea serie poemul Africa, clusiy textuale atea (7a, ci conferiesigmate member itera- <> Mai mult decit monumhentele sale individuale, sital intreg al | 1 TT Romei este cel eare evoed inainte de toate “un mod de vial exem plar [..}, acele viry iligte™”,Sntr-un cuvint, ws i hi a prieten al lui Petrarca, medicul Giovanni Dondi, litpirtigeste impresile sale despre Roma lui Fra Guglielmo da Cremona: «> ‘S-a spus despre aceastk scrisoare, ca si despre alte corespondente contemporane, cX ele reflecta 0 jguagine “ cemfatic. “honviaualt”™ Apartenenta lor exclusivt Ta Juma seush #1 pre a eajaimente Mologer, Heise maate, police, 31 LSA hed es 5 appt ea QC EET Mens fl ponitgen BB few et ‘ seek Hoy 1 ifashl ont 4 aru ANTIC ‘ : a Patt istorice, au continu side rimele ie pe ie difavi Hee pee atumed FATS mame ork Tam awit lului &V graces 1 = sd Cvbriistuinig Syialpture-pe gufegle Yavaise Kk Roma cu asean al unianistilor care Riceau cilitoria la Roma. Nu fac exceplie dela nedididniinitie-si'\cnemttie, inci pleated pijlese din Fire [...]. Lauda regula Coluto Salutati, care a fost pivotul umanismului florentin. geal ono atesto chil dncol de fee rthisurd si conchiden fneepind cu ultimul deceniu al secolului XIV si care Ia chemat pe bet dgedfe sculpgr af avea mica o, kginteicde vial, ele ar fi muiise deeit' le putea TH | joralti: ahemim. pare identiest €u cea a iui Henri grecul Chrysoloras 1a Florenja in 1396, Leonardo Bruni, cance mai larul-istoric. Desigur, vizita lor este mai orientatd, ea confirma lec fihitarea scitpl {uri mai precise si mai numeroase. Ea este inlesnita do asemenea de de Winchésler sas

    You might also like