În conformitate cu programa Evaluării Naționale 2021-2022

RECAPITULAREA TEORETICĂ PENTRU

EVALUAREA NAȚIONALĂ LA
MATEMATICĂ
2021-2022

Realizat de Culachi I. V. Alexandru

Clasa a VIII-a B
 FACTOR COMUN
Prop. înmulțirii (comutativitate, asociativitate, înmulțirea cu 1 și cu 0, distributivitatea față de
adunare și scădere) sunt foarte importante și se folosesc în multe exerciții și probleme. Acest
articol are ca punct de pornire faptul că înmulțirea este distributivă față de adunare și de scădere:
ab+ac=a(b+c) sau ab-ac=a(b-c)

NUMERE ÎN BAZA 10
Orice număr în baza 10 poate fi descompus într-o sumă în care termenii sunt produse dintre
puteri negative sau pozitive ale lui 10 și cifrele de la 0 la 9.
EX: 435=400+30+5=4∙ 102+3∙ 101+5∙100
OBSERVAȚIE: Număr ridicat la puterea 0 va fi 1: 10=1 sau 10970=1
Dacă numărul este o fracție zecimală, atunci se vor folosi puteri cu exponenți negativi

DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE ȘI ÎNTREGI

Despre un număr natural b spunem că este divizor al unui număr natural a dacă există un număr
natural c astfel încât a=b•c. Se mai spune ca a este un multiplu al lui b. Notăm b|a şi citim b
divide a sau b este divizor al lui a.
Observaţii: 1) Spunem că a este divizibil cu b dacă restul împărţirii lui a la b este 0.
2) 1 este divizorul tuturor numerelor.
3) 0 este multiplul tuturor numerelor.
Divizori improprii şi divizori proprii Fie a>1 un număr natural. Numărul 1 şi a se numesc
divizori improprii ai nr a. Dacă numărul a mai are şi alţi divizori, aceia se vor numi divizori
proprii. (Pentru 0 şi 1 nu se pune problema existenţei divizorilor proprii şi improprii, deoarece 0
este multiplul tuturor nr, iar 1 este divizorul tuturor nr).
Un număr care are exact 2 divizori se numeşte număr prim. (Un număr care are doar divizori
improprii se numeşte număr prim). Un număr care are şi divizori proprii se numeşte număr
compus
PROPRIETĂȚILE RELAȚIEI DE DIVIZIBILITATE
1. Oricare ar fi numărul natural a, atunci a | a, unde a este diferit de zero.
2. Oricare ar fi numărul natural a, atunci a | 0, unde a diferit de zero şi 1 | a.

2
3. Oricare ar fi numerele naturale a şi b, atunci a | a•b şi b | a•b (produsul a 2 numere naturale este
divizibil cu fiecare factor al produsului), unde a şi b diferite de zero.
4. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a | b şi b | c, atunci a | c, unde a şi b diferite de zero.
5. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a | b şi a | c, atunci a | (b±c), unde a diferit de zero.
6. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a | b, atunci a|c•b, unde a diferit de zero.

Numerele compuse se pot descompune după modelul prezentat anterior, iar daca numărul este
prim nu mai este necesar să-l descompunem.

Teorema fundamentală a aritmeticii: Orice număr natural compus se poate scrie ca

produs de puteri de numere prime. Făcând abstracţie de ordinea factorilor,
descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime este unică.
Aceasta descompunere ne şi ajută să aflăm numărul divizorilor unui numar.

Numărul divizorilor unui număr:

Fie n=a1p ∙ a2q ∙ … ∙ ant , atunci Dn=(p+1)(q+1)∙…∙(t+1)

CRITERII DE DIVIZIBILITATE
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un număr natural este divizibil cu 2 dacă ultima cifră a sa este cifră pară (0,2,4,6,8)

Criteriul de divizibilitate cu 3
Un număr natural este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale se divide cu 3.
Exemplu: 32139 se divide cu 3; 3+2+1+3+9=18

Criteriul de divizibilitate cu 9
Un număr natural este divizibil cu 9 dacă suma cifrelor sale se divide cu 9.
Exemplu. 21543057 se divide cu 9; 2+1+5+4+3+0+5+7=27

Criteriul de divizibilitate cu 4
Un număr natural este divizibil cu 4 dacă numărul format din ultimele două cifre ale
numărului este divizibil cu 4.
Exemplu. 4 | 2032 pentru că 4 | 32
4 | 128 pentru că 4 | 28.

Criteriul de divizibilitate cu 5
Un număr natural este divizibil cu 5 dacă ultima cifră a sa este 0 sau 5.

Criteriul de divizibilitate cu 25
Un număr natural este divizibil cu 25 dacă numărul format din ultimele două cifre ale
numărului este divizibil cu 25.
Exemplu. 25 | 3850 pentru că 25 | 50

Criteriul de divizibilitate cu 11

3
 Un număr natural este divizibil cu 11 dacă diferenţa dintre suma cifrelor situate pe locurile
impare şi suma cifrelor situate pe locurile pare este multiplu al lui 11.
Exemplu: 1925 : 11=175; (9+5)-(1+2)=11
1012 : 11=92; (1+1)-(0+2)=0

Criteriul de divizibilitate cu 10, 100, 1000, 10.000, 100.000, 1.000.000 etc.

Un număr natural este divizibil cu 10 dacă ultima cifră a sa este 0, cu 100 dacă ultimele două
cifre ale sale sunt 00, cu 1000 dacă ultimele trei cifre ale sale sunt 000, cu 10.000 dacă
ultimele patru cifre ale sale sunt 0000, cu 100.000 dacă ultimele cinci cifre ale sale sunt
00000, cu 1.000.000 dacă ultimele sase cifre ale sale sunt 000000 s.a.m.d.!

C.M.M.M.C și C.M.M.D.C

Definiţie: Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) pentru 2 sau mai multe numere naturale
nenule este cel mai mare număr natural care divide toate numerele date.
Exemplu: C.m.m.d.c. al numerelor a = 30, b = 20 si c = 40 este, evident, 10.
Notatie: d = (a,b,c) = 10.
Observatii:
1) Daca d = 1, numerele respective se numesc prime intre ele. Numerele a şi b sunt prime între
ele dacă (a,b)=1. (Atentie: NU CONFUNDĂM NUMERE PRIME ÎNTRE ELE CU NUMĂRUL
PRIM. REAMINTIM: numim număr prim orice numar natural care are exact 2 divizori: 1si el
insusi !) Exemplu: Numerele 24, 15 si 7 sunt prime intre ele, caci (24, 15, 7) = 1.
2) Dacă d=(a,b) atunci a=m*d, b=n*d unde (m,n)=1
3) Cel mai mare divizor comun între 0 şi a este a.
4) Mulţimea divizorilor este o mulţime finită, datorită faptului că putem calcula nr divizorilor
unui număr.
Algoritmul privind calculul c.m.m.d.c. :
1) Se descompun numerele în factori primi;
2) Se aleg factorii primi comuni (o singură dată fiecare), cu exponentul cel mai mic şi se
înmultesc între ei.
3)Produsul obţinut este c.m.m.d.c. căutat.
Definiţie: Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) pentru 2 sau mai multe numere naturale
nenule este cel mai mic numar natural care se divide cu toate numerele date.

4
Notatie: m = [a,b,c] = 120. Observaţii:
1) Mulţimea multiplilor unui număr este o mulţime infinită.
2) Cel mai mic multiplu comun dintre 0 şi a, este 0.
3) Dacă b|a atunci cel mai mic multiplu comun dintre b şi a este a.
4) Dacă M=[a,b] atunci M⋮a şi M⋮b
Algoritmul privind calculul c.m.m.m.c. :
1) Se descompun numerele în factori primi;
2) Se aleg factorii primi comuni şi necomuni (o singură dată fiecare), cu exponentul cel mai mare
şi se înmulţesc între ei.
3)Produsul obţinut este c.m.m.m.c. căutat

RAȚIONALIZAREA
Este acel procedeu algebric în care o fracție cu radical la numitor se amplifică chiar cu numitorul
său.
Însă, sunt diferite cazuri, precum
𝑎 𝑎√𝑏
1. , 𝑠𝑒 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐ă 𝑐𝑢 √𝑏 , atunci:
√𝑏 𝑏
𝑎 𝑎 √𝑐
2. , 𝑠𝑒 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐ă 𝑐𝑢 √𝑐, atunci:
𝑏 √𝑐 𝑐√𝑏
𝑎 𝑎(√𝑏+√𝑐)
3. , se amplifică cu conjugata sa: √𝑏 + √𝑐, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖: , astfel la
√𝑏−√𝑐 𝑏−𝑐
numitor se ajunge la o formulă de calcul prescurtat.

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

2 2 2
1. (a+b) =a +2ab+b
2. (a-b)2=a2-2ab+b2
3. (a-b)(a+b)=a2-b2
4. (a±𝑏)3=a3±3a2b+3ab2±b3
𝑎+𝑏
5. √𝑎 ± √𝑏=√ 2

5
 MULȚIMEA NUMERELOR ÎNTREGI
Numerele întregi pozitive, numerele întregi negativ și numărul 0 formează MULȚIMEA
NUMERELOR ÎNTREGI, notat cu ℤ:
ℤ={0, ±1, ±2, ±3, ±4, ±5, ±6, ±7, … }
Numerele întregi pozitive se identifică cu numerele naturale.
Numărul 0 nu este nici negativ, nici pozitiv.
Două numere întregi sunt sunt opuse dacă le corespund pe axă două puncte ce sunt egal depărtate
de origine. Opusul lui +x este –x, iar opusul lui –x este +x sau –(-x).
Modulul unui număr întreg x este distanța de la originea axei la punctul ce-i corespunde
numărului x pe axa numerelor. Se notează cu |𝑥 |. Proprietăți:
 Modulul lui x este el însuși: |𝑥 | = 𝑥
 Modulul lui –x este opusul său: |−𝑥 | = 𝑥
 Modulul lui 0 este tot 0.
ADUNAREA NUMERELOR ÎNTREGI:
1. Suma a două numere întregi cu același semn este numărul întreg care are:
 Modulul egal cu suma modulelor termenilor.
 Același semn ca termenii sumei.
2. Suma a două numere întregi cu diferite semne este numărul întreg care are:
 Modulul egal modulul diferenței modulelor termenilor.
 Semnul egal cu semnul termenilor mai mare în modul.
3. Suma a două numere întregi opuse este 0.
4. Suma a două nr. întregi pozitive este număr pozitiv.
5. Suma a două nr. întregi negative este număr negativ.
6. Suma a două nr. întregi cu semne diferit poate fi: 0, negativă sau pozitivă.
SCĂDEREA NUMERELOR ÎNTREGI:
În principiu, se respectă aceleași reguli ca la adunare, însă, diferența dintre două numere întregi
este egală cu suma dintre primul număr și opusul celui de-al doilea
PRODUSUL NUMERELOR ÎNTREGI:
Este numărul întreg care are:
 Modulul egal cu produsulor modulelor factorilor
 Semnul + dacă au același semn, iar – dacă au semne contrare
 REGULA SEMNELOR: (+)∙(+)=(+); (-)∙(-)=(+); (+)∙(-)=(-) sau (–)∙(+)=(-)
 Dacă două numere întregi au același semn, produsul va fi pozitiv
 Dacă două numere întregi au semne contrare, produsul va fi negativ

6
CÂTUL NUMERELOR ÎNTREGI:
 Împărțirea a două numere întregi cu același semn este pozitiv, iar cu semne contrare,
atunci rezultatul este negativ.
 Valoarea absolută a câtului este egală cu câtul valorilor absolute ale celor două numere.
 Dacă deîmpărțitul este nul, atunci câtul este 0.
 Dacă împărțitorul este nul, atunci împărțirea nu are sens.
PUTEREA NUMERELOR ÎNTREGI:
În principiu se aplică aceleași reguli ca la puterea numerelor naturale, însă:
 Dacă baza este un număr negativ și are ca exponent număr impar, atunci rezultatul va fi
negativ. Iar dacă exponentul este par, atunci rezultatul va fi pozitiv.

MULȚIMEA NUMERELOR RAȚIONALE

Are loc relația de incluziune:

Fracțiile sunt echivalente dacă a·d=b·c și

scriem:

Numerele raționale pot fi scrise sub formă de

fracție ordinară sau fracție zecimală. La rândul lor, fracțiile zecimale
pot fi fracții zecimale finite sau periodice (infinite). Opusul unui
număr rațional n este –n.
Partea întreagă este cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu
x, notat[𝑥 ]
Numărul {𝑥 }=x-[𝑥 ] 𝑠𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑒ș𝑡𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑟𝑎𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟ă.
În general, se aplică aceleași reguli de operații aritmetice ca la numerele întregi, însă cu câteva
observații:
1 𝑝
 p-1=𝑝, p∙q-1=𝑞 , când se ridică la putere, se ridică număratorul și numitorul la aceeași
putere.
 Ca să aduni/ scazi două sau mai multe numere raționale, se va aduce la același numitor.
 Când se face împărțirea a două numere raționale, prima se va păstra și a doua se va
inversa.

7
 RAPOARTE ȘI PROPORȚII
Raportul a două numere a și b este numărul rațional

Raportul procentual este raportul cu numitorul 100. În general, raportul se notează

p%:

 Aflarea unui procent dintr-un număr

Pentru a afla p% dintr-un număr n, înmulțim p% cu numărul

dat:
 Aflarea unui număr când se cunoaște un procent din el:

O proporție este o egalitate între două rapoarte.

Numerele a, b, c, d se numesc termenii proporției.

 a și d se numesc extremi
 b și c se numesc mezi

Proprietatea fundamentală a proporțiilor

Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:

Două mărimi sunt direct proporționale dacă depind una de alta, astfel încât dacă una crește
de n ori, atunci și cealaltă crește tot de n ori.
Numerele sunt direct proporționale cu numerele
dacă are loc șirul de rapoarte egale:

Valoarea comună a acestor rapoarte se numește coeficient (sau

factor) de proporționalitate și se notează de obicei cu k.

Două mărimi sunt invers proporționale dacă depind una de alta, astfel încât dacă una crește
de n ori, cealaltă se micșorează de n ori.
Numerele sunt invers proporționale cu numerele
dacă are loc șirul de rapoarte egale:

8
Relația de mai sus se mai poate scrie astfel:

Probabilitatea unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor favorabile acelui
eveniment și numărul cazurilor posibile.

Observație: numărul cazurilor favorabile este mai mic sau egal cu numărul cazurilor posibile,
prin urmare:

9
 ECUAȚII ȘI SISTEME DE ECUAȚII. INECUAȚII
În această lecție vom discuta despre ecuatii de gradul întâi. Ecuatia de gradul I cu o
necunoscută este o ecuație de forma:

ax + b = 0 (a ≠ 0).

A rezolva o ecuație înseamnă a găsi valoarea lui x care verifică egalitatea de mai sus.

O ecuație de gradul II este de forma: ax2+bx+c=0

Soluțiile unei ecuații sunt acele valori care fac ecuația să fie adevărată. Ecuatia cu o necunoscuta
are forma generala S(x) =D(x), x M, unde M este multimea de valori necunoscuta x si care se
mai numeste domeniu de definitie al ecuatiei. Doua ecuatii sunt echivalente daca au aceeasi
multime de solutii. Doua ecuatii sunt echivalente daca au aceeasi multime de solutii.
O propozitie cu o variabila care contine in scrierea sa semnul < , ≤ sau > , ≥ este o inecuatie.
Litera care apare ca variabila se numeste necunoscuta. Dand literei diferite valori se obtin
propozitii false sau adevarate. Numerele pentru care propozitia este adevarata se numesc solutii
ale inecuatiei. Doua inecuatii sunt echivalente daca au aceeasi multime de solutii.
În cazul în care ecuația este pusă sub modul, atunci rezultatul trebuie să fie ori negativ, sau
pozitiv, astfel necunoscuta are două soluții.
Sistemele de ecuații este o grupare de două ecuații. Rezolvarea unui sistemm se poate face în
două metode: metoda substituției și metoda reducerii.
Exemplu de sistem de ecuație:
2𝑥 − 𝑦 = 3
{ ! Dacă se observă două numere opuse între ele atunci se simplifică. Metoda aceasta
𝑥+𝑦=9
se numește metoda reducerii, astfel 3x=12, și rezultă că x=4 și 8-y=3, atunci y=5
Ecuația de tip x2=a, admite două soluții: x= +a ori –a, în cazul că x este pătrat perfect. Dacă a
este mai mic decât 0, atunci nu are soluții, deoarece un pătrar perfect negativ sub radical, un
exemplu concret fiind: √−1, acesta fiind un NUMĂR IMAGINAR, notat cu i, și i2=-1. Dacă a
este 0, atunci, singura soluție este 0, S=0.
DISCRIMINANTUL este o mărime care depinde de coeficienți și determină diferite proprietăți
ale rădăcinilor. Se notează cu litera DELTA, din grecească: ∆= 𝑏2=4ac.
Discriminantul variază în funcție de coeficient:
−𝑏−√∆ −𝑏+√∆
∆> 0, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖, 𝑥1= și x2=
2𝑎 2𝑎

∆< 0, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑆 = ∅
𝑏
∆= 0, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑥1=x2=− 2𝑎

10
 INTERVALE NUMERELOR REALE
Intervale nemărginite:
1. 𝑥 > 𝑎, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑥 ∈ (𝑎; +∞)
𝑥 ≥ 𝑎, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑥 ∈ [𝑎; +∞)
2. 𝑥 < 𝑎, atunci x∈ (−∞; 𝑎)
3. x≤a, atunci x∈ (−∞; 𝑎]

Intervale simetrice
1. |𝑥 | < 𝑎, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑥 ∈ (−𝑎, 𝑎)
2. |𝑥 | ≤ 𝑎, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑥 ∈ [−𝑎, 𝑎]
3. 𝑂𝐵𝑆: 𝑅 = (−∞, + ∞)

CALCUL ALGEBRIC
O EXPRESIE ALGEBRICĂ este o succesiune de numere și/sau de litere legate între ele prin
operații aritmetice.
Un termen este cea mai simplă expresie obținută doar prin înmulțire cu numere și/sau litere.
Coeficientul termenului este numărul care apare în scrierea unui termen al unei expresii.
Literele alcătuiesc partea literală.
Termenii asemenea sunt termeni care au aceați parte literală.
Forma canonică a unei expresii înseamnă că nu mai există termeni asemenea în expresie.
OPERAȚII CU NUMERE REALE REPREZENTATE PRIN LITERE:
1. Adunarea/ Scăderea se efectueaza prin adunarea/ scăderea coeficienților termenului din
fața literei, astfel partea literală se păstrează și se va scrie în fața sa noul său coeficient
dpă operație.
Ex: 2x+3x+4y-7y+3z+4z=5x-3y+7z
2. Înmulțirea se efectuează prin înmulțirea fiecărui coeficient și fiecărei parte literală, însă
dacă se repetă aceeași literă, atunci partea literală se va scrie ca o putere a acelei litere.
Înmulțirea a două paranteze se realizează prin înmulțirea fiecărui termen din prima
paranteză cu cei din a doua paranteză
Ex: 2x∙ 2𝑦 + 2𝑡 ∙ 4𝑡 = 4𝑥𝑦 + 8𝑡2

11
 3. În împărțire, coeficientul egal egal cu câtul coeficienților celor doi termeni, partea literală
formată din fiecare literă a celor doi termeni, luată o singură dată, iar ca exponent fiecare
literă are diferența exponenților pe care i-a avut în termenii dați.
Ex: 39x2:13x=3x
În cazul demonstrării unei expresii că este mai mare decât 0, atunci trebuie ca acea expresie
să fie exprimată într-un pătrat perfect:
Ex: Nmin=(a+1)2+7≥ 0, astfel, (a+1)2=0
Iar când trebuie să-i aflăm valoarea sa maximă, trebuie să aibă minus în fața expresiei, sau să
fie negativ.
FRACȚIA ALGEBRICĂ este un raport în care termenii sunt expresii algebrice
Domeniul de definiție este mulțimea numerică în care iau valori literele ce participă în partea
literală a expresiilor care intră în scrierea numărătorului și a numitorului fracției raționale, cu
excepția acelor valori ale literelor care anulează numitorul:
2𝑥−7
Ex: 3𝑥−9, unde 3x-9=0, rezultă că x=3 și x∈ 𝑅 \{3}

FUNCȚII
Fie A și B două mulțimi nevide. Procedeu oarecare unde facem ca fiecărui element din A să-I
corespundă un singur element din B, spunem că am definit o funcție de la A la B, notat f:A→ 𝐵
𝑎 ∈ 𝐴 și 𝑏 ∈ 𝐵, f(a)=b.
Legea de corespondență este legătura pe care o stabilește funcția între x și valorile corespondente
f(x) din B.
A este domeniul de definiție, B este codomeniul și săgeata reprezintă legea de corespndență.
Legile de coresp. pot fi reprezentate prin:

 Diagrame
 Tabel
 Formule
f:A→ 𝐵 reprezintă mulțimea punctelor dn plan având coordonatele (x; y), unde x∈ 𝐴 și y∈ 𝐵, și
y=f(x). Se numește GRAFICUL FUNCȚIEI
Gf={(x; y)|y=f(x); x∈ 𝐴}
Ecuația graficului este egalitatea y=f(x), adevărată pentru oricare x∈ 𝐴

12
Funcția numerică este o funcție ale cărei domeniu de definiție și codomeniu sunt submulțimi ale
mulțimii numerelor reale.
O funcție liniară este o funcție f:R→ 𝑅, care este descrisă de formula: f(x)=ax+b
Intersecția axelor de coordonate cu graficul funcției
Gf∩ 𝑂𝑥 = 𝑦 = 0 = 𝑓 (𝑥 ) Y

Gf∩ 𝑂𝑦 = 𝑥 = 0, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑓 (0) = 𝑦

Unde x este abscisa și y este ordonată.

CALCULE CU RADICALI
Produsul a doi radicali: √𝑎∙√𝑏 = √𝑎 ∙ 𝑏, √𝑎2 = |𝑎|
√𝑎 𝑎
Câtul a doi radicali: = √𝑏
√𝑏

Introducerea factorilor sub radical: a√𝑏=√𝑎2 ∙ 𝑏

Scoaterea factorilor de sub radical: √𝑎2 ∙ 𝑏= a√𝑏
2 2𝑎𝑏
Media geometrică mg=√𝑎 ∙ 𝑏 Media armonică mh=1 1=𝑎+𝑏
+
𝑎 𝑏
𝑎 2+𝑏2
Media pătratică mp=√ 2

13
 CORPURI GEOMETRICE
Piramida este definită de un poligon, numit baza, și un punct exterior planului bazei, numit vârful
piramidei, unind vârful cu vârfurile poligonului la bază.
În funcție de bază, poate fi: triunghiulară, patrulateră sau hexagonală.
Elementele unei piramide:
-Vârful piramidei
-Muchiile laterale

-Muchiile bazei
- Înălțimea piramidei
-Apotema piramidei

Piramida este dreaptă dacă proiecția vârfului V pe planul bazei este centrul cercului circumscris
bazei. Piramida dreaptă cu bază un poligon regulat este o piramidă regulată. Într-o piramidă
regulată, fețele laterale sunt triunghiuri isoscele. Înălțimea corespunzătoare a unei fețe laterale
este apotema piramidei. Tetraedrul regulat este acel corp cu toate 4 fețe congruente
Teorema lui Euler: f+m-v=2
Apotema piramidei se poate calcula: VM2=VC2-MC2
Înălțimea piramidei: VO2=R2-L2
𝑙 √3
Raza în piramida triunghiulară regulată: r= 3

𝑙 √3
Apotema bazei în piramida triunghiulară regulată: ab=
6

𝑙 √2
Raza în piramida patrulateră regulată: r= 2
𝑙
Apotema bazei în piramida patrulateră regulată: ab=2

14
Prisma este poliedrul care se obține dintr-un poligon dat- baza și translatarea unei copii a
acestuia, conectând laturile corespunzător, astfel încat laturile copiei să rămână paralele cu
laturile bazei. În funcție de bază, ele pot fi: triunghiulare, hexagonale sau patrulatere.

Fețele laterale sunt paralelograme

Muchiile laterale
Muchiile bazelor

Bazele sunt două fețe paralele, poligoane congruente.

O prismă ale cărei muchii laterale sunt perpendiculare pe planul bazei se numește prismă
dreaptă.
O prismă a cărei bază este un poligon regulat se numește prismă regulată.
PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC este prismă patrulateră dreaptă cu toate fețele
dreptunghiuri.
CUBUL este paralelipipedul dreptunghic cu toate muchiile de lungimi egale.
Diagonala în

Paralelipipedul dreptunghic: d2=L2+l2+h2

Cub: d=𝑙√3
Dacă secționăm o suprafață cilindrică circulară cu două plane paralele, obținem un CILINDRU
CIRCULAR.
În cazul că generatoarea este perpendiculară pe ambele plane de secțiuni, atunci obținem un
CILINDRU CIRCULAR DREPT.

15
ELEMENTELE UNUI CILINDRU CIRCULAR
DREPT:
 Baza
 Generatoare
 Raza bazei
 Înălțimea
Într-un cilindru, înălțimea este egală cu generatoare.
G=H
Fie planul 𝛼 și un cerc de centru O. Și V exterior
planului. Reuniunea segmentelor determinate de punct
de pe cerc și punctul exterior cercului se formează un
CON CIRCULAR. Dacă înălțimea este perpendiculară
pe centrul cercului, totodată și pe diametrul cerculi,
atunci conul este DREPT.
ELEMENTELE UNUI CON:
 Vârful
 Înălțimea
 Raza bazei
 Generatoarea
G2=R2+H2

Fiind date un număr real R>0 și un punct fix O, numim SFERĂ de

centru O și rază R locul geometric al punctelor M din spațiu pentru
care OM=R

ARII ȘI VOLUME POLIEDRE ȘI CORPURI ROTUNDE

PIRAMIDA REGULATĂ: PRISMA DREAPTĂ:
𝑃𝑏∙𝑎𝑝
 Al= -Al=Pb∙ 𝐻 , cub=4l2
2
 At=Al+Ab -At=Al+2Ab, cub=6l2
𝐴𝑏∙ℎ
 V= -V=Ab∙h, cub=l3
3

CILINDRU CIRCULAR DREPT: Al=2πRG, At=2πR(R+G), V= πR2G

4π𝑅3 π𝑅2 ℎ
SFERA: A=4πR2, V= CON CIRCULAR DREPT: Al= πRG, At= πR(R+G), V=
3 3

16
 PATRULATERELE CONVEXE
Poligonul cu 4 laturi se numește PATRULATER.
Un patrulater este CONVEX dacă dreapta suport a oricăreia dintre laturi nu separă celelate
vârfuri ale poligonului care nu se află pe latura dată.
Un patrulater este CONCAV dacă dreapta suport a unei laturi care separă celelalte vârfuri de
celelalte vârfuri ale poligonului care nu se află pe latura dată.
TEOREMA: Suma măsurilor unghiurilor într-un patrulater convex este 360°.
PARALELOGRAMUL este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele două câte două. Un
patrulater convex este paralelogram dacă și numai dacă îndeplinește una dintre condițiile
următoare:
 Are laturile opuse congruente două câte două
 Are două laturi opuse paralele și congruente
 Oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare
 Diagonalele sale se taie în segmente congruente
Aria unui paralelogram: b∙h
Linia mijlocie într-un triunghi este acel segment care este determinat de către cele două mijloace
a două laturi într-un triunghi.
PROPRIETĂȚI:

 Linia mijlocie este paralelă cu cea de-a treia latură a triunghiului

 Linia mijlocie este jumătate din lungimea laturii paralele
DREPTUNGHIUL este paralelogramul cu un unghi drept.
Dacă un paralelogram este dreptunghi, atunci diagonalele sunt congruente și, reciproc, dacă un
paralelogram are diagonalele congruente. Jumătățile de diagonale sunt congruente. Jumătatea de
diagonală cuprinsă într-un triunghi dreptunghi cu ipotenuza fiind o diagonală este mediană
Laturile în dreptunghi se numesc lungime și lățime.
Aria unui dreptunghi: l∙L
𝑑∙𝐷
ROMBUL este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente. Aria unui romb: 2

Dacă un paralelogram este un romb, atunci diagonalele sale sunt perpendiculare și, reciproc.
Un paralelogram este romb, atunci o diagonală a sa este inclusă în bisectoarea unghiului din care
pornește.

17
PĂTRATUL este dreptunghiul cu două laturi consecutive congruente.
Un patrulater convex este pătrat dacă este romb și are un unghi drept. Pătratul are toate
proprietățile dreptunghiului și a rombului. Aria unui pătrat: l2
TRAPEZUL este patrulaterul convex care are două laturi opuse paralele și celelalte două
neparalele. Bazele trapezului sunt laturile opuse paralele.
Trapezul dreptunghic este trapezul în care se află 2 unghiuri drepte și una din laturile neparalele
perpendiculară pe ambele baze.
Trapezul isoscel este trapezul cu cele două laturi neparalele congruente. Un trapez este isoscel
dacă și numai dacă unghiurile alăturate bazei sunt congruente și dacă diagonalele sunt
congruente. Linia mijlocie în trapez este semisuma dintre cele două baze, iar segmentul
determinat de intersecția liniei mijlocii cu diagonalele este jumătate din diferența celor două
(𝐵+𝑏)∙ℎ
baze. Aria unui trapez: 2 ori l.m.∙h.

Aria unui triunghi se poate afla prin 3 formule:

𝑏∙ℎ
 2
𝐴𝐵∙𝐴𝐶∙𝑠𝑖𝑛<𝐵𝐴𝐶
 2
 √𝑝(𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐), p-semiperimetru. Se mai numește și formula lui
HERON.
Mediana unui triunghi împarte triunghiul în două triunghiuri ECHIVALENTE- triunghiuri cu
aceeași arie.

CERCUL
Dacă se dă un punct fix O în plan și un număr pozitiv r și considerăm toate punctele din plan care
se găsesc la distanța r de punctul O, mulțimea acestor puncte o vom numie CERC de centru O și
rază r și o vom nota: C(O, r).
Raza este segmentul care unește centrul cercului cu un punct anume de pe cerc.
Coarda este este un segment care unește două puncte
de pe cerc. Lungimea acesteia este mai mică de 2r
Diametrul este coarda care cuprinde centrul cercului,
astfel d=2r. Este cea mai mare coardă.
Două cercuri sunt congruente dacă au raze egale.
Unghiul la centru este unghiul care are ca vârf centrul
cercului.
Mulțimea punctelor de pe cerc situate în interiorul
∡AOB, la care unim A și B, se numește arc mic, notat
̂.
𝐴𝐵

18
Mulțimea punctelor de pe cerc situate în exteriorul ∡AOB la care reunim A și B , se numește arc
̂.
mare, notat 𝐴𝐵
̂ este arc mic, atunci m 𝐴𝐵
Dacă 𝐴𝐵 ̂ =m ∡AOB
̂ 𝑒𝑠𝑡𝑒 arc mare, atunci m 𝐴𝐵
Dacă 𝐴𝐵 ̂ =m 𝐴𝐶𝐵
̂ = 360°- m ∡AOB

O tangentă este acea dreaptă care intersectează un

singur cerc într-un singur punct. Raza cercului este
perpendiculară pe acea tangentă.
Unghiul înscris în cerc este acel unghi în care
vârful este un punct pe cerc și laturile sale sunt
coarde. Unghiul înscris în cerc este jumătate din
măsura arcului pe care-l subîntinde.
Unghiul înscris într-un semicerc este de drept.
Un patrulater este înscris dacă vârfurile sale sunt puncte conciclice, însemnând că se află în
același cerc.
Un patrulater este circumscris dacă laturile sale sunt tangente la cerc.
𝑎𝑏𝑐
Raza cercului circumscris unui triunghi: 4𝑆
𝑆
Raza cercului înscris în triunghi: 𝑝

Suma măsurilor unghiurilor unui poligon= 180°(n-2)

πR𝑛°
Lungimea cercului: 2πr Lungime arc: 180°

Arie disc= πr2

π𝑟 2𝑛°
Arie sector: 360°

Sector circular este o porțiune din cerc delimitată de două raze.

ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
Raportul a două segmente este raportul lungimilor, expriat în aceeași unitate de măsură.
TEOREMA PARALELELOR ECHIDISTANTE: Dacă mai multe drepte paralele determină pe o
secantă segmente congruente, atunci ele determină pe orice ată secantă segmente congruente.
TEOREMA LUI THALES: O paralelă dusă la una
dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două
laturi sau pe prelungirea acestora, segmente
proporționale.

19
 𝐴𝑀 𝐴𝑁
Fie MN║BC, atunci: =
𝐴𝐵 𝐴𝐶

Două triunghiuri se numesc asemenea dacă au toate unghiurile respectiv congruente și laturile
respectiv proproționale.
𝐴𝐵 𝐴𝐶 𝐵𝐶
Dacă ∡A≡∡M, ∡B≡∡N, ∡C≡∡O și 𝑀𝑁 = 𝑀𝑂 = 𝑁𝑂 , atunci triunghiul ABC este asemenea
triunghiului MNO, notat ∆ABC~∆MNO
TEOREMA FUNDAMENTALĂ A ASEMĂNĂRII: O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi
formează cu dreptele suport ale celorlalte 2 laturi un triunghi asemenea cu cel dat.
𝐴
!𝐴 ∆𝐴𝐵𝐶 =k2
∆𝑀𝑁𝑂

UNGHIURI
Unghiul este reuniunea a două semidrepte, cu aceeași origine.
Unghiul nul este unghiul cu semidreptele
identice.
Unghiul alungit este unghiul cu semidreptele
opuse.
Unghiurile nule și alungite sunt unghiuri
improprii.
Unghiurile care nu sunt nici nule, nici alungite
sunt unghiuri proprii.
Un grad este egal cu 60 de secunde: 1°=60’.
Unghiul ascuțit este unghiul cuprins între măsurile 0° și 90°.
Unghiul drept este unghiul cu măsura de 90°.
Unghiul obtuz este unghiul cu măsura de peste 90°.
Unghiuri cu aceeași măsură se numesc unghiuri congruente.
Unghiuri adiacente sunt două unghiuri proprii cu vârf comun și o latură comună.
Bisectoarea este semidreapta cu
vărful în originea unghiului ce
formează cu laturile unghiului
două unghiuri congruente.

DEMONSTRAȚIE:
OM⊂Int ∡AOB(1)

20
∡AOM≡∡BOM(2)
Din cele două relații, rezultă că OM este bisectoarea ∡AOB
Două unghiuri adiacente a căror sumă a măsurilor unghiurilor
este de 90° se numesc unghiuri COMPLEMENTARE.
Două unghiuri adiacente a căror sumă a măsurilor unghiurilor
este 180° se numesc unghiuri SUPLEMENTARE.
Două unghiuri proprii cu laturile unuia semidrepte opuse cu
laturile celuilalt se numesc unghiuri OPUSE LA VÂRF.
TEOREMĂ: Unghiurile opuse la vârf sunt congruente.
O dreaptă

care intersectează două drepte paralele distincte,

oarecare, în două puncte se numește SECANTĂ.

Unghiurile din figura mai sus:

 ∡h și ∡b- alterne interne
 ∡d și ∡f- alterne externe
 ∡c și ∡g- corespondente
 ∡b și ∡g- interne de aceeași parte a secantei
 ∡c și ∡f- externe de aceeași parte a secantei

Trei sau mai multe unghiuri care îndeplinesc condițiile:

 Au vârful comun.
 Au interioarele disjuncte, două câte două.
 Orice punct al planului se află pe o latură sau interiorul unui unghi, se numesc
UNGHIURI ÎN JURUL UNUI PUNCT.
TEOREMĂ: Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui punct este egală cu 360°.
Drepte perpendiculare sun acele drepte care formează un unghi de 90°.

21
Mediatoarea unui segment este perpendiculara pe acel segment construită pe mijlocul
acestuia.

TRIUNGHIUL
Reuniunea segmentelor: AB, BC și CA, unde
A, B și C sunt puncte necoliniare se numește
triunghi ABC.
Perimetrul unui triunghi: P=a+b+c
Unghiul exterior al triunghiului este unghiul
adiacent și suplementar unui unghi interior al
triunghiului.
Clasificarea triunghiurilor în funcție de lungimile laturilor pot fi:
 Scalen: lungimile laturilor, cu aceeași unit. de măsură au valori diferite.
 Isoscel: are două laturi congruente. Latura necongruentă se numește bază.
 Echilateral: toate laturile sunt congruente.
Clasificare unghiurilor în funcție de măsurile unghiurilor:
 Ascuțitunghic: toate unghiurile sunt ascuțite
 Dreptunghic: există un unghi drept:
 Obtuzunghic: există un unghic obtuz
Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este de 180°. Într-un triunghi dreptunghic, unghiurile
ascuțite sunt complementare. Unghiurile unui triunghi echilateral sunt de 60°.
CAZURILE DE CONGRUENȚĂ A TRIUNGHIURILOR. Fie două triunghiuri ABC și MNP.
 L.U.L. (latură-unghi-latură)
𝐴𝐵 ≡ 𝑀𝑁
∡𝐴 ≡ ∡𝑀 } => ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝑀𝑁𝑃
𝐴𝐶 ≡ 𝑀𝑃
 U.L.U. (unghi-latură-unghi)
∡𝐴 ≡ ∡𝑀
𝐴𝐵 ≡ 𝑀𝑁}=>∆ABC≡∆MNP
∡𝐵 ≡ ∡𝑁
 L.L.L. (latură-latură-latură)
𝐴𝐵 ≡ 𝑀𝑁
𝐴𝐶 ≡ 𝑀𝑃 }=>∆ABC≡∆MNP
𝐵𝐶 ≡ 𝑁𝑃

RELUARE:

22
BISECTOAREA este acea semidreaptă care împarte unghiul în două unghiuri congruente. Acesta
pornește din originea unghiului. În triunghi, sunt 3 bisectoare, acestea fiind concurente într-un
punct numit CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS și sunt
egal depărtate de laturile triunghiului, notat cu I.
TEOREMĂ: Un punct interior unui unghi este situat pe
bisectoarea unghiului dacă și numai dacă este egal depărtat de
laturile unghiului.
MEDIATOAREA este perpendiculara unui segment care se duce
mijlocul acestuia.
TEOREMĂ: Un punct aparține mediatoarei unui segment dacă și
numai dacă este egal depărtat de capetele segmentului.
TEOREMĂ: Mediatoarele laturilor oricărui triunghi sunt
concurente într-un punct egal depărtat de vărfurile triunghiului.
Toate cele trei mediatoare sunt concurente într-un punct numit CENTRU CERCULUI
CIRCUMSCRIS, notat cu O.
ÎNĂLȚIMEA este perpendiculara construită dintr-un vârf al triunghiului pe
latura opusă vârfului.
Triunghiul are 3 înălțimi, iar acestea se intersetează în ORTOCENTRU,
notat cu H.
OBSERVAȚIE:
 În triunghiul ascuțitunghic, ortocentrul se află în interiorul
triunghiului.
 În triunghiul dreptunghic, ortocentrul coincide cu vârful unghiului
drept al triunghiului.
 În triunghiul obtuzunghic, se află în exteriorul triunghiului.
MEDIANA este segmentul cu
extremitățile într-un vârf al
triunghiului și , respectiv,
mijlocul laturii opuse. Orice
triunghi are 3 mediane,
concurente în centru de greutate
sau baricentru, notat cu G.
Centrul de greutate se află la o
treime de bază și două treimi de
vârf.

PROPRIETĂȚILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL:

 Are două laturi congruente.

23
  Unghiurile alăturate bazei sunt congruente.
 În triunghiul isoscel, toate liniile importante se coincid.
 Triunghiul cu două mediane sau înălțimi congruente este isoscel.
PROPRIETĂȚILE TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC:
 Are un unghi de 90°.
 Triunghiul cu 2 catete congruente este dreptunghic isoscel, astfel unghiurile ascuțite au
45°.
PROPRIETĂȚILE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL
 Are toate laturile congruente.
 Toate unghiurile au 60°.
 Triunghiul isoscel cu unghiul de 60° este echilateral.
 Toate liniile importante se coincid, la fel și punctele de intersecție liniilor importante.

RELAȚII METRICE ÎN TRIUNGHIUL

DREPTUNGHIC
Proiecția ortogonală a unui punct pe o dreaptă este piciorul
perpendicularei duse din acel punct pe acea dreaptă.
PRIMA TEOREMĂ A ÎNĂLȚIMII: Într-un triunghi dreptunghic, produsul proiecților catetelor
pe ipotenuză este egal cu pătratul înălțimii corespunzătoare ipotenuzei:
AD2=BD∙DC
A DOUA TEOREMĂ A ÎNĂLȚIMII: Într-un triunghi dreptunghic, înălțimea corespunzătoare
ipotenuzei este egală cu raportul dintre produsul catetelor și ipotenuză:
𝐴𝐵∙𝐴𝐶
AD= 𝐵𝐶

TEOREMA LUI PITAGORA: Într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu
suma pătratelor catetelor:
BC2=AB2+AC2
Însă, în triunghiul drept. isoscel, pătratul ipotenuzei este egală cu dublul pătratului catetei:
BC2=2AB2
TEOREMA CATETEI: Într-un triunghi dreptunghic, pătratul catetei este egal cu produsul dintre
proiecția catetei respective și ipotenuză:
AC2=DC∙BC sau AB2=DB∙BC

24
TEOREMA MEDIANEI: Într-un triunghi dreptunghic, mediana
coresp. ipotenuzei este jumătate din lungimea ipotenuzei
TEOREMA UNGH. DE 30°: Într-un triunghi drept., cateta opusă ungh.
de 30° este jumătate din lungimea ipotenuzei.
Sinusul este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză.
Cosinusul este raportul dinte cateta alăturată și ipotenuză.
Tangenta este raportul dintre cateta opusă și cea alăturată.
Cotangenta este raportul dintre cateta alăturată și cea opusă.
Toate acestea se numesc FUNCȚII TRIGONOMETRICE.
TEOREMĂ: Orice poligon este înscris într-un cerc.
𝑙 2 √3 𝑙 √3 𝑙 √3 𝑙 √3
Aria triunghiului echilateral: ; h=: ; r=: ; a= ; A=aria, h=înălțime, r=rază, a=apotemă
4 2 3 6

𝑙 𝑙 √2
Aria pătratului: 𝑙 2 , a=2; r= 2

3𝑙2 √3 𝑙 √3
Aria hexagonului: ; a=
2 2

ELEMENTE DE GEOMETRIE ÎN SPAȚIU

Două drepte care intersectează într-un puncte se numesc drepte CONCURENTE.
Drepte care nu au niciun punct comun se numesc drepte PARALELE.
Drepte situate în același plan se numesc drepte COPLANARE.
Drepte care nu au niciun punct comun și nu sunt paralele sunt NECOPLANARE.
Prin unghiul a două drepte în spațiu înțelegem orice unghi ascuțit sau drept cu vârful în orice
punct al planului și cu laturile respectiv paralele cu dreptele date
𝑎║𝑑
𝑏║𝑐 }=>∡(a, b)=∡AOB
𝑏 ∩ 𝑐 = {𝑂}
1. 𝑎║𝑏=>∡(a, b)=0°
𝐴𝐵 ⊄ 𝛼
Paralelismul unei drepte față de un plan: 𝐸𝐹 ⊂ 𝛼 }=>AB║α
𝐸𝐹║𝐴𝐵
O dreaptă poate avea două puncte comune cu un plan, dreapta este conținută în plan.
DEMONSTRAȚIA A DOUĂ PLANE PARALELE:

25
𝐴𝐵||𝐷𝐶 ș𝑖 𝐷𝐶 ⊂ (DCC’)
}=>(ABB’)||(DCC’).
𝐵𝐵’||𝐶𝐶’ ș𝑖𝐶𝐶’ ⊂ (DCC’)

Dreapta perpendiculară pe plan este o dreaptă perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan.

O dreaptă perpend. pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe acel plan.

𝑑⊥𝑎
𝑑⊥𝑏
}=>d⊥α
𝑎 ∩ 𝑏 = {𝑂}
𝑎, 𝑏 ⊂ 𝛼
Distanța de la un punct la un plan reprez. lungimea segmentului determinat de acel punct și
piciorul perpendicularei din punct pe planul dat.

Def: Proiectia unui punct pe un dreapta este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe
dreapta. Matematic scriem

Def: Proiectia unui segment pe o dreapta d este multimea formata din proiectiile tuturor
punctelor segmentului pe dreapta d.

Unghiul dintre o dreaptă și un plan este unghiul dintre

acea dreaptă și proiecția ei pe plan.

Dacă dreapta AB este perpendiculară pe plan, atunci

unghiul format de dreapta AB cu planul are măsura de
90°.
Dacă dreapta AB este paralelă cu planul sau inclusă în el,
atunci unghiul are măsura de 0°.
Definitie: Se numeste unghi diedru figura geometrica
formata de doua semiplane marginite de aceeasi dreapta.
Dreapta comuna celor doua semiplane se numeste muchia
diedrului, iar cele doua semiplane se numesc fetele
diedrului.

este unghiul plan al diedrului de muchie d.

26
Defintie: Prin unghiul a doua plane (neparalele) intelegem unghiul format din doua drepte
(continute in cele doua plane) care sunt perpendiculare pe dreapta de intersectie a planelor.
Observatie: Doua plane paralele formeaza intre ele un unghi
cu masura de .

Masura unghiului a doua plane este este cuprinsa

intre si .
Dupa ce am definit notiunea de unghi diedru dar si unghiul a
doua plane, definim si notiunea de plane perpendiculare.
Definitie: Doua plane se numesc perpendiculare daca
formeaza un unghi diedru drept (unghiul plan asociat are
masura de ).
Definim doua teoreme care ne ajuta sa demonstram perpendicularitatea a doua plane.
Teorema: Daca o drepta este peprendiculara pe un plan dat, atunci orice plan ce o contine este
perpendicular pe planul dat.

Teorema: Daca plane sunt perpendiculare, atunci

orice perpendiculara dintr-un plan pe muchia

comuna este perpendiculara si pe celalat plan.

27
 BIBLIOGRAFIE:
 Culegerile semestriale de matematică de clasa a VII-a, editura Paralela
45, 2020-2021
 Culegerile semestriale de matematică de clasa a VI-a, editura ART,
2019-2020
 Culegerile semestriale de matematică de clasa a VIII-a, editura
Paralela 45, 2021-2022
 Site-ul www.matera.ro
 Site-ul www.lectii-virtuale.ro
 Site-ul www.matepedia.ro
 Site-ul www.geogebra.ro

28
 CUPRINS
ALGEBRĂ:
 Factor comun
 Baza 10
 Divizibilitatea numerelor naturale
 C.M.M.M.C și C.M.M.D.C.
 Raționalizarea
 Formule de calcul prescurtat
 Mulțimea numerelor întregi
 Mulțimea numerelor raționale
 Rapoarte și proporții
 Ecuații și sisteme de ecuații. Inecuații
 Calcul algebric
 Funcțiile
 Calcule cu radicali
GEOMETRIE:
 Corpuri geometrice
 Patrulatere convexe
 Cercul
 Asemănarea triunghiurilor
 Unghiuri
 Triunghiul
 Relații metrice în triunghiul dreptunghic
 Elemente de geometrie în spațiu
BIBLIOGRAFIE

29