GEANINA HAVÂRNEANU

Unitatea de învăţare 4.
RELAȚII DE ECHIVALENȚĂ ȘI DE ORDINE; PROPRIETĂȚI

4.1. RELAȚII BINARE DEFINITE ÎNTRE DOUĂ MULȚIMI

Definiția 4.1.1. Fie X și Y două mulțimi nevide. O submulțime a produsului cartezian este prin
definiție o relație binară între elementele mulțimilor X și Y. În plus, dacă , , spunem că ”x
este în relație cu y” și scriem . Mulțimea X se numește domeniul relației (sau mulțime de plecare),
iar Y se numește codomeniul relației (sau mulțime de sosire), elementele mulțimii X se numesc
preimaginile elementelor omoloage din Y, iar elementele mulțimii Y se numesc imaginile elementelor
omoloage din X.

Observația 4.1.1. Dacă | | și | | , atunci numărul total de relații care se pot forma între
elementele mulțimilor X și Y este 2 , întrucât cardinalul mulțimii este mn, iar numărul total de
submulțimi ale sale este 2 (fiind rezultatul sumei … ).

Definiția 4.1.2. Mulțimea R a perechilor ordinate (x,y) care aparțin relației R (așadar
, / , , ) este prin definiție graficul relației R. Graficul unei relații poate fi
reprezentat prin tabel sau rețea.
Fie X și Y două mulțimi finite, cu , ,…, și , ,…, .
Fiecărei relații , îi putem asocia o matrice , unde 1, dacă iRj și
0, în rest.

Exemplul 4.1.1. Fie 0,2,4 , 1,3,5 , unde X este mulțimea de plecare, iar Y este mulțimea
de sosire.
X Y

x0 x1
x2 x3
x4 x5

Deoarece 0,3 , 2,5 , 4,1 , scriem 0R3, 2R5, 4R1, 0 este preimaginea lui 3, 3 este
imaginea lui 0, iar graficul relației date este 0,3 , 2,5 , 4,1 , iar matricea asociată relației
0 1 0
R este 0 0 1 .
1 0 0
În plus, graficul relației poate fi reprezentat prin tabel sau rețea, astfel:
1 3 5
4 R 1 3 5
2 0
0
2
4

Exercițiul 4.1.1. Scrieți matricea asociată relației R și apoi reprezentați prin tabel sau rețea graficul
relației R, unde , / , ˄ 4 , unde , 2˄ 2 ,
/ , 2˄ 2.
Rezolvare:

492
 MATEMATICĂ

Definiția spune că x este în relație cu y, dacă reprezintă coordonatele exprimate în numere întregi ale
unor puncte situate pe circumferința cercului cu centrul în origine și cu raza egală cu 2, puncte care se
găsesc la intersecția cercului cu axele de coordonate, iar 2, 2 . Așadar,
2,0 , 0,2 .

Deoarece 2,0 , 0,2 scriem -2R0, 0R2, iar graficul relației date este
0 1 0 0
0 0 0 0
2,0 , 0,2 , iar matricea asociată relației R este .
0 0 0 1
0 0 0 0
În plus, graficul relației poate fi reprezentat prin tabel sau rețea, astfel:

R -1 0 1 2
-2
-1 1
0 0
1 -1
-2

-1 0 1 2
Exercițiul 4.1.2. Scrieți graficul relației R și apoi reprezentați prin tabel sau rețea graficul obținut, unde
0,2,4,6,8 , 1,3,5,7,9 :
a) , / , ˄ 9 .
b) , / , ˄ 3 .
c) , / , ˄ ˄ 4 .
d) , / , ˄ 5˅ 3 .
e) , / , ˄ max , 3.
f , / , ˄ min , 1 .
Rezolvare:
a) R={(0;9),(2;7),(4;5),(6;3),(8;1)}
b) R={(4;1),(6;1),(6;3),(8;1),(8;3),(8;5)}
c) R={(0;5),(0;7),(0;9),(2;5),(2;7),(2;9),(4;5),(4;7),(4;9),(6;7),(6;9),(8;9)}
d) R={(6;1),(6;3),(6;5),(6;7),(6;9),(8;1),(8;3),(8;5),(8;7),(8;9),(0;1),(2;1),(4;1),(6;1),(8;1),(0;3),
(2;3),(4;3),(6;3),(8;3)}
e) R={(0;1),(2;1)}
f) R={(0;1),(0;3),(0;5),(0;7),(0;9),(2;1)}

Exercițiul 4.1.3. Compuneți trei exemple de relații R pentru care scrieți matricea asociată relației R și
apoi reprezentați prin tabel sau rețea graficul relației R.

493
GEANINA HAVÂRNEANU

4.2. RELAAȚII FUNCȚIONNALE

Definițiaa 4.2.1. O reelație binară este prin deefiniție o relaație funcționaală, dacă înddeplinește
simultan condițiile:
(1) , . î. ;
(2) Dacă , , atuncci .

Observaația 4.2.1. Relația

R R este relație funcțională, daacă orice eleement din ddomeniu, aree o unică
imagine din codomenniu.

Exemplu
ul 4.2.1. Fie relația binarăă al cărui graafic este repreezentat prin tabelul
t alăturrat:
R 1 2 3 4
-1
0
1

Relația dată
d este reelație funcționnală, deoareece orice eleement din doomeniu, are o unică imaagine din
codomenniu.

Contraeexemplul 4.22.1. Fie relațiaa binară al căărui grafic esste reprezentaat prin tabeluul următor:
R -1 0 1 2
1
2
3
4

Relația dată
d nu este relație funcțională, deoarrece există elementul 1 din domeniu, care are douuă imagini
în codommeniu și elem
mentul 2 din domeniu,
d carre nu are nicio imagine în codomeniu.

Exercițiuul 4.2.1. Stabbiliți care dintre relațiile dee la exercițiuul 4.1.2. sunt relații funcțioonale.
Rezolvarre:
Doar relaația de la punnctul a) este relație funcțională.

Exercițiu ul 4.2.2. Fiee relația binară , / , ˄ 2 3 5 . Demonstrații că este

relație fuuncțională.
Rezolvarre:
Verificăm m succesiv cele
c două coondiții. Obserrvăm că , , . î. 2 3 5
. deeci prima coondiție este îndeplinită.
î Î plus, dacăă
În , , așadar 2 3 =55 și 2
3 =5 / , prin adunare
a obțținem 3 3 0 , deci și a doua conddiție este
îndeplinită. Prin urmaare R este relație funcționnală.

Exercițiu
ul 4.2.3. Com
mpuneți trei exemple
e de relații
r care săă fie relații funncționale pe mulțimile aleese.

494
 MATEMATICĂ

4.3. RELAȚII BINARE PE O MULȚIME

Definiția 4.3.1. Fie X o mulțime nevidă. O submulțime a produsului cartezian ( ) este

prin definiție o relație binară pe mulțimea X.

Proprietățile (relației binare pe o mulțime)

4.3.1. Reflexivitatea Relația R este reflexivă pe X, dacă îndeplinește condiția:
dacă , , .
4.3.2. Simetria Relația R este simetrică pe X, dacă îndeplinește condiția:
dacă , ˄ , , atunci și , .
4.3.3. Antisimetria Relația R este antisimetrică pe X, dacă îndeplinește condiția:
dacă , ˄ , ˄ , , atunci .

Observația 4.3.1. O relație binară pe o mulțime nu poate fi simultan și simetrică și antisimetrică, dar
poate să nu fie nici simetrică, nici antisimetrică.

4.3.4. Tranzitivitatea Relația R este tranzitivă pe X, dacă îndeplinește condiția:

dacă , , ˄ , ˄ , , atunci și , .

Exemplul 4.3.1. Fie mulțimea , , și relația , , , , , , , , , .

Stabiliți care sunt proprietățile relației R.
Reflexivitate + Simetrie + Antisimetrie - Tranzitivitate -
Relația R este reflexivă, Relația R este simetrică, Relația nu este Nu se pune
deoarece deoarece dacă , antisimetrică, problema.
, , , , , atunci , . deoarece este
.(A) (A) simetrică.

Exercițiul 4.3.1. Fie mulțimea , , , se dau relațiile

, , , , , , , ,
, , , , , , ,
, , , , , , , . , , , , , .
Stabiliți care sunt proprietățile fiecărei relații Ri, i=1,3.

Definiția 4.3.2. O relație binară reflexivă și tranzitivă este prin definiție relație de preordine pe X, iar
mulțimea X împreună cu relația de preordine dată se numește mulțime preordonată.

Exemplul 4.3.2. Relaţia de divizibilitate în este o relaţie de preordine pe .

Definiția 4.3.3. O relație binară reflexivă, simetrică și tranzitivă este prin definiție relație de ordine, iar
mulțimea X împreună cu relația de ordine dată se numește mulțime ordonată.

Definiția 4.3.4. O mulțime pentru care orice două elemente sunt în relație se numește mulțime total
ordonată.

Exemplul 4.3.3. Relația ”≤” este o relație de ordine pe mulțimea numerelor reale, iar mulțimea
numerelor reale împreună cu relația de ordine dată se numește mulțime total ordonată.

Definiția 4.3.4. O relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă este prin definiție o relație de
echivalență,

495
GEANINA HAVÂRNEANU

Exemplul 4.3.4. Relația ”=” este o relație de echivalență pe mulțimea numerelor reale.

Exercițiul 4.3.2. Stabiliți ce proprietăți are relația binară următoare și, dacă este cazul precizați ce tip de
relație particulară este:
, / , ˄ . î. ·
Rezolvare:
Reflexivitate + Simetrie - Antisimetrie + Tranzitivitate - Tip de
relație
Relația R este Relația R nu este Relația este Relația R este Relație de
reflexivă, simetrică, antisimetrică, deoarece tranzitivă, deoarece ordine
deoarece deoarece, folosind dacă dacă
metoda . î. · . î. ·
1 , contraexemplului, și dacă yRx și dacă yRz
. î. · 1 putem considera . î. · . Prin . î. ·
(A) numerele 2 și 1, înmulțire membru cu . Prin
pentru care membru, după înmulțire membru cu
observăm că simplificări, obținem membru, după
2,1 , dar 1 , unde simplificări,
(1,2) . și sunt numere obținem ·
naturale, deci , unde
1 x=y (A) xRz (A)
Exercițiul 4.3.3. Stabiliți ce proprietăți au relațiile binare următoare și, acolo unde este cazul precizați
ce tip de relație particulară sunt:
, / , , ,
, / , , ,
, / , ˄ . î. · ,
, / , ˄ . î. 5 .

Definiția 4.3.5. Fie x un element din mulțimea X. Mulțimea tuturor elementelor care sunt în relație cu x
este prin definiție clasa de echivalență a lui x ( / .î ). În plus, orice element din
clasa se numește reprezentant al clasei.

Exemplul 4.3.7. Fie numărul natural 3 și relația de echivalență R definită prin:

, / , ˄ ș dau același rest la împărțirea prin 7 .
Clasa de echivalență a numărului 3 este / , 7 3 = 3,10,17,24,31, … . .

Observația 4.3.2. Pentru orice element x din mulțimea X, clasa al cărui reprezentant este o mulțime
nevidă, deoarece îl conține măcar pe x .

Observația 4.3.3. Pentru orice element x din mulțimea X, clasa al cărui reprezentant este o submulțime
a mulțimii date, deoarece nu poate conține decât elemente din X .

Definiția 4.3.7. O familie , de submulțimi nevide ale mulțimii X, disjuncte două câte două și a
căror reuniune este mulțimea însăși este prin definiție o partiție a mulțimii X:
1) A i ≠ ,  i
2) A i  A j = ,  i, j; i≠j
3) A = A
i
i

496
 MATEMATICĂ
A

Exemplu ul 4.3.7. Fie X={1,2,3,4,55,6} și submuulțimile X1={1} X2={3;4;6} X3={2;5}. Elee formează o partiție a
mulțimii date X, deooarece sunt mulțimi nevvide, disjunccte două câtte două (au intersecția egală cu
mulțimeaa vidă) și reuniunea lor esste întreaga mulțime
m datăă.

Exercițiu ul 4.3.4.
Fie relațiia , / , ˄ ș daau același rest r la împăărțirea prin n3 .
Demonstrați că este relație de echivalență și stabiliți
s ce claase de echivaalență determ mină.
Rezolvarre:
Condiția ca două num mere să fie în d același rest la împărțirea prin
î relație estee ca ele să dea n 3, ceea
ce este echivalent cu c a spune că c modulul diferenței
d celor două num mere este un multiplu de 3, deci
. î.î 3 .
Reflexivitate + Simetrie + Antisimetrie - Tranzitivitate - Tip dee
relație
Relația R este Relația R esste simetrică, Relația nu Relațția R este tranzitivă, Relație dee
reflexivă, deoarece dacă
d este deoaarece daacă echivalentăă
deoarecee . î. antisimetrrică, . î.
0, 3 / deoarece este 3 și ș
. î. 3· 3 , unnde k simetrică.. . î. 3 . Prin
(A) . (A) adunnarea mem mbru cu
memmbru a celor ddouă relații
obținnem că
3 , unde
xxRz (A)
Mulțimeaa numerelor naturale este împărțită în patru clase c de echhivalență , , , , deoarece
resturile posibile la îmmpărțirea prinn 4 sunt 0, 1,, 2, 3. Acestee clase de ecchivalență sunt
0
0,4,8,12, … , 1,5
5,9,13, … , 2,6,1
10,14, … , 3,7,11,15, … .
Ele formează o partițție a mulțimiii , deoarecce sunt nevidde, disjuncte două câte două, iar reunniunea lor
este întreeaga mulțimee .

Exercițiuul 4.3.5. Stabiliți ce proprrietăți au relaațiile binare următoare,

u prrecizați ce tipp de relație particulară
sunt și coonstruiți, acoolo unde estee cazul, mulțimea claselorr de echivalență:
, / , , ,
, / , , ,
, / , ˄ . î. 2 ,
, / , ˄ . î. 7 .

bleme propu
4.4. Prob use

1. Repreezentați relațiile binare: A  1, 3, 4, 6 , B  1, 2,

2 3, 5
a) R 1  ( x , y ) / x  A, y  B  ( x  y  6)
b) R 2  ( x , y ) / x  A, y  B  ( x  4  y )
c) R 3  ( x , y ) / x  A, y  B  (min( x , y )  4)
d) R 4  ( x , y ) / x  A, y  B  (max( x , y )  3)
2. Stabiliiți proprietățille și precizați de ce tip suunt relațiile binare următoaare, acolo unnde este cazuul:

497
GEANINA HAVÂRNEANU

a) R 1  ( x , y ) / x , y   ( x  y )
b) R 2  ( x, y ) / x, y  *
 (x  y  *
)
c) R 3  ( x, y ) / x, y   x  y  
d) R 4  ( x , y ) / x , y    k  a.i. x  y  7 k 
x  y   x  y  k1 
y  z   y  z  k2 
x  z  k1  k2

498