GEANINA HAVÂRNEANU

Unitatea de învăţare 10.

Relaţia de divizibilitate pe N; definiţii; proprietăţi

10.1. RELAȚIA DE DIVIZIBILITATE PE

Definiția 10.1.1.
Spunem că un număr natural a se divide cu un număr natural b, dacă există un număr natural c care
înmulţit cu b dă a (Fie a, b  N; a  b , a, bN c  N a.î. a = b  c sau b/a   c  N a. î. b  c
= a). Se notează b/a, sau a b. Citim: “b divide a” sau “a se divide cu b” sau “a este divizibil cu b” sau
“b este un divizor al lui a” sau “a este un multiplu al lui b”.
Notăm cu Da mulţimea divizorilor lui a și cu Ma mulţimea multiplilor lui a, a  0.
Da = {d  N | a d}; Ma = {m  N/m a}. Dacă a  N, a  0, atunci Ma = {0, a, 2a, 3a, .... na,…} este o
mulțime infinită.

Definiția 10.1.2.
Numărul prim este numărul care are exact 2 divizori (p prim  Dp = {1, p}). Numerele care au mai mult
de doi divizori se numesc numere compuse.

Definiția 10.1.3.
Numărul 1 şi numărul însuşi se numesc divizori improprii ai numărului respectiv. Ceilalți divizori se
numesc divizori proprii ai numărului.

Observația 10.1.1. Numerele 0 şi 1 nu sunt numere prime; 0 are o infinitate de divizori, iar 1 are un
singur divizor. Un număr este prim dacă are numai divizori improprii (o altă definiţie).

Observația 10.1.2. Singurul număr prim par este 2.

Observația 10.1.3. Pentru a verifica dacă un număr n este prim împărțim succesiv la numere prime.
Dacă n este unul din numerele prime, sau se împarte exact la unul din ele, atunci n nu este număr prim.
Dacă împărțirea nu este exactă, continuăm procedeul până când obținem un cât mai mic decât
împărțitorul. În acest moment ne oprim și tragem concluzia că n este număr prim. Aceasta deoarece
dacă numărul ar avea un divizor propriu, el ar fi fie împărțitorul, fie câtul unei astfel de împărțiri.
Observăm că dacă împărțitorul crește, atunci câtul scade, deci dacă nu am găsit un divizor până în
acest moment, altul nu mai există.

Observația 10.1.4. Da este o mulţime finită pentru că orice divizor al lui a este mai mic sau egal cu a;
când a = 0, D0 este chiar N (0 se divide cu orice număr nenul).

Observația 10.1.5. Ma este o mulţime infinită numărabilă (poate fi pusă în corespondență biunivocă cu
N); când a = 0, Ma este 0 (doar 0 este multiplul lui 0).

Definiția 10.1.4. Fie mulțimea Da  Db care este mulțimea divizorilor comuni ai numerelor a și b.
Această mulțime este finită (Da și Db sunt finite) și are un cel mai mare element numit cel mai mare
divizor comun al numerelor a și b și notat c.m.m.d.c.

Definiția 10.1.5. Numerele care au c.m.m.d.c. egal cu 1 se numesc relativ prime sau prime între ele.
(de exemplu: 4 și 9; 8 și 15)

540
 MATEMATICĂ

Proprietatea 10.1.1. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al numerelor a și b este produsul
factorilor comuni la exponentul cel mai mic și se notează (a,b).

Proprietatea 10.1.2. Dacă (a, b) = d, atunci orice număr care divide şi pe a şi pe b este cel mult egal cu
d (dacă (a, b) = d, c  N a. î. c/a și c/b  c  d).

Definiția 10.1.6. Fie mulțimea Ma  Mb care este mulțimea multiplilor comuni ai numerelor a și b.
Această mulțime este infinită și are un cel mai mic element numit cel mai mic multiplu comun al
numerelor a și b.

Proprietatea 10.1.3. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) este produsul tuturor factorilor la
exponentul cel mai mare și se notează [a,b].

Exemplul 10.1.1.
144 = 24  32
56 = 23  7
c.m.m.d.c. (144, 56) = 23
c.m.m.m.c. [144, 56] = 24  7  32

Proprietatea 10.1.4. Dacă [a,b] = m , atunci orice multiplu care este multiplu și pentru a și pentru b,
este cel puțin egal cu m (dacă [a,b] = m, k  N a. î. a/k și b/k  k  m).

Teorema 10.1.1. Divizibilitatea numerelor naturale este o relaţie de ordine pe N.

1. Divizibilitatea numerelor naturale este o relaţie reflexivă: a/a,  a N (a  0)
Demonstrație:  a N,  1 N a. î. 1 · a = a
2. Divizibilitatea numerelor naturale este o relaţie antisimetrică: a, b  N a. î. a/b şi b/a  a = b
Demonstrație: a/b  c1  N a. î. a  c1 = b (1) ; b/a  c2  N a î. b  c2 = a (2). Din
(1),(2) a  c1  c2 = a  c1  c2 =1; c1, c2  N c1 = c2 = 1  a = b
3. Divizibilitatea numerelor naturale este o relaţie tranzitivă:  a, b, c  N a. î. a/b şi b/c  a/c.
Demonstrație: a/b  c1  N a. î. a  c1 = b (1) ; b/c  c2  N a î. b  c2 = c (2). Din (1),(2)
a  c1  c2 = c  c1  c2=c3  N a.î. a  c3 = c  a/c.
Observația 10.1.6. Relaţia de divizibilitate nu este o relaţie de ordine totală pe N, deoarece nu toate
numerele naturale sunt divizibile două câte două.
4. 1/a,  a  N ( a  N a. î., a  1=a)
5. a/0,  a  N ( 0 a. î., a  0 = 0)

Teorema 10.1.2. Orice număr compus are cel mai mic divizor propriu un număr prim.
Demonstrație: Presupunem prin reducere la absurd că cel mai mic divizor propriu nu este un număr
prim, atunci în mod necesar acesta este (1) fie 1 fie un număr compus. În primul caz se contrazice
ipoteza că divizorul este propriu, în al doilea caz, se deduce faptul că divizorul propriu fiind compus, are
la rândul său un divizor propriu care îndeplinește condiția (1). Continuând procedeul se obține că cel
mai mic divizor propriu este 1. Contradicție, așadar presupunerea este falsă și deci orice număr compus
are cel mai mic divizor propriu un număr prim.

Teorema 10.1.3. Oricare ar fi un număr prim, există un număr prim mai mare ca el. (Şirul numerelor
prime este infinit.)  p  N, p număr prim,  P  N, P număr prim, a. î. P > p.
Demonstrație: Fie P = 1  2  3 ·.... · p + 1  P – 1·2  3  ....  p = 1 (1)
Dacă P este prim, atunci P este un număr prim mai mare decât p. Dacă P nu este prim, fie d un
divizor al lui P. Presupunem prin reducere la absurd că d˂p d/P și d/1·2  3  ....  p d divide și

541
GEANINA HAVÂRNEANU

diferența lor d / P – 1·2  3  ....  p, dar din (1) d/1 și d d=1. Adică P este număr prim,
contradicție cu ipoteza, de unde concluzia.

Proprietatea 10.1.5. Dacă un număr se divide cu două numere prime între ele, atunci se divide și cu
produsul lor ( x  m și x  n și ( m, n ) = 1  x  mn ).

Proprietatea 10.1.6. Dacă cel mai mare divizor comun a două numere a și b este d, atunci există două
numere naturale a' și b', prime între ele astfel încât a este produsul dintre a' și d, iar b este produsul
dintre b' și d (dacă (a, b) = d  (a, b) = 1 a.i. a = da, b = db ).

Proprietatea 10.1.7. Dacă cel mai mare divizor comun a două numere a și b este d și cel mai mic
multiplu comun al lui a și b este m, atunci produsul numerelor a și b este egal cu produsul numerelor d
și m (dacă (a, b) = d și [a, b] = m  a  b = d  m ).

Proprietatea 10.1.8. Dacă un număr natural a se divide cu un număr natural b, atunci a se divide cu toţi
divizorii lui b.

Proprietatea 10.1.9. Dacă un număr divide un alt număr atunci el divide orice produs care-l conţine pe
acesta ca factor (k/a  k/a  b,  b )

Proprietatea 10.1.10. Dacă un număr divide alte două numere, atunci el divide și suma și diferența
numerelor (m/a şi m/b  m/a  b, unde a  b).
Demonstrație:
m/a  a = m  c1  a  b = m  (c1  c2), (c1  c2)  m/a  b
m/b  b = m  c2

Proprietatea 10.1.11. Dacă fiecare termen al unei sume (sau diferenţe) se divide cu un număr, atunci şi
suma (sau diferenţa) se divide cu acel număr.

Proprietatea 10.1.12. Dacă unul din termenii unei sume/diferențe se divide cu un număr iar celălalt nu
se divide, atunci nici suma/diferenţa nu se divide cu acel număr.
/ ş  

Proprietatea 10.1.13. Dacă cel mai mare divizor comun al numerelor date este d, atunci cel mai mare
divizor comun al numerelor obținute din cele date prin înmulțire cu un factor este d înmulțit cu acel factor
(dacă (a,b) = d  (k·a, k·b) = k·d).

Proprietatea 10.1.14. Orice divizor comun al lui a şi b divide pe c.m.m.d.c. ( a, b). (dacă (a,b) = d și
d'/a; d'/b  d'/d).
Demonstrație: Fie c.m.m.d.c.=d și d'/a; d'/b fie a'=a:d' și b'=b:d', care au
c.m.m.d.c.=d'' (a',b')=d'' (a'·d',b'· d )=d'· d (a,b)=d= d'· d d'/d.

Proprietatea 10.1.15. Dacă un număr divide un produs de 2 factori şi este relativ prim cu unul din
factori, atunci el divide celălalt factor.

Proprietatea 10.1.16. Dacă b divide produsul dintre a și un factor, iar a și b sunt prime între ele, atunci
b divide factorul (dacă b/ak și (b, a) = 1  b/k).
Demonstraţie: dacă (b, a) = 1  (ka, kb) = k; Dar b/ak (din ipoteză) și b/bk, deci b/k.

542
 MATEMATICĂ

Teorema 10.1.4. Produsul dintre c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. a două numere este egal cu produsul
numerelor.

Teorema 10.1.5.(Teorema fundamentală a aritmeticii) Orice număr natural mai mare ca 1, fie este prim,
fie este un produs de numere prime şi acest produs este unic până la ordinea factorilor.
Dacă n  2 atunci n = p11 p22 ......... pkk; unde k  N, k 1, 1, ..., k  N, 1, ..., k 1, p1, ...,
pk, numere prime.
Scrierea n = p11 p22 ......... pkk se numește descompunerea în factori primi a lui n.

Teorema 10.1.6. Dacă n  2 și n = p11 p22 ......... pkk; unde k  N, k 1, 1, ..., k  N, 1, ..., k
1, p1, ..., pk, numere prime, atunci numărul divizorilor lui n, card Dn = (1 + 1)·( 2 + 1)· ....( k + 1).

10.2. Criterii de divizibilitate

Criteriile de divizibilitate reprezintă condiţii suficiente care ne permit să verificăm dacă un număr se
divide cu un anumit număr fără a face împărţirea.

10.2.1. Criteriile de divizibilitate cu 10, 5, 2

▪ Un număr se divide cu 10 dacă ultima sa cifră este zero.
▪ Un număr este divizibil cu 5 dacă când ultima sa cifră este 0 sau 5.
▪ Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima sa cifră este un număr par.
Demonstrație: Fie numărul abcd  1000 a  100 b  10 c  d 10(100 a  10b  c )  d .
Observăm că 10/10(100a + 10b + c), deci și 5 și 2 divid acest număr.
Deci:
10 / abcd  d  0
5 / abcd  d  0,5
2 / abcd  d  0,2,4,6,8

10.2.2. Criteriile de divizibilitate cu 100, 4, 25

Un număr se divide cu 100 dacă ultimele sale două cifre sunt zero.
Un număr se divide cu 4 dacă numărul format de ultimele două cifre ale sale este divizibil cu 4, sau
când ele sunt egale cu 0.
Un număr se divide cu 25 dacă numărul format de ultimele două cifre ale sale este divizibil cu 25, sau
când ele sunt egale cu 0.
Demonstrație: Fie numărul abcd  1000 a  100 b 10 c  d 100(10a  b)  10c  d .
Observăm că 100/100(10a + b), deci și 4 și 25 divid acest număr.
Deci:
100 / abcd  100 / 10c  d  c  d  0
25 / abcd  cd  25,50,75sau c  d  0
4 / abcd  4 / cd sau c  d  0

10.2.3. Criteriile de divizibilitate cu 9 și cu 3 Un număr este divizibil cu 9, sau cu 3, atunci când suma
cifrelor acelui număr se divide cu 9, respectiv cu 3.
Demonstrație:
abcd  1000 a 100 b 10 c  d  (999 a  99b  9c )  ( a  b  c  d )

543
GEANINA HAVÂRNEANU

Observăm că 9/999a + 99b +9c, deci și 3 divide acest număr.

Deci:
9 / abcd  9 /(a  b  c  d )
3 / abcd  3 /(a  b  c  d )

Observația 10.2.1. Dacă un număr se divide cu 9, atunci el se divide şi cu 3, dar nu și reciproc.

10.2.4. Criteriul de divizibilitate cu 11: Un număr se divide cu 11 dacă suma alternantă a cifrelor sale
este un număr divizibil cu 11.
Demonstrație:
11/ 11/ b c d.
990 10 99 10 11 11
a b c d

10.2.5. Criteriul de divizibilitate cu 8: 8 / abcd  8 /( 4b  2c  d )

Demonstrație: =1000a+96b+4+8c+2c+d=M8+(4b+2c+d)

10.2.6. Criteriul general de divizibilitate

Fie numărul abcd  1000 a 100 b 10 c  d 100(10a  b)  10c  d .
Conform teoremei împărțirii cu rest, putem scrie:
1000 a = Mk + r1, r1 < k;
100 b = Mk + r2, r2 < k;
10 a = Mk + r3, r3 < k;
d = Mk + r4, r4 < k;
= Mk + (r1 + r2 + r3 + r4)
Deci k/ abcd  1000 a 100 b 10 c  d dacă k/(r1 + r2 + r3 + r4).
În general, un număr natural oarecare A se poate scrie:
A= … = an10n + an-110n-1 + …+ a110 + a0 = Mk + (r 0 + r1 + r2 + r3 + … + rn)
Deci k/A  k/(r 0 + r1 + r2 + r3 + … + rn) unde r 0 , r1 , r2 , …, rn sunt resturile împărțirii fiecărui termen, din
descompunerea în scrierea sistematică, la k.

10.2.7. Algoritmul lui Euclid pentru aflarea celui mai mare divizor comun a două numere naturale
Fie două numere naturale nenule a şi b. Dacă a = b, atunci (a, b) = a = b.
Presupunem că a ≥ b și notăm cu d = (a, b). Conform teoremei împărțirii cu rest putem scrie:
b = r1  c2 + r2, r2 < r1
r1 = r2  c3 + r3, r3 <r2
……………………..
Observăm că șirul resturilor este descrescător. Continuăm împărțirile până când obținem restul zero.
rk-2 = rk-1  ck+ rk, rk <rk-1
rk-1 = rk · ck+1 + rk+1 și rk+1= 0.
Observăm că dacă d = (a, b)  d/a și d/b  d/r1; daci d = (b, r1); dacă d/b și d/r1, atunci d/r2; dacă d/r1
și d/r2, atunci d/r3; … Dacă d/rk-2 și d/rk-1, atunci d/rk  d =(rk-1, rk)  d = rk.
Deci pentru a afla cel mai mare divizor comun a două numere, se împarte numărul mai mare la al
doilea şi se obţine un rest r1; al doilea număr se împarte la r1 şi se obţine un rest r2; continuăm până
obținem restul zero; ultimul rest diferit de zero este c.m.m.d.c. al celor două numere.

544
 MATEMATICĂ
A

110.3. Probleeme rezolvatte

Problemma 10.3.1. p - prim; p - impar; p  i = 1390
p, i = ?
p prrim, p imparr = nr. par  p prim parr  p = 2  i = 695 .
Problemma 10.3.2. p1 , p2 prime; p1  p2 = 999
9 ; p1 , p2 = ?
prim 1  prim 2 = im
mpar  prim 1 =par  p1 = 2  p2 = 997 .
Problemma 10.3.3. Nuumerele 79aa și 36 nu au divizori com muni  (799a;36) = 1  79a  2 și 79a  3 .
D 36 = {1;2;3;4;9
9;12;18;36}} deoarece tooți divizorii suunt multipli de 2 sau 3.
79a  nu divide 2  a {1,,3,5,7,9}
a = 1  791  nu
n divide 3 (AA)
a = 3  793  nu
n divide 3 (AA)
a = 5  795  nu
n divide 3 (FF)
Problemma 10.3.4.
18 / x35 y  2 / x35 y;9 / x35
3 y  y  {0,
{ 2, 4, 6,8}
x  8  y  D9
y = 0  x {1}} ;
y = 2 x =8;
y = 4  x = 6;
y = 6  x = 4;
y =8 x = 2.
S = {(1,0);(8,
{ 2));(6, 4);(4,66);(2,8)} .
Problemma 10.3.5. Săă se afle num merele naturrale mai micii decât 500, de trei cifre care, împărțțite la 24,
36, 48 daau restul 17.
abc < 500
abc = 24c1  17  abc  177  M 24
abc = 36c2  17  abc  177  M 36 abcc = 48c3  17
7  abc 177  M 48  abc
a 17  M[24,36,48]
24 = 3  23 ;36 = 22  32 ; 48 = 3  24  [244,36, 48] = 24  32 = 144  abc  177 = 144K .
K = 1  abc = 144 1  17 = 161 < 500 (A A)
K = 2  abc = 144  2  17 = 288  17 = 305 < 500 (A)
K = 3  abc = 144 1  3  17 = 432  17 = 449 < 500 (A)
Problemma 10.3.6. Săă se afle cell mai mare număr
n naturaal de 3 cifre cu proprietattea că numeerele 113,
221, 3299 împărțite la el dau restul 5.
113 = abc  c1  5  108 = abc a  c1
221 = abc  c2  5  216 = aabc  c2
329 = abc  c3  5  324 = abc
a  c3
 abc  D(108,2166,324)
108 = 22  33 ;2166 = 23  33 ;3224 = 22  34  c.m.m.d.cc 22  33 = 1008 
abc  D108 = {1; 2;3; 4;6;9;12;18; 27;366;54;108}  abc = 1088

545
GEANINA HAVÂRNEANU

Problema 10.3.7. Demonstrați că numerele 2n  3 și 3n  4 sunt prime între ele, n  N .

d / 2n  3  d / 6 n  9
d / 3n  4  d / 6n  8
d /1  d = 1  (2n  3,3n  4) = 1

10.4. MULȚIMEA NUMERELOR ÎNTREGI

Notăm mulțimea numerelor întregi cu = {…,-n, …, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, …, n, … }

D C B O 1 A

-3 -2 -1 0 1 2

Observația 10.4.1. Numerele naturale se mai numesc și numere întregi nenegative.

10.4.1.Modulul sau valoarea absolută a unui număr întreg, numărul natural

10.4.1.1. Explicitarea modulului
x, dacă x > 0
|x| = 0, dacă x = 0
-x, dacă x <0.
|x| se numește modulul lui x (sau valoarea absolută a lui x); |x|  0,  x 

10.4.1.2. Proprietăţi ale modulului

1) |x|  0,  x 
2) |x| = |-x|,  x 
3) |xy| = |x|  |y|,  x, y 
4) |x + y|  |x| + |y|,  x, y  (inegalitatea triunghiului)

10.4.2. Compararea numerelor întregi

Dacă a, b  0, atunci ordinea este cea de pe : a  b  c  a. î. b + c = a
Dacă a  0 și b < 0, atunci a  b
Dacă a, b < 0, atunci a ≤ b  |a|  |b|
Deci, în general, dintre două numere întregi este mai mare cel care are modulul mai mare.

10.4.3.Operaţii în
10.4.3.1. Adunarea numerelor întregi
1) Când numerele au acelaşi semn, se adună modulii şi se dă semnul comun;
a, b  0  a + b  0 (este adunarea din )
a, b < 0  a + b = - (|a| + |b|) < 0 (|a| + |b| este tot adunarea din )
2) Când un număr este pozitiv şi unul negativ, se scade din modulul mai mare modulul mai mic, iar
rezultatul va avea semnul numărului cu modulul mai mare.
Fie a >0; b<0.
a) |a|  |b|  a + b = |a| - |b|
b) |a| < |b|  a + b = - (|b| - |a|)

Proprietăţile adunării în
Comutativitate: a + b = b + a,  a 

546
 MATEMATICĂ
A

Asociativvitate: (a + b)) + c = a + (bb + c),  a, b, c 

0 este element neutru la adunare: a + 0 = 0 + a = a,  a 
Orice eleement este simetrizabil înn raport cu addunarea (oricce număr aree un opus):
 a  Z,
Z (-a)  Z, a. î. a + (-a) = (-a) + a = 0

Observaația scădereaa practic nu există

e în : a – b = a + (-b)

10.4.3.2.. Înmulţirea în
Înmulțireea se face caa și în , ținând cont de: regula
r semn nelor la înmu ulţire:
 produusul a două numere
n pozitive, este pozzitiv;
 produusul a două numere
n unul pozitiv și altuul negativ, esste negativ;
 produusul a două numere
n negaative, este pozitiv;
Proprietăăţile înmulţiriii în
Comutattivitate: a · b = b · a,  a, b 
Asociativvitate: (a · b) · c = a · (b · c),  a, b, c 
1 este element neutru: a ·1 = 1 ·aa,  a 
Distributivitate faţă dee adunare saau scădere: a  (b c) = a · b a · c,,  a, b, c 

10.4.4. Teorema
T împ
părţirii cu reest în
 a, b  Z, b ≠ 0, q,
q r  Z a. î.î a = b  q + r şi 0  r < |b|.

10.5. Probleeme propusee

1. Arătaţii că oricare două
d numere naturale connsecutive sunnt prime întree ele.
2. Găsiţi cifra a astfel încât perechhile de numere să fie prim me între ele:
43 şi 2; 18 şi 3; 5 2 şi 5; 425 şi 5; 79 7 şi 36; 8 4 şi 18.
3. Aflaţi x şi y astfel încât:
î a) 6 | 2 3 ; b) 155 | 45 ; c) 45 | 70 2 ; d) 30 | 2 3 ; e) 36 | 4 91 ;
f) 18 | 35
4. Determ minaţi x şi y astfel
a încât:
a) 9 | 2 7 b) 3 | 2 74 c) 5 | 3 4 d) 3 | 3 4
e) 6 | 9 f) 2 | 3 g) 10 | 9 4 h) 3 | 4 02
5. Demonnstraţi că ( 2nn + 3 ; 3n + 4 ) = 1, oricarre ar fi n num măr natural.
6. Demonnstraţi că daccă suma a doouă numere este număr prim p rezultă că c numerele sunt prime înntre ele.
7. Aflaţi a,
a b, c astfel încât
î ab · bc · ca = 10 368.
8. Găsiţi x astfel încâtt 32 şi 12 să s fie relativ prime.
p
9. Determ minaţi x astfeel încât 1 4 şi ş 4 1 să aibbă cel puţin un u divizor com mun diferit dee 1.
10. Deteerminaţi astfel încât 15 | şi a + b = 122.
11. Deteerminaţi numerele , astfel încât 7 | .
12. Deteerminaţi numerele a
astfel încât 4 | , a<bb şi a, b, c, d, consecutivee.
13. Aflaţţi a, b, c astfeel încât , , sunt numere n primee şi + + = 2.
14. Găsiţi numerele primep şttiind că a · b · c = 8.
15. Aflaţţi numerele care împpărţite pe rânnd la 24, 36, 48 4 dau restul 17.
16. Aflațți (prin două metode)
m c.m.m.d.c. şi c.m m.m.m.c. al numerelor
n 168 şi 540.
17. Aflațți numerele de d forma 43 divizibile cuu: a) 2; b) 6; c) 18.
18. Deteerminați numerele de form ma divvizibile cu 15.
19. Deterrminați numeerele de patruu cifre care împărţite
î la 34
3 să dea câtul c 10 şi restul 12, ştiindd că 34
se divvide cu 6.
20. Dem monstraţi că:

547
GEANINA HAVÂRNEANU

a.suma a oricare două numere naturale consecutive este impară.

b.suma oricăror trei numere naturale consecutive este divizibilă cu 3.
c.produsul a oricăror două numere naturale consecutive este par.
d.produsul a oricăror trei numere naturale consecutive este divizibil cu 6.
21. Să se arate că 5n + 3 și 3n + 2 sunt prime între ele.
Fie d un divizor al lor:
 d / 5n  3 ( 3)

d / 3n  2 |  (5)
d / 15n  9
d / 15n  10
d / 1; d   d  1
 numerele sunt prime între ele.
22. 7a9b  36
7a9b = ?
7a9b  36
 7a9b  4 si 7a9b  9
(4,9)  1
 9b 92,96  b 2,6 dar 7a9b  9 
b  2  7  a  9  2  M 9  a  0, 9
b  6  7  a  9  6  M 9  a  5
 7a9b 7090;7596;7992 .

548