You are on page 1of 137
ipo aa TEMES DI DIN a a LOCUIREA iN OLANDA ANSAMBLURI DE LOCUNTE UNIFAMILIALE iN — oh a, ey Florentina Bakx Badea LOCUIREA IN OLANDA ANSAMBLURI DE LOCUINTE UNIFAMILIALE iN BREDA ¥ U.T. PRES CLUJ-NAPOCA, 2005 PREFATA Lucrarea prezenté este un studi exhaustiv asupra orasului Breda - chiar dac8 autoarea, din modestie, refuzd 8-1 numeascd astfel. El vizeaz8 aproape toate aspectele urbanistice, functionale, sociale, estetice. Istoricul si evolutia orasului, etapele de dezvoltare ale acestuia sunt discutate in paralel cu etapcle dezvoltiil europene. __ Autoarea face o distinctie pertinent’ intre influentele si trendurile europene si tradijlla toculul, ‘accentund asupra acestora din urm8. Astfel, aspectul practic si cultul naturil ce fac parte din spiritul olandez au prevalat mereu asupra acestor influente - fécdnd dovada unel intelegeri inteligente a aplic&riitraditiei in conditile une tehnologii avansate. © alté traséturé important a spirituaitatii locale este prevalenta covéirsitoare a locuiri individuale asupra celel colective pe parcursul celor 100 de ani a evolutiei orasului si, mai ales, respectul proprietitit private, in conditile unel convietuiri colective disciplinate si profund urbane sub aspectul eficientei de folosire a spatiului public, a retelelor ediltare si a dotarilor. O rij permanent’ fat de viata unifamilialS privat’ ce sse doreste un cémin ideal familial, protector si confortabil, este preocuparea major’ a arhitectilor proiectanti 31 edillor orasului, in toate fazele istorice. In toate etapele istorice $i in toate fazele dezvoltarii urbane s-a urmérit ca, pe lang acest aspect s8 se asigure identitatea de grup (formals si informal) a spatjulul unit&tii ce compune vecinatatea, astfel incat 88 i se asigure recognoscibiltatea, insusitea constient’ a individulul ca apartenent& si atasarea afectiva a individului de grupul identitar reprezentat de aceast’ unitate spatial urban’. La aceast preocupare pentru Identitatea urbana locala a contribuit, desigur, si seculara si magnifica tupt& a olandezului cu o naturé Potrivnicd, Aceastd lupta presupune idei indrznete, dezbStute si asumate colectiv, discipliné si unitate de ‘fort, harnicie si déruire, chiar sacrificit in favoarea colectvittil. Numal asa se explicd reusita de a construi o {ard intreaga pe un pimant smuls apelor 51 deseori artificial creat, situat in cea mai mare parte sub nivelul mri. fn cluda adversitatii pe care apa ar putea-o prezenta sub aspectul obiectivului de infrant intr-o lupt’ i, acest element natural devine cel mai prezent analgezic si calmant in viata de zi cu zi a olandezului, find in egalé masur& - spatju de recreere, spatiu de conservare a unor specil de psd si plante rare, spatiu de circulatie, dar si spatiu a unor poli navigabili si comerciali importanti. Apa este supuss, stipanit’, controlat si devine un amic al omului. Un exemplu important de ilustrare a acestel viziuni este cartierul intitulat "Masina de apa” aflat if 2004 in faz8 de proiect. Situat pe un teren mlgstinos, proiectul propune o prelucrare a terenulul care se ridicl asemenea terpelor istorice (forme de teren artificial indltat) ce a permis ridicarea digurilor si formarea poldelor. *Masina de api poartd acest nume datorit’ sistemului de scurgere si acumulare a ape care poate forma lacuri mai ‘ici sau mai mari, dar intotdeauna in mod controlat. Bazinele de adéncimi diferite se gSsesc dispuse in form’ de evantai in partea de sud a ansamblului. Apa trebuie sé se gseasc& in permanent in miscare pentru a preintmpina formarea focarelor de infectie 51 acest lucru se face prin scurgerea apei dintr-un bazin

You might also like