toata inima noastra si nu doar cu mintea noastra, atunci avem cheia care pune capat suferintei. Suferinfa si iubirea nu pot merge impreuna, dar in lumea crestind a fost idealizata suferinta, a fost pusa pe cruce gi adorata, déndu-se astfel de inteles © nu este cu putinté omului sA se elibereze de ca decat pe aceasta cale, Aceasta este intreaga structura a unei societati bazaté pe exploatare religioasa. Atunci cand va intrebafi ce este iubirea, s-ar putea sa fifi prea infricogati de raspuns pentru a-1 putea accepta, caci el ar putea sA provoace o rasturnare total, ar putea s i familiale. Aji putea descoperi cA nu va soful sau copii... (Dar oare i iubiti?) ajunge pana acolo ineat s4 se pribugeasca intregul s& nu va mai intoarceti niciodata la Dar daca, in ciuda acestor jucruri, veti dori totugi s& descoperiti ce este iubirea, veti vedea ca frica nu este iubire, dependenta nu este iubire, gelozia nu este iubire, posesiunea si dominarea nu sunt iubire, chinul de a nu fi iubit nu este iubire. Tubirea nu este contrariul uri, dupa cum umilinta nu este contrariul infumurarii. Daca puteti inlatura toate aceste lucruri, nu prin constréngere, ci inde- partandu-le, aga cum ploaia indeparteazé praful depus de multe zile pe o frunzd, atunci poate veti reugi 98 gasiti acea minunat floare dupa care omul a tanjit intotdeauna. Atéta timp cat n-ati obtinut iubirea ~ nu doar in mici farame ci din belgug - atata timp cat nu suntefi plini de ea, lumea va fi condamnata la dezastru, Cunoasteti din punct de vedere inte- lectual ca unitatea omului este csenfiala si cA 100 iubirea este singura cale, ins cine vA va invita sa iubiti? Exista vreo autoritate, vreo metoda, vreun. sistem care si va poata spune cum si iubifi? Ceca ge Reearc’ unii s4 va spun, fiti siguri cau este “ Afi putea spune: "Voi incerca si ‘tic iubirea; mA voi gandi ailnic Ia ca, ma vei stridal oa te bland si » Ind voi sili s& fiu atent cu ceilalti". Gredeti c& v-aji putea disciplina, ca v-ati putea exersa vointa pentru a iubi? Daca 0 veti face iubirea va zbura pe fereastra. Practicand o anumita metod& sau un anumit sistem cu scopul de a dobandi iubirea, afi putea deveni extrem de iscusiti Sau ceva mai binevoitori, sau veti putea ajunge la » anumita stare de non-violenta, ins& toate acestea. cau nimic in comun cu iubirea In aceasta lume Pustic si sfagiati nu exista iubire, finda plicerea si dorin{a jouca rolurile cae mai importante, $i totugi fara iubi 2i n-are nici un inteles, fara iubire nu existé frumusefe. Frumusefea nti se afla in cea ce poate fi vazut; nu despre frumusete este vorba atunci cand se’ spunet ‘lata un o frumos, o cladire frum: exista frumusete dec: titi ce este iubirea. Fara iubire si fara frumusete nu exista virtute, # titi foarte bine ca incereand sa ameliorati societatea sau sa dai de pomana Ja cei sdraci ra veti face altceva decét sA adancili mizeria, c&ci in absenta iubitii inima este plina de urdfenie i de uscaciune. Dar cand exista iubire 31 frumusete orice veti face va fi drept, orice vefi face va fi desavarsit, Daca stiti cum sa iubiti, atunci puteti face orice, cici cu iubire total este eu puting 101Atingem acum un punct esential: putem oare S@ ajungem la iubire farA vreo disciplina, fara constrangeri, firi cairti sacre, fir ajutorul unor conducatori spirituali, si chiar fara interventia gandirii? Putem oare sa o intalnim, asa cum uneori care nu stie ce este pasiunea, nu va cuno: niciodata ce este iubirea, fiindca iubirea se nas' numai atunci cand exista o totala lepadare de sine. © minte care cauta iubirea sau adevarul ni este 0 minte cu adevarat pasionati. A int: iubirea fara a o cduta este singura cale de @ 0 gasi @ ajunge la ca pe neagteptate gi nu ea rezultat al Unor sfortari sau al unor experiente. O astiel de iubire nu se supune timpuluiy o astfel de iubire este in acelasi timp personal si impersonala, este atét pentru indivie cat si pentru multime, Jubirea este asemenea unei flori care isi daru- iegte parfumul o putem mirosi sau putem trece nepasatori pe lang& ea. Floarea se afla acolo pentru toti, dar mai ales pentru cei care isi dau osteneala s&i soarbA parfumul gi si 0 priveascé cu incantare. Putin importa pentru floare faptul ca suntem in gradina alaturi de ea, sau cd ne aflam departe; ea continua sa imprastie in jur suavul sau parfum pentru toata lumea. lubirea este intotdcauna vie, nou, proaspata. Pentru ea nu exista ieri sau maine. Ea se afl din. colo de tumultul gandirii. Numai mintea inocenta stie ce este iubirea si numai mintea inocenta poate ‘rai in aceasta lume care nu este inocenta, Acest lucru extraordinar pe care omul Ia cautat vesnic prin sacrificiu, prin adorare, prin sexualitate, prin 102 Va intrebati poate: iubire, ce se va intampl: care nu exista timp, Poate c& cea ce va spun va incanta «; « oat c canta gi, intr-o qumitd masura, vA produce o stare de hipnoea ajungeti la aceasta sursa extraordinara, ce yA. ramane de facut? ‘Nimic, rf {mic Atunci, léuntric, sunteji ea Arsire tacuti Ingelegeti care ce inseamna asta? ind cf nu mai cautati, e& nu mai deve ne nu mai urmérifi nimie ~ pe scurt, e& an net aga centru, Atunei exista iubire, 1034 privi si a asculta ~ Arta 5 Frumusetea ~ Austeritatea — Imaginile Problemele ~ Spaftul i gi am ajuns la un punct care, mi se pare, necesita o si mai mare luciditate, intrucat trebuie s4 ne patrundem gi mai mult de importanja acestei probleme. Noi am descoperit cA, pentru cei mai multi oameni, iubirca inseamna acea stare consolatoare pe care o da o existen{a lipsita de griji, acea eu de pilda, si va "SA fie aceasta cu adevarat iubire?", si vA cere sa aflati raspunsul privind inluntrul dumneavoastra. Este mai mult ca sigur c& veti refuza si o faceti, caci raspunsul pe care La{i gasi v-ar putea tulbura, afi vrea mai degraba s4 discutam despre suflet sau despre situafia economica si politica. Presupunand insa cA v-ay pune cu spatele la zid, tea da seama c& ceea ce afi gandit in perma: cA este iubire, nu este deloc iubire; ca nu este dccat o satisfactic reciproca, 0 exploatare seciproca. Cand spun: “Pentru iubire nu exist ieri sau maine’, sau: “Acolo unde nu exista contra, exist iubire’, aceasta este o realitate pentru mine, dar 104 sau a justifica, fara a aproba sau deaaprol Feprezinté unul din cele mai grele Viata: a privi sau a asculta, sunt doua asemanat Daca ochii nostri sunt Pot vedea frumusefea unui tre noi au pierdut contactul Bandim gi vorbim foarte mult de: A : 0 ‘spre arta. De ce depindem atat de mult de arta? Oare nu pentru ci arta este o forma de evadare, un stimulent? Daca suntem in contact direct cu natura; daca privim la Pe © aripa; daca vedem muveu pentru a admira un tablou? Recurgem I gem Ta arté sau Ja un alt stupefiant tocmai pentru cd mu: 105stim cum 88 privim la framusetea care ne incon? joara, Tila 0 acuth istorioara despre un maestru religios care Ie vorbea in fiecare zi discipoli a Intro dimineaja, pe cand era gata nica inceapa fedica, 0 pasarica se agezd pe pervazu e incepu s& cénte; viersul ei umplu intreaga inedpere. Dupa ce pasarica isi lua zborul, maestrul spuset ‘Lectia de astiizi s-a inchciat Mi se pare e& una din cele mai ma este de a vedea limpede prin noi i cu adevarat nu numai lumea exteri noastra luntricé. Cand spunem ca vedem un copac, 0 floare, sau o persoana, ecu adevarat? Sau vedem doar ima; are a creat-o cuvantul respectiv? Cand un copac sau un nor, intr-un amurg luminos si plin de farmec, le vedeti doar cu ochii gi cu priviti total, complet, cu intreaga fiin Afi incercat vreodata s& priviti ru din lumea obiectiva - un arbore, de exemphi - fara sa face{i vreo as , fara SA faceti apel Ja cunos- tinjele pe care le aveti despre el, fara prejudecata, fara judecata, fra cuvinte care #8 formeze un pa- ravan intre dumneavoastra gi copac, si care sa va Impiedice s&-1 vedeti aga cum este cl in realitate? Incercagi deci si vedeti ce se petrece atunci cand observati copacul cu toata finta, cu toati energia de care dispuneti Veti descoperi ca in aceasta intensitate nu mai exista observator, nu exist decat atentie, Numai lipsa de atentic separa obser- vatorul de lucrul observat, In atentia totala nu exista loc pentru concepte, formule sau amintiri. Este foarte important s& infelegem acest Icru, fiindcd vom intra intr-un 106 Tn ST domeniu cate presupune o investigare deosebit de atenta. Numai cei care gtiu #4 priveasea la un copac, Ia stele, la apele scénteictoare ale unui ray, rece Geplind lepidare de sine, stiu ce inseamna ium. Befea. Aceast& viziune ‘reala” a lucrurilor inseamna iubire, De obicei noi vedem frumusefea prin comparatie find nt intermediul a ceca ce omul a conceput ca Sind frumusete, si pe care o atribuim obiestelor ca cars venim in contact. Vad ceea ce consider a fi o cladire frumoasa, iar aceasta frumusete o apreciez fag, imi permit sa o compar cu alte cladiri pe care Je-am vazut anterior, Insd acum ma intreb: “Exist oare o frumusete fara obiect?* Atunci edind observatorul - care eae ganditorul, cenzorul, cel care a mai trait experienta J gate Prezent, frumusetea nu este decét un atribne Exterior pe care observatorul Ml vede gi il judech, Dar end observatorul nu mai este prezent Inert medie DUNE nesfarsite cautari gi indelungs meditatil ~ atunci se iveste o frumusefe lipsita a. obiect. Framusefea se afld fn totala abandonare a ebservatoruiui si a lucrului observat, iar acensta lepiidare de sine nu este posibila decal intro ware de austeritate absoluta. Nu e vorba de austeritates preotului cu esprimea sa, cu constrangerile sale, cu regulile sale si cu supunerea sa; de austeritatea in imbracminte, in regimul alee far, Jn conceptii sau tn purtare — ci austeritatea ynei simplitali totale, care inseamna o umilinta savarsita. Atunci nu mai exista nimic de doban nicl o searé de ureaty trebuie ficut doar un ‘singur pas, dar acel pas este pasul vesniciei 107S& presupunem cA va plimba{i singur sau insofit de cineva gi ca incetati dintr-o data s& mai i si a Tucrului observat, cand martorul nu mai traduce in ganduri ecea ce observa, aceasta tdcere degaja o framusete Nu mai exist natura i nici mai starea de deplina singuratate: izolare, singuratate intr-o imobili- tate care este frumusete CAnd iubifi, exist oare vreun observator? Exista observator doar lacerea nu sunt asociate cu inbirea, a este intensd ea este, ca si framusejea, ceva cu totul nou in fiecare zi. Dupa cum am mai spus, in iubire mu exista ieri sau maine. Numai cand suntem capabili si vedem fara vreo idee preconceput’, fara vreo imagine, doar atunci putem intra in contact direct cu viata. Toate raporturile noastre sunt imaginare, adica sunt bazate pe imaginile create de gandire. Daca aveti o imagine despre mine gi eu am o imagine despre dumneavoastra este evident ca nu ne putem vedea aga cum suntem in realitate. Ceea ce vedem sunt imaginile pe care ni le-am format unii despre altii Aceste imagini ne impiedica sa fim in contact direct si de aceea relatiile noastre mi sunt dintre cele mai dune. Cand spun cA va cunosc, eu vorbesc de fapt de Persoanele pe cere le-am cunoscut-o ieri. In reali tate nu va cunesc aga cum sunte(i “chiar in clipa aceasta”. Tot ce cunosc este imaginea mea despre 108 dumneavoastra. Aceasta imagine este alcatuita a in functic de vorbele elogio: inoultaten Voastra despre mine s-2 format 01 Relatiile care se stabilese inere accste meetin a ¢@ orice comunicare intre noi si devina i snag’ PeTsoane care au trait impreu indelungat au, una despre cealalta, imagir impicdica sA vada adevaratele raporturi dintre ele Paci am inyelege in ce consta aceste relat antes, fice dintre persoane, am putea a cooperdim tnd eu alti, ins cooperarea mi este posibila caté vreme esta imagini, simboluri, conceptii ideologice. atat Gimp cat nu infelegem ce inseamné relaliie directe oameni, nu poate iubire; ini dintre oxme poate exista iubire; imaginile aproapele nostru, despre copiii nostri, despre vecinii Rost, despre farile noastre, despre politicienii nog. : or nostri, despre zeii nostri. In noi nu existé decat imagini si acestea creeaz& un Spatiu intre noi si ceea ce observim, un spatiu core enereaza conflicte. Fam creat nu numai in afara noastr ci 9) in aol ingine, spatin care ii separd pe oameni in toate Telatiile lor. Ei bine, atentia insAgi care se acorda unei Probleme este energia care rezolva acea problema. Daca fi daruim toata atentia noastré ~ adics atentia 109intregii noastre fiinfe ~ nu mai exist nici un obser- vator. Exista numai starea de ater mai inalté forma de inteligenta stare de atentie mintea este com tacere, aceasta imobilitate se produce numai cand atentia este total si nu intr-o stare de imobilitate impusa. Aceast (Jcere total, in care nu mai exista nici observat, este forma cea mai inalta a spiritului religios. Dar ceea ce se petrece in aceasta stare nu poate fi exprimat in cuvinte, pentru ca ceea ce se relateazi in vorbe nu este fapiul in sine, Ca s&-1 putem descoperi cu ade- varat trebuie s& trecem noi ingine prin aceasta stare. Fiecare problema este strans legata de celelalte probleme, in aya fel incat daca veti rezolva complet una dintre ele - oricare ar fi aceasta — veti fi in masura s& le rezolvati si pe celelalte. Desigur, vorbim de probleme psihologice. Am vazut deja ca problemele exista in timp tocmai pentru c& nu Ie acordam 0 atentie completa. Prin urmare, noi trebuie sa fim constienfi nu numai de natura gi de structura unei probleme si so vedem in intregime ci trebuie sa 0 intampinzim de indata ce se iveste gi s-o rezolvai iat, astfel incat aceasta 84 nu prinda 1A noastra, Daca ingaduim unei probleme s& dureze 0 luna, 0 zi sau chiar cateva minute numai, aceasta ne va deforma mintea. Este oare cu putin{a sa intampin&m o problema numaidecat, fara deform: reaolvand-o, sA ne cliberém de ca fara a ingdui ca vreo amintire sau vreo cicatrice $4 ne réman4 in minte? Amintirile ‘sunt imaginile pe care le purtam in noi prin inter- 110 mediul acestor imagini noi ludim contact cu acest lucru extraordinar pe care il numim viata, gi de aici remultA contradictiile gi conflictele noastre. Viaja este cat se poate de reala, viata nu este o abstractiune; problemcle noastre psihotogice provin din | c& intémpinam prin intermediul oare cu putinta si sst interval de sp ordaim evenimentele constructor de imagis gi de idei, acest pachet C4nd priviti stelele, ceast& colectie de amintiri le abstractiuni. voi sunteti cei care le z&riti pe firmament. Cerul esi de stele strélucitoare, aerul este racoros, si v iteti aceia ~ voi, obser vatorul ~ care traiti evenimentul; voi, ganditorul; voi $i inima voastré indurerata; voi, acest centru care creeaza spatiu| Nu veti intelege intre voi si stel spafiul care exista niciodata cu adevarat, in afara, Poate, de rarele momente de totala lepadare de sine, Atata vreme cat exist un centru care creeazd spatiu in b & ” aceasta fru privim un chip care se afla dinaintea noastré, privim dintr-un centru, iar centrul creeazd spajiul dintre oameni si de aceea vietile noastre sunt atat de goale gi de impictrite qaNoi nu putem s4 cultivém jubirea sau frumu- sefea gi nici nu putem sa inventam adevarul. Dar dac& suntem tot timpul consti vom putea cultiva aceasta vom incepe s& vedem natura durerii, a singurat: Poate ca atunci vom incepe acel Iucra pe care il numim “spajiu’ Cand percepem un spatiu intre noi gi obiectul Pe care il observam, vom sti cA in aceasta distanta nu exist iubire; fara iubire oricata inflacdrare am depune pentry restructurarea lumii, pentru reformarea ordinii sociale sau pentru Progresului, vom produce numai suferin Totul depinde numai de noi. Nu exista maestra, nu existé invalator, nu existé nimeni care 9A ne spuné ce trebuie si facem. Fiecare este singur in aceasta lume urétd, smintita gi brutala. ne dim seama de 112 Observatorul st tucrul observat Va rog SA aprofundati impreund cu mine aceasta problema. S-ar putea sé fic destul de complicat, destul de subtil, insa va rog sé mA urmariti cu id imi formez o imagine despre un anumit lucru, am capacitatea s& 0 observ. Exista, agadar, imaginea si observatorul imaginii. Vad, de exemplu, Pe cineva imbracat cu o cdmaga rosie gi reactia mea imediata este ca imi place presiunilor $i din interior, El traiesie in campul i sale, care este alcatuita din cunostintele ilssale, din influenjele pe care le primeste si din nesfargite calcule. In ace! p, daca il priviti pe observator ~ siva - vedeti ca el este aleatuit din r-0 varietate infinita de suferinte, toat este in acelagi timp trecutul gi prezent de maine, care agteapta sa vind, este si ca o parte din el. Observatoru! este pe jumatate viu gi pe jumatate mort si el priveste prin aceasta moarte- viaya. Si in aceasta stare, care se afl in campul timpului, observatorul priveste la fric’, la gelozi razboi, la acea entitate marginitA care se nu familie, si imcearcé 8A rezolve problema pe care i-o Pune ceea ce observa, adicd provocarea, noul. EL nu face decat 98 traduca noul in termenii vechiului si, In consecinta, se afla intr-un vegnic conflict. O imagine ~ observatorul ~ observa alte zeci de imagini din afara si dinlauntral sau, gi spune: “Aceasta imagine imi face placere, 0 de diverscle imagini care au Iuat fiinfa ca urmare a reactiilor la diferite alte imagini. Ajungem astfel in punctul in care putem spune A observatorul insugi este o imagine, numai cA parat de celelalte si le observa. Acest a fost creat de diferite alte imagini, ‘si despre sine ca este permanent gi c& imaginile pe care le-a creat exist o un interval de timp, Aceasta atitudine creeazA un conflict intre el gi imaginile pe care le considera cauza necazurilor sale, Atunci el isi spane: 114 observatorul, cenzorul, care evalucazi. Este truga., Dar aceste imagini, la randul lor, il vad pe obser~ vator gi atunei observatorul “este” I Astfel luciditatea ne-a dezvalui le mijloace la care se recurge Starea de conflict. Toate acestea au fost dezvaluite printr-o Iuciditate sovaielnica, in urma careia a rezultat ca observatorul 1 observat. Nu o entitate superioaré a devenit constienta, nu un supra-eu a devenit lucid, Bul este o pura inventie, o imagine care se adaugé altor imaginis Ici insdsi este cea care ne-a araitat ca observatorul este hicrul observat, Dacé va punefi o anumita intrebare, care este entitatea care va primi rAspunsul? Si care este entitatea care vrea s& descopere? Daca ca este o Parte @ constiintei, o parte a gandirii, atunci ea este incapabild 8 descopere, Ceea ce poate descoperi, este doar o stare de luciditate. Dar daca in aceastd Stare mai exista 0 entitate care spune: “Trebuie safiu lucid, trebuie 98 incere s@ fiu lucid’, aceasta ma este decat o alta imagine. Infelegerea faptului ca observatorul este Iucrul observat nu este un proces de identificare cu lucrul observat. A ne identifica cu ceva este foarte ugor. Cei mai multi oameni se identifica cu ceva — cu familia, cu soful sau sofia, cu nafiunea ~ cea ce conduce la mari suferinte gi la razboaie. Tdentificarea despre care vorbim noi este ceva cu totul diferit si trebuie s& o intelegem nu verbal, ci in inima noastré, in adancul fiintei noastre In China antica pictorul, mai mainte de a se apuca sa picteze ceva - un copac, de pilda - se ageza dinaintea Jui zile in sir, uneori luni si ani, timpul nu avea nici un fel de importanta, pana cand “devenea” copacul. Pictorul nu se identifica eu copacul, ci “era? acel copac. Prin urmare, nu mai exista nici un spatiu intre el si copac, nici un spatiu intre observator gi lucrul observat, nu mai exista o entitate care fi experimenteze frumusetea, migearea, umbra sau intensitatea culorii unei frunze. El era in totalitate copacul si numai in starea aceasta putea s& picteze. Orice migcare a observato’ nu a devenit constient de fap! observat - creeazd noi serii de imagin incatugeaza gi mai mult, Dar ce se stient, nu mai intervine deloc, El i-a spus mereu: *Trebuie s& fac ceva in legaturé cu aceste imagini, trebuie s Ie suprim sau s& le dau o forma diferita” BI a fost intotdeauna activ cu privire la ceea ce observa, actionand si reactionand fie cu pasiune, 116 i fie eu indolenta. Acest mod de a actiona, bazat pe plicut sau pe neplacut, a fost considerat intotdea- una pozitiv: “Aceasta imi a seama ca obiectul calitatca sa de observator), orice conti intre el gi imaginile sale dispare cu desavargire. EL ‘este” lucrul observat si prin urmare orice separatie . Cand era separat el actiona, sau \eze asupra lucrului observat, dar se exercitau asupra de aprobare sau de Dar ce poate eu acel ceva care razvrateasca impotriva lui, A fuga de el, nici chiar sal accepte. Acel ceva este “acolo”, Atunci orice actiune care este rezultatul reactiei la placut sau la neplacut ia sfargit, gi apare o luciditate care a devenit extrem de vie, si care nu mai depinde nici de activitatea unui centru, i luciditayi se nagte 0 atentie de o calitate atat de special, incat mintea - care este aceasta luciditate ~ devine extrem de sensibila si deosebit de inteligenta. 117xm Ce este gandirea? ~ Idette si actiunea ‘Provocarea - Materia Originea gandirii $4 examindm acum in ce const gandirea si s& incepem prin a distinge gandirca care trebuie exersaté cu grija, in mod logic si sanatos in viaya de fiecare zi, de cealalta forma de gandire. Pana ce nu yom cunoaste bine natura lor diferité, nu vom putea intelege acel ceva mult mai adéne, pe care ntea nu-| poate atinge. en tt eg ohn se plul acestei structuri complexe care este mintea. S& vedem ce este memoria, cum ia nastere gandirea si cum conditioneazé ca toate actele noastres gi Bjungand sa intelegem toate aceste fucruri, poate c& Som da peste ceea ce gandirea n-a putut descoperi icicdnd. _ arcsec ce a devenit gandirca atat de impostanta in viata noastra? Vorbesc de acea gandire care mani- puleaza ideile, de cea care este reactia amintirilor Reumulate in celulele creierului nostru. Poate c& multi oameni nu gi-au pus o astfel de Intrebare, Bau daca si-au pus-o nu eu acordat prea mare Atentic, considerand cA ceea ce este cu adevaral important este emotia. Ins& eu mu vad cum pot fi despartite cole dowa. Daca gandirea nu da continu: itate simfirii, simtirea piere numaidecat. 118 Prin urmare, din ce cauza in viata noastra zilnica, in viata noastra plind de spaime si atat de agitata, a capatat gandirea o atat de mare importanja? Intrebati-va, aga cum ma intreb gi eu, de ce am devenit atat de tributari acestei gandiri atat de iscusite, de dibace, de viclene, atat de capa! organizeze, s4 puna lucrurile in migcare, sa inven- teze, 84 declangeze razboaie, sa sem: a provoace nelinisti, 6 multiplice imagini 8a urmareasca himere? De ce am devenit atat de dependenti de aceasta gandire care s-a bucurat de placerea de ieri gi care caut sa-i dea continuitate atat in prezent, cat si in vitor; de aceasta gandire mereu activa, neastam: parata, care nu inceteaza sa construiasca, sa darame, sd adauge, sa presupuna? Ideile pe care intelectualii le expun eu atata talent au devenit pentru noi cu mult mai importante decat actiunea. Cu cat ideile sunt mai abile si mai subtile, cu atat le admirim mai mult, atat pe ele cat si cartile care Je cuprind. Noi “suntem” acele idei, noi “suntem’ acele carti, intr-atét de condi- fionati am devenit de ele. Discutém la nesfargit despre idei si idealuri si, in mod dialectic, ne exprimam opiniile. Fiecare religie are dogmele ci, lozincile ei, scara ei proprie care duce la zei, Dar atunei cand ne propunem s gandirii trebuie S& contestan intreg edificiu. Noi am separat ideile de actiune pentru ca ele fin intotdeauna de trecut, in timp ce actiunea apar- fine prezentulué: trairea este intotdeauna prezentul Ne este teama s& traim gi de aceea trecutul, sub forma de idei, a devenit atat de important pentru noi tori. 119Este intr-adevar extraordinar de interesant 54 observam modu in care opereaz gandirea noastra, s& observa cum gandim, gi de unde se iveste aceast& reactie pe care 0 mumim gandire. Bste evident cA sursa ei trebuie cautata in memorie. Exista oare un inceput al gandirii? In caz afirmativ, putem oare si-1 descoperim, adic s& descoperim felul in care ia nagtere memoria, cdici, far’ ea, n-ar exista nici géndire? ‘Am vazut modul in care gandirea hraneste placerea gi ii d& continuitate, gi cum tot ea alimenteaz& gi contrariul placerii, adied frica si durerea, gi am vamut ca acela care reprezinta locul experientei traite — génditorul - “este” in acelasi timp plicerea, durerea gi entitatea care le hraneste. Ganditorul desparte placerea de durere gi nu vede c& atunci cand cauta placerea cheama totodata ica, In raporturile umane gandirea jotdeauna placetea, pe care 0 acopera cu tot soiul de cuvinte precum loialitate, ajutor, daruire, MA intreb de ce dorim atat de mult sa ne shajim semenii, Statiile de benzina oferé un servieiu bun: ce inseamna toate aceste cuvinte a ajuta, a darui, a servi? Despre ce este vorba in definitiv? Oare 0 floare plind de frumuse gingiigie spune vreodata: “Eu dar ajut, servesc"? Ba “este”. $i pentru cA nu incearca sa fac& ceva, acopera pamantul intreg. Gandirea este atat de gurd in stare de robie. Gandirea este ce dualitatea in toate relatiile noastre: exist violenta in noi care ne procura placere, dar exista si dorinja de a fi bland, pagnic, binevoitor. Aceasta dualitate 120 se produce tot timpul, de-a ungul intregii n : regii noastre vieti. In afara de aceste contradict, gantirea new, maulcaz4 nenumérate amintiri despre placerile sau despre durerile pe care le-am avut, gi din aceste amintiri ea renagte. Aga cum a nie am spus, gandirea Intrucat noul! ~ ludirile noastre de contact su: si de aici se ivese contradictiile, aunile si suferingele ce reprezinta zestrea noastra ul nostru creier este in conflict “orice ar face’. Rie c& namuieste, fie cA imité sau se confor- meaza, fie c& respinge sau sublimeaza, fie cA se afla sub influenta stupefiantelor, “nimic” din toate acestea nu poate pune capait starii de conflict. Din contra, conflictul se adanceste. Cei care gandese mult < fiindca gandirea este mat terie tot aga cum zidul, telefor materie. Energia care ucrcazA este materie. Exist ener; acestea inscamna viata foarte materialigti, Gandirea este ma- pardoseala sunt cat exist intre cle 0 i lulele creierului sunt mai cchilibrate, mai active. Gandirea a creat 0 structura de plicere, de durere, de fried, gi a functionat inlauntrul acestei structuri, pe care ea mu o poate sfarama, c&ci a format-o in decursul a mii gi mii de ani ici un fapt cu adevarat nou nu poate fi vazut de catre gandire. Acesta poate fi inteles de ca in 121mod intelectual si la o data ulte: insA_per- ceperea unui fapt nou nu constituie 0 realitate pentru gandire, Gandirea nu poate rezolva nici problema psihologica. Oricat ar fi de iscusit, orieat ar fi de gireata, oricat ar fi de crud structuri ar crea prin intermediu! stiintei ierilor electronici, prin constrangere sau necesitate, gandirea nu este niciodata noua, poate da réispunsuri urgente la problemele esentiale. Batranul creier este incapabil s4 rezolve problema fundamentala a trairii. Gandirea este diforma, intortocheata, c&ci ea poate sa inventeze orice si sa vada lucruri care nu exista. Ea poate sa joace cele mai extraordinare farse. Prin urmare, nu se poate conta pe ea. Dar daca intelegem intreaga structura a modului nostra de gandire ~ cum si de ce gandim; cuvintele pe care le folosims felul in care ne comportam in viata de fiecare 2i3 modul in care ne adresam camenilor gi cum fi tratams felul in care mergem sau mancéim - daca suntem atenti la toate astea, nu vorn mai fi ingelati de gandirea noastra: ca nu va mai dispune de nici un element ca sa ne inducd acele prejudecati, flecdreli, dialoguri, imagini sau 122 uri, Ca sa putem privi cu adevarat, toate acestea trebuie date la o parte. Numai in tacere poate fi observat inceputul gandi cauta, punand intrebari gi ast fe desavarsita gar Daea ne dam seama de gandirea, atunci nu mai este care ia nagtere cesar sa 0 dirijam. multa energie in sa ne controlam noi - un gand bun, trebuie jar aici, iata un gand rau, .” Exista o lupta continua intre un gand gi altul, intre o dorin{ gi alta, intre 0 pla. cere gi alta. Dar daca suntem constienti de modul in care se formeaza gandirea, atunci dispare orice contradictie din gandire. Cand auziti afirmayii de genul: “gandirea este intotdeauna veche” sau: “timpul inseamna sufe- rinta’, gandirca dumneavoastra incepe pe data sa le traduca si s& Ie interpreteze. Aceste traduceri gi aceste interpretéri se bazeaza pe cunostintele $i Pe experientele c&patate in trecut, aga cd le veti traduce in mod invariabil potrivit condifionarii dumneavoastra Dar daca, auzind aceste afirmatii, nu incercati 3 Ie inter i, ci le acordati in schimb o ates ld (care nu inseamna o stare de concentra vefi constata cA nu exist ici observat, nici ganditor, nici gaindire. Nu incercati sa aflaji care a fost mai intai. Aceasta argumentatie abil nu va va duce nicaieri. Oricine poate observa prin sine insugi ca atat timp cat nu exist géndire (ccea ce nu inseamna o 123stare de amnezie, de vid), cAtA vreme nu exist géndire care s& provind din amintire, din expe- rienta, din cunostinte ~ adied din trecut ~ nu exist nici ganditor. —_ Aceasta nu e 0 chestiune filozofica sau mistica. Noi vorbim despre fapte reale gi veti vedea, daca m-ati urmérit cu atentie, cA nu veti mai raspunde provocarilor viefii ficdnd apel la vechiul creier, ci intr-un mod complet nou. 124 Poverile treeutulul — Tacerea minttt Comunicarea - Realizarea - Disciplina Linigtea - Adevdir $i realttate In viata pe care 0 ducem exist prea pufina singuratate. Chier cand suntem singuri vietile noastre sunt coplegite de atat de multe influente, de atat de multe cunostinte, de atat de multe amintiri, de atat de multe necazuri, suferinte si nenorociri, incét mintile noastre devin din ce in ce mai tocite, din ce in ce mai insensibile, functionand intr-o rutina monotona. Suntem noi vreodata singuri? Sau purtam cu noi toate poverile zilei de tui? 4 despre doi calugari cergetori care rat&ceau din sat in sat. Intr-una din zile intalnira o tanara fata care gedea plangand pe wu. Unul dintre calugari se duse la ea Surioara, pentru ce plangi?” Fata Azi dimineapa am trecut raul prin vad fara nici o greutate, dar acum apele au crescut gi nu ma mai pot intoarce acasa. $i nu este nici o barca prin apropiere. "- Oh, spuse cAlugarul, nu mai plange, am sa te ajut eu.” $i ludnd fata pe umeri, calugaral © trecu pe celdlalt mal. Nu mult timp dupa ce se asternura la drum, celalalt calugar spuse: ‘Frate, noi ne-am legat cu juramant ca nu vom atinge 125tu este un pie niciodata o femeie. Cea ce ai cat ingrozitor. Nu te-a incercat o pl puternica imbratisand 0 Acelasi Iucru il facem caram poverile noastre tot tim niciodata, nu murim ni cand acordim o atentie rezolvam imediat, nelasand-o niciodata pe a doua zi, nici chiar pe clipa urmétoare, numai atunci ne aflam intr-o stare de singuratate. Atunci, chiar daca traim intr-o casa aglomerata, chiar daca ne aflam intr-un autobuz, putem sé ramanem in aceasta singuratate care indica 0 minte proaspata, © minte inocenta. Este foarte important s& avem aceast& singu- raitate gi acest spatiu interior, c&ci aceasta implica © libertate de a fi, de a merge, de a functiona, de a zbura. La urma urmei, binele nu poate inflori decait in acest spafiu, aga cum virtutea nu poate inflori decét in libertate Nu ne putem bucura de launtric, psihologic, nu sunt avem acel spafiu interior desp: © virtute, nici 0 calitate nu poate s4 fui sau A creasca faira acest vast spatiu din noi in: lar spatiul si tacerea ne sunt foarte necesare, caci nu putem intampina noul atata timp cat suntem singuri, atata diferite Orient este de a produce o stare a mintii capabila s4 controleze gandirea ~ procedeu asemanator cu 126 repetarca neincetaté a unei rugaciuni pentru calmarca min{ii ~ in speranta ca in acest fel omul isi va putea infelege gi rezolva problemele proprii, InsA pana nu se pun adevaratele tem inseamna eliberarea de fricé, de suferinta, de neliniste gi de toate capcanele pe care ni le punem noua ingine, nu vad cum ar devina cu adevarat linigtita Aceasta infelegere este un lier transmis. Comunicarea dintre ca dumneavoastra s& intelegeti cuvintele mele, ci ca noi tofi, impreuna, sa fim in aceeasi stare de intensitate gi in acelasi moment, fra ni decalaj, astfel incat, aflandu-ne cu toti nivel, s4 ne putem intalni, © astfel de comunicare mu este Mie mi se pare c@ una din cele mai mari piedici viaf& este aceasta neincetata lupté pentru a Parveni, a realiza, a dobandi. Noi am fost educati in acest spirit inca din co; ba chiar celulcle creierului nostru au creat aceasta nevoie de impli- nire, de siguranfa fizica. Ins siguranta psiholo seapa acestei sfere de actiune. siguranté in toate noastra, in faptele noi deja, nu exist numi siguranta. A descoperi prin ne © In relajiile noastre nu exista nici un fel de siguranii, A nimic nu este permanent in Jumea psihologi ne poate modifica radical modul obignuit de a trai, Fara indoiala, este esential sa avem 0 siguranta 127firicds dar accastA siguranté este distrusa de nevoia noastra de siguranta psihologica. Spajiul si tacerea sunt necesare pentru a trece dincolo de limitarile constiintei. Dar cum poate o minte, care este atat de constant activa in urma- poate fi disciplinata, controlata, modelata, insa asemenea torturi nu 0 pot face linistité: dimpotriva, © abrutizeazé. Simpla urmirire a idealului de a avea o minte calma este f@rd valoare, cAci cu cat forjim mai mult mintea cu atat ca devine mai Himitata si mai stagnant. Controlul sub orice forma, sau incercarea de @ 0 reprima, produce numai stari conflictuale. Disciplinele bazate pe constrangerea mintii nu constituie calea cea buna; ele sunt la fel de lipsite de efect ca gi o viata indisciplinata. Vietile noastre sunt disciplinate de presiunile exterioare exercitate de societate sau de familie, de suferinjele pe care le-am incercat, de experienta noastra, de modul in care ne conformam la o ideologie sau la un gablon ~ toate aceste forme de disciplina sunt ucigatoare. Noi trebuie s& ne disci- plindm fara nici o constrangere, fara reprimari, fara vreo forma de fried. Cum se inva{a o astfel de discip! pune problema ca mai intai s4 ne di apoi 88 dobandim libertatea: libertatea tebuie gasit de la bun inceput, mu la sfargit. A infelege Jibertatea inseamna a ne elibera de conformarea Ja o anumita disciplina, gi acest fapt este disciplina in sine. susi actul de a invéta inseamna disciplina (in definitiv, radacina cuvantului disciplina inseamna a invafa); insugi actul de a invaja devine claritate Pentru a infelege intreaga natura gi structura a controlului, a reprimarii i a ingéduintei este nevoie 128 invatarii produce propria sa disciplina, in care nu exista nici un fel de constrangeri Pentru a respinge autoritatea (vorbese de auto: Titatea paihologica, nu ), pentry a nega autoritatea organiza igioase, autoritatea traditiilor, autoritatea experientei, trebuie si vedem de ce avem tendinfa de a ne supune. Pentru a studia aceasta inclinatie trebuie sa ne cliberdm de tot ce inseamna condamnare, justificare, opinic sau acceptere. Nu puter sa acceptam autoritatea iin acelasi timp s& o studiem ~ acest lucru este cu neputinta. Pentru a studia in noi ingine intreaga structura psihologicA a autoritarii, trebuie si ne eliberdim de ca. Acest studiu presupune negarea intregii structuri a autoritatii, iar cand negéim, insdgi aceasta negare reprezinta lumina care s-a cliberat de autoritate. A nega tot ceea ce a fost considerat valoros in acest domeniu, a nega disciplina impusa, idealismul, supunerea fafa de conducatori etc., inseamna pur gi simplu a le studia, jar aceasta actiune nu este doar disciplina, sa, care este un act pozitiv. Negam ce a fost considerat important per dar de indaté ce i se ia jucaria, el redevine agitat Avem eu toyii jucdariile hoastre care ne absorb si gandim c& suntem foarte linistiti; de fapt, ne putem dedica unei activitati 129stiintifice, literare sau de alta natura, chiar daca nu suntem intr-o stare de calm total, intr-o stare de calm desavarsit. Singura forma de tacere cunoscuta de cei mai multi oameni este starea care se asterne dupa incetarea oricarui zgomot. Insa linistea este ceva cu totul deosebit, ca gi frumusetea, ca gi iubirea, Ea nu este produsul unei minti in repaus. Ea nu este efectul opririi anumitor celule cerebrale care, intelegand intregul proces al puna capat; atunci celulele insele produc tacerea. Ba nu este consecinta starii de atentie in care observatorul este lucrul observats in acea stare nu exista frictiune, este adevarat, dar nu exist linigte. Dumneavoastra agteptati ca eu sf vA spun ce este aceasta liniste, astfel ineat sa 0 puteti com- para cu cea ce aveti in minte, s& o interpretati, s& © traduceti, s& 0 inmorméntati, Ba nu poste fi descrisa. Ceea ce poate fi descris este intotdeauna cunoscutul, si nu ne putem elibera de cunoscut decat murind in fiecare zi pentru el, pentru Tin, selile sale, pentru ranile sale, pentru toate imaginile pe care el le-a format, pentru orice expe traits; murind in fiecare zi pentru ca celulele creierului si redevina proaspete, tinere, inocente InsA aceasta inocent’, aceasta prospetime, aceasta i gingagie si de tandrete nu poate : aceasta insugire nu este insugirea Aceasti linisie, care nu este defel ticerea ce urmeazi zgomotului, este numai un mic inceput, ca gi cum s-ar trece printr-o mic& pestera pentru & ajunge 1a intinderea imensa a oceanului, la 0 stare nemésurabila, atemporala. Dar acest lucru nu poate 130 fi inteles pe deplin daca nu afi priceput intre: structura a constiingei, semnificatia placerii, dureni, disperrii celulele cerebrale nu s-au pus ele inscle in stare de repaus. Atunci, poate, veli intaini acel mister pe care nimeni nu vil poate dezvalui si Pe care nimic nu il poate distruge © minte vie este o minte tacuta care nu are centru $i, in consecinta, nici spatiu gi nici timp. O asticl de minte este nemarginita; este singurul adevar, singura realitate,le traite - Satisfactia wees momenta Orice om doreste s& traiaseéi anum: is experiania ~ arpocianys maleic, exp rienje sexuale sau experiente le; manifestarea autoritatii. Pe masura ce imbatranim cerintele noastre fizice se reduc, in schimb creste dorinfa de a trai experiente mai profunde, mai vaste gi mai semnificative, pe care cautam sa le ‘obtinem prin tot felul de mijloace: largirea congtiintei = care este o intrcaga arta ~ sau intensificarea jenzatiilor prin stupefiante. o"[eirebuiniarea. droguriior este:tun siretlie care exist din vremuri stravechi. Se mesteca 0 bucata de frunzé sau se experimenteazd produsul chimic cel mai recent pentru a obtine, prin alterarca temporara i cerebrale, 0 mai iluzia unei rea - - ee Nevoia din ce in ce mai rispandita de exper Nol ne tnchiptms od acente xperiente ne permit Noi ne inehipuim ¢ ° e evadiim din noi ingine, dar ele sunt condifionate de ceea ce suntem. Daca avem o minte meschina, geloasa, anxioas’, orice stupefiant am lua, nu vom 132 vedea decat propriile noastre crea(ii marunte, Proprille noastre proiectii meschine care emana da, planul conditionarii noastre. Cei mai multi oameni aspira la experiente du rabile, care 8a le leplina satisfactie si care a use de gandire acestei aspiratii exist o dorinta de determina natura experientei. De aceea trebuie s& ‘gem nu numai aceasta dorinta de satisfactic, fenzatiile pe care le furnizeaza experienta in Este 0 placere deosebita sa incercAm 0 mare satisfactic, Cu cat experienta este mai durabila, mai profunda, mai vasta, cu atat este mai placuta a pla itura experien{ei la care aspiram, si tot ea ti da masura. Ori, tot ceea ce ve Doate méasura se afld inlauntrul limitelor gandini si ditionarea sa. Putem sa-l vedem pe Christos saitt pe Buddha sau pe oricare alt personaj al cultuie nostru si, cu eat vom fi mai credinciosi, cu atat mat intense vor fi aceste viziuni, aceste proiectii ale dorintelor noastre. Daca in cautare de ceva fundamental, cum este adevarul, vedem ca masura sa - pentru noi ~ este Plicerea noastra, noi proiectim deja ideea despre” cum ar urma sa fic accasta experienta, gi ca nu va mai avea valoare, Ce injelegem noi prin a trai o experienta? Exista oare ceva now, ceva original in cea ce inceream in cursul unui eveniment? Raspunsul nostru la o provocare a vietii nu este decat reactia unui pachet de amintiri, Aceste amintiri nu pot réspunde decat in functie'de ceca 133ce se aflé in spatele lor gi, cu cat suntem mai abili in interpretarea experientei, cu atat mai complex va fi acest raspuns. Va trebui, prin urmare, sa punem in discutic nu numai experientele altora, ci sipe ale © Daca nu recunoastem o experienta, este pentru c&i de fapt nu exista o experienta. Orice experienta a fost deja traita, cAci altfel n-am putea sa 0 recu- noastem. Noi o recunoastem ca find buna, rea, frumoasa, sfanta ctc., in functie de conditionarea noastra, si de aceca recunoasterea ei trebuie si fie in mod inevitabil veche. Cu tofii dorim sa traim experienta realului, nu-i ‘aga? - dar ca sa traim realul inseamna sa-1 cunoas- tem si, indata ce il recunoastem, lam proiectat deja si el mu mai este real pentru ca se aflé in campul gandirii si al timpului. Ceea ce poate fi gandit ca find real, nu mai este real. Noi nu putem "secunoaste" o experientd noua: aceasta este cu neputinta. Noi recunoastem numai ce cunoagtem deja, si de aceea, cand spunem ca am avut o expe- rien{@ noud, ea nu este deloc noua. A continua cAutarea unor experienfe prin expansiuni ale con- stiintei, aga cum se petrece in cazul stupefiantelor psihedelice, inseamna a ramane la nesfargit in ‘cémpul limitat al constiintei. : Descoperim acum un adevér fundamental gi anume ca mintea care cauta, care tanjeste dupa expericnte mai profunde este te stupida $i Jimitata, caci ea traiegte doar Daca n-am avea experient intample? Noi avem nevoie de provocarile lor pentru a fi tot timpul treji, Deca nu ar exista conflicte inlauntral nostru, nici tulburari, nici schimbari, am fi complet adormiti, Prin urmare aceste provocari ne sunt 134 see foarte necesare. Noi géndim ca fara im ca fara ele noastre ar deveni stupide si greaaie ‘couse aceasta stare de © toceasca mintiles fn intregime treaz, fara Provocari sau experienje. Acest Tucru implica o zuinta, c&ci altfel as provoca experienja de indata ce ag chema-o. Si pen fi liber de n&zuintele mele launtrice, de dorintele si de satisfactille mele, va trebui si ma cercetez pe mine insumi pentru a infelege intreaga natura a dorintei mele. Orice exigen{& interioara provine dintr-o duali- tate: "Sunt nefericit, ag vrea s& fiu fericit’. In chiar aceasta dorinta de a fi fericit se afla nefericirea, tot aga cum in orice efort pentru bine se afl si con- trariul stu, raul. Orice afirmatie cuprinde i opusul ci, si orice efort de a birui intareste obiectival care trebuie cucerit. Cand dorim sa traim experienta adevarniui sau a realului, aceasta dorinta se naste din insatisfactia noastra fata de "ceca ce este", gi de aceea creeaza contrariul ci. In acest contrariu se afl "ceea ce a fost" _Prin urmare, trebuic sa ne elib neincetate cerinte, caci altfel nu vom capat dualitatii. Accasta pre: tem pe noi insine atat de complet incat mintea si nu mai caute, sé fie linigtita, © astfcl de minte nu mai cere expericnte, nu mai vrea si fie provocaté, nu mai cunoaste provo~ 135 alain Sais)carea, nu mai spune “vreau” i nici “sunt treaza’, Ea este pe deplin “ceea ce este’. Numai mintea frustrata, limitat’, superficiala, numai mintea condifionata cauta intotdeauns "mai mult’. Este @ SA traim in aceast@ Iume fara acest , fra aceste nesfargite comparatii? Fara indoiaki, dar trebuie sa invatam aceasta prin noi ingine. investiga toata aceasta problema, inscamna a fa. Acest cuvant a fost folosit, atét in Orient in Oceident, in modul cel mai neferieit. Exist diferite scoli si diferite sisteme de meditatie. Sunt anumite scoli care spun: "Observa migcarca dege- tului mare de la picior, observa, observa, observa"; exista alte sisteme care recomanda agezarca intr-o anumita pozitie, exersarea unei respiratii regulate sau practicarea concentrarii, Toate aceste lucruri sunt complet mecanice. © alt metoda va indica un anumit cuvant si va spune cA daca il veti repeta un timp indelungat veti avea o experienta transcendental extraordina- 14, Este 0 absurditatc, 0 forma de auto-hipnotism. Repetand la nesfargit cuvantul Amin, sau Aum, sau Coca-Cola, veti avea cu rienta, fiindea pri a mai calma arunt si meschina. La fel de bucata de Jemn din gradina si, stoi daruiti in fiecare zi o floare. Dupa meepe sa 0 adorati gi din acel moment vefi comite un saerilegiu daca nu ii vei mai aduce ofrande, 136 agezind-o pe : ,__Meditatia nu inseamna a a i sistem nu este o constan'’ zepeiane aan ;amumt nu este concentrare. U, dintre metodele favegit ale Profesorilor care Predau meditatia, este de a indemna pe elevii lor si invete concentrarea —adicn fixarea mintii asupra unui; Bénd si inlaturarea Celorlalte ganduri. Este Iucrul cel m neplicut, cel Solgar il Pe care il poate face un elev, daca eae, cmcgtt S271 acd In tot acest timp elevul este lent unde se dio adevarata baralie intre vointa ce - concentra gi mintea care hoinaregte, nemaivor! de faptul ca ej trebuie sé urmareasca. atent fiecare Meditatia presupune o.minte wis meditaia inseamné infelegerea tot care a incetat orice forma ite ncn on nent Cénd gandirea este controlata, en conflict in minte, dar atunci cand este inte] structura gi originea sa fe — gandirea nu mai intervine. Aceasta legere a structurii gandirii este propria ei discip este meditatia 18 m a fi congtient de fiecare gand iment, in a nu spune ja ceva este drept sau nedrept, java obs luntric, In aceasta felegem intreaga Din chiar aceasta luciditate ia nastere tacerea Linigtea produsti de minte Inseamna stagnare, “ste un lucru mort, insd tacerea care se agterne 137atunci cand mintea a intel propria sa natura, cénd a i nu este niciodata liberd tacere este 0 meditatie in care cel ce mediteaz’ este complet absent, deoarece mintea s-a golit de tot entre ss trecutul. : } Pentru a o intelege, Daca afi citit cu atenfie aceast& carte timp de o Abe : 8: a in acest ora, aceasta este medi Dar dac& n-aji facut libera, care n-are nile ene disciplina altceva decat s& extrageti nisie cuvinte sau sa conformari ee cod culegeti cateva idei la care s4 vA gandiji mai tarziu, atunci nu este meditatic gandire. Iubirea poate sa ia fi ire, Tu fin} numai in linigt SeescicetA in care ool ce meclteasd eee eee icauma veche, aceasta int ine cu adevarat ¢ ii care privegte cu totalitatea sa, gi ia. Nimeni nu va nu doar anumite parti poate invaja cum sa fifi atenn incearcé sA va invet: sunteti atenti la sist atentic. Meditatia este una dintre cele mai mari arte in viafa - poate “arta suprema’! - gi n-o puteti invata de l asta consta frumusetea ci. Ea nu are tebnica gi de aceea mu are autoritate. Cand invafati sa va cunoasteti, observati-va cu fiintei, fra vreo alegere; toate astea fac parte din meditatic Astfel meditatia poate avea aflati in autobuz, sau cand va padurile Pline de lumini gi de umbre, sau cand asi atent cantecul pa: sotiel A Infelege ce este meditatia implica iubire: iubirea nu este produsul sistemelor, al obiceiurilor sau al uner metode, Iubirea nu poate fi cultivata de 138 139lufla totalé - Mintea religioasa Revel Bie) pce -Pasiunea i pe care ni Lam propas in cuprinsul acestei cirti a fost de a provoca in noi ingine, si prin urmare in vietile noastre, o revolutie totala, care n-are nimic comun cu structura societafii. Societatea, aga cum e aleatuita, este ceva ingrozi- tor, cu nesfarsitele ei rézboaie, fie cA aceste agresiuni sunt ofensive sau defensive. | Aver nevoie de ceva cu totul nou ~ 0 mutatie, 0 revolutie total a fiintei. Batranul creier nu are putinta de a rezolva problema relatii Batranul creicr este asiatic, european, ame: sau african. Pe scurt, ne intrebam daci este cu putinta 8A se provoace o mutatic in insagi celulele ebrale, eSB ne mai intrebim 0 daia, acum cand am jelegem mai bine pe noi ingine, dac& aceasta Iume brutal, da ~in aceasta lume care devine din ce 4, deci din ce in ce mai cruda — inj sa realizeze o revolutie, nu numai in relafille sale exterioare, ci si in cémpul gandirii sale, al simfirii sale gi al faptelor sale. 140 In fiecare ai citim despre infiordtoarele cruzimi Gate se petree in lume ca 0 consecinta a violente: cin om. Am putea gandi: "Cum as putea eu os influentez Jumea?" sau: "Nu pot face nimic" Ie cred ca putem influenta lumea in mod considerabil daca, in noi ingine, nu suntem ducem cu adevarat, in fiecare zi, o viata lipsita de competitie, de ambitie si de invidie, 0 viata care nu creeazi dugmanie. Focurile miei pos deveni incendii Noi am adus himea la starea prezent& de haos datorita faptclor noastre egocentri nationalismelor noastre, prejud: c€nd spunem cA nu putem fac Soarta lumii inseamnA cA acceptim dezordinea din noi ca find inevitabila. Noi am faramitat aceasta lume in fragmente si daca noi ingine suntem fragmentati raporturile noastre cu lumea vor fi pe masura. Dar daca atunci cand faptuim noi actio. nam in mod total, relatiile noastre exterioare vor suferi o formidabila revolutic 1a urma urmei, orice migcare legitima, orice actiune cu adevarat semnificativa, trebuie 94 in. ceapa cu fiecare dintre noi. Eu trebuie mai intai #4 ma schimb. Eu trebuie s4 véid mai intéi care este natura si structura rel ‘le cu lumea. In chiar aceastA "vedere" se alla “faptuirea’; abia atunci eu, 4 omencasca traind in aceasta lume, produc Insusire, o insusire care, dupa parcrea mea, este calitatea unei minfi religioase. 'e complet diferita de mintea Nu putem fi religiosi si in acelasi timp s& fim hindusi, musulmani, crestini, budisti, O minte religioasa nu cauta ceva, nu incearca sé experimenteze adevarul. Adevarul nu 141este ceva care si poata fi dictat de dorinta sau de suferinta sau de vreo conditionare, oricare ar fi aceasta, Mintea religioasa este mintea in care nu exist fried, deci nici un fel de credinta, in care ea ce este", ceea ce este in toata fea religioasé cxisté acea je pe care am analizat-o deja. Accasta liniste nu este produs de gandire, ci este rezultatul al meditatiei in care cel ce mediteaza re este energie. Orice via{a este energie. Daca aceasta energie este lasata sa curga fara contradictii, fra rezistente, [ra conflicte, atunci ea este nesfarsita si nemarginita. Daca nu exista opozitie, energia n-are limite. Odata ce am infeles lucrul acesta, ne intrebam: de ce oare fiinja omeneasca pune obstacole in calea energiei, de ce ridic& zAgazuri in calea acestei migcari pe care 0 numim viata? Oare pentru c& energia pura, energia fara limite reprezinta pentru om doar o simpla idee, o simpla formula lipsita de suport real? Noi avem nevoie de energie, nu numai pentru a produce o revolutie totala in noi ingine, ci gi pentru a investiga, pentru a vedea, pentru a faptui. Cata vreme vor exista conflicte in relatiile noastre — conflicte intre sot si sotic, intre om gi om, intre 0 comunitate gi alta, intre o tara si alta sau intre 0 ideologic 9i alta ~ rezistentele interioare sau formele exterioare de conflict, oricdt de subtile ar fi, vor insemna o pierdere de energie. 142 Cata vreme exista un interval de timp intre ‘crul observat, se creeaza 0 frietiune care se traduce intr-o risipa de nena, ne energie este concentrata in cel m 7 cel mai inalt ind observatorul “ al, ci un interval de timp, Atunci gic pura, fara nimic care sa incerce sa-i canalinnns actiunea, deoarece atunci "Ful" dis : 2 are cu dea satin pare cu desi Noi avem nevoie de i ; joie de o cantitate enorma de energie pentru a intelege confuzia in care train sentimentul ca "eu trebuie s& inteleg” proc Yitalitatea necesara descoperini, asa explorace cautarea, reclama timp si, aga cum aim vazut, de. conditionarea treptata a minqii nu ilocui i este mai indicat a =e Timpul nu este deloc calea apucdim. Fie ca suntem Nici cautarea contrari este calea potrivita, de sisteme, de rezolve orice fel de problema. Aceasta este singura chestiune pe care ar trebui sa ne-o Punem. 143Dar noi refuzdm sa ne-o punem. Noi dorim doar s& ni se explice, dorim ca altcineva sa ne instru- iasca. Una caracteristicile cele mai curioase ale psil i nostru este aceasté dorinté de a fi instruit - consecinja fireascd a miilor de ani de propaganda. Noi dorim ca modul nostru de a gandi ‘sA fie confirmat si intarit de alicineva, in timp ce a intreba inseamna, de fapt, a ne intreba pe noi ingine, ‘Ceea ce vai spun este lipsit de valoare. Veti uita cuvintele mele de indata ce veti inchide vohimul, sau va vefi aminti si veti repeta anumite fraze, sau veti compara cea ce ati citit in aceasta carte cu ceea ce este scris in alii parte. Ceea ce este cu adevarat important este s& vA infruntati propria viatzy s& va infruntati pe v ‘4, existenfa voastra, marunta, superficialitatea voastra, brutalitatea voastra, violenta voastra, lacomia vo: ambitia voastra, chinul vostru zilnic si suferinja voastra fara de sfargit. Voi ingiva trebuie sa intelegeti toate aceste lucruri, deoarece numai voi ingiva vA puteti elibera, de cle si nimeni altcineva de pe pamant sau din cer, Vazand ceca ce se petrece in viata voastra de padure ~ sunteti oare in stare ca dintr-o singurd suflare, dintr-o singura privire, 4 va cunoaste{i in mod simplu aga cum sunteti in realitate? ‘Atunci cand va cunoasteti aga cum sunteti de fapt, intelegeti cu adevarat intreaga structura a omenesti, intelegeti iluziile, ipocriziile, cautarile omului. 144 __ Pentru a va cunoaste, trebuie 9A fiti extrem de cinstiti ca voi insiv’, cinstifi pana im strafundui fintei voastre. Dac& actionafi potrivit i cipii, atunci sunteti finda acfonatl tn functie de ceca ce gandii c& ar trebui oa fii, si nu in funetie de cea ce s de fapt . A avea ideal ceva brutal, Dacd aveti Principii, idealuri, credinte - oricare ar fi natura acestora ~ nu va putefi vedea aga cum suntels Prin urmare, sunteti in stare s& devenili complet negativi, compl fara niei un gand, fara nici o team, fiti extrem de pasionat Accasta stare in care mintea nu mai face nici un fel de eforturi, fiind pe deplin linigtita, este © ; numai in aceasta stare a putem ajunge Ia acel lucra numit adevar, sau real tate, sau fericire, sau Dumnezeu, sau frumus: sau iubire. Acel ucru nu poate fi chemat. VA rog sa injele- geti acest fapt foarte simplu. Acel lucru nu poate este prea confuz lucru extraordin noastra casa, in mic imens, acel mat In mica al existentei noastre in murdare si s-a scuipat. trait, Astiel de declarajii nu sunt decat moduri de 4 va exploata pricte: i. 145Si totusi, este cu putinfa sa intalnim acel lucru, fra si-l chemam, faré si] asteptim, fara 58-1 cdutém, in aga fel incat ¢l sA se produc tot aga cum se intamplé ca o adicre récoroasa sa intre in camera atunci cnd lasam fercastra deschisa? Nu putem s& chemam adierea, dar putem sa lasim fereastra deschisa, ceea ce nu inseamna ca suntem in stare de asteptare — aceasta n-ar fi decat o alta forma de amagire. Nu inseamna ca trebuic s& ne deschidem pentru a primi ~ aceasta n-ar fi decat 0 alta forma de gandire. \V-ati intrebat vreodata de ce lipseste acest Ineru: fiintelor omenesti? Ele nasc prunci, au raporturi sexuale, au afectiune, au insusirea de a se impartasi in comun din aceleasi bunuri in deplind camara- deric, dar le lipseste acel "lucru" V-ati pus vreodata in mod serios aceasta intrebare ~ cu prilejul vreunei plimb; murdara, sau in timp ce va aflati de paraie si de salba v-afi pus vreod: in mod serios intrebarea de ce omul, care traiegte de milicane gi milioane de ani, n-a cApatat acel “Jucru” extraordinar, acea floare care nicicand nu se ofileste? Cum se face c& fiintele omenesti, care sunt atat de capabile, atat de abile, atat de dibace, atat de competitive, care au o tehnologie atat de minunata, care merg in cer, sub pamant si in adancul marii $1 care inventeaz& magini electronice extraordinare ~ cum se face c& n-au cApatat singurul Iucru care are importanja? Daca vreodata v-aji pus cu serio- zitate aceasta problema, cum se face ca aveti inima uscata si goala? 146 Ce afi raspunde daca v-ati pune o astfel de intrebare? Care ar fi raspunsul vostru fara nici un echivoc sau siretlic? Raspunsul ve f determinat de intensitatea cu care ati formulat intrebarea gi de urgenta pe care o aveti, Ines nu sunt profund interesati si nici in stare de urgenta, $i de aceea nu au energie, caci energia inseamnd pasiune. Si nu vor putea gasi adevaral fara pasiune, fara acea pa: mistuiteare, fara acea pasiune in care nu exista nici 0 dorinta ascunsa, Pentru cei mai multi oameni pasiunea este un lucru infricogator, fiin t4 dobandita nu stiu incotro fi va purta, Sau poate ca frica este motivul pentru care oamenii nu au cépAtat acea energie, acea pasiune atat de necesara pentru a descoperi, prin ei ingigi, de ce le lipseste aceasta insugire de a pentru a afla de ce nu exista aceasta flacara in inima lor. Daca si-ar fi cercetat atent inima si mintea ar fi stiut de ce nu au capéitat-o. Atunci cand vor adevarat mistuiti de au, vor afla c& de fapt ea este acolo. Numai prin negare completa, care este cea mai inalta forma de Pasiune, se va putea naste acel lucru minunat care este iubirea. Ca si umilinta, iubirea nu poate fi cultivata Umilinta se naste mn vanitatea; altfel nu ve 9a fii cu adevarat umil. Un om care gtie ce este om vanitos. Tot aga, daca va mintea si cu inima, cu ochii sic eaga flin{& descoperirii procesului daca sunteti mistuiti de dorin{a de a vedea este" cu adevarat, gi de a trece dincolo, si dacd negaji complet, total, viata pe care 0 duce}i acum, 147in chiar aceasta negare a uratului, a cruzimii, se nagte “cealalta viata’ ‘Un om care crede ca este linigtit, care crede c& iubegte, mu gtie cu adevarat ce este jubirea, nu stie | cu adevarat ce este tacerea. Postfata Krishnamurti, insumand peste 40 de tradusa in 47 de limbi, Dintre lucra- tile sale mentionam pe cele mai importante: Prima si ultima ibertate (1954) Revotutia tacerii (1972) Eliberarea de cunos Sfarsitul timpuus, trad. ros. toa , 2000; Prima ultima libertate, toad rom. Argintescu, Bdit. Litera, Bucuresti 148 149Zoonul vutturul Dincolo de violenta Educatia si semnificatica vietit ‘Sfarsitul timpului Krishnamurti a ramas in afara oricdrui curent de gandire, tn rui sistem filozofic academic, in afara gioase, este nevoie di prejudecatilor care ne inlas Krishnamurti atrage ate fiinya umana este fragmentata psihologic, c& este sfagiata de tendinje ce natura diferita. Pl sustine ca omul, pentru a putea infelege raporturile sale cu lumea obiectiva si cu lumea de simboluri pe care el insugi trebuie sa se infeleaga mai intai nu doar luciditatea totala cu privire la reactille ce au Joc la nivelul fiintei ca urmare a influentelor pe care le exercité mediul, ci si examinarea modului specific in care functioneaza gandirea. Dupa Krishnamurti cauza majora a tuturor suferinfelor rezida in dezordinea si in confuzia in- staurate in constiinta, in feptul ca suntem complet ignoranti cu privire la natura procesului gandirii. Solujia la aceasta criz este intelegerea conditi onirilor care ne impiedica sa fim liberi, este atentia indreptaté permanent catre tot ceea ce este legat de procesul gandirii; dar aceasta atitudine nu este una de interventie, de critica, de alegere de res~ pingere, ti este o “pasivitate creatoare™. Aceasté 150 ‘meditatic” face ca mintea sa devind complet linigtita Si, spune Krishnamurti, cand mintea este tacury are loc ea cu “ceea ce este”, se papell poate fi rodat energia a scopera un ci ee copera un eémp Citind 0 i Krishnamurti nu se pune pro- biema de "ge invatatura ci de a ne intelege pe oi in vapatura lui nu este o culegere le abstracjii goale gi uscate, tie ob steas ci 0 solufie reala la it de complexe cu care se confrunta se confrunt emul contemporan, Ba provoacii o adevirata revel. tic interioara, care matura toate valorile trecutului ~ oricare ar fi natura acestora ~ gi invita fiinta umané lao autentica traire a Vietii. Editorul 151Krishnamurt! gt mesajul sé In ciuda faptului c& esentialul gandirii Krishnamurti este, ca forma, de o ceria precizie, totusi ceea ce finteste se afl dincolo de gandire, esentialmente dincolo de conceptele noastre oe urmare, este vorba de un domeniu care s posibi wr de expresie ce ne sunt familiare Dar cine este Krishnamurti? lata un foarte scurt rezumat al viejii sale, S-a nascut la 11 mai 1895, la Madanapalle, in sudul Indiei. A fost descoperit de teozofill C.W.Leadbeater pe cand se juea, impreuna cu fratele sau Nitya, Langa raul Adyar. Cei care Lau “descoperit” spun ca au fost izbiti de 0 anume iradiere pe care o degaja persoana Ini, o anumita exteriorizare a potentialului psihic. De atunei teo- zofii l-au Iuat sub obliduirea lor, considerand ca tanarul va deveni instrumentul exprimarii unui mesaj de o deosebita importanta, cA el va indeplini rolul unui iluminat sau mesia, ori ea va fi fonda torul unei noi religii. In anul 1909 s-a constituit “Ordinul Stelei Orientului’, destinat 64 adune laolalta oamenii de pretutindeni, fara deosebire de rasa sau clasa socialé, in asteptarca venirii unui nou instructor spiritual. | In 1925, Nityananda, fratele mai mic al lui Krishnamurti, se imbolnaveste grav. Moartea Nitya, survenité in 1925, a insemnat Krishnamurti o profunda durer pentru 0 intreagé serie de ase menea intensitate incat el a traversat 0 grava criza psihologica, in cursul céreia a inceput sA se indo- 1 Conferinfa custinutd de Robert Linssen, renumit orientalist, despre viaja gi opera lui Krishnamurti. 152 jasca serios de toate valorile “spirituale” eu care i estrasera prietenii si teozofi. A trecut astfel lipe nu de disperare, ci mai degraba de non. #8, caci a redus la lurile, toate invataturile p: fe. A strabatut loc 0 dezgolire psihologica, 0 anume eliberare fata de tot ceea ce fovatase, rémanand intr-o stare de non-speranta, Nu mai agtepta nimic. $i tocmai in aceasta situatic de gol interior, in aceasta stare de moarte - dana putem spune astfel ~ faja de elementele structurale ale treeutului séu psibologic, in accasta stare de ne-asteptare, de ne-speranta, a erupt in el acea binecuvantare care se realizeaza numai intr-o stare de autentica linigte. S-a petrecut ceca ce el numegte “eruptia exploziva a iubirii". Accasté experienta a determinat in innoire spirituala, 0 adevarata Tevolutic, o profunda mutatie, Din acel moment Krishnamurti a declarat ca nu va mai fonda o nou migcare religioasé sau un nou Sistem filozofic, considerand cA si aga exist prea multe, c& nu va incerca sa creeze un nou sistem de idei, care ar sférgi prin a inrobi si ma mintea camenilor. In urma acestei revolutii léuntrice Krishnamurti a dizolvat “Ordinul St fondat spe luat 0 orientare complet independenta de orice fel de organizatie , Dupa o perioada dificil, marcata de nenuma- tate confruntari, Krishnamurti ji intalneste in 1946 Pe Aldous Huxley si pe Charies Morgan, impreund cu care va fonda o scoala Ia Ojai, California; de altfel Huxley i-a prefajat lucrarea Prima $i ultima libertere. Din acel moment, mesajul sau a devenit mai cuprinzator gi s-a raspandit in intreaga lume, pana cand ~ lucru extraordinar ~ in anul 1974 a 153avut loc incidenta mesajulai séu cu o anumita elita intelectuala. De atunci s-au intélnit de doua ori pe an, 0 data in Anglia gi o data in California, savantii cei i lugtri ai lumii contemporane, primi fizicieni ai condus mult vreme centrul de 1a Geneva, D. Bohm, profesor de din Londra, cei mai mari specialigti in ne pe scurt, vreo cincizeci de savanti, toti niste en ed suprem paradox? Ei il int i, cel care denunta pericolul condit} varea creierului, Cert este cA aceste intalniri s-au succedat $i au dat rezultate de cel mai mare interes, atét din partea unor p: ca Steinberg si alti, cat si Putem spune ca Costa de Beaure; ‘mecanicii subcuantice de tranzitie virtuala”, proce: ce a fost luat in considerare de toti marii biologi care studiaz’ problema mutatiilor biologice si mu- tatiile care au loc la nivelul celulelor mari organice. Acesta este, pe scurt, rezumatul istoriei Iai Krishnamurti care, independent de mesajul pe care il aduce, este fondatorul unei serii de gcoli in India, America i Ang! seris o lucrare intitulara Despre educati este gcoli noi, incearca sa orienteze el pre implinirea facultatilor lor creatoare, inceared sa facé din ei niste creatori si nu nigte imitatori; s& trezeasci in ei facultatea atentiei gi obscrvarii extrem de clare. Pentru reali- zarea acestui obicctiv, nu numai metoda folosita 1 In eurs de apariyie la Editura Herald. 154 es i | | | } este importanta ci si calitatea educatorilor. urmaritindeapronpe seeate geal, ae heats cet s-au dezvoltat mult, dupa o peri lificila, ca orice lucru in faza de acum s-au degvoltat in mai multe ~ Rishi Valley, Rajghat, Madras America ~ Ojai, California si din ‘wood Park, Ceea ce mA emotioneazi profnd la Krishna. saurti - al carui discipol nu sunt, pentru c& el nu Secepta discipoli - este marca lui prietenie. Din 1928 il urmérese cu interes, si vorbesc despre el pe raspunderea mea; Krishnamurti au are nici un interpret si insist subliniind 4 ceea ce voi spune nu ma angajeaza decat pe mine. Pc cei interesati de ideile cuprinse in vorbele mele ii sffituiesc sa studieze textele originale ale lui Krishnamurti Bs ssionant SA constafi ca la Krishna- murti nu exist nici o fisura intre om si opera, El este de 0 dezinteresare materiala sip: totala. In ceea ce priveste dezinteresarea materiala, am avut dovezi absolut evidente in diferite circum. stanje. In acelasi timp, el manifesta o dezinteresare si un anumit sens al valoril diferit, ci uncori total opus c el denunta caracterul conflictual al egoismului omenese, tensiu ale dintre diferitele fragmente ale « ‘astre psihologice. Discursul sdu se refera la toate obstacolele care se opun deplinci cunoasteri de sine. $i, inevita- bil, 0 expunere de obstacole imbracd un caracter negativ care, adcsea, ajeazA pe cititor saw ascultator. Caci existé dou’ ei de prezentare invataturii. O cale “pozitiva’ si una ‘negativa”. Pe 155 care nu este doar conventional, caci