p oo.

,rMENrAR

Etica $i integritatea academice

sau
Suferinfele
pe drumul
otul a inceput in 1991, cAnd,
proasp5.t devenit PreParator
(un fel de ,,proto-pirinte" al
,,asistentului pe perioadd de-
terminatd" de astdzi) - anglo-america-
nist, dacd imi este permis sd adaug - la
betrana (in fine, ,,bAtrana" in termenii
nogtri carpato-danubiano-pontici) Uni-
versitate iegeand, am preluat, la anul I,
cursul practic de ,,Texte", unde, stdpAnit
de un precoce sim! al rdspunderii, am
decis sdL analizsv cu snrdenlii doar ftag-
mente importante din operele romantici-
tin[rului Codrin
dintretheknow qithehow
tu] cd fusesem eu insumi studinte al ace-
Ieiagi nobile secf,i de Englezd gi piucurse-
sem cu s6rg, in,,eonul" meu specific, bu-
clucagele materiale didactice...
Am convocat agadar la gcoald, con-
sternat, intreaga echipd de discipoli pen-
tru convorbiri urgente. Au venit cu priviri
de iepuragi speria;i, la propriu de data
aceasta. Ce se int6.rnplase oare? Ceva
foarte grav, am rostit cu voce lugubrd gi
complet lipsitd de empatie (de9i md des-
p[rfeau doar patru ani de bielii copii). Ne
afld,minfasa unuifurt intelectual de grup
in formd organizatd Si continuatd,le-am
precizat cu bruma de jargon juridic pe
care reugisem sd o acumulez intr-un an
de,,democralie originald". Le-am indicat
tuturor, cu exactitate de arhivar, segmen-
tele din cd4ile pe care le plagiaserd (ne-
Cu ochii de universitar al RomAniei
post-comuniste abia mrji,ti, am observat
atunci o carenld cumplitd de sistem. Noi
nu aveam ,,qtiinfa" eticii gi integritdlii
muncii intelectuale clar deflnite, nu de!i-
neam, cum ar veni, o ,,corporalitate" a
deontologiei cercetdrii. Totul era ,,intui-
tiv" gi ,,subin!eles". Adicd inexistent.
Know-how-ti scrisului academic ne lip-
sea cu desdvdrgire. Tdndrul Codrin desco-
perea, prin vocea suavei studioase, cd el
nu acordase atenfie, in aceastd afacere,
chiar pietrei de temelie a efortului
anti-plagiat -id est cunoaglerea lul Nefe-
ricitul preparator universitar se lovea cu
capul de pragul de sus, trezindu-se sur-
prins de duitatea sa. ,,Pragul" era "the
know"-ul. pe care jurrele scholar hotdri,
din acea timpurie etap5,, sd-l pund in "

lor americani. I-am emunfat, atent cu
imaginea mea de universitar liberal in
devenire, ci evaluarea va consta intr-un
term paper (cu temd la alegere, analizatd
relaxat, acasi, de fiecareinparte) ginuin
clasictrl gi traumatizarrni. final exam
onsite. Btl'cuie fird margini. La data din
sesiune fixatd prin consens, ,,iepuragii",
cum (cu drag, sper) ii numea geful nostru
de Catedrd pe studenli la wemea respec-
tiv[, imi aduc, entuziast, lucrdri]e. Md
pun pe citit. Stupoare! Toate eseurile
(intr-o grupd de aproximativ 15 inv[ficei
in ale anglisticii) erau, pa.,tlal ori integral,
copiate dupd cursurile litografiate din
arrii qaizeci-optzeci dedicate Romantis-
mului American, incd disponibile in bi-
bliotecile iegene. Opresc doud secunde
fluxul memoriei afective numai pentu
a-l atenflona pe eventualul june cititor al
r6ndurilor de fald ci, in acele timptui
eroice, nu exista Mr. Google gi cu atat mai
pufin confralii sdi ,,motoriza1i" in ,,cdu-
tiri" obscure prin cotloanele supraponde-
ralului Intemet! Nicidecum! $ansa depis-
tdrii micului rapt intelectual colectiv
venit, discret, rafinat, subtil, din amdnun-
uitand, desigur, sd amintesc, cu emfazd prim-planul colaboririi cu generafiile vii-
post-adolescentini., detalitrl c5. un ,,9ef de toare de iepuragi... Nu avea sd fie aceasta
promo$e pe !are", comme moi-mAme,nu
putea fi pdcdlit intr-un mod at6.t de st6n-
gaci). Boucheb4e, doamnelor gi domnilor!
intreaga asistenlE amulise intr-o expresie
de profund5. nedumerire... Dupd. patetica
gi necesara clipd de silenzio, o domni-
goard suavd a gldsuit in numele gocatei
aduniri. Dorn profesgr, dar noi n-am
;auC Dumneavoastd nu ne-ayi spus nici-
odatd cd nu auern uoie sd. ne inspirdm din
surse pentru eseul final... Avenit momen-
tul meu de bouche bde. Nu din cauza
eufemismului,,sd ne inspirlm", ci, pen-
tru cd, intr-adevdt, eu nu zisesem ureodq-
ti, nici rndcat in Soaptd,, cuuintele magice
-,frtenlie sd nu cunxua sd, plagiafi!" (TeIe)
ghidat de o naivitate structurald incon-
turnabild, luasem informalia in cauzd ca
fiind... subinleleasd. Eroare de conceplie
m[car examinatorie, dac5. nu de-a drep-
hrl academicS.l Sd admitem: pentru a avea
ualabilitate, o informalie trebuie comuni-
catd in prealabil, iar pentru a putea fi
a aplicat, un regr.rlament trebuie mai int6i
tntocmit...

,ul Tribuna invi!5 m3 ntl tui

insd singrra epifanie din interionrl mare-
lui proces evoluflonist. in 1993, am ple-
cat, ca bursier Fulbright lfull-time PhD
student), in Statele Unite. Multe gi sofisti-
cate au fost acolo ocazltfe de deschidere
completi a ochilor (cu mici dilatdri exof-
talmice, a9 adiuga) in privinla eticii 9i in-
tegriti,Li academice! Una dintre ele m-a
marcat fundamental Ei de aceea timt
nevoia sd-i dau contur epic mai jos. La
cursul de Aduanced Shakespeare (litrttt,la
Universitatea din Arizona, in anii nou6-
zeci, de un mare shakespearolog, Iohl A
Mills pe numele sdu, autorul celebrei
Hamlct on Stage: The Great T?ad.itian)
m-am iipropiat de colega Meg (culmea e
cd nu'doar o chema aga, dar gi aducea
binigor cu Meg Ryan in zilele ei de glorie).
Aidoma majoritdlii doctoranzilot Meg
era TA (teaching assistant), cdgtigdndu-gi
existenla din predarea de seminarii.
Foarte supAratd intr-o dimineald, imi
m5rturisegte cd fusese convocatd dinain-
-tea temutului Board of Tiusfees (un fel de
Consiliu de Administralie cu puteri abso-
lute in universitdfle americane), de Ee-
dinfa ln chestiune depinzdnd soarta sa
ulterioard in selecta institulie educalio-
nald tucsoniand. Curios ca un cintezoi,
am rugat-o sd-mi povesteascf, de-a
fu-a-pir toate Ure$enia. Dumneavoastrd
vI ofer aici, binei:rfeles, varainta,,steno".
La o banald verificare pe parurs (mid-
term emm), Meg a prins (tot anterior nal-
terii fratelui, nostu Google) o vedetd
sportivi a Universitefli (jucitor in echipa
de baschet Wildcats, echipl cate, minu-
ne, a ajuns in semifinalele NBA tr acea
primivard) cu lucrarea (midterm reporfl
despre Fau,lkner... plagiat[ (gtosolan). Vi
teaza asistentd, oarbi Ia faima impozan-
|:lri athlete, a aplicat, consewent, legea.
A dat nota F (4) studentului infractor gi,
mai mult, i-a ficut referat de... examatricu-
lare, Scandal monstru, inifal in Departa-
ment, apoi in Facultate gi, iat[, acum ]a
cel mai inalt nivel. E:snatricularea tdnd-
rului insemna automat gi excluderea din
eghipa de baschet. Nu mai trebuie sd in-
sist, faptul determina periclitarea jocului
,,pisicilor sdlbatice" in semifinale 9i pagu-
be financiare de nedescris pentru toata
orgariza|ia. Meg devenise, peste noapte,
o fdptr:rd pericr:loasd in ochii multitudi-
nii, fdpturd care, tn cazul egecr:lui fur sus-
linerea propriei cauze dinaintea Consi-
Iiului de Administralie, ar fi fost ghiloti-
nati.. Cu voluptate, nu md indoiesc. Am
asistat-o in eforlul pregdtirii pledoariei.
Nu puteam rata o asemenea experienfd
academicS. In cdteva ore, in The Main
Library, prietena mea a preg[tit, minu-
fios, nigte handouts absolut fascinante.
Erau gdndite pentru trei paliere dis-
tincte de disculii. Primo, corpr:l delict
(lucrarea sportilrului cu fragmentele pla-
giate suprapuse pe sursele doveditoare).
Secundo, articolele din regulamentele de
ordine interioardale U of A(care defineau
gi incriminau plagiatul, supunAndu-l
unor sanc$trni clare, neconcesive). Tertio,
citate din cursurile de etici gi integritate
academicd predate la Universitatea din
Arizona gi familiare tuturor studenlilor
agezdmAnttrlui (interesant, weo doi din-
tre titulari erau membri it Board of Trus-
rees gi participau, prin urmare, Ia gedinla
de ,judecatS"). E nevoie sd mai discut
verdictul? Meg a cAgtigat fdrd drept de
apel, iar vedeta sportivi a fost ernatricu-
latd in hohotele de pl6ns ale majoretelor
9i privirile sagii (cdtre diabolica asistentd
cauzatoarc de dezastru) a studenfilor gi
profllor microbigti deopotrivd. Mai im-
portantd rS.mdne revelalia (a doua) a tA-
niruiui Codrin referitoare la etica muncii
de cercetare. EI lovea cu leasta, subit, r:n
al doilea prag - situat mai sus decAt pri-
mti. ,,The know"-ul (informafia ca atare)
se dovedea freclie la un picior de lemn
lard ,,the how" (sistemul consolidat juri-
dic Ei filozofic din spatele informafiei).
impreund alcinriau know-how-ul, unei
ramuri extrem de sensibile gi de impor-
tante in efortr:l paideic al oric6rei ldri -
www tT bunalnvatamantului,ro
onestitatea pregdtirii intelectuale gi, mai
ales, practicarea meritocraliei (cel pulin
in acest spa$u al progresului pur, nedi-
simulat, responsabil penEu viiton:l uma-
nititii intr-un sens larg). Tiebuie si recu-
nosc c[ am fost fascinat, intrebdndu-md,
melancolic, c6nd va ajunge gi patria mea
la un asffel de nivel de fi.rncfionare a con-
gtiinlei colective (precum Werther al lui
Goethe, am riscat, o clipd, depresia
profundi).
Nu weau totu$i se fiu un carcotag
incorigibil. In deceniile care au trecut de
atunci, marile universitdfi ale Rom6niei
au crescut remarcabil gi s-au sincronizat,
in ansamblu, cu valorile deontologice ale
Apusnlui. S-au ivit legi mai adecvate 9i, cu
precddere, regulamente universitare mai
drastice, unde plagiatul este stigmatizat.
Lucrul cel mai semnificativ, au aperut
universitari gcolili il Vest cu excelente
culsuri, articole gi cer$ despre etica gi in-
tegritatea academicd. Motoarele de cdu-
tare gi depistare a plagiatului (la toate ca-
tegoriile - Licen[5., Master, Doctorat) au
intrat in lega-litate, gener6nd un grad de
congtiinfi superior in rAndul discipolilor.
S-ar zice cd, privitd de sus, situalia tinde
sd atingd perfecf,unea... Cu toate acestea,
un virus ucigaE a pdtruns, insidios, in tru-
pr:l aparent insdndtogit al sistemului edu-
caSonal. El are un nume mai ugor de
abreviat chiar gi decdt COWD- l9.liputem
spnne 144?-22. Ctrn, nu gtili la ce m[
refer? Pe scurt, la,,doctoratele" oamenilor
politici autohtoni. Acegti ipochimeni nu
sunt mulfumip, se pare, cu puterea admi-
nistrativd gi cu cea financjard. igi doresc,
avid, 9i triumfirl academic. ,,S-au ficut"
deci ,,doctori". Dottore. Cu plagiate rdsu-
ndtoare, demascate spectaculos, au reali-
zat, recent, cd solulia pentru protecf,a lor
e... schirhbarea legilor gi crearea unei cii
sigure spre dezincriminarea furrului inte-
lectual. Spre decredibilizarea eticii gi inte-
gritefii cercetSrii carevasdzicd. Spre anu-
larea unor decade ir:rtregi de transformdri
gi evolulii r:liversitare. Acesta este virusul
WTF-22. Detectabil (nici mdcar la micro-
scop, ci direct cu ochir:I ]iber) in actualul
proiect de lege a EducaSei oferit de Mi-
nistel in vara anului 2022,vu, dezbaterii
publice...
Intre deja dob6nditele noastre ,,the
know" qi ,,the how", in etica universitarS.,
s-a strecurat sfiddtorul ,,what the fuck"
politic. WTF-22. PAn[ nu se va gdsi vaccin
(9i) pentm el, ,,pisicile sSlbatice" pot dan-
sa f5ri team6. Nu in deEertr.rl arizonian, ci
in argifa Bdrdgamrlui. I
l"
-. oocuMENrAR
!f
Lungul drum al Eticii c[tre Integritate
publicd exact in vacanla profesorilor, eleuiloh studerufi'
lor ;i a pdrinfilor, prouoacd in continuare reaclii ferme
cle respingere. Nu am dat peste nicio adeziune' sus{inere
a acestor proiecte. Niciuna! Se cere acum retrqgerea pro-
iectelor Si demiterea ministrului. Cdci de demisie nu
poate fi uorba findnd cont de modul in care acesta, in
ani, a promouat ordine de ministru, proiecte de legi ce
{inteau protejarea proastei conduite in cercetare, in acti-
uitatea didacticd, a plagiatorilon ca sd simplific. Nici
noul proiect priuind spaliul uniuersitar nu face excep[ie:
e in aceea;i direc{ie nociud care vulnerabilizeazd uniuer-
sitatea din punct de uedere etic ;i al integritdlii, Sd intro-
duci din nou iru lege posibilitatea renunldrii la titlul de
doctor, sd,,amnistiezi" plagiatorii dupd trei ani, sd. des-
fiinlezi singurq structurd expertd priuind eualuarea doc-
toratelor plagiate, CNATDCU, dar;i altele, indicd dezan-
gajarea morald a ministrului care ne este impusd ca
normd. Inacceptabil!

prof dr l"larian POPESCU

director onoriftc aI CARFIA

Dezangajarea morald e un proces din

ce ce mai vizibil in societdlile noastre.
in
Se observd cu claritate in sistemul Edu-
cafiei. La noi, cu precidere. Cum scrie
psihologt tl Albert Bandura (Moral Dken-
gagemen| Worth, 2015), cea mai mare
parte a teoriilor gi cercetirii privind mo-
ralitatea se concentreazd pe crearea de
standarde morale gi judecatd morald,
fiind adesea detaqate de comportamen-
tul moral. $coala, in general, universita-
tea, in special, fac pulin sau nimic exact
in ce privegte dezvoltarea acestui com-
portament. E erplicabil, pe diverse pla-
nuri, de ce Plagiatul ca abandon moral
devine repede vedeti media 9i produce
un deficit de imagine gi credibilitate uni-
versitdlilor in cauzi. Un semnal puternic
l-am dat acum zece ani cand, pregedinte
al Comisiei de eticd a Universitelii din
Bucuregti fiind, am ar,rrt de evaluat plagi-
atul doctoral al prim-ministrului in func-
lie atunci. Degi dovada plagiatului era
deja publicd, spaliul public, media au
cerut imperios Universitilii din Bucu-
reqti sA-qi expund punctul de vedere. Mo-
ralmente, universitatea, cea care a acor-
dat titlul de doctor, era obligatd sd-gi
asume aceasta eroare. A fdcut-o. O mare
diflcultate atunci a fost sd mentin cvoru-
mr.rl Comisiei. Au fost colegi, colege care
...s-au dezangajat dupi ce acceptaseri, la
propunerea facultalilor, sd facii parte din
Comisie. Cu acel prilej, am fdcut prima
demonstragie publica, pe viu, a cum se

"l TrlSLr na inv5lima nir [r

arializeazd, un plagiat, in fala a zeci de tului prim-ministrului in functie, dezv\,- Analizele expertilor, dezviluirile media,
profesionigti media, a rectorului. Ajutat , luiti de Emilia $ercanl E, insa, necesard qi inclusiv Ia noi, au indicat cd nu e numai
de colegul Dumitru Sandu, am gdsit for- 'r o astfel de ,,igienizare" fiind vorba de culpa individua-ld aceea care erodeazd
mnla cea mai eficientd de ana-liza a plagi- : clasa politica de ale carei standarde mo- prestigiul $tiinlei, a1 Cercetdrii, ci gi dis-
atului astfel incdt chiar gi cine nu gtia r rale depind foarte multe dintre acgiunile funclii majore ale universititii, a.le Comi-
exact ce inseamnd, sd poatd inlelege. in , ei. Dar asta a fdcut ca plagiatul la universi- siei de eticd, ale laboratorului sau centru-
conferinla de presd de atunci am f5.cut r tate, in gcolile doctorale, sE fie mu-lt mai.., lui de cercetare care funcfioneazd pe
un PowerPoint pentru a usura infelege- .r discret. Susfineam apoi cd, dacd despre bazd de granturi etc. Adesea se observi o
rea tehnicilor de plagiere. ,,Plagiat" d in- , plagiat lumea a inceput sd accepte qi sd adevdratd complicitate funcfiondnd
trat apoi in sfera publicd a dezbaterii ,r infeleagi c6.t de nociv e pentru gtiinfd, intre... colegi sau cu autoritatea. Nu o
privind modul corect de a folosi cuvinte- t, 'pentru universitate, gi inci md avem datd, disfunc,tiile sunt observabile Ia ni-
le, ideile altora, de a face cercetare docto- r mult de facut la noi!, despre integritatea vel de decizii ale autoritali centrale, adi-
rald. Din pacate, in bund mdsurd, dezba- I academica chiar cd nu stiam mare lucru. ca la nivelul ministerului. Ori, toate au
terea reale despre plagiat a fost capturata , De a-ltfel, gi pe plan european Integri- readus in disculie teme mari prir.ind
de dezvaluirile plagiatelor demnitariloS i tatea academicd a devenit o preocupare ,,contractul", misiunea universitali in ra-
figurilor publice, politicienilor. Dupa . tot mai insistentd abia in ultimele doua port cu Societatea. Ce fel de cunoagtere,
zece ani, avem aceeasi situafie a plagia- . decenii, cu precddere in u,ltimul. De ce? ce fel de pregatire asigurd universitatea

\,ryw!\/ tT blna rvatamantl[t ro

t"
 DOCUMENTAR
D morald a producerii 9i transmiterii Cu-
studenlilor gi pentru ce? Numai pentru
piala muncii? Care este viziuaea Univer-
sitdlii privind justelea, corectitudinea
modului sdu de a funcfiona, a design-
ului curricular, a modului evaluirii atdt al
profesorilor, cdt gi al studen!ilor? S-a ob-
servat destul de repede cd dezbaterile
privind aceste teme presupun existenla
unei culturi etice qi de integritate opera-
aca-
Iionatd in chiar inima mecanismului
demic. Aceastf, culturi nu poate fi redusd
la un simplu curs de Etici 9i Integritate
Academicd, cum se intample de ca!iv"1
ani Ia noi. Aceastd culturd e necesar s6 fi6
dezvoltatdincd din ciclul primar al gcolii'
Desigur, definirea exact6, operafiona-
ld, relaliilor intre Etici gi Integritate a
a
fost gi este incd o operaliune intelectuald,
logicd, filosoficd dificild. Simplitatea,
uneori, poate ajuta. $i atunci, dacd e si
luf,m numai termenul, conceptul de In-
tegritate, s5. observdm cd, adesea, eI a fost
considerat in relalie cu Virtutea, cu un
mod moral de a exista ca persoand. De
roo I Trl bu na
noagterii, universitdlile concep c6'teva
instrumente cate, de fapt, standardizea-
zd: Codul de etic[, Regulamentul Comi-
siei de eticd. Mai pulin favorizeazd' dez'
voltarea comportarnentului moral' Adici
a acelor acliunicare, dincolo de asimila-
rea teoriei in domeniul etic, sd determine
incorp.orarea activi a conceptelor aces-
teia gi sd permitd funclionarea integrd a
persoanei, a instituliei. Universitdlile au
dezvoltat in timp, observAnd creqterea
alarmantS, a derogdrilor morale manifes-
tein mai toate compartimentele, politici
inhibitorii mai degrabd decdt proactiue'
Nu am fdcut decdt s5' cultivf,m sancfiu-
nea mai mult decdt iluminarea. Ca sd
tnueli, camintea sf, primeascd ce igi do-
regte (iluminarea), e inevitabild, urmdn-
du-l pe Spinoza, inldturarea ,,norilor" ig-
noranlei. Paradoxr.rl e cd ignoranla nu
vine din lipsa cunogtinlelor prescrise, ci
exact din cauzalor (BrianJames Grassom,
in Art-Ethics-Education, Brill, 2020) ' Ve-
dem asta adesea cdnd dialoglm cu elevii,
cu studenlii. Dar 9i in discursul public'
Disfunclii ale Integritalii se reflectS' 9i
in modul in care Cunoaqterea este ,,pre-
fabricat[" gi liwatd, prin curriculum, be-
nefi.ciarilor. Dacd educalia e sdpregdteas-
cd tinerii pentru via1d, cdnd ea nu e re-
dus[ la rolul de simplu agent a] pielei
mnncii, atunci fundamentarea integfd a
transmisiei gi evaludrii cunoqtinlelor
puse in ,,joc" devine imperios necesard'
Cu alte cuvinte, dacd tu, profesor,'da spe-
altfel, cum suslin autorii capitolului cialist pe o anurne disciplind, nu faci
despre Integritate din Stanford Encyclo' dec6.t s[ menlii elelr.r-I, studentul in teri-
pedia of Philosophy, intuilia ne spune toriul acelei discipline, fdrd a-i furntza
acestuia gi relalia ct intregul, cu un ,,ca-
doud lucruri de baz* unul, ci Integrita-
tea e esenfial o form[ a relafiei pe care dru" mai larg in care funcSoneazi cunog-
fiecare o are cu sine; al doilea, cd, Integri- tinfele aferente acelei discipline, atunci
tatea este legatd de o manierd semnifica- nu faci decdt sd addnceqttnet'n;elegerea.
tiv[ cu a acgiona mora]. Astfel, autorii Elerrrl, studentul, asrtileazd fragmentul
(admi16nd c[ acesta e corect liwat) qi
delimiteazd cinci tipuri de integritate: a
sinelui, a prezervdrii identitafii, ca mod pierde legdtur a ct intregul.
Lungul drum al Eticii spre Integritate
de a susline ceva, ca scop moral, ca o vir-
tute (Cox, Damian, Marguerite La Caze, e testat semnificativ 9i atunci cdnd e
il acord (pentru a con-
and Michael Levine, Integrity, Thi Stan- vorba de pr:nerea
strui ,,intregul") a politicilor etice 9i de
ford Encyclopedia of Philosophy (Fdl
2021 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL- integritate ale universitililor cu decizii in
caztri de proaste conduitd in Cercetare,
= <https://plato.stanford.edu/archives/
fall202 I /entries/integrity/ >)' in management etc. lJn caz de ,,gcoald"
Desigur, sistemele educalionale nu de Ia noi, din acest punct de vedere, este
pun Integritatea in primul cerc al funcfi- al Ramonei T,ils, 1s61e1 la Universitatea
ondrii lor ca sistem. Cum nu pun nici AurelVlaicu dinArad, doveditd prin doui
Creativitatea (adesea abuzati ca pana- decizii succesive ca plagiatoare, 9i care
ceu al schimbirii). Fie cd le obligi legea, nu numai cd a fost realeasd rector, dar a
fie cd este o cerinld a relaliei lor cu bene- fost sanclionatdL de cdtre Consiliul Nalio-
ficiarii, pentru a garanta validitatea nal de Eticd cu... retrogradarea de la pro-
invitimS ntl
[ul
 etlci&

fesor Ia conferenliar gi cu interzicerea

dreptutui de aplica pentru granturi pe o
a
perioadd. Ce este in cauz5. aici, nu e
numai persoana rectorului, ci 9i Comisia
de eticd de la acea universitate, o anume
complicitate care duce Ia acest lucru
inacceptabil un cadru didactic dovedit
ca plagiator e lisat, in continuare, sd pre-
dea, sd indrume studenfi (o analizd reca-
pitulativd a mai multor cazuri, Ia Br6ndu-
;a Armanca - https://romaniaeuropalibe-
ra.org/a/desfiinf area-cnatdcu-si- acuza[ii-
le-de-plagiatJui-ciuca/3 195470B.html). La
fel, gi de o complexitate iegiti din comun,
este seria de analize gi dezuEluiri privind
plagiatul academic in cazul academiilor
instituliilor militare, publicatd de Emilia
$ercan in PressOne. Tot aceasta docu-
menteazd, in contextul actual evocat
chiar in primafrazd a acestui articol, mo-
dul in care ministrtrl Educafiei se plasea-
zd in context, in rdspdr cu etica gi integri-
tatea (https://pressone.ro/secretul-lui-cim-
i peanu-ce-s-a-intamplat-cu-verifi carea-te-
zei-ministrului- educatiei- ceruta- de -el- in-
susi-acum-un-an).
Opinia publicd de la noi, dar 9i din alte
15ri, este gocatd adesea de aceste dezvir-
luid. Mulli reaf,izeazS, cd universitatea,
diplomele pe care Ie elibereazd, modr:l in
care este construite indrumarea elevilor,
a studenlilor contureaze defecte siste-
mice care pot produce glisareapericuloa-
sd spre imoral, spre lipsa de integritate.
De cdliva ani, sunt membru al Biroului
IRAFPA twww.irafpa.org) gi dezvolt[m de
cdliva ani instrumente utile pentru insta- institulia, nu prin avocali. Universitdlile platforma ETINED) sau al unor structuri
Iarea unei culturi etice gi de integritate. nu vor, de fapt, s5. se afle despre cazurile precum ENAI. Dar UE a ldsat mult, in
Nu o datd, facem acliuni de mediere soli- lor de abandon moral $i de inte$itate. EIe Educalie, dupd Declaralia de la Bologna
citate de uictimeleplagiatului, ale prostu- nu protejeazd uictintele sau auertizorii de (1999), la latinrdinea statelor membre.
Iui comportament institulional. Nu reali- integritate. La Colocviul internafional de Ceea ce e corect. Problemele apar atunci
zdmcd disfuncliile etice Ei de integritate Ia Universitatea din Coimbra din acest cdnd intr-un sistem educalional deroga-
produc intotdeauna uictime. Sunt situalii an, organizat impreunl cu IMFPA, am rea mora.ld e ...acceptabi1d, ba chiar sus-
in care colegi, colege victime ale plagiatu- construit primul Atelier dedicat victime- linutd prin cadml legislativ. Lungul drum
Iui altor colegi se vld in situafia, dupd ce lor plagiatului academic. Patru cantrl al Eticii spre Integritate presupune o con-
au denunfat plagiatul, de a deveni linte din Grecia, Canada, doud din Franfa. struclie comund. Iegirea din orgoliul ni-
ale propriei institufii. Un caz de mediere Doud colege gi doi colegi au a\,'ut curajul qei. Din autocralia relaliei cu studenfii. E
solicitatd nouf, de o coleg[ din Canada sd prezinte ce Ii s-a intimplat, pe baza o construclie intelectuale, logicd, filoso-
relevi cdt de ,,atente" sunt universitdlile unui scenariu elaborat de mine impreun[ ficd, dar Ei de acyiune pentru a instala
c6nd e vorba de asdel de cazuri. incearcd, cu ei Ei ele. Participanli din publicul pre- acele comportamente care si restrAngi
mai intdi, intimidarea, pasdnd corespon- zent sau cei de pe Zoomaufost goca1i de nocivitatea derapajelor etice. Altfel, misi-
denla cu victima gi cu IRAIPA avocalilor aceastA,,fa![ ascunsd" a mediu]ui acade- unea universitdfii, credibilitatea ei vor fi,
universitifii. Rectorul acela canadian a mic. Desigur, auziserd cd se intdmpli aga adesea, puse in cauzd. Autoritatea cen-
refuzat brusc sd mai ...reprezinte univer- ceva, dar... nu fuseseri afectali, necum sd trald ar putea realiza cf, un mediu acade-
sitatea qi a trecut brutal de Ia cadrul aca- fie interesali de dezvoltarea etici a pro- mic Ei de cercetare sdndtos din punct de
demic la cel juridic. Cele doud ordine, priei universitdli. vedere moral ar fi ir:r avantajul tuturor.
academic gi juridic, nu numai c5. funcf,o- Existd preocup5ri tot mai insistente, $coala nu poate line Ia poarte, indefinit,
neazd diferit, dar au gi un Iimbaj diferit. in ultimii ani, de a centra misiunea aca- valorile morale ale invdldrii, ale cerce-
Printr-o retoricd bine calibratd am reugit, demic5. pe terenul eticii gi integritdiii, tirii. Poarta aceasta e bine sd fie larg
pdn5. acum, se refacem comunicarea cu atdt la nivelul Consiliului Europei (prin deschisi. i

www trlbuna nvatamantuLu ro

I'o'