Biblia 2.0

1.
Planseul din figura alaturata este:
a.Planseu cu elemente prefabricate

b.Planseu daca se descarca pe grinzi
c.Planseu simplu cu placi si grinzi
d.Planseu cu grinzi principale pe directie si grinzi secundare pe cealalta directie
2. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor, factori privind

alegerea tipului de structura :
a.Pereti structurali se introduc intr-o structura pentru preluarea incarcarilor gravitationale mari ce
actioneaza asupra stalpilor
b.La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege de preferinta contururi
regulate in plan, compacte si simetrice
c.Regimul de inaltime nu influenteaza alegerea tipului de structura ci doar alcatuirea partiului de
arhitectura
d.O structura se clasifica ca fiind o structura cu pereti structurali, daca mai putin de 30% din forta
taietoare de baza este preluata de pereti
3. Infrastucturi si fundatii :
a.Fundatii izolate se refera la izolarea-separarea-indepartarea fundatiilor de limita de proprietate astfel
incat fundatiile ce ar putea fi alaturata sa nu se influenteze reciproc
b.Fundatiile de adancime sunt cele ce sunt realizate sub adancimea de inghet
c.Fundatii de suprafata, sunt cele la care adancimea de fundae este mai mica de 3.00m
d.Grosimea minima a placii radierelor este de 250mm
4. Sa se determine armarea longitudinala(numarul de bare si diametrul acestora) din zona

intinsa din grinda unui planseu de nivel curent alcatuit din grinzi principale, grinda dintr-o
structura in cadre de beton armat monolit, atunci cand momentul incovoietor de calcul este
Mcalc=193.40kNm.
Sectiunea transversala a grinzii are latimea de 300mm si inaltimea de 60cm, betonul din care
este realizata grinda are calitatea C32/40, iar otelul din care sunt realizate barele de armatura
are calitatea BST 400C.
a.8Φ20
b.3Φ16
c.5Φ14
d.4Φ20
e.Nici un raspuns corect
f.3Φ22
6. Planse de beton armat-definire, clasificare, predomensionare, conditii si reguli de alcatuire :

a.La planseele casetate, casetele pot avea dimensiuni diferite in plan, diferentele intre dimensiuni fiind
de maxim 5% intre ele
b.Grosimea minima a placii planseelor casetate turnate monlolit este de 13…15cm
c.In dreptul rezemarii fiecarei grinzi din alcatuirea unui planseu trebuie pozitionat un element de tip
stalp sau perete structural
d.Planseele trebuie sa fie foarte flexibile in planul lor si foarte rigide perpendicular pe planul
planseului
7. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversale a peretilor structurali de b.a:

a.Peretii se amplaseaza cat mai apropiati unul de altul in plan cu scopul de a reduce efectele date de
torsiunea generala a constructiei
b.Grosimea minima a inimii peretilor structurali de beton armat este de cel putin 25cm si hs/25, unde
hs este inaltimea peretelui de beton armat
c.La golurile din peretii structurali, goluri decalate pe verticala, se recomanda ca plinul dintre golurile
de la doua nivele succesive sa fie de minim 600mm
d.In formula de calcul pentru aria inimii peretilor pentru o directie principala, fcd este rezistenta
caracteristica in intinderea a betonului utilizat in structura
8. Peretii structurali sau nestructurali :

a. asupra peretilor nestructurali nu actioneaza fortele produse de cutremur, ei nefiind calculati la astfel
de incarcari
b. peretii structurali pot fi realizati din aproape orice tip de material, inclusiv din pamant sau polimen
c. peretii structurali se introduc intr-o structura pentru ca sa inlocuiasca stalpii in care nu se pot
pozitiona armaturile rezultate din calcul
d. diafragmele si peretii portanti din beton armat sunt acelasi lucru pentru mecanica structurilor
9. Sa se predimensioneze grosimea placii planseului din figura de mai jos. Cotele interax din
planul de nivel curent sunt prezentate in centimentri. Dimensiunile interax grinzi sunt
5.35X(2.60X2)X(2.05X3)m
a. h pl=110 mm
b. h pl=0.070 m
c. h pl=0.200 m
d. h pl=245.0 mm
e. h pl=15.0 cm
10. Sa se determine coeficientul mb(ce reprezinta influenta betonului) necesar in calculul

momentului incovoietor capabil in cazul unei solicitari la compresiune excentrica, in care forta
axiala este 1320 kN. Stalpul are sectiunea patrata cu latura egala cu 500mm.
a. mb=0.649
b. mb=1.401
c. nici un raspuns corect
d. mb=0.336
e. mb=0.994
11. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului. S1 la nivelul etajului 3, stalp
marcat ca pozitie in desenul de mai jos, stalp din alcatuirea unei structuri etajate realizate din
cadre de beton armat turnat monolit. Cotele din planul de nivel curent sunt prezentate in
centimentri. Incarcarea conventionala qconv=12,75 kN/mp
a. 35X35 cm
b. 750X750mm
d. 45X45 cm
e. 550 X 550 mm
12. Sa se determine forta axiala capabila la solicitarea de compresiune centrica pentru stalpul
cu urmatoarele caracteristici : calitate beton C16/20, calitate de otel BST400C, dimensiuni
sectiune transversala stalp 700mmX700mm, armarea longitudinala a stalpului este 20Φ20.
a. 6366789 N
b. 4842 kN
c. 406536 daN
d. 353.4 tf
e. 109406 daN
13. Sa se determine armarea longitudinala(numarul de bare si diametrul acestora) din zona

Mcale=20250.5 daNm.
Sectiunea transversala a grinzii are latimea de 30 cm si inaltimea de 550 mm, betonul din care
este realizata grinda are calitatea C25/30, iar otelul din care sunt realizate barele de armatura
are calitatea BST500C.
a. 4Φ22
b. 5Φ16
d. 10Φ16
14. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton ca material de constructie, proprietati:

a. betonul este un material compozit, omogen, izotrop, perfect elastic
b. agregatele ocupa circa 75% din volumul betonului proaspat
c. nici una din afirmatii nu este adevarata
d. piatra de ciment este considerata un solid, alcatuit din cristale si geluri
e. priza este fenomenul de degradare a rezistentei betonului dupa intarire
15. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului. S2 la nivelul parterului, stalp

centimentri. Incarcarea conventionala qconv=10,75 kN/mp
a. 300X300 mm
b. 450X450mm
d. 65X65 cm
e. 550 X 550 mm
f. 0.50X0.50 m
16. Pentru un stalp de beton armat solicitat la compresiune centrica, sa se determine armarea
longitudinala(diametru barelor si numarul total de bare din sectiune) functie de procentul de
armare.
Date de tema: calitate beton C25/30, calitate otel BST500C, dimensiuni sectiune transversala
stalp 300mmX300mm, procent de armare 1,55%.
a. 10Φ16
b. 3Φ18
c. 12Φ18
d. 14Φ10
e. nici un raspuns corect
17. Incarcarea gravitationala de calcul data de detaliul corespunzator ce cuprinde toate

straturile din alcatuirea planseului si incarcarea utila cu toti coeficientii aplicati incarcarilor,
este q calc=9750 N/mp.
a. nici un raspuns corect
b. 714210 daNcm
c. 16412 daNm
d. 99 3 tfcm
e. 196170 Nm
f. 123.5 kNm
18. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a grinzilor principale din alcatuirea planseului

din beton armat turnat monolit, planseu din figura de mai jos. Grinzile longitudinale sunt in
lungul axei X, iar grinzile transversale sunt in lungul axei Y.
Cotele din planul de nivel curent sunt prezentate in centimetri. Dimensiuni interax:
6.30*5.45*5.05m.
a. sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 60*25 cm
b. sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 35*65 cm
c. sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 25*45 cm
d. sectiunea grinzii pe directia transversala X este 25*45 cm
19. Sa se determine momentul incovoietor de calcul pentru o grinda din alcatuirea unui planseu
de nivel curent alcatuit din grinzii principale, grinda dintr-o structura in cadre de beton armat
monolit. Deschiderea de calcul pentru grinda este 6.20 m, iar sectiunea transversala are latimea
de 25 cm si inaltimea de 600mm. Incarcarea gravitationala de calcul data de detaliul
corespunzator ce curpinde toate straturile din alcatuirea planseului si incarcarea utila cu toti
coeficientii aplicati incarcarilor, este q calc=9750 N/mp.
a. nici un raspuns corect
b. 714210 daNcm
c. 16412 daNm
d. 99.3 tfcm
e. 196170 Nm
20. For a rectangular cross section reinforced concrete cantilever, loaded with gravity loads
(acting top – down), where do we place the bending required reinforcement?
a. on the lateral sides
b. all around the perimeter of the cantilver
c. at the upper side of the cantilever
d. at the upper side of the cantilever
21. Please compute the dimensions of the column C4 from the below building layout.
a.C4 6X6 cm
b.C4 600X600 mm
c.C4 17000X17000mm
d.C4 170X170 cm
22. What is the difference between the one-way and two-way slabs.
a. the one way slabs are used for longer spans and two way slabs
b. the one way slabs are used in multi-story building and one way slabs are used in multi story
building
c. there is no difference between one way and two way stabs
d. the two way stabs are used in multi-storey building and one way slabs are used in single story
building
e. for one-was slab the loads are transferred on the short span while for two ways slabs the loads are
transferred on both directions
23. Sa se determine valoarea excentricitatii pe cele doua directii principale, X si Y reprezentate

c\ orientare in desen, pentru structura reprezentata la nivel de plan in desenul alaturat.
Cotele de plan sunt in centimetri.
Peretii structurali orientati dupa directia X au grosimea de 30 cm, iar peretii structurali
orientati dupa directia Y au grosimea de 30 cm.
a. excentricitate dupa directia X este=2.312 m
b. excentricitate dupa pe directia Y este=3,894 m
c. excentricitate dupa directia X este=3,818 m
d. excentricitate dupa directia X este=1, 111 m
7.15X5.50X5,75 m.
a. h pl=0.220 cm
b. h pl=0.360 m
d. h pl=140 mm
e. h pl=185 mm
25. Sa se determine coeficientul mb(ce reprezinta influenta armaturilor) necesar in calculul

momentului incovoietor capabil in cazul unei solicitari la compresiune excentrica, in care forta
axiala este 660000 N. Stalpul are sectiunea patrata cu latura egala cu 0.40 m, iar betonul are
calitatea C16/20.
Armatura din stalp este realizata din otel de calitatea BST500C, acoperirea cu beton a
armaturilor este de 40 mm, numarul total de bare longitudinale din stalp este 12Φ20, iar
diametrul etrierilor este de Φ8.
a. ma=0.558
b. ma=1.364
c. ma= 0.337
d. ma=0.469
e. nici un raspuns corect
26. se va selecta afirmatia adevarata. Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru

cladirile etajate curente:
a. la zidaria nearmata, raportul intre inaltimea etajului si grosimea peretelui trebuie sa fie mai mare de
25
b. grosimea de calcul a peretilor de zidarie se ia prin sumarea grosimii caramizilor si a tencuielilor de
pe fetele peretilor
c. structurile cu pereti desi nu se mai numesc si structuri in sistem celular
d. numarul de maxim de niveluri se limiteaza superior functie de clasa de importanta – expunere a
cladirii
27. 3 raspunsuri corecte : Sa se determine fortele din peretele marcat in desen cu un cerc, atunci
cand cutremurul actioneaza in lungul axei Y, perete din alcatuirea suprastructurii prezentata in
planul alaturat. Cotele de pe plan sunt in centimetri. Suprastructura are regimul de inaltime
Parter+5 Etaje. Incarcarea conventionala pe planseu este qconv=11,50 kN/mp. Factorul de
importanta si expunere la cutremur y 1,e=1,00.
Coeficient de amplasament ks=0.25.
Factorul de comportare specific structurii q=3.00
Spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute, β(T)=2.50, iar factorul de
corectie λ=0.85.
Peretii orientati dupa directia Y au grosimea de 30 cm.
Pozitia centrului de rigiditate este X cr=5.421 m si Y cr=7.999 m – cu pozitionarea originii
axelor de referinta in coltul din stanga jos a dreptunghiului in care se incadreaza planul
suprastructurii. Momentul de inertie polar pentru structura are valoarea I0=363,60m^6.
Excentricitatea dupa directia X este 4.029 m, iar excentricitatea dupa directia Y este 0.882 m.
28. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului. S1 la nivelul parterului, stalp

centimentri. Incarcarea conventionala qconv=12,50 kN/mp.
a. 0.700X0.700 m
b. 800X800 mm
d. 0.850X0.850 m
e. 60X60 cm
29. Aplicatie cu doua raspunsuri corecte. Sa se determine valoarea momentului incovoietor Mx

si Mx’ pentru placa planseului din desenul alaturat, placa marcata cu un cerc. Incarcarea
uniform distribuita de calcul este de 9.65 kN/mp.
a.M x=1750.3 daNm/m

b. M x’=1117.3 daNm/m
c. M x=288.3 daNm/m
30. se va selecta afirmatia adevarata.Capitolul peretii structurali si/sau nestructurali.

a. elementele structurale verticale de rezistenta la care raportul dimensiunilor laturilor sectiunii,
transversale este lw/bw>=4 sunt peretii structurali
b. peretii structurali cu sectiunea dreptunghiulara se numesc si pile structurale
c. diafragmele sunt element structurale verticale asemenea peretilor structurali
d. nici una din afirmatii este adevarata
e. peretii structurali apar intr-o structura atunci cand momentele de inertie ale acestora sunt mai mari
decat ale stalpilor structurali
31. se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul – cerinte si conditii la proiectarea peretilor
structurali, clasificarea peretilor, factori privind alegerea tipului de structura…
a. alegerea tipului de structura nu este influentata de conditiile de amplasament
b. structurile cu pereti structurali sunt utilizate la constructiile expuse preponderent la incarcari
laterale predominante
c. o structura se clasifica ca fiind o structura cu pereti structurali de beton armat, daca mai putin de
70% din forta taietoare de baza este preluata de pereti
d. peretii structurali se vor dispune directii paralele si orientate dupa directia cutremurului
e. nici una din afirmatii nu este adevarata
32. se va selecta afirmatia adevarata. Capitol – beton si betonul armat :

a. ancorarea armaturilor depinde de diametru baralelor si de un coeficient ce tine cont de conditiile de
aderenta si de tipul de beton si otel utilizat
b. nici una din afirmatii nu este adevarata
c. pentru otelurile din constructii utilizate la armarea elementelor de beton armat, fenomenul de
curgere sau de rupere, este acelasi lucru, concput fizic fiind acelasi
d. armaturile de repartitie din elementele de beton armat sunt armaturile ce rezulta din calculul de
rezistenta
e. in stadiul III de lucru pentru beton, stadiul premergator ruperii, se gasesc majoritatea elementelor de
beton realizate
7.15X5.50X5.75.
a. h pl=13.3 cm
b. h pl= 0.360 m
c. h pl=140 mm
d. h pl=185 mm
e. h pl=0.220 cm
f. nici un raspuns corect
34. Sa se determine valoarea momentului incovoietor Mx si Mx’ pentru placa planseului din
desenul alaturat, placa marcata cu un cerc. Incarcarea uniform distribuita de calcul 9,65 kN/mp
a.Mx= 1037,4 daN/m
b.Mx’=4033,1 daN/m
c.Mx=288.3 daNm/m
d.Mx=1750,3 daNm/m
e.nciun raspuns corect pentru Mx
f.Mx=486,4 daNm/m
35. Sa se determine coeficientul ma (ce reprezinta influenta armaturilor) necesar in calculul
momentului incovoietor capabil in cazul unei solicitari la compresiune excentrica in care forta
axiala este 1320Kn. Stalpul are sectiunea patrata cu latura egala de 500 mm, iar betonul are
calitatea C25/30. Armatura din stalp este realizata din otel de calitatea BST500C, acoperirea cu
beton a armaturilor este de 45 mm, numarul total de bare longitudinale din stalp este Φ10.
-ma=0,669
-ma=p0.419
-ma=1,203
-niciun raspuns corect
-ma=0,291
-ma=0,377
36. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton ca material de constructie, proprietati:

-betonul este un material compozit, omogen, izotrop, perfect elastic
-piatra de ciment este considerata un solid, alcatuit din cristale si geluri
-niciuna din afirmatii nu este adevarata
-priza este fenomenul de degradare a rezistentei betonului dupa intarire
-agregatele ocupa circa 75% din volumul betonului proaspat
longitudinala (diametru barelor si numarul total de bare din sectiune) functie de procentul de
armare.
Date de tema: calitate beton C32/40, calitate otel BST500C, dimesniuni sectiune transversala
stalp 400mmx400mm, procent de armare 1,15%:
-18Φ10
-4Φ18
-14Φ12
-12Φ14
-16Φ18
-20Φ8
38. Sa se determine armarea longitudinala (numarul de bare si diametrul acestora) din zona
Mcalc=219386.
Sectiunea transversala a grinzii are latimii are latimea de 350 mm si inaltimea de 60cm, betonul
din care este realizata grinda are calitatea C35/30, iar otelul din care sunt realizate barele de
armatura are calitatea BST500C
-4 Φ18
-8 Φ18
-12 Φ8
-5 Φ14
-3 Φ28
39, Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton-proprietati, caracteristici:

-clasa betonului este valoarea medie a rezistentei la compresiune
-agregatele trebuie sa fie active chimic pentru a putea reactiona cu cimentul si a forma astfel piatra de
ciment din betonul intarit
-marca cimentului influenteaza rezistenta la compresiune a betonului—marci mai mari pentru ciment
dau betoane cu rezistente mai mari
-rezistenta la foc a betonului nu este limitata in timp indiferent de temperatura focului in caz de
incendiu
40. Sa se predimensioneze sectiunea transversala pentru stalpul S4 la parter (stalp marcat pe
planul alaturat) din alcatuirea suprastructurii reprezentata prin planul alaturat, structura cu
pereti structurali de beton armat. Cotele de pe plan sunt date in cm. Suprastructura are regimul
de inaltime Parter+8 etaje. Incarcarea conventionala pe planseu este qconv=12,60kN/mp.
Calitatea betonului din structura la parter este C30/36
-300 x300 mm
-35 x 35cm
-400 x 400 mm
-65 x 65 cm
-0,500 x0,500 m
41. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul-Plansee de beton armat-definire, clasificare,

predimensionare, conditii si reguli de alcatuire:
-plansee cu nervuri dese sau casetate sunt de preferat in comparatie cu planseele simple datorita
manoperei scazute si simplificate de la executie
-pe planseele simple se permite asezarea de pereti din zidarie cu grosimea de 250mm cu conditia ca
aceste ziduri sa fie asezate paralel cu laturile placii
-la planseele casetate ortogonale, dimensionarea maxima a unei casete este de 2,00, iar raportul
laturilor casetei nu trebuie sa depaseasca valoarea 1,50
-planseele dala se verifica dupa predimensionare, daca nu cedeaza la fenomenul de flambaj la barelor
longitudinale din placa
42. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton-proprietati, caracteristici:

-betonul nefisurat este un material impermeabil
-greutatea totala a betonului este data in special de greutatea cimentului din compozitie
-valoarea rezistentei betonului nu este influentata de varsta la care se determina rezistenta acestuia
-clasa betonului este valoarea minima garantata a rezistentei la compresiune, corespunzatoare unei
probabilitati ca 95% din valori sa fie peste aceasta valoare
43. Se va selecta afirmatia adevarata. Subcapitol tipuri de zidarii-pereti de zidarie avand notatia
ZNA:
-peretii de zidarie ZNA sunt pereti ce nu contin suficienta armatura pentru a putea fi considerati pereti
de zidarie armata precum celelalte tipuri de zidarie
-peretii de zidarie formati din elemente de zidarie ce nu sunt armate cu fibre polimerice sau din sticla
sau ace metalice, formeaza zidarii cu indicativul ZNA
-niciuna dintre afirmatii nu este adevarata
-zidariile de tip ZNA sunt zidarii cu rosturi inegale si neregulate in care nu se pot introduce armaturi,
atat in rosturile verticale, cat si in rosturile orizontale
-sunt zidarii aparente ce au in alcatuire elemente de zidarie cu suprafata de culoare negru-antracit,
utilizate doar la fatadele cu caracteristici speciale privind protectia impotriva agresivitatii chimice a
mediului
44. Sa se determine momentul incovoietor de calcul pentru o grinda din alcatuirea unui planseu
de nivel curent alcatuit din grrinzi principale, grinda dintr-o structura in cadre de beton armat
monolit. Deschiderea de calcul pentru grinda este de 4450 mm, iar sectiunea transversala are
latimea de 30cm si inaltimea de 40cm. Incarcarea gravitationala de calcul data de detaliul
corespunzator ce cuprinde toate straturile din alcatuirea planseului si incarcarea utila cu toti
coeficientii aplicati incarcarilor, este qcalc=1265 daN/mp
-2042167 daNcm
-195775Nm
-92,6 kNm
-166 kNm
-12718 daNm
45. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul-Plansee de beton armat—definire clasificare,

predimensionare, conditii si reguli de alcatuire:
-in alcatuirea planseelor intra elementele de tip placa, dar si elementele de tip grinda sau centura pe
care placile reazema
-o sintagma care defineste modul de comportare a planseelor este aceea ca `planseele sunt infinit
flexibile in planul lor si infinit rigide perpendicular pe planul lor`
-valoarea minima, din punct de vedere rezistenta, a grosimii placii planseelor simple de beton armat
turnate monolit este de 13...15cm
-planseele de tip dala sunt recomandate in zone cu seismicitate ridicata avand avantajul reducerii
inaltimii constructive a constructiei, dar si prin reducerea manoperei
46. Sa se predimensioneze grosimea peretilor structurali de beton armat la parter (marcati pe

planul alaturat) din alcatuirea suprastructurii reprezentata prin planul alaturat (rotunjit la
M1cm)
Cotele de plan sunt date in cm
Suprastructura are regimul de inaltime Parter+10 etaje
Incarcarea conventionala pe planseu este qconv=11,65kN/mp. Calitatea betonului din structura
la parter este C30/36. Factorul de importanta si expunere la cutremur γ1,e=1,00. Coeficientul de
amplasament este ks=0,25. Factorul de comportare specific structurii q=4,00. Inaltimea de nivel
hs=3,2m
-grosimea peretilor orientati dupa directia Y este b per
y=0,240m
Niciun raspuns corect pentru b per x
-grosimea peretilor orientati dupa directia X este b per x=24cm
-grosimea peretilor orientati dupa directia X este b per x
=0,160m
-grosimea peretilor orientati dupa directia X este b per x=21cm
47. Se va selecta afirmatia adevarata. Caracterul spatial unitar al structurii din zidarie se va
obtine prin:
-dispunerea de pereti din zidarie in lungul calcanelor paralele pe loturi inguste, iar perpendicular pe
acestia se dispun elemente cat mai transparente pentru asigurarea unei bune iluminari naturale
-realizarea de plansee cu flexibilitate mare sau foarte mare in plan orizontal
-legaturi dintre peretii structurali din zidarie, legaturi realizate prin dispunerea de armaturi in rosturile
zidariei
-alegerea ca solutie pentru infrastructuri, de elemente de tip fundatii izolate sub peretii de zidarie
48. Se va selecta afirmati adevarata. Subcapitol tipuri de zidarii, pereti de zidarie avand notatia
ZNA:
-peretii de zidarie clasificati ZNA sunt cei care nu pot fi clasificati in celelalte tipuri de zidarii, si
anume zidaria confinata, zidaria confinata si armata in rosurile orizontale sau zidaria cu inima armata
-peretii de zidarie neautorizati, realizati fara respectarea regulilor constructive privind armarea
acestora sau pozitionarea elementelor de confinare (samburi si centuri)
-sunt zidarii ne-aparente, structurale din alcatuirea peretilor de zidarie
-zidariile de tip ZNA sunt zidarii cu rosturi neregulate si de aceea nu se pot arma in rosturile
orizontale sau verticale presupun
49. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului S2 la nivelul parterului, stalp

cadre de beton armat turnat monolit. Cotele din planul de nivel curentt sunt prezentate in
centimetri. Incarcarea conventionala qconv=12,00kN/mp
-90x90cm
-1,10 x 1,10 m
-50 x50 cm
-700x700mm
-75x75cm
50. Sa se predimensioneze grosimea peretilor structurali de beton armat la parter (marcati pe

planul alaturat) din alcatuirea suprastructurii reprezentata prin planul alaturat (rotunjit la
M1cm)
Cotele de plan sunt date in cm
Incarcarea conventionala pe planseu este qconv=13,20Kn/mp. Calitatea betonului din structura
la parter este C30/36. Factorul de importanta si expunere la cutremur γ1,e=1,00. Coeficientul de
amplasament este ks=0,30. Factorul de comportare specific structurii q=4,00. Inaltimea de nivel
hs=2,9m
lungul axei X, iar grinzile transversale sunt in lungul axei Y. Cotele din planul de nivel curent
sunt prezentate in centimetri. Dimensiuni interax 7,80x7,3x6,00 m.
-sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 35 x 80 cm
-sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 39 x 78 cm
-sectiunea grinzii pe directia transversala Y este 35x70cm
52. Sa se predimensioneze sectiunea transversala pentru stalpul S3 la parter (marcati pe planul

alaturat) din alcatuirea suprastructurii reprezentata prin planul alaturat, structura cu pereti
structurali de beton armat.
Cotele de pe plan sunt date in cm.
Incarcarea conventionala pe planseu este qconv=11,25 kN/mp
Calitatea betonului din structura la parter este C25/30.
-600x600 mm
-30 x 30 cm
Nciun raspuns corect
-850 x 850 mm
-0,500 x 0,500 m
53. Se va selecta afirmatia adevarata. Subcapitol tipuri de

pereti de zidarie, elemente pentru zidarie:
-prescurtarea BCA este de la armed concrete block
-mortarele sunt alcatuite dintr-un amestec ce contine nisip si pietris cu granulozitate cuprinsa intre
0,1mm si 30mm
-rezistenta unitara caracteristica la compresiune a zidariilor depinde de un coeficient K, coeficient
care la randul lui depinde de tipul elementului de zidarie
-ca elementele de zidarie arsa sa fie considerate structurale, trebuia ca volumul golurilor din volumul
total sa fie mai mare de 50%, iar grosimea peretelui exterior sa fie mai mic de 15mm, iar a peretelui
interior sa fie mai mic de 10mm.
54. Se va selecta afirmatia adevarata. Caracterul spatial unitar al structurii din zidarie se va
obtine prin:
Niciuna din afirmatii nu este adevarata
Teserea zidariei conforma/corecta la legaturile dintre peretii structurali, la intersectii sau colturi
Stalpi si grinzi de beton armat turnate si conformate astfel incat sa formeze impreuna cu zidaria
structuri in cadre de zidarie
Prin prevederea la nivelul infrastructurii a fundatiilor izolate sub peretii din zidarie portanta
Realizarea de plansee cu rigiditate redusa, ce nu asigura legaturi intre elementele verticale de
rezsistenta
55. Se va selecta afirmatia adevarata. Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru

cladirile etajate curente:
-grosimea minima a peretilor structurali pentru cerinta de siguranta structurala, indiferent de
materialul elementelor din care este executata zidaria va fi 240mm.
-sistemele cu pereti de zidarie tip fagure sunt acelea la care ariile celulelor sunt cuprinse intre 25mp si
75mp
-pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 25.0m
-grosimea minima de calcul a zidariei se stabileste functie de dimensiunea minima a blocurilor de
zidarie ce alcatuiesc peretele structural
longitudinala (diametru barelor si numarul total de bare din sectiune) functie de procentul de
armare.
Date de tema: calitate beton C25/30, calitate otel BST400C, dimesniuni sectiune transversala
stalp 550mmx550mm, procent de armare 1,75%:
-24Φ8
-niciun raspuns corectt
-12Φ25
-20Φ14
-16Φ16
-14Φ18
-5Φ22

lungul axei X, iar grinzile transversale sunt in lungul axei Y. Cotele din planul de nivel curent
sunt prezentate in centimetri. Dimensiuni interax
7,15x5,5x5,75 m.
-sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 60 x 25cm
-sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 75 x 35cm
-sectiunea grinzii pe directia longitudinala X este 35x70cm
58. Se va selecta afirmatia adevarata. Rosturi de separatie intre cladiri/ tronsoane:

Calitatile terenului nu influenteaza introducerea unui rost structural
Niciuna din afirmatii nu este adevarata
Separarea cladirii in tronsoane prin rosturi se face atunci cand lungimea cladirii depaseste valorile
maxime prevazute in normele ingineresti
Rosturile de separatie trebuie sa intrerupa complet placile planseelor dar fara intreruperea elementelor
de tip centuri sau grinzi
Rosturile seismice se introduc pentru a reduce efectele date de compresiunea excentrica ce poate
afecta diferit elementele verticale de rezistenta
59. Plasticitatea este:

Proprietatea materialelor de a se deforma dincolo de limita de curgere fara a se rupe si a reveni in
forma initiala
Proprietatea materialelor de a se deforma elastic
Proprietatea materialelor de a se deforma dincolo de limita de curgere fara a se rupe si de a avea
deformatii remanente
Proprietatea materialelor de a se contracta sub actiunea variatiilor de temperatura
Proprietatea materialelor de a se rupe casant
__________statica, dar ok pt informatii

1. Centrul de greutate al unui triunghi oarecare se gaseste la:
Intersectia medianelor
Intersectia inaltimilor
Intersectia mediatoarelor
Intersectia diagonalelor
Intersectia bisectoarelor
--greutatea unui om in N
2. Care din afirmatiile de mai jos reprezinta o ipoteza de calcul pentru grinzile cu zabrele:
Axele barelor ce formeaza un nod se intalnesc in 2 sau mai multe puncte
Barele grinzilor cu zabrele sunt incastrate
Barele grinzilor cu zabrele sunt supuse la incovoiere
Incarcarile sunt aplicate sub forma unor forte concentrate in mijlocul barelor
Barele grinzilor cu zabrele sunt perfect articulate intre ele
3. Momentul incovoietor este:

-un efort sectional
-egal cu reactiunile
-egal cu forta taietoare
-un moment in timp
-egal cu forta axiala
4. Se considera o cladire de forma cubica supusa actiunii vantului cu directia perpendiculara pe

o fata verticala a cubului. Alegeti afirmatia corecta :
Nicio afirmatie nu este corecta
Vantul exercita presiune pe fetele cubului perpendiculare pe directia de actiune a vantului si suctiune
pe fetele cubului paralele cu directia de actiune a vantului
Vantul exercita presiune pe fata expusa a cubului si un efect de suctiune pe toate celelalte 4 fete
Vantul exercita presiune pe toate fetele cubului
Vantul exercita suctiune pe fata expusa a cubului si presiune pe toate celelalte 4 fete
5. Perioada de vibratie este :

-proportionala cu viteza vantului
Influentata de viteza vantului
Timpul necesar structurii de a efectua o oscilatie completa (de o parte si de alta a pozitiei de echilibru
Proportionala cu durata cutremurului
Influentata de amplitudinea oscilatiilor
1. Plansee de beton armat - definire, clasifiare, predim, conditii si rguli de
alcatuire:
a. O sintagma care defineste modul de comportare a planseelor este aceea ca
“planseele sunt infinit rigide in planul lor si infinit flexibile perpedicular pe planul
lor”
b. Pentru un ochi de placa de beton armat ce este clasificat ca placa ce descarca
pe 2 directii, raportul laturilor este in intervalul cuprins intre 0.50 si 2.0
c. La planseele casetate, casteele pot avea dimensiuni diferite in plan, dar
diferentele intre dimensiuni pot fi de max 5% intre ele
d. Ca elementele verticale sa fie considerate portante pentru un planseu, acestea
trebuie sa aiba grosimea de cel putin 150mm pentru peretii de beton armat si
250mm pentru peretii structurali din zidarile
e. Planseele au rol de diafragma intr-o structura, asigurand comportarea solidara a
elementelor verticale sub actiunea fortelor orizontale.
f. La planseele dale, verificarea poansonarii se face dupa predimensionare si
confirma sau nu necesitatea prevederii de capiteluri sau a ingrosarii placii dalei
g. La planseele casetate ortogonale, dimensiunea maxima a unei casete este de
2,00m iar raportul laturilor casetei nu trebuie sa depaseasca valoare 1,50
2. BETON - propietati caracteristici:

a. Cantitatea de apa din compozitia betonului proaspat, prin raportul apa/ciment
influenteaza valoarea rezistentei betonului intarit
b. Ancorarea armaturilor depinde de diametru barelor si de un coeficient ce tine
cont de conditiile de aderenta si de tipul de beton si otel utilizat
c. Piatra de ciment este un pseudosolid care contine faza solida, vascoasa, lichida
si gazoasa
d. Inadirea armaturilor se face prin sudura, dispozitive mecanice sau prin
suprapunere
e. Armaturile ce se monteaza intr-un element de beton armat sunt: de rezistenta, de
repartitie si de montaj
f. Aderenta are ca si cauze incleierea, frecarea si impanarea
g. Ipoteza lui Bernoulli, din rezistenta materialelor este una din ipotezele din
mecanica betonului armat
3. Alcatuirea si predim sectiunii transversale a peretilor structurali de b.a.:

a. Peretii izolati au o comportare de consola sub actiunea fortelor laterale, iar
grinzile nu pot influenta comportarea de ansamblu a peretilor
b. La golurile din peretii structurali, golurile decalate pe verticala, se recomanda ca
plinul dintre golurile de la 2 nivele succesive a fie minimum 600mm
c. Pozitionarea golurilor in pereti se face la o distanta mai mare de 1200mm de la
extremitatea peretelui
d. Sectiunile transversale de pereti cu nesimetrie pronuntata (sectiuni L sau T) se
recomanda a fi evitate
e. Pentru latimea minima a bulbilor se alege valoare maxima dintre valoarea de
25cm si 10% din inaltimea libera de nivel a peretului structural
f. Prin proiectare preliminara se urmareste ca forma in plan si volumetria cladirii,
distributia spatiilor, amplasamentul si alcatuirea peretilor structurali sa fie astfel
alese incat sa se obtina regularitate in plan si pe verticala
g. Peretii izolati au o comportare de consola sub actiunea fortelor laterale, iar
grinzile nu pot influenta comportarea de ansamblu a peretilor
4. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor,

factori privind alegerea tipului de structura
a. Suprafetele planseelor la feicare nivel vor fi de regula aceleasi la toate nivelele
astfel incat acestea sa se suprapuna pe verticala
b. La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege, de
preferinta contururi regulate in plan, compacte si simetrice
c. Daca peretii structurali dintr-o singura structura preiau circa 50% din fortele
seismice, aceasta structura se incadreaza in structuri duale
d. Structurile cu pereti structurali sunt utilizate la constructiile expuse preponderent
la incarcari laterale predominante
e. O structura se clasifica ca fiind structura cu pereti structurali daca mai mult de
70% din forta taietoare de baza este preluata de pereti
5. Pereti structurali sau nestructurali:

a. Unul din principalele motive pentru care se introduc pereti structurali intr-o
structura multietajata este reducerea deformatiilor orizontale
b. Peretii structurali pot fi realizati din aproape orice tip de material inclusiv din
pamant sau polimeri
c. Elementele structurale verticale de rezistenta la ce raportul dimensiunilor laturilor
sectiunii transversale este lw/bw>=4 sunt peretii structurali
d. Peretii sunt elemente de constructie ce au rol in structura verticale de rezistenta
dar si inchis si compartimenteaza cladirea la ext si int
e. Daca un element vertical de rezistenta are raportul dim laturilor sectiunii
transversale mai mare sau egal cu 4, atunci acesta se clasifica ca perete
structural
6. Proiectare preliminara a peretilor structurali pt cladirile etajate curente

a. Grosimea de calcul a peretilor se va lua egala cu grosimea efectiva a zidariei
netencuite
7. Rosturi de separatie intre cladiri/tronsoane:

a. Rosturi de contractie - dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta
din variatiile de temperatura sau ca efect al fenomenelor reologice specifice
zidariei/betonului
b. Separarea cladirii in tronsoane prin rosturi se face atunci cand terenul pe care
este amplasata cladirea prezinta neregularitati (de stratificatie, de consistenta,
umpluturi locale)
c. Separarea cladirii in tronsoane prin rosturi se face atunci cand lungimea cladirii
depaseste valorile maxime prevazute de normele ingineresti
8. Prevederi referitoare la samburi si centuri:

a. Sectiunea transversala a centurilor de beton armat are latimea mai amre de
25cm, dar mai mare de ⅔ din grosimea peretelui
b. Daca dimensiunea unui gol de fereastra depaseste suprafata de 2.50mp, pentru
o cladire din zonele seismice cu ag<=0.20g, golul trebuie sa fie bordat cu
stalpisori de beton armat
c. Samburi de beton armat se prevad ca masura constructiva la colturi (exterioare
sau intrande) si la capetele libere ale fiecarui perete
d. Inaltimea centurilor de beton armat trebuie sa fie mai amre decat grosimea de
placii planseului pentru peretii interiori si decat dublul grosimii placii planseului
pentru peretii perimetrali
9. Tipuri de pereti de zidarie, elemente pentru zidarie

a. Acronimul BCA caracterizeaza elementele pentru zidarie din beton celular
autoclavizat
b. Peretele structural de zidarie trebuie sa preia si sa reziste incarcarilor verticale si
orizontale care actioneaza in planul sau
c. ZIC este zidaria alcatuita din unul sau mai multe straturi, cu legaturi mecanice
intre acestea, zidarie inramata intr-un cadru de beton armat sau de otel, perete
executat dupa turnarea betonului sau montarea cadrului metalic
d. Clasificarea elementelor de zidarie in categoria Ia sau categoria aIIa se face
dupa posibilitatea ca elementul de zidarie sa isi atinga proprietatile mecanice cu
un prag de 5%
e. Mortarele pentru zidarie sunt alcatuite dintr-un liant si nisip si apa
10. Caracterul spatial unitar al structurii de zidarie se va obtine prin:

a. prezervarea de centuri de beton armat ce sa realizeze legatura dintre pereti si
plansee, dar si prin ancorarea, inglobarea corecta a armaturilor in centuri
b. Continuitatea betonului si armaturilor din centuri sau stratul median al zidariei cu
inima armata
11. Reguli privind alcatuirea cladirilor

a. Regularitatea gemetrica si structurala in plan este daca distanta dintre centrul de
greutate si centrul de rigiditate nu ese mai mare de 10% din dimensiunea cladirii,
dimensiune masurata perpendicular pe directia de calcul
b. Este obligatoriu introducerea unui rost in structura de rezistenta daca terenul pe
care este amplasata constructia prezinta neregulati(de stratificatie de ex)
1. planseul din figura alaturata este:
a. planseu dala cu ampente cu adancime mare
b. planseu chesonat
c. planseu cu grinzi secundare pe doua directii
d. planseu casetat corect
2. Plansee de beton armat- definire, clasificare, predimensionare, conditii si reguli de
alcatuire:
a.axul grinzilor planseelor de beton armat trebuie obligatoriu sa coincida cu axul stalpilor
pe care acestea reazama
b. grinzile secundare din alcatuirea planseelor simple au inaltimea sectiunii transvers
predimensionata cu un raport intre deschidere si nr 20
c. pt un ochi de placa de beton armat ce este clasificat ca placa ce descarca pe doua
directii, raportul laturilor este in intervalul cuprins intre 0.50 si 2.0 corect
d. dupa modul de realizare planseele de beton armat pot fi turnate monolit sau
precomprimate sau contfinate cu elem prefabricate

alegerea tipului de structura:
a. Dimensiunile peretilor structurali se pot modifica pe inaltimea constructiei , mai ales
daca din proiectul de arhitectura este necesar acest lucru
b. Suprafetele planseelor la fiecare nivel vor fi de regula aceleasi la toate nivelele astfel
incat acestea sa se suprapuna pe verticala corect
c. Structurile cu pereti structurali sunt utilizate la constructiile expuse preponderent la
incarcari gravitationale
d. Peretii structurali se vor pozitiona in plan la constructiile dreptungiulare, de preferat,
pe o singura directie, orientata spre directia cutremurelor ce actioneaza
preponderent pe acel amplasament
4. Peretii structurali sau nestructurali:
a. Pilele structurale sau peretii structurali de beton armat sunt acelasi lucru in ingineria
structurilor de rezistenta
b. Diferentierea dintre peretii structurali si nestructurali se face numai datorita sau prin
materialele din care sunt executati
c. Unul din principalele motive pentru care se introduc pereti structurali intr-o structura
multietajata este reducerea deformatiilor orizontale. corect
d. Peretii structurali sunt acei pereti ce nu suporta decat incarcarile de vat si seism
5. Plansee de beton armat – definire, clasifiare, predimensionare, conditii si reguli de
alcatuire:
a. Pe planseele cu nervuri dese orientate dupa o singura directie se permite asezarea
de ziduri despartitoare usoare cu conditia ca aceste ziduri sa fie asezate paralel cu
nervurile
b. Acolo unde placa planseului are continuitate peste reazem aceasta se considera in
calculul placii ca fiind simplu rezemata pe acel reazem
c. Latimea minima a unei grinzi de beton armat din alcatuirea unui planseu simplu este
de 150 mm
d. La planseele casetate, casetele pot avea dimensiuni diferite in plan, dar diferentele
intre dimensiuni pot fi de maxim 5% intre ele corect
6.
Planseul din fig alaturata este:

Planseu cu grinzi principale si grinzi secundare corect

a. Grosimea minima a inimii peretilor structurali de beton armat este de cel putin 25 cm ssi
hs/25, unde hs este inaltimea peretelui de beton armat.
b. La golurile din peretii structural, goluri decalate pe verticala,se recomanda ca plinul dintre
golurile de la doua nivele succesive sa fie de minim 600 mm. Corect
c. Peretii se amplaseaza cat mai apropiat pe verticala unul de altul in plan cu scopul de a reduce
efectele date de torsiunea generala a constructiei corect?
d. In formula de calcul pt aria inimii peretilor pentrut o directie principala, fcd este rezistenta
caracterstica la intindere a betonului utilizat in structura.
8. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor , factori privind
a. Structura se clasifica ca fiind o structura cu pereti structurali, daca mai putin de 30%
din forta taietoare de baza este preluata de pereti
b. Peretii structurali e introduc intr-o structura pt preluarea incarcarilor gravitationale
mari ce actioneaza asupra stalpilor
c. Regimul de inaltime nu influenteaza alegerea tipului de structura ci doar alcatuirea
partiului de arhitectura
d. La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege de
preferinta contururi regulate in plan, compacte si simetrice corect?
a. Bulbi sau talpi la capetele peretilor se prevad atunci cand fortele taietoare din pereti
depasesc capacitatea inimii peretilor structurali de beton armat
b. Coeficientul q din formula de calcul pentru determinarea fortei seismice de baza,
este factorul de comportare specific structurii corect
c. Grosimea minima a inimii peretilor structurali de beton armat este de cel putin 250
mm si hs/15, unde hs este inaltimea peretelui de beton armat
d. Pozitionarea golurilor in pereti se face la o distanta mai mare de 1200 mm de l
extremitatea peretelui
10.
Planseu cu nervuri dese si cu nervuri de rigidizare corect

11. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali , clasificarea peretilor, factori privind
a. Regimul de inaltime nu influenteaza alegerea tipului de structura ci doar alcatuirea
b. Disimetriile in distributia volumelor si a maselor si a rigiditatilor sunt de preferat
pentru evitarea fenomenului de torsiune generala a constructiei corect
c. Este obligatoriu sa se utilizeze pereti structurali la constructiile solicitate numai de
incarcari gravitationale
d. Daca peretii structurali dintr- o structura preiau circa 50% din fortele seismice,
aceasta structura se incadreaza in structuri duale.
12. Planseele de beton armat – definire, clasificare, predimensionare, conditii si reguli de
alcatuire:
a. Planseele casetate, casetele pot avea dimensiuni diferite in plan, diferentele intre
dimensiuni fiind de maxim 5% intre ele
b. In dreptul rezemarii fiecarei grinzi din alcatuirea unui planseu trebuie pozitionat un
element vertical de tip stalp sau perete structural corect ?
c. Grosimea minima a placii planseelor casetate turnate monolit este de 13...15 cm
d. Planseele trebuie sa fie foarte flexibile in planul lor si foarte rigide perpendicular pe
planul planseului
13. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversale a peretilor structurali din b.a :

a. Formula de calcul pentru aria inimiii peretilor petru o directie principala, G- greutatea
constructiei se introduce obligatoriu in daN (deca-Newtoni)
b. Daca golurile din pereti structurali au dimensiuni relativ mici, atunci peretele este
alcatuit din montanti cuplati cu rigle de cuplare corect
c. Sectiunile transversale de pereti cu nesimetrie pronuntata (sectiuni tip L sau T) se
recomanda a fi evaluate
d. Prin asezarea in plan a peretilor cat mai departati unul fata de altul se cauta
reducerea grosimii inimii peretilor datorita efectelor negative pe care le are translatia
in cazul incarcarilor seismice sau din vant
a. Peretii structurali se introduc intr-o structura pentru preluarea incararilor
gravitationale mari ce actioneaza asupra stalpilor
b. La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege de
preferinta contururi regulate in plan, compacte si simetrice corect?
c. Regimul de inaltime nu influenteaza alegerea tipului de structura ci doar alcatuirea
d. O structura se clasifica ca fiind o structura cu pereti structurali, daca mai putin de
30% din forta taietoare de baza este preluata de pereti ?
15.
Plansee simplu cu placi si grinzi corect
16. Plansee din beton armat- definire, clasificare , predimensionare, conditii si reguli de
alcatuire:
a. La planseele chesonate, dimensiunile sectiunilor nervurilor pot avea valori diferite pe
cele doua directii principale, cu diferente de cel mult de 5 ...10 cm
b. Acolo unde placa planseului reazema pe un perete structural ce are o grosime mai
mica decat a placii planseului, in calculul placii se considera ca pe acel reazem placa
este incastrata
c. O sintagma care defineste modul de comportare a planseelor este aceea ca „
planseele sunt infinit rigide in planul lor si infinit flexibile perpendicular pe planul lor”
corect
d. Planseele dala se verifica, dupa predimensionare, daca nu cedeaza la fenomenul de
flambaj al barelor longitudinale din placa
17.
a. Planseu dala cu capitel corect
18. Peretii structurali sau nestructurali:

a. Daca peretii structurali au sectiune dreptunghiulara cu grosimea peretelui mare,
acestia se numesc si pile structurale
b. Diafragmele sunt alemente structurale verticale asemenea peretilor structurali
c. Peretii structurali apar intr-o structura atunci cand momentele de inertie ale acestora
sunt mai mari decat ale stalpilor structurali corect?
d. Elementele structurale verticale de rezistenta la care raportul dimensiunilor laturilor
sectiunii transversale este in ? ( nu inteleg cuvantul)>- 4 sunt peretii structurali
corect?
19. Planseele de beton armat – definire, clasificare, predimensionare, conditii si reguli de
alcatuire:
a. Ca elementele verticale sa fie considerate portante pentru un planseu, acestea
trebuie sa aiba grosimea de cel putin 150mm pentru peretii de beton armat si
250mm pentru peretii structurali din zidarie corect
b. Planseele din beton armat preiau ca incarcari doar incarcari verticale nu si incarcari
orizontale
c. Valoarea minima a grosimii placii planseelor simple de beton armat turnat monolit
este de 13...15cm
d. Planseele speciale apar pentru a reduce incarcarile temporare si seismice ce
actioneaza asupra lor si a putea astfel creste deschiderile pentru care sunt realizate
20. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversle a peretilor structurali din b. a:
a. Ks este un coeficient ce depinde de tipul de pamant (argila, nisip, calcar, etc) din
alcatuirea terenului pe care se afla constructia
b. Peretii izolati au o comportare de consola sub actiunea fortelor laterale , iar grinzile
nu pot influenta comportarea de ansamblu a peretilor corect?
c. Reducerea efectelor pe care le aduce torsiunea generala asupra structurii de
rezistenta se face prin asezarea peretilor in plan astfel incat distanta dintre CG si CR
sa fie mai mare de 25% din latura constructiei
d. Latimea minima a talpilor peretilor structurali de beton armat se alege cea mai mica
valoare dintre grosimea diafragmei si 25% din lungimea inimii peretelui
21. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul peretii structurali si/ sau nestructurali:
a. Peretii structurali se introduc intr-o structura pentru cresterea rezistentei la foc a
caselor de scara
b. Peretele portant sau structural este un perete ce preia si transmite si alte sarcini in
afara greutatilor proprii corect?
c. Peretele structural este un element ce face parte din structura pentru care raportul
laturilor sectiunii transversale este mai mare de 2.50
d. Peretele structural si diafragmele sunt din punct de vedere structural acelasi lucru
e. Nici una din afirmatii nu este adevarata
STRUCTURI
CURS 1
1
STRUCTURI CURS 1
• Proiectarea clădirilor – extras din P100-1 / 2013

https://www.mlpda.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_I/I_22_P100_1_2013.pdf
P100 – 1 - COD DE PROIECTARE SEISMICĂ - PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI
- se aplică la proiectarea seismică a clădirilor și construcțiilor cu structuri similare acestora (de

exemplu, tribune, estacade și alte asemenea) amplasate pe teritoriul Romaniei.
- proiectarea construcțiilor cu funcțiuni speciale (de exemplu, centrale nucleare, platforme
maritime, poduri, baraje, diguri, coșuri de fum, turnuri de răcire și altele asemenea) nu fac obiectul
codului P 100-1.
- codul P100 cuprinde numai acele prevederi care, împreună cu prevederile codurilor destinate
proiectării la alte tipuri de acțiuni a structurilor din diferite materiale (beton armat, oțel, zidărie,
lemn), trebuie respectate în vederea asigurării protecției seismice a clădirilor și construcțiilor cu
structuri similare acestora.
Prevederile codului au în vedere, în cazul acțiunii cutremurului:

- protecția vieții și integrității fizice a persoanelor,
- menținerea fără întrerupere a desfășurării de activități și servicii esențiale pentru viața socială și
economică scoala, gradinita, puscarie, spital etc
- evitarea producerii de explozii sau degajări de substanțe periculoase;
2
STRUCTURI CURS 1
- limitarea pagubelor materiale, etc. Pagubele materiale din urma cutremurelor sunt atat de
extinse incat oamenii nu au banii necesari pentru reparatii.
3
Structuri Curs 1
- condițiile stabilite prin prezentul cod au caracter minimal și nu sunt limitative !!

- Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanților, executanților de lucrări,
specialiștilor cu activitate în domeniul construcțiilor atestați /autorizați în condițiile
legii, precum și organismelor de verificare și control. P 100 este norma care se refera la
caldiri
- Clădire - definiție
DEX on-line: CLĂDÍRE, clădiri, s. f. 1. Acțiunea de a clădi. 2. (Concr.) Construcție la
suprafață, constituită din fundație, pereți, acoperiș etc., cu încăperi care servesc la
adăpostirea oamenilor, animalelor, materialelor etc.
Sau
Wikipedia on-line : Prin clădire, de multe ori imobil, se înțelege în arhitectură,
construcții, inginerie sau piață imobiliară, orice structură realizată de oameni cu scopul
adăpostirii și locuirii continue, respectiv a menținerii unor condiții standard de lucru
neîntrerupte pentru ființele umane. ....... Clădirile servesc mai multor nevoi sociale - în
primul rând ca adăpost de vreme, securitate, spațiu de locuit, confidențialitate, pentru
a depozita obiectele și pentru a trăi și lucra confortabil. O clădire ca adăpost reprezintă
o diviziune fizică a habitatului uman (un loc de confort și siguranță) și exterior (un loc
care uneori poate fi dur și dăunător).
4
Structuri Curs 1
Cerințe de performanță și condiții de îndeplinire – extras. cap. 2 P100-1/2013
Proiectarea la cutremur urmărește satisfacerea, cu un grad adecvat de

siguranță, a următoarelor cerințe fundamentale (niveluri de performanță):
1 – cerința de siguranță a vieții
Structura va fi proiectată pentru a răspunde acțiunii seismice cu valoarea de
proiectare, stabilit conform capitolului 3 din P100-1, cu o marjă suficientă de
siguranță față de nivelul de deformare la care intervine prăbuirea locală sau
generală, astfel încât viețile oamenilor să fie protejate. Valoarea de proiectare a
acțiunii seismice, considerată pentru cerința de siguranța vieții și stabilită pe baza
prevederilor capitolului 3 din P100-1, corespunde unui interval mediu de recurență
de 225 ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani).
2 - cerința de limitare a degradărilor

Structura va fi proiectată pentru a răspunde acțiunilor seismice cu probabilitate mai
mare de apariție decât acțiunea seismică de proiectare, fără degradări sau scoateri din
funcțiune, ale căror costuri să fie exagerat de mari în comparație cu costul structurii.
Acțiunea seismică considerată pentru cerința de limitare a degradărilor corespunde
unui interval mediu de recurență de 40 ani (probabilitate de depășire de 20% în 10 de
5
Structuri Curs 1
ani).
Cele 2 cerinte, inginerii le socotesc la intensitati diferite ale cutremurelor

1. Iau cutremurul cel mai mare pe care il evaluez in norma
2. La limitatea degradarilor, cutremurul e mai mic.
Viata este mai importanta decat pagubele materiale.

Se presupune ca in urma unui cutremur mare constructia se deformeaza. Deformatii
elastice( prin deformare revine la forma initiala. Deformatii plastice ( prin deformare
ramane la forma deformata, ramane intinsa).
In cazul unor incarcari mati, in elementele structurale pot aparea ambele informatii.
- Proiectarea structurilor corespunzătoare nivelului de protecție seismică oferită de
aplicarea codului P100-1, are în vedere un răspuns seismic cu incursiuni în domeniul
postelastic de deformare, cu degradări specifice.
- Îndeplinirea cerințelor fundamentale stabilite anterior se controlează prin verificările
a două categorii de stări limită:
- Starea limită ultimă ULS, asociată cu ruperea elementelor structurale și alte
forme de cedare care pot pune în pericol siguranța vieții oamenilor.
6
Structuri Curs 1
Este asociata cu cele mai mari incarcari pe care le am, sunt asociate cu ruperea sau cu
momentul din inaintea ruperii. STARE DE REZISTENTA
- Starea limită de serviciu SLS, care are în vedere dezvoltarea degrădărilor
până la un nivel, dincolo de care cerințele specifice de exploatare nu mai sunt
îndeplinite.
Are legatura cu deformatia, ( ex. Cat se roteste stalpul la baza in momentul unui
cutremur, cat se deformeaza o grinda sub incarcari). STARE DE DEFORMATII
7
Structuri Curs 1

Starea limită ultimă ULS (prevederi specifice ingineriei dar cu implicații și in domeniile conexe)
- sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea de rezistență specificată în părțile relevante ale

codului. Acest nivel de rezistență implică respectarea tuturor condițiilor date în cod pentru
obținerea capacității necesare de disipare de energie (ductilitate) în zonele proiectate special
pentru a disipa energia seismică, numite zone disipative sau zone critice.
Disipare de energie:ex Miscarea pamantului introduce in cladire o energie prin miscare, energia pe
care o preia cladirea trebuie sa o scot din sistem, sa o disip pentru ca cladirea sa revina la forma
initiala./ pot disipa aceasta energe prin 1. Deformatii: cladirea se misca, deformatiile pot fi elastice
sau plastice. 2. Prin intinderea armaturilor si deformarea lor: in momentul in care intind o bara de
otel de mai multe ori, aceasta se incince si aceasta rep degajare de energie.
Ductilitate:EXEMPLU CU SARMA este deformatia maxima supradeformatia initiala sau deformatia
elastica.
Ex. O agrafa de birou, daca o deschidem prea mult aceasta se rupe. Atele pot fi indoite de foarte
multe roi fara sa se rupa. Primul exemplu rep materialul neductil sau casant ( cea care se rupe), iar
al doilea este ductil.
Fierul este ductil cand are in componenta putin carbon si il transform in otel, iar cand are mai mult
carbon se transforma in fonta. Otelul rugineste fata de fonta.
- În proiectare se pot avea în vedere și măsuri de ductilizare structurală mai reduse, cu sporirea
corespunzătoare a valorilor de proiectare ale forțelor seismice, în conformitate cu prevederile
codului.
8
Structuri Curs 1
Cu cat structura este mai ductila, ea este mai supla; daca structura este mai neductila, ea este mai
robusta.
- Structura clădirii va fi verificată la stabilitatea de ansamblu sub acțiunea seismică de proiectare.
Se vor avea în vedere atât stabilitatea la răsturnare, cât și stabilitatea la lunecare.
Stabilitatea de ansamblu se refera de multe ori la rasturanare. Prevad aceasta rasturnare daca ii
ofer cladirii o infrastructura suficient de rezistenta care sa nu ii de a voie sa se rastoarne.
- Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative, efectele de ordinul 2.
Efectele de ordinul 2: ex: un stalp care sustine un acoperis, in urma unui cutremur se indoaie.
Acoperisul apasa in continuare pe stalp, iar acesta se indoaie mai tare, aceastea sunt efectele de
ordinul 2.
- Efectele de ordinul 2 sunt cumulative, pe masrua ce creste incovoiata creste si momentele si pica.
- Se vor limita deplasările laterale sub acțiunea seismică asociată stării limită ultime astfel încât :
- să se asigure o marjă de siguranță suficientă a deformației laterale a structurii față de
cea corespunzătoare prăbușirii; în felul acesta condiția de limitare a deformațiilor structurale
exprimă o condiție de limitare a cerințelor de ductilitate.
Daca casa se deformeaza prea tare, ea ajunge intr-o pozitie in care nu mai poate sa e intoarca la
forma initiala.
- să se evite riscul pe care-l poate prezenta pentru persoane prăbușirea
componentelor nestructurale; în acest scop prinderile componentelor nestructurale de structură
trebuie să asigure stabilitatea acestora sub acțiunea seismică de proiectare.
La o deformata excesiva, peretele de comartimentare se poate rasturna, tavanul fals, mobilierul etc..
9
Structuri Curs 1
Starea limită de serviciu SLS (prevederi specifice ingineriei dar cu implicații și in domeniile conexe)
- se va verifica dacă deplasările relative de nivel sub acțiuni seismice asociate stării limită de
serviciu sunt mai mici decât cele care asigură protecția elementelor nestructurale, echipamentelor,
obiectelor de valoare, etc.
Reprezinta cutremurele mai dese, de intensitate mai mica. La aceste incarcari dese date de
cutremure eu vreau ca elementele mele structurale sa nu se strice pana la un nivel la care trebuie
sa le repar.
Măsuri suplimentare (de ținut cont în proiectare)

- Se vor alege, pe cât posibil, amplasamente favorabile în mediul natural și în mediul construit, cu
riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regulă generală, amplasamente cu proprietăți geologice
și geotehnice care pot avea influene negative majore asupra cerințelor și răspunsului seismic
structural.
- Proiectarea va urmări realizarea unei conformări generale favorabile pentru comportarea

seismică a construcției. Aceasta implică:
- alegerea unor forme favorabile în plan și pe verticală pentru construcție și pentru
structura ei de rezistență;
10
Structuri Curs 1
Cu cat structura este mai clara, mai simpla, cu atat structura este mai simpla.
- dispunerea și conformarea corectă a elementelor structurale și a structurii în
ansamblul ei, a componentelor de construcție nestructurale, precum și a echipamentelor și
instalațiilor montate / adăpostite în construcție;
Nu ma duc cu greutati la partea de sus a constructiilor, nu este indicat.
- evitarea interacțiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între clădirile
alaturate, între elementele structurale și nestructurale (de exemplu, între elementele
structurilorde tip cadru și pereții de umplutură, între construcție și materialul depozitat etc).
La cutremur casele se misca, se pot ciocni. Exemplu din 77 din drumul taberei cand un tronson de
bloc a fost lovit de convoiul celorlalte si s-a rasucit pana a cazut.
11
Structuri Curs 1
Măsuri suplimentare (de ținut cont în proiectare)

- Construcția va fi înzestrată cu rigiditate laterală suficientă pentru limitarea cerințelor seismice de
deplasare/deformare.
Rigiditate laterala: deformatia casei trebuie sa fie intr-un anumit interval pentru ca efectele in
elementele structurale sunt de dregadari care implica costuri mari de refacere.
- Proiectarea va avea ca obiectiv esenial, impunerea unui mecanism structural favorabil de
disipare de energie (mecanism de plastificare) la acțiunea cutremurului de proiectare. ....
Cutremurul introduce o energie in sistemul structural al casei, acea energie trebuie disipata.
Disiparea se face prin deplasari, prin degladari, prin alungire-scurtare a barelor de otel din
interiorul betonului armat, prin crapaturi si fisuri in elementele structurale de rezistenta.
Ideea de mecanism favorabil e ca degradarile pe care le am sa nu depaseasca un anumit interval.
- Fundațiile și terenul de fundare vor prelua, de regulă, eforturile transmise de suprastructură, fără
deformații permanente substanțiale. ... Rigiditatea fundațiilor va fi suficientă pentru a transmite la
teren, cât mai uniform, eforturile primite la baza suprastructurii.
- La execuția construcțiilor se vor pune în operă materiale cu proprietățile prevăzute în proiect

12
Structuri Curs 1
având calitatea atestată conform prevederilor legale.
- În exploatarea construcțiilor se vor adopta măsuri de funcționare și de întreținere, care să asigure

păstrarea nediminuată a capacității de rezistență a structurii. Starea construcției va fi urmărită
continuu în timp pentru a detecta prompt eventualele degradări și a elimina cauzele acestora.
Profilele laminate/metalice: le vopsesc, elementele de lemn: le dau cu materiale biocide etc, tratez
si lemnul si otelul si betonul. Trebuie mentionat la cat timp trebuie revopsit un element pentru a
nu aparea rugina/degradari. Exemplu: podul de la Basarab dupa 10 ani nu are receptia facuta si
curge rugina din alcatuirea podului. ( beneficiarul lucrarilor nu a respectat lucrarile de intretinere)
Proiectarea clădirilor – extras. cap. 4 P100-1 / 2013
În cap. 4 P100-1 sunt prezentate reguli generale pentru alegerea amplasamentelor și alcătuirea de
ansamblu a clădirilor. Indicații generale pentru alegerea modelelor și metodelor de calcul
structural la acțiuni seismice, și pentru verificarea îndeplinirii cerințelor seismice pentru structuri
și elemente structurale.
Condiții de planificare a construcțiilor

- încadrarea noilor construcții în mediul natural și în mediul construit se va face în așa fel încât să
13
Structuri Curs 1
se evite sporirea riscurilor implicate de efectele potețniale, directe sau indirecte, ale unor viitoare
cutremure puternice.
Daca pot sa reduc riscul seismic printr-un amplasament bun, daca pot pune casa intr-o zona unde
consider ca e protejata, acolo o voi pune. Exemplu: Centrala de la Cernavoda a fost amplasata
acolo pentru ca terenul de fundare din zona este stanca si anume anumita roca de baza din
ingineria geotehnica si e foarte buna ca element de fundare si nu este influentata miscarea
seismica de straturile de pamant care se comporta uneori necontrolat.
- ... se recomandă să se limiteze densitatea de construire, precum și numărul de persoane care pot
ocupa pe perioade lungi de timp construcțiile de tip curent, cum sunt clădirile de locuit. ...
înseamnă limitarea înălțimii acestor construcții ... se vor asigura căi multiple de acces și de
comunicare pentru eventuala necesitate a evacuării de urgență ...
Nu trebuie sa facem constructii care sa aiba multi oameni in interior deoarece intram in alta clasa
de importana datorita numarului mare de oameni din casa si in felul asta intram la un alt nivel de
asigurare seismica pentru casa respectiva care inseamna o structura de rezistenta mai puternica.
- se va limita durata situațiilor provizorii care pot apărea în timpul executării construcțiilor, interval
de timp în care gradul de protecție structural este mai redus și riscul apariției unor efectegrave
sporește ...
Cazul in care am inceput constructia unei case, dar nu am reusit sa ii fac acoperisul pentru ca nu
au mai existat fonduri. Si raman peretii de la etaj fara sa fie legati de o centura de elemente
structurale de beton. ( nu e bine daca raman asa pe o peroada indelungata, de aceea este de
evitat aceasta situatie).
14
Structuri Curs 1
Condiiți privind amplasarea construcțiilor

- amplasamentele construcțiilor se vor alege, de regulă, în zone în care structura geologică și
alcătuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protecției seismice în condiții
economice, fără măsuri costisitoare.
Daca am un teren mlastinosc, nu construiesc acolo, doar daca sunt fortat. Din punct de
vedere economic nu este indicat sa construiesc acolo deoarece costurile sunt mult mai mari
datorita terenului nefavorabil.
- se va evita, ca regulă generală, amplasarea construcțiilor pe maluri, râpe sau alte terenuri care
prezintă risc de alunecare sau surpare. În cazul în care amplasamentele de acest fel nu se pot
evita, se vor lua măsurile necesare pentru stabilizarea terenurilor.
E de preferat sa nu construiesc in astfel de zone datorita riscului potential sa se intample ceva
neplacut.
- în cazurile în care amplasarea construcțiilor pe terenuri cu proprietăți mecanice inferioare
(nisipuri cu grad mare de afânare, refulante sau lichefiabile, maluri, umpluturi neconsolidate, etc.)
nu poate fi evitat, se vor lua măsurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel încât
aceastea să poată asigura o bun comportare seismică a construcțiilor.
Astfel de constructii sunt scumpe.
15
Structuri Curs 1

Alcătuirea de ansamblu a construcțiilor
Aspecte de bază ale concepției de proiectare :

- Proiectarea seismică urmărește realizarea unei construcții sigure în raport cu hazardul seismic
asociat amplasamentului, care să îndeplinească, în condiții acceptabile de cost, cerințele
fundamentale enunțate.
Solutia tehnica pe care o gasesc pentru rezolvarea cerintelor de inginerie ( siguranta vietii si
limitatea degradarilor) sa o fac cu costuri minime, cele mai mici pe care le pot avea.
- Aspectele conceptuale de bază se referă la:
-simplitatea structurii;
cu cat structura e mai simla, cu atat o controlez
mai usor si pot sa fac socoteli avansate sa am
cele mai mici sectiuni, cele mai mici costuri,
consumiri de materiale, de timp de executie
etc..
- redundanța structurii;
- geometria structurii și a clădirii, în întregul ei, cu considerarea modului de distribuire
a elementelor structurale, nestructurale și a maselor;
16
Structuri Curs 1
- rezistența și rigiditatea laterală, în orice direcție;

- realizarea planșeelor ca diafragme orizontale;
- realizarea unor fundații adecvate.
- Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cât posibil, simetrice, reprezintă obiectivul cel
mai important al proiectării, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea și execuția
structurilor simple sunt supuse la incertitudini mult mai mici și, ca urmare, se poate impune
construcției, cu un grad înalt de încredere, comportarea seismică dorit.
Daca structura nu este asa simpla, lucrurile sunt mai greu de controlat.
17
Structuri Curs 1

Simplitate structurală – ca aspect conceptual de bază a proiectării

Simplitatea structurală presupune existența unui sistem structural continuu și suficient
de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor
seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare. Forțele seismice
care iau naștere în toate elementele clădirii sunt preluate de planșeele - diafragme
orizontale și transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la fundații
și teren. Proiectarea trebuie să asigure că nu există discontinuități în acest drum de
transmitere a forțelor.
Ex. Un stalp e de sus pana jos, n ai voie sa ii muti la parter.
18
Structuri Curs 1

Redundanța structurală – ca aspect conceptual de bază a proiectării

Proiectarea seismică va urmări să înzestreze structura clădirii cu redundanța adecvată.
Prin aceasta se asigură că:
- ruperea unui singur element, sau a unei singure legături structurale, nu expune
structura la pierderea stabilității;
- se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care să permită
exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei
seismice.
Redundanta: daca se rupe o grinda sia nu cada casa, pentru ca acele eforturi pe care le
prelua acea grinda, se le preia altcineva.
Disiparea energiei in cadrul unui cutremur e bine sa se faca prin mai multe locuri, lucru
ce creeaza mai multe degradari, din ce in ce mai mici in functie de numarul lor.
19
Structuri Curs 1

Geometria (configurația) structurii – ca aspect conceptual de bază a proiectării

- Proiectarea seismică va urmări realizarea unei structuri cât mai regulate, distribuite
cât mai uniform în plan, permițând o transmitere directă și pe un drum scurt a forțelor
de inerție aferente maselor distribuite în clădire.
- Structura trebuie să prezinte, pe cât posibil, și uniformitate pe verticala construcției,
urmărindu-se să se elimine apariția unor zone sensibile, în care concentrarea unor
eforturi sau deformații plastice excesive ar putea produce ruperi premature.
- Prin alegerea unei forme avantajoase a construcției, printr-o distribuție adecvată a
maselor, a rigidității și a capacității de rezistență laterale a structurii se va urmări
reducerea în cât mai mare măsură a excentricităților care pot favoriza torsiunea de
ansamblu.
Cu cat casa este mai simetrica, cu cat este mai simpla, cu atat este mai usor de
controlat.
Uniformitat epe verticala: dimensiunea elementelor sa fie pastrata cat mai
constanta.
20
Structuri Curs 1
Torsiune: rasucirea casei, deformatii care sunt cumulative in timpul unui cutremur.
Rigiditate și rezistență la translație pe două direcții – ca aspect conceptual de bază a

proiectării
- Întrucât acțiunea orizontală a cutremurelor se manifestă bidirecțional, elementele
structurale vor fi dispuse în plan într-un sistem ortogonal, în măsură să ofere
caracteristici de rezistență și de rigiditate suficiente în două direcții. Sistemele
structurale pot fi diferite în cele două direcții.
- Rigiditatea laterală va fi suficientă pentru limitarea deplasărilor orizontale, astfel
încât efectele de ordinul 2 și degradările construcției să poată fi controlate.
- La clădirile etajate se recomandă utilizarea soluțiilor cu rigiditate laterală sporită, prin
prevederea unor pereți structurali pe toată înălțimea clădirilor, în toate cazurile în care
necesitatea funcională a unor spații libere sau forma construciei nu impiedică
introducerea lor. ...
Rigiditatea: forta care produce deformatie unitara.
21
Structuri Curs 1
Elementele structurale trebuie sa le asez pe doua firectii ortogonale (de preferat la 90

de grade una fara de cealalta). Niciodata nu orientez stalpii, peretii pe o singura
directie.
Cu cat deformatia este mai mare, cu atat ordinul 2 este mai mare.
Daca nu pot sa pun pereti structurali, structura mea in cadre va avea stalpii de
dimensiuni mai mari
22
Structuri Curs 1

Rigiditate și rezistență la torsiune – ca aspect conceptual de bază a proiectării

- Structura trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate și rezistență la torsiune
pentru a limita manifestarea unor mișcări de răsucire în ansamblu a construcției, care
ar putea spori periculos eforturile și deplasările orizontale ale clădirilor. Soluția cea
mai eficientă pentru aceasta este dispunerea adecvată a unor elemente suficient de
rigide și rezistente pe perimetrul construcției.
Ex. Daca am o casa cu planul circular si stalpii dreptunghiulari ii asez pe directia razei,
rigiditatea la torsiune a acestei structuri este mai mica si data de latimea stalpului, nu
de inaltimea lui.
23
Structuri Curs 1

Acțiunea de diafragmă a planșeelor – ca aspect conceptual de bază a proiectării

- Într-o construcție corect alcătuită pentru preluarea încărcărilor seismice, planșeele
joacă un rol esențial prin:
- colectarea forțelor de inerție și transmiterea lor la elementele verticale ale
structurii;
- acțiunea de diafragmă orizontală, care asigură angajarea solidară,
coordonată, a elementelor verticale în preluarea forțelor seismice orizontale.
- Alcătuirea diafragmelor, indiferent de materialul din care sunt realizate, trebuie să
asigure într-un grad înalt îndeplinirea rolurilor de mai sus.
Diafragma: planseele alcatuiesc aceste diagrame, rolul lor e ca ea sa fie indeformabila in
planul ei. Ca sa asigure conlucrarea elementelor structurale in asa fel incat in timpul
unui curtemur, peretii pe care ii leaga sa lucreze impreuna. La constructiile vechi nu
exista aceasta diafragma. Poate sa fie din beton,lemn, sau din elemente metalice,
grinda cu zabrele.
24
Structuri Curs 1
De cele mai multe ori la cladirile de birouri sau case de locuit apare ca obligatoriu de
relizat. Doar halele se pot face fara diafragma.
25
Structuri Curs 1

Realizarea unei fundații (infrastructuri) adecvate – ca aspect conceptual de bază a

proiectării
- Alcătuirea fundațiilor construcției și a legăturii acesteia cu suprastructura trebuie să
asigure condiția ca întreaga clădire să fie supus unei excitații seismice cât mai
uniforme. ...
Condiții referitoare la masele construcțiilor – ca aspect conceptual de bază a

proiectării
- în vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate poziționării neregulate a
maselor, se va urmări dispunerea cât mai uniform a încărcărilor gravitaționale pe
planșee, atât în plan, cât și pe verticală.
- în vederea reducerii forțelor de inerție seismice care acționează asupra construcțiilor
se va urmări realizarea de construcții cu mase cât mai mici.
Greutatea=masa x acceleratie gravitationala
Fortele care apar in casa in timpul unui cutremur, sunt forte de inertie.
26
Structuri Curs 1
Daca fortele care apar intr-o casa depind de acceleratia terenului ( cum se misca
terenul) si de masa constructiei (care intinde sa stea pe loc) ca sa le fac mai mici, ca
fortele care apar in cazul unui cutremur sa fie cat mai mici.
27
Structuri Curs 1

Condiții pentru evaluarea regularității structurale

- În vederea proiectării seismice construcțiile se clasifică în construcții cu structuri
regulate sau neregulate.
Criterii pentru regularitatea structurală în plan

- Construcția trebuie să fie aproximativ simetrică în plan în raport cu 2 direcții
ortogonale, din punct de vedere al distribuției rigidității laterale, al capacităților de
rezistență și al maselor.
- Construcția are formă compactă, cu contururi regulate. Dacă construcția prezintă
retrageri în plan la un anumit nivel (margini retrase sau colțuri intrânde), clădirea se
consideră că prezintă suficientă regularitate dacă aceste retrageri nu afectează
rigiditatea în plan a planeșului și dacă pentru fiecare retragere, aria cuprinsă între
conturul planeșului și înfășurătoarea poligonală convexă (circumscrisă) a planșeului nu
depășește 10% din aria planșeului.
- Dacă forma în plan este neregulată, cu discontinuități care pot produce eforturi
suplimentare semnificative, se recomandă tronsonarea construcției prin rosturi
seismice, astfel ca pentru fiecare tronson în parte să se ajungă la o formă regulată cu
28
Structuri Curs 1
distribuții avantajoase ale volumelor, maselor și rigidităților.

Daca am o casa cu regularitate si pe verticala si pe orizontala, incadrez acea casa
intr-o anumita categorie de coeficienti si implicit fortele pe care le calculez ies mai
mici.
Caut simetrie, o constructie cu simetrie are comportari asteptate.
29
Structuri Curs 1

Criterii pentru regularitatea structurală în plan

- La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează reduceri de gabarit, acestea se vor
realiza pe verticala elementelor portante (stâlpi, pereți). Se vor evita, de regulă,
rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări
mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor etajate.
Trebuie sa am drumuri cat mai scurte de la partea superioara la partea inferioara, catre
fundatii. In momentul in care am o grinda intre doi stalpi (caz imposibil) exista o
discontinuitate.
- Rigiditatea planșeelor în planul lor să fie suficient de mare în comparație cu
rigiditatea laterală a elementelor structurale verticale, astfel încât deformația
planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuției forțelor orizontale între
elementele structurale verticale.
Planseul meu sa nu se deformeze in planul lui in momentul in care apare cutremurul,
sau aceasta deformatie sa fie foarte mica, nesimnificativa fata de deformatiile
elementelor verticale pe care planseul reazama.
- O construcție poate fi considerată regulată, cu o sensibilitate moderată la torsiune de
30
Structuri Curs 1
ansamblu, dacă deplasarea maximă înregistrată pe perimetrul construcției în

combinația seismică de proiectare, în direcția forței, nu depășește cu mai mult de 35%
media deplasărilor maxime și minime.
31
Structuri Curs 1

Criterii pentru regularitatea structurală pe verticală

- Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală, fără variații semnificative de la
nivelul fundației până la vârful clădirii. Se accept retrageri graduale pe înălțimea
clădirii dacă acestea nu depășesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul
imediat inferior.
Se refera la plan.
- Structura nu prezintă, la nici un nivel, reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30%
din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri
flexibile).
Nu pot sa miccorez sectiunea stalpului in asa fel incat rigiditatea de ansamblu a casei
sa scada.
- Structura nu prezintă, la nici un nivel, o rezistență laterală mai mică cu mai mult de
20% decât cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are
niveluri slabe din punct de vedere al rezistenței laterale).
32
Structuri Curs 1

Criterii pentru regularitatea structurală pe verticală

- Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc de la bază către vârful structurii, variația
rigidității și a rezistenței laterale trebuie să fie uniformă, fără reduceri brute de la un nivel
inferior la un nivel superior.
Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform. Nu pot sa pun concentrari mari la
anumite etaje iar la celelalte nu.
- Masele aplicate pe construcție sunt distribuite uniform. Aceasta înseamnă că la nici un
nivel masa aferentă nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele aplicate lanivelurile
adiacente. Se exceptează de la această regulă situația în care masele suplimentare sunt
concentrate la baza structurii.
- Structura nu prezintă discontinuități pe verticală care să devieze traseul forțelor către

fundații. Prevederea se referă atât la devierile în același plan al structurii, cât și la devierile
dintr-un plan în alt plan vertical al construciei.
33
STRUCTU
RI
CURS 2
1
Structuri CURS 2
Proiectarea preliminară a clădirilor – extras din CR6-2013

https://www.mlpda.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_V/V_9_3_CR_6_2013.pdf
Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6 – 2013
Bazele proiectării (cap.2)

Cerințe generale ale proiectării
- Proiectarea clădirilor cu pereți structurali din zidărie, precum și a tuturor părților / elementelor de
construcție din zidărie, indiferent de tipul construcției în care se află (de exemplu pereți nestructurali din
zidărie, panouri de zidărie înrămată în cadre de beton armat sau oțel, elemente atașate fațadelor, coșuri de
fum și de ventilație, etc.) va urmări satisfacerea tuturor cerințelor (obiectivelor) investitorilor și ale
societății, în condițiile specifice de mediu natural și construit ale amplasamentului, pe toată durata de
exploatare prevăzută prin tema de proiectare și în limitele unui efort tehnic și economic rezonabil pentru
categoria de importanță a clădirii.
- Siguranță structurală, în exploatare și durabilitatea construcției : ... se obține prin :

adoptarea unei concepții de proiectare arhitectural-structurală de ansamblu favorabilă din
punct de vedere al optimizării răspunsului clădirilor în toate situațiile de proiectare și pentru toate
cerințele privind rezistența și stabilitatea.
calculul și dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale și nestructurale cu modele
și metode de calcul adecvate pentru fiecare situație de proiectare, cu respectarea tuturor prevederilor din
prezentul Cod, din P 100-1 și din reglementările tehnice conexe;
execuția structurii și a celorlalte părți / elemente nestructurale ale construcției în totală
conformitate cu prevederile proiectului .
2
Structuri CURS 2

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE, indicativ CR 6 – 2013
Bazele proiectării (cap.2)

Cerințe generale ale proiectării – Condiții tehnice privind rezistența și stabilitatea
structurilor / elementelor de zidărie
- condiția de rezistență
- condiția de stabilitate
- condiția de rigiditate
- condiția de ductilitate
3
Structuri CURS 2

Condiția de rezistență :
Pentru clădirile cu structuri din zidărie și pentru toate părțile / elementele de
construcție din zidărie, structurale și nestructurale, condiția de rezistență pentru situația de
proiectare persistentă și pentru situația de proiectare tranzitorie este satisfăcută dacă, în
secțiunile cele mai solicitate, capacitatea de rezistență a elementelor respective depășește
solicitările provenite din gruparea fundamentală de încărcări.
Pentru situația de proiectare seismică condiția de rezistență este satisfăcută numai
dacă, împreună cu condiția anterioară de mai sus, sunt indeplinite și prevederile specifice stabiliteîn
P 100-1, cap.8 (pentru pereții structurali) și cap.10 (pentru pereții nestructurali și panourile de
zidărie înrămate și pentru celelalte elemente nestructurale).
Condiția de stabilitate :
Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin:
a. măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor
amplasate pe terenuri în pantă;
b. dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forțelor
orizontale permanente (impingerea masivului) sau seismice;
c. asigurarea rigidității spațiale a clădirii prin măsurile prevăzute la Cap.5.
Stabilitatea locala a tuturor tipurilor de pereți din zidărie va fi asigurată prin:

a. rigidizări / prinderi / rezemări conform prevederilor de la Cap.6;
b. limitarea eforturilor unitare de compresiune in pereții structurali ținând seama de
efectele flambajului și ale excentricităților de aplicare a încărcărilor.
4
Structuri CURS 2
Condiția de rigiditate:
Clădirile cu structuri din zidărie și toate părțile / elementele de construcție din zidărie, vor avea
rigiditate suficientă astfel încât:
a. pentru toate situațiile de proiectare, să fie satisfăcute cerințele specifice de limitare a
degradărilor;
b. să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile / tronsoanele alăturate în situația de
proiectare seismică.
Condiția de ductilitate :
Condiția de ductilitate pentru pereții structurali din zidărie se referă la situația de proiectare seismică
și are ca scop:
a. asigurarea unei capacități suficiente de rotire plastică în secțiunile de la baza
montanților și, dacă este cazul, în riglele de cuplare, fără reducerea semnificativă a capacității de
rezistență;
b. reducerea, prin dimensionare și detaliere constructivă, a probabilității de producere a
ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe secțiune inclinată din forță tăietoare, de exemplu.
5
Structuri CURS 2

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE, indicativ CR 6 – 2013
Proiectarea preliminară arhitectural - structurală a clădirilor etajate curente :

a. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie;
b. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul elementelor
structurale – pereți, stâlpi);
c. Proiectarea preliminară a planşeelor;
d. Proiectarea preliminară a infrastructurii.
Proiectarea preliminară arhitectural - structurală reprezintă o etapă necesară pentru

toate situațiile de proiectare ...
În procesul de proiectare preliminară, alegerea configurației de ansamblu a clădirii

este atribuţia principală a arhitectului.
Concepţia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independent de
cerinele funcţionale şi de imagine arhitecturală formulate de investitor şi de
arhitect – cap. 5.1. aliniat 3 din CR6-2013
6
Structuri CURS 2
-conceptul pe care il face arhitectul vizavi de o struct este de importanta f mare indiferent de tipul de incarcari,
solicitari pe care le are constructie
-mai sus se refera la protectia antiseismica a unei constructii
7
Structuri CURS 2
• Principii generale de alcătuire arhitectural - structurală a clădirilor etajate

cu pereţi structurali din zidărie
----o parte din prevederile de aici se regasesc la toate tipurile de structuri, nefiind doar adresate catre struct. Din
zidarie portanta—o parte potrivite si la struct de beton sau metal
• Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un
ansamblu spaţial unitar format din:
a. elemente verticale: pereţi structurali-pereti structurali de zidarie sau de beton, cadre
din beton armat sau metalice dispuşi pe două direcţii neparalele;
b. elemente orizontale: planşee care, de regulă, vor fi rigide în plan orizontal.—pt a
asigura conlucrarea el. verticale intre ele, sa nu lucreze independent
• Caracterul spaţial unitar al structurii din zidărie se va obţine prin:
(A) legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri,
intersecţii şi ramificaţii, care se vor realiza prin:
a. ţeserea zidăriei conform prevederilor din reglementrile tehnice în vigoare;teserea---
astfel incat rostul vertical din asezarea zidariei in cadrul peretilor sa nu fie o
continuitate
b. armături dispuse în rosturile orizontale;--armaturile pot fi si plase de plastic din
polimeri
c. stâlpişori de beton armat turnaţi în ştrepii zidăriei;-strep=inseamna sa
zidesti caramida ca la capatul peretelui sa fie ca in dr.
-daca faci zidaria dreapta reduci suprafata de contact intre el de beton si de
8
Structuri CURS 2
zidarie-----stalpisor=sambure de beton armat
d. continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA (zidărie
cu inimă armată).zidaria cu inima armata-un perete care are un miez de beton si
lateralele sunt din el. de zidarie
---caracterul spatial unitar asigurat prin legaturi dintre pereti
• Caracterul spaţial unitar al structurii din zidărie se va obţine prin:

(B) Legături între planşee şi pereţii structurali care se vor realiza după cum urmează:
a. la pereţii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toţi
pereţii;----se pun centuri turnate la fata superioara a peretilor--------------rolul
centurilor-ele sunt ca niste grinzi rezemate continuu pe un perete si prin
intermediul centurilor se asigura rezemarea placii planseului pe pereti si
conclucrarea lor+centura armeaza zidaria
b. la pereţii din zidărie confinată (ZC)-care au samburi si centuri: prin înglobarea /
ancorarea armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu;--
centura si samburele de beton sunt turnate continuu, iar armaturile trec unele prin
altele pt a conclucra
c. la pereţii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea / ancorarea armăturilor
din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.-perete are la
fata de sus centura si daca ii asigur lungimea de ancoraj necesara armaturilor eele se
ancoreaza automat in centura de beton
la constructiile noi:
9
Structuri CURS 2
Se vor lua toate măsurile necesare pentru menținerea conlucrării spațiale între
subansamblurile structurale verticale și orizontale pentru toate situațiile de proiectare și, mai
ales, în stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu,
împiedicarea prăbușirii progresive).
În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va
urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii, distribuţia spaţiilor, amplasarea şi alcătuirea
pereţilor structurali să fie astfel alese încat să se obţină regularitate în plan şi pe verticală.-trb
respectate niste reguli a.i comportarea asteptata a structurii de rezistenta in timpul unui
cutremur de intensitate mare sa fie cat mai controlabila dpdv ingineresc---structura de rezis
cat mai supla, cat mai ieftina etc.-avantaje din regularitate
-de ce ma intereseaza atat de tare sa conclucreze planseul cu el verticale----tine de experienta

invatata de la constructiile vechi care nu asigurau conlucrarea intre peretii structurali de zidarie-----
daca un perete are incarcari mai mari decat altii in timpul unui cutremur de intensitate mare poate
ceda, iar restul sa nu aib a nimic
-planseele fac ca peretii in sie sa se ajute unii pe altii
-betonul e material de baza pt realizarea planseelor cu rigiditate in plan orizontal
10
Structuri CURS 2
Alcătuirea clădirilor în plan:
- Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma în

plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali-raportata
la plan fatada de axa de simetrie geometrica a planului----------o alta simetrie mecanica se
poate referi la ideea de orientare pe cele doua directii ale peretilor a.i, sa aiba aceleasi
caracteristici pe ambele directii) sau cu disimetrii limitate.-ingineria prefera simetrie
- Aria planşeului va fi menţinută, de regulă, constantă la toate nivelurile clădirii.-blocuri de ex

pt ca altfel ar exista discontinuitati, iar comportarea constructiei sa fie neregulata Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10 - 15% cu
condiţia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaţii să nu fie întrerupt.
- Rezistenţa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcţii principale ale
clădirii şi vor fi menținute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se recomandă ca
diferenţa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în elevaţie
eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să fie ≤ 20%.-nu orientez toate el structurale
dupa o directie, iar pe cealalta directie sa am geamuri, e bine ca capacitatile de rezistenta ca si
rigiditatesa sa fie apropriate pe cele doua directii
-rigiditatea=momentul de inertie al sectiunilor el. verticale
- Reducerile de rezistenţă şi / sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea: densităţii-densitatrea

raportata la suprafata zidurilor; grosimii zidurilor;alegerea unor materiale cu calitati mai mici
11
Structuri CURS 2
la nivelele superioare, rezistenţei zidăriei la compresiune.
-agrement tehnic
12
Structuri CURS 2
• Criterii de regularitate în plan:
Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficientă capacitate de rezistenţă şi

rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi orizontale, până la
terenul de fundare.-de retinut TRASEU DIRECT SI NEINTRERUPT-peretele de zidarie de
sus il regasesc si la etajul 1 si la niv parter pana la nivelul fundatiilor
- Clădirile cu pereţi structurali din zidărie si beton armat vor fi considerate cu

regularitate geometrică şi structural în plan dacă:
- forma în plan satisface următoarele condiţii:
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcții ortogonale;
- este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri intrânde;
- eventualele retrageri / proeminenţe în raport cu conturul curent al planşeului nu
depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planseului sau 1/5 din
dimensiunea laturii respective.
-dificultati in proiectare din cauza

neregulatatilor=> cerinte suplimentare
pt arhitecti
11
Structuri CURS 2
• Criterii de regularitate (continuare)

pe :
- Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi
structural în plan dacă: (continuare)
- dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:

- nu există disimetrii importante ale capacităţilor de rezistenţă şi/sau ale încărcărilor
permanente în raport cu axele principale ale clădirii;-daca am un dreptunghi cu axe
de simetrie, iar in partea din dreapta fac depozitarea de carte pt ca e biblioteca, iar in
cealalta partea am salile de lectura si vreau sa pun multe ferestre avand un spatiu
liber-----NU E BINE DEOARECE EXISTA O NESIMETRIE DE MASA NEVIIND
POTRIVITA PT ZONELE CU SEISMICITATE RIDICATA
- distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1L-
1O% din latura constructiei,
unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară direcţiei de calcul.
--Centru de greutate al maselor undeva in mijloc, iar centrul de rigiditate este centrul de
greutate al rigiditatilor el structurale verticale—al momentelor de inertie ale sectiunilor
peretilor------e la jumatatea distantei dintre pereti, cel cu albastru
DE CE INGINERIA CALCULEAZA SI DETERMINA ACESTE CENTRE DE
GREUTATE-pt ca fortele care apar in timpul unui cutremur sunt forte de inertie care
depind de masa si se aplica in centrul de greutate al maselor, iar celalalt centru e calculat
pt ca constructia se misca fata de acest centru de greutate al rigiditatilor
-daca distanta intre cele doua centre de greutate e mai mica de 10% din latura casei
atunci sunt in criteriu de regulatitate a constructiei, daca nu constructia e sensibila la
12
Structuri CURS 2

pe : torsiune/rasucire
- rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată
compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor
orizontale—rigiditatea planseului este suficient de mare incat sa fie indeformabila—
grosime cam de 8 pana in 10 cm minim pt ca o placa sa asigure conlucrarea el
structurale verticale
-placa este fara gauri---de ex un atrium mare sau un gol de scara mare
pot face ca placa sa nu asigure conlucrarea tuturor elementelor asa ca trb sa am grija ca
placa sa fie rigida in plan
13
Structuri CURS 2

pe :
- Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi
structural în elevaţie dacă:
- înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;-parterul si
etajele sa aiba diferenta de nivel mai mica cu 20%, de ex daca am un perete de 3m, daca
isi modifica lungimea cu 20% ajunge la 2,4
- pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezintă variaţii care se încadrează în următoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;
- la clădirile cu nniv ≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea ariilor nete totale
de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe
direcţia respectivă; dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcţii
principale, reducerea totală nu depăşeşte 30% din aria total de zidărie de la parter.
- clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenţă mai
mică decât cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimării unui perete).-desenele
de mai jos arata ideea de nivel slab care fct ca un concentrator de eforturi
- în cazul clădirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alcătuiri
arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în elevaţie.
14
Structuri CURS 2
• Separarea clădirii în tronsoane (proiectarea preliminară a clădirilor - stabilirea

formei generale a clădiri):-in cadrul proiectarii preliminare at cand fac forma
constructiei trb sa am grija de separarea cladirii in tronsoan pt a o face mai ieftina
– Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiţii:

• lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime (vezi şi slide următoare);
• forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele (vezi desen de mai jos);
• terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de stratificaţie, de
consistenţă, umpluturi locale, etc.).-daca pun de ex casa pe un mal care are o
zona de umpluturi mai mare intr-o parte fata de cealalta e de asteptat ca in acea
zona casa sa aiba tasari mai mari=>are tendinta sa se franga
– Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii
cu rosturi se vor încadra în limitele:
• înălţime / lăţime ≤ 1.5, indiferent de zona seismică, pentru constructii cu
structura din zidarie portanta;
• lungime / lăţime ≤ 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≤ 0.20g şi ≤
3.0 în zonele seismice cu ag >= 0.25g.
--rostul e ca e o taietura, taind casa in bucati/corpuri
15
Structuri CURS 2
• Separarea clădirii în tronsoane (proiectarea preliminară a clădirilor - stabilirea

formei generale a clădiri):
- Rosturile de separaţie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcţie de

rolul în structură, după cum urmează:
- rosturi complete, care traversează atât suprastructura, cât şi infrastructura - rosturi de tasare, care
au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformitii terenului de fundare şi/sau valoarea
tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile.-cand tai casa de sus pana jos, inclusiv fundatii,
e necesara cand exista probleme cu terenul de fundare, de ex tasari diferite
- rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructură
- rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de
ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul clădirilor cu lungime totală mare,
rosturile seismice vor traversa şi fundaţiile pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la
fundaţiile situate la distanţe relative mari.-daca am o casa prea lunga viteza undelor seisimice e
mare si misca casa intr-un capat, iar celalat capat ramane fix, pt a se evita se taie cladire pe bucatale
- rosturi de contracţie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din
variaţiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei / betonului (curgerea
lenta a materialului, deformarea în timp a materialelor solide sub acțiunea forțelor exterioare, etc.).-
de ex am o casa lunga in care am ridicat struct. pe perioada unui an calendaristic---problema e
variatia de temp care poate da constractii sau dilatari –daca se dilata sunt impinse elementele de
capat si la contractie le impinge=>trb micsorate dimensiunile casei—rosturile se simt cel mai bn la
poduri
16
Structuri CURS 2
-exemple de tronsonare---cum ar arata niste rosturi

introduse intr-o astfel de constructie
17
Structuri CURS 2
-fotografii cu rosturi montante ca finisaj interior –vazute de obicei in metrou
-rosturile trb sa permita deplasarea diferita a celor 2 tronsoane si in acelasi timp sa nu strice finisajul
18
Structuri CURS 2
• Separarea clădirii în tronsoane (proiectarea preliminară a clădirilor - stabilirea formei

generale a clădiri):
- rosturile se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali, vor fi plane şi vor separa complet atât
elementele structurale, cât şi elementele nestructurale ale clădirii.
- dimensiunea spaţiului liber dintre elementele de construcţie ale tronsoanelor adiacente va fi

stabilit prin calcul.-rosturile trb sa fie aer, nu se pune altceva intre structuri
- închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive-care sa asigure
deplasare si deformare care nu impiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt
impermeabile la apă şi la aer, nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere
al aspectului. Aceste materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaţă
proiectată a structurii. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială.
19
Structuri CURS 2
• Condiţii privind dimensiuni ale clădirilor:

Dimenisiuni în plan:
- Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea maximă a
tronsoanelor va fi de 50.0 m. Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri
dificile de fundare lungimile tronsoanelor poate fi mai mică (de 50m), şi se stabileşte conform cu
reglementările tehnice aferente.-daca este depasita lungimea se plateste prin inchisoare sau bani☹
Dimenisiuni în elevaţie:-nr de nivele
Numărul maxim de niveluri nniv peste secţiunea de încastrare şi valoarea minimă constructivă asociată a
densităţii pereţilor structurali p% se limitează funcţie de:
- acceleraţia seismică de proiectare la amplasament ag
- clasa de importanţă - expunere la cutremur a clădirii, stabilită conform P 100-1;sunt 4, vor fi
detaliate mai tarziu
- tipul / alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă arsă (1,2,2S).
tabel din norma inginereasca:
Nr de niveluri peste sectiunea de
incastrare si densitate minima a
peretilor structurali pt cladiri cu
pereti structurali din ZNA
20
Structuri CURS 2
• Condiţii privind dimensiuni ale clădirilor:

Dimenisiuni în elevaţie:
21
Structuri CURS 2
• Proiectarea preliminară a pereţilor structurali pentru clădirile etajate curente:

- Alegerea sistemului de pereţi structurali se va face astfel încât să realizeze, concomitent, satisfacerea
următoarelor categorii de cerinţe: funcţionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaţiilor libere,
înălţimea de nivel, tipul circulaţiilor, etc.; cerinţe de confort; cerinţe de siguranţă structurală.
- Structurile cu pereţi deşi (sistem fagure) in stg jos sunt definite prin următorii parametri
geometrici:--intr-o celula formata intre peretii structurali se gaseste de obicei o unitate locativa;de
ex un apartament—planseul pe zona asta nu este impartit de elemente de tip grinzi si stalpi, dar
peretii formeaza o celula in care se dezvolta o unitate functionala—apartamente, garsoniere, camine
studentesti
- înălţimea de nivel ≤ 3,50 m;
- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤5,00 m;
- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤25,0 mp.
- Structurile cu pereţi rari (sistem celular),in dr jos sunt definite prin următorii parametri
geometrici
- înălţimea de nivel ≤ 4,00m;
- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 mp.
- Structuri mixte (dual) la care pereţii structurali conlucrează cu cadre din beton armat pentru
22
Structuri CURS 2
preluarea forelor seismice
23
Structuri CURS 2
Proiectarea preliminară a pereţilor structurali pentru clădirile etajate curente:
- Alegerea tipului de zidărie – se va face cu respectarea condițiilor din P100-1 tab. 8.8 și 8.9 (vezi tabelele
de mai sus) în funcție de:
numărul de nivele supraterane (nniv);
regularitatea structurală;
grupa elementelor structurale;
accelerația seismică pe amplasament;
nu se vor neglija posibilitățile tehnologice de execuție.—de exemplu cum duc intr-un loc materialele
necesare pt constructie-posibilitatea de aprovizionare si cu cine sa fac
- zidăria nearmată (ZNA)

- zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA) – detalii privind tipurile de zidărie sunt prezentate în cursul următor.
- Goluri în pereții de zidărie: stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uși și ferestre și amplasarea acestora
în pereții structurali de zidărie se face cu respectarea cerintelor: funcționale, de plastica fațadelor și
structurale.
Cerințele structurale vor avea în vedere:
- evitarea reducerii exagerate a rezistenței și rigidității unor pereți structurali,
- obținerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcțiile principale ale clădirii,-nu trb toate
golurile orientate pe directie
- satisfacerea cerințelor de rezistență și ductilitate pentru plinurile dintre goluri. -ca un plin dintre
doua goluri de usa de ex sa functioneze el trb sa aiba minim o dimensiune-1,2m de ex
(pentru a satisface cerințele de mai sus, raportul între ariile în plan ale golurilor de uși și ferestre și ariile
plinurilor de zidărie și dimensiunile minime ale șpaleților între goluri este limitat – vezi tabel de mai sus
24
Structuri CURS 2
Proiectarea preliminară a pereţilor structurali pentru clădirile etajate curente:
- Golurile de uși și ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceeași verticală la toate nivelurile. Poate fi
acceptată dispunerea alternantă cu respectarea unor distanțe care să permită transmiterea încărcărilor
printr-un sistem tip grindă cu zăbrele.daca sunt asezate aleator am grija ca int peretelui sa se poate
forma ca o grinda cu zabrele
-exemplu pt cum pot aseza golurile de ferestre a.i in int peretilor sa se formeze linii
diagonale continue pe unde se scurg eforturile
- Grosimea pereţilor de zidărie: grosimea pereţilor exteriori şi interiori, structurali

sau nestructurali şi a panourilor de zidărie înrămate în cadre prevăzut în proiect va fi egal cu cea mai mare
valoare rezultată dincalculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinţe:
- siguranţă structurală;-grosime minima pt ca peretele respectiv s-ar putea rasturna perpendicular pe
planul lui in cazul unui cutremur cu intensitate mare
- izolare termică / economie de energie;
- izolare fonică;-respectata atunci cand greutatea pe mp a peretelui respectiv trb sa depaseasca o
valoare in asa fel incat peretele sa nu devina un timpan si el sa vibreze la zgomotele dintr-o incapere
(400-450kgF/mp necesara ca un perete sa nu transmite zgomotele dintr-o incapere in alta
///daca din criteriul de rezistenta am nevoie de un perete de 25cm ma intereseaza izolarea fonica, insa din calcule
mi se cere o grosime de cel putin de 30cm =>fac peretele de 30😊
- protecţie la foc.-zidaria si betonul au o capacitate f buna de rezistenta la foc, spre deosebire de
metal si lemn
Grosimea de calcul a pereţilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite.-tencuiala-o protectie
25
Structuri CURS 2
a zidariei
-rosturile orizontale de la zidarii trb umplute indiferent de tipul de zidarie, dar rosturile verticale nu neaparat
in toate cazurile, insa in cazul celor care nu au mortar peretii se tencuiesc in mod obligatoriu
vezi si CR6-2013 şi P100-1-2013
26
Structuri CURS 2
• Proiectarea preliminară a pereţilor structurali pentru clădirile etajate curente:-masuri

obligatorii de luat in momentul gandirii unei structiuri
- Arii de zidărie şi cerinţe privind geometria pereţilor:
- lungimea minimă (lmin) a şpaleţilor=zonelor dintre goluri adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre
se limitează, în funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente (hgol) sau în funcție de
grosimea peretelui (t), după cum urmează:
- pentru zidăria nearmată (ZNA):
- şpaleţi de capăt la pereţii de faţadă şi interiori: lmin = 0,6 * hgol ≥ 1,20 m
- spaleţi intermediari-bucata dintre ferestre la pereţii de faţadă şi interiori: lmin = 0,5 hgol
≥ 1,00 m
- pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
- şpaleţi de capăt la pereţii de faţad şi interiori: lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
- spaleţi intermediari la pereţii de faţadă şi interiori: lmin = 0,4 hgol ≥ 0,80 m
- pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3t unde t este grosimea totală a peretelui.
27
Structuri CURS 2

- Arii de zidărie şi cerinţe privind geometria pereţilor:
- raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie va fi
limitat la valorile din tabelul 8.11 (din P100-1). Pentru determinarea raportului ρ se iau în
considerare numai elementele verticale cu continuitate până la fundaţii şi care au dimensiuni cel
puţin egale cu valorile minime.
- grosimea minimă a pereţilor structurali pentru cerinţa de siguranţă structurală, indiferent de

materialul elementelor din care este executată zidăria va fi 240 mm.-dimensiunea standard a
zidariilor
Pentru satisfacerea celorlalte cerinte esentiale, grosimile pereţilor se vor stabili conform
reglementărilor specifice în vigoare.
- indiferent de rezultatele calculelor de rezistenţă, raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea
peretelui structural (t) trebuie să satisfacă urmatoarele condiţii:
- zidărie nearmată (ZNA) het / t ≤ 12 ;daca e mai mare trb sa maresc grosimea
peretelui
- zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het / t ≤ 15.
28
Structuri CURS 2

- Poziţiile golurilor de dimensiuni mari in cadrul unui tronson de cladire vor fi stabilite încât să nu
conducă la reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor şi să asigure transferul forţelor orizontale
la pereţii structurali fără concentrări importante de eforturi. În acest scop, se va evita poziţionarea
golurilor la colţurile planşeelor, lângă pereţii de contur sau alăturarea mai multor goluri.
-de ce sunt defavorabil pozitionate golurile in primul ex de jos---zona de

plin de planseu se formeaza ca doua zone clare unite printr-o bucatica
ingusta//in cazul unui cutremur vor oscila independent pt ca nu mai sunt
legate de planseu
-ce fac in acest caz?—rup casa adica introduc un rost separand
cele doua corpuri si vor aparea 2 tronsoane diferite
-la ex 2---corpul din dreapta ca si corpul din stg sunt legate printr-o zona
mica neputand asigura conclucrarea intre cele doua bucati
-ex 3---se formeaza 2 aripi care oscileaza si in zona golului, zona de

legatura intre cele 2 capete ale L-ului nu poate asigura conlucrarea=>bag
un rost
29
Structuri CURS 2
• Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali din zidărie:

- Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la capătul
peretelui, să fie multiplu de 1/2 din lungimea elementului pentru zidărie.
- În cazul zidăriilor cu înălţimea de referință a rândului ≥ 200 mm, înălţimea panoului de zidărie,
între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălţimii rândului.
-toate dimensiunile sunt n x h , adica multiplu de inaltime de blocuri de el de zidarie cu care

fac peretele sau de dimensiune de bloc in plan sau de caramida
--BCA-beton celular autoclavizat----autclavizat vine de la autoclava adica un

cuptor, celular pt ca are niste bule de aer
30
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la stâlpișori
-La toate clădirile cu pereţi structurali din zidărie simplă (ZNA) cu elemente din argilă arsă şi din BCA , se vor
prevedea, ca măsură constructivă, stâlpiori de beton armat în următoarele poziţii:
-pentru zonele seismice cu ag ≤ 0,15g, la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe
conturul construcţiei (SC1).
-pentru zonele seismice cu 0,15g < ag ≤ 0,25g la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul
construcţiei (SC1) şi la casa scării (SC2).
31
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la stâlpișori
-La clădirile cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC) cu elemente din argilă arsă şi din BCA , se vor
-la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei (S1);
-la capetele libere ale fiecărui perete;
-de ambele părţi ale oricărui gol (S3) cu suprafaţa ≥ 2,5 mp în zonele seismice cu ag ≤ 0,20g şi de
ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 1,5 mp în zonele seismice cu ag ≥ 0,25g; golurile cu dimensiuni mai
mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinţa următoare;
-în lungul peretelui (S2), astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu depăşească: (i) 5.0 m în
cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure) şi (ii) 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular);
-ochiul de perete incadrat de samburi si centuri nu trb sa depaseasca o anumita valoare (12mp)
32
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la stâlpișori (continuare)
-La clădirile cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZNA) cu elemente din argilă arsă şi din BCA , se vor
- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor
de mai sus se află la o distanţă mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui;
- în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă (vezi dimensiunile mai sus);
- stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei;
- secţiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele
condiţii: aria secţiunii transversale ≥ 625cmp şi latura minimă ≥ 25cm.///dimensiunea
minima a unui sambure de 25x25
- .... Prevederi referitoare la armare ....
33
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la centuri
- La toate clădirile cu pereţi structurali din zidărie (ZNA, ZC, sau ZIA) indiferent de zona seismică, se
vor prevedea centuri de beton armat în planul pereţilor:
- la nivelul fiecărui planşeu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton
armat sau lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia;
- în poziţie intermediară, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la
construciile tip “sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3,20 m, în zonele
seismice cu ag ≥ 0,15 g, sau > 4,00 m - în zonele seismice cu ag = 0,10g.
- în cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor
prevedea centuri la partea superioară a tuturor pereţilor care depăşesc nivelul
ultimului planşeu.in centura aceea ma prind cu elementele sarpantei
- centurile prevăzute vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui
contururi inchise. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu
vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepţia situaţiilor:
- centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se
prevadă: stâlpiori din beton armat la ambele margini ale golului şi o
centură-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi stâlpiori;
- centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să
se prevadă: stâlpiori de beton armat la ambele margini ale golului, cu
armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului
inferior, centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legat de cei doi
stalpişori.
34
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la centuri (continuare)
- centurile prevăzute vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui

contururi inchise. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu
vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepţia situaţiilor:
- centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se
prevadă: stâlpiori din beton armat la ambele margini ale golului şi o
centură-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi stâlpiori;
- centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să
se prevadă: stâlpiori de beton armat la ambele margini ale golului, cu
armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului
inferior, centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legat de cei doi
stalpişori.
35
Structuri CURS 2

Prevederi referitoare la centuri (continuare)
- se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării, să fie prevăzută numai

pentru clădirile din zonele seismice cu ag ≤ 0,20g.
- secţiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiţii:

- aria secţiunii transversale ≥ 500cmp, cu respectarea următoarelor dimensiuni://daca
peretele are cel putin 25cm, inaltimea unei centuri este cel putin 20cm
- lăţimea ≥ 25 cm, dar mai mare de 2/3 din grosimea peretelui;
- înălţimea mai mare decât grosimea plăcii planşeului pentru pereţii
interiori şi decât dublul acesteia pentru pereţii de pe conturul clădirii şi
de la casa scării.
- .... Prevederi referitoare la armare ....

CR6-2013 si P100-2013
36
Structuri CURS 2
• Referitor la absorbia de apă – la punerea în operă a zidăriilor

La constructiile noi, blocurile de zidarie trb sa fie udate prin scufundare sau cu furtun, apoi se lasa sa se usuce si se
pun in opera. Daca sunt puse uscate in opera, ele sug apa din mortar, iar mortarul nu are timpul suficient sa se
intareasca
• Capacitatea elementelor pentru zidărie de a absorbi apa din mortar şi/sau din mediul ambiant influenţează
în mare măsură rezistenţele mecanice ale zidăriei precum şi durabilitatea acesteia. La executarea zidăriei,
elementele, de regulă uscate, vin în contact cu mortarul care conţine o anumită cantitate de apă. În funcţie
de particularităţile structurii elementului pentru zidărie, dar şi de proprietăţile mortarului, o parte din apa
din mortar este absorbită de element până la realizarea unei stări aparente de saturaţie superficială. În cazul
în care elementele absorb o cantitate prea mare de apă din mortar este posibil ca, numai cu apa rămasă,
reacţia chimică a cimentului să nu fie completă rezultând astfel o scădere a rezistenţei mortarului la
compresiune şi, mai ales, a aderenţei sale la elementele pentru zidărie.
• Un test simplu, care se poate efectua la şantier pentru a determina dacă este necesară umezirea cărămizilor,
este propusă de un producător american.
"Se desenează pe faţa de aşezare a elementului un cerc cu diametrul de circa 25 mm. În interiorul acestei
suprafeţe se picură, cu o pipetă, 20 picături de apă. Dacă după 90 de secunde apa a fost complet absorbită
este recomandată umezirea cărămizilor înainte de a fi puse în operă."
Cărămizile care au suprafaţa uscată dar sunt umede la interior realizează cea mai bun aderenţă. Dimpotrivă,
cărămizile umede pe suprafaţa exterioară nu permit decât o aderenţă slabă şi totodată sunt dificil de pus în
operă deoarece au tendinţa de a se deplasa pe stratul de mortar.
37
Structuri CURS 2
-in stg corect, in dr gresit pt ca

spatile dintre goluri sunt mult
prea mici
In stg corect pt ca pot sa imi

definesc o grinda cu zabrele in int, in dr gresit-zonele de deasura
golurilor de usa pot duce la ruperi ale zidariilor
---solutie daca trb neaparat varianta din dr=decizia de structura e sa
fac golul mai mare cat sa le cuprinda pe amandoua, iar
bucata umpluta cu albastru o fac dintr-o umplutura care
nu are nicio rezistenta, la fel si cea de la mij cu o
umplutura nestructurala///mai pe scurt maresc golul
38
STRUCTURI
CURS 3
1
Structuri curs 3
• Zidărie: - lucrare de construcţie făcută din zid; parte a unei

construcţii făcută din zid sau meseria zidarului sau
- lucrarea zidarului, lucrare din zid.
• Zid: element de construcţie vertical, cu grosime relativ mică în raport cu

celălalte dimensiuni, executat din cărămizi, din blocuri de piatră, etc.,
asezate ordonat unele peste altele (şi unite cu un liant), sau din beton.
Este destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spaţiu ori să susţină
alte elemente de construcţie, alcătuind un perete, o îngrădire, o
fortificaţie ...i se pare profului o definitie f buna asta😊
(def. conform dexonline.ro)
2
Structuri curs 3
• Tipuri de zidărie
• Zidărie simplă / nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru a putea
fi considerată zidărie armată, precum: zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile
orizontale, zidăria cu inimă armată.
• Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat
dispuse vertical (stâlpiori) şi orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale panoului, turnate
după executarea zidăriei.
• Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la
care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi suficiente, din oţel sau din alte
materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţă
tăietoare şi a ductilităţii peretelui.-armaturi puse pt imbunatatirea rezistentei si comportarii
materialului care rezulta la incarcari alternante pt a nu fisura prea mult zidaria///sa inchida din
fisuri si sa preia o parte din incarcari
3
Structuri curs 3
• Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având
spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fără
legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea
tuturor categoriilor de solicitări.-rar utilizata in Romania din cauza manoperei f
complicata////nu pot depasi 10-15cm la miezul de beton pt ca ar intra in categoria peretilor
de beton armat
• Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de zidărie,
cu legături mecanice între straturi, înrămat într-un cadru de beton armat / oţel, executat după
turnarea betonului / montarea cadrului metalic.-nu mai este folosita in prezent ca el structural
4
Structuri curs 3
• Tipuri de pereţi de zidărie:

Perete structural: perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale care acţionează în
principal în planul său.
Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu care

conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităţii
acestuia.-cel mai simplu ex. de perete de rigidizare este CONTRAFORTUL
În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcţie, pereţii paraleli cu direcţia elementelor
principale ale planşeului, care nu sunt încărcaţi direct cu forţe verticale, dar care preiau forţele orizontale care
acţionează în planul lor, sunt denumiţi şi pereţi de contravântuire.
Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcţiei; acest
tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.nu contribuie la
preluarea niciunei incarcari
Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat sau oţel, care nu face parte din
structura principală, dar care, în anumite condiţii, contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la
disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de
uşi sau ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei justificări prin calcul
(expertiză tehnică) şi, după caz, cu adoptarea unor măsuri constructive adecvate.
(CR6 – 2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidărie)

5
Structuri curs 3
• Materiale ce alcătuiesc zidăriile

Elemente pentru zidărie:
– elemente pentru zidărie din argilă arsă (produse ceramice);-caramida plina presata, caramida cu
goluri mici, caramida cu goluri mari
– elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA);-cele cu alb
– alte elemente pentru zidării: elemente din beton, din piatră, etc.din beton in stg jos
6
Structuri curs 3
Clasificarea (gruparea) elementelor pentru zidărie:

- după nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice: - categoria Ia şi categoria aIIa, funcţie de
probabilitatea de a-şi atinge proprietăţile mecanice cu un prag de 5%;
Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu
atinge rezistenţa medie / caracteristică la compresiune declarată este mai mică de 5%.
Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de
încredere al elementelor pentru zidărie categoria I.
- după caracteristicile geometrice: gruparea se face după volumul golurilor (% din volumul
brut), după volumul fiecărui gol (% din volumul brut), după grosimea minimă a pereţilor interiori
şi exteriori, după grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori (% din dimensiunea
elementului pe fiecare direcţie).—pt zidariile nestructurale sau de compartimentare regula nu
mai e valabila
- De exemplu, elementele de zidărie pot fi utilizate ca

elemente structurale dacă îndeplinesc următoarele
caracteristici geometrice:
- golurile <50% din volumul total;
- grosimea peretelui exterior te ≥ 15mm
- grosimea peretelui interior ti ≥ 10mm
7
Structuri curs 3
Clasificarea (gruparea) elementelor pentru zidărie:

- după profilaxia exterioară a elementului:
- elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie, cu/fără cavitate interioară de
prindere);-vezi blocurile de BCA
- elemente cu locaş de mortar;
- elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar;-elementele de tip S
- elemente cu profilaţie tip “nut şi feder”; ...... etc.-la toate zidariile de ocmpoartimentare
- după densitatea aparentă în stare uscată:

- elemente LD (low density) – elemente cu densitate aparentă ≤ 1000 kg/mc (se utilizează
numai în zidărie protejată).—sa nu ploua pe ele
- elemente HD (high density) - se utilizează în zidărie protejată sau neprotejată.
8
Structuri curs 3
• Mortar:
Mortarele pentru zidărie sunt alcătuite din liant (ciment și/sau var), nisip şi apă.
Se definesc prin:
- concepţie: - mortar performant pentru zidărie – a cărui concepţie şi metodă de obţinere este aleasă de
fabricant pentru a obţine caracteristicile specificate – concept de performanţă;
- mortar de reţetă pentru zidărie: produs conform proporţiilor predeterminate, ale cărui caracteristici
sunt funcţie de proporţiile stabilite ale constituenţilor – concept de reţetă.
- caracteristici şi utilizare: - mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (fără caracteristici speciale);
Mortare pentru zidărie cu utilizare generală se împart în funcție de modul de realizare:
- mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt);
- mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);
- mortar preparat la șantier pentru zidărie.
- mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (mortare T) – mortar

performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor
(nisipului) mai mica sau egală cu o anume valoare. Rosturile au de regula
grosimi cuprinse între 0,5 ... 3.0 mm.
Zidariile care sunt prevazute a prelua incarcari alternante asemanatoare celor date de cutremur , in marea lor
majoritate nu sunt mortare cu rosturi subtiri. Aceste rosturi subtiri nu sunt potrivite pentru zone cu seismicitate,
insa sunt foarte bune pentru peretii de compartimentare.
9
Structuri curs 3
M5/m10 reprezinta mortarului este 5 n/mm2 etc..

c-ciment
v-var
ROLUL VARULUI DIN MORTAR: LUCRABILITATE. ( MESTERUL ARE MAI MULT TIMP SA CONSUME MATERIALUL PE CARE L-A FACUT IN
GALEATA CAND IL PUNE IN OPERA)
• Mortar:
Mortar-betonul (grout) este un mortar pentru zidărie pentru utilizare general (G),
obţinut din amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular (cu dimensiunea agregatelor < 3.0
mm) şi apă. Amestecul se realizează cu o consistenţă redusă - tasare de circa 20 - 25 cm pe
conul etalon de 30 cm înălţime. Mortar-betonul poate fi de reţetă sau performant.
Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bază de ciment, nisip foarte fin şi
adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se folosete pentru straturi subţiri, conform specificaţiilor
tehnice şi tehnologice ale fabricantului şi numai în asociere cu elementele pentru zidărie
indicate de aceste specificaţii.
SE TOATNA IN STRATURI SUBTIRI CEL MAI DES
10
Structuri curs 3
Proprietăţi de rezistenţă ale zidăriei

Rezistenţa la compresiune a zidăriei
• Rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei fk, cu elemente din argilă arsă şi cu
elemente din BCA, executat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru încărcări normale
pe planul rosturilor orizontale, va fi calculat, în funcţie de rezistenţele unitare la compresiune
ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului, cu relaţia:
Unde:
K - constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie;
fb - rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe direcţia normală
pe rosturile orizontale, în N/mmp; VALOAREA ASTA E DATA DE FURNIZORUL DE
CARAMIDA
fm - rezistenţa medie la compresiune a mortarului, în N/mmp;
Fk-rezistenta ca compresiune caracteristica zidariei
(Rezistenţa zidăriei la forfecare – se determină funcţie de cele două mecanisme de cedare:

cedare prin lunecare în rost orizontal fvk,l , şi cedare în secţiune înclinată din eforturi de
întindere în lungul diagonalei înclinate).
Rezistenţa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei ... )
11
Structuri curs 3
12
Structuri curs 3
• Valori de proiectare ale proprietăților mecanice ale zidăriei

Toate valorile rezistențelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd), pentru toate
solicitările, se obțin prin împărțirea valorilor caracteristice respective (fzk) la
coeficientul parțial de siguranță pentru material γM ≥ 1.0
𝑓𝑧𝑘
𝑓𝑧𝑑 =
𝛾𝑀
13
Structuri curs 3

Rezistenţa la forfecare a zidăriei
• Rezistenţa zidăriei la forfecare se determină pentru două mecanisme de cedare:
- cedare prin lunecare în rost orizontal 𝑓𝑣𝑘.𝑙;
- cedare pe sectiune inclinată din eforturi principale de infindere în lungul diagonalei
comprimate 𝑓𝑣𝑘,𝑖
• Rezistența unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal a zidăriei executată cu mortar

pentru utilizare generală sau cu mortar pentru rosturi subțiri ... , cu toate rosturile verticale
umplute, se determină cu relația:
𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 𝑓𝑣𝑘𝑜 + 0.4 ∗ 𝜎𝑑 ≤ 0.065 ∗ 𝑓𝑏
unde: 𝑓𝑣𝑘,𝑜 - rezistența caracteristică inițială la forfecare fără efort unitar la compresiune;
𝜎𝑑 - valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcția forței
tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încărcări de
proiectare (valori de proiectare), care se exercită pe zona comprimată a peretelui care
asigură rezistența la forță tăietoare;
𝑓𝑏 - rezistența medie standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie.
(CR6-2013 – cap. 4.1.1.2.1 alin. 1 pag.40)
14
Structuri curs 3

• Rezistența unitară caracteristică la cedare pe secțiuni înclinate a zidăriei, se determină cu relația

pentru elemente din argilă arsă din grupele 1, 2 si 2S:
𝜎0𝑑
𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0.22 ∗ 𝑓𝑏𝑡 ∗ 1+5∗
𝑓𝑏𝑡
unde: 𝑓𝑏𝑡 - rezistența caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată

conform aliniat 2 – evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor încercărilor la
intindere prin despicare a elementelor pentru zidărie sau în funcție de rezistența
standardizată a elementului la compresiune 𝑓𝑏 cu relația – pentru elemente de argilă arsă
𝑓𝑏𝑡 = 0.035 ∗ 𝑓𝑏 ; pentru elemente din BCA ... ;
𝜎0𝑑 - valoarea de proiectare a efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe
direcția efortului unitar de forfecare, în secțiunea considerată.
(CR6-2013 – cap. 4.1.1.2.2 alin. 1 si 2 pag.41)
15
Structuri curs 3

• Rezistența unitară de proiectare a zidăriei la forfecare

𝑓
– lunecare în rost orizontal 𝑓 = 𝑣𝑘,𝑜 + 0.4 ∗ 𝜎
𝑣𝑑,𝑙 𝛾𝑀 𝑑
𝑓𝑣𝑘,𝑖
– rupere în secțiune înclinată 𝑓𝑣𝑑,𝑖 =
𝛾𝑀
(CR6-2013 – cap. 4.1.1.2.3 alin. 1
pag.42)
Peretii de zidarie nu lucreaza numai
in planul lor, ei mai lucreaza si
perpendicular pe planul lor.
• Rezistența unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei
16
Structuri curs 3
17
Structuri curs 3
18
STRUCTURI
CURS 4
1
Structuri Curs 4
BETONUL
• material de construcţie artificial;exista si beton natural, roca este conglomerat sau

gresie
• are structura de conglomerat rezultat prin întărirea unui amestec omogen compus
din:
 un liant (ciment), care prin întărire înglobează agregatele;
 apă;
 agregate naturale sau artificiale (pietris, nisip, piatra sparta, etc.)
 şi uneori adaosuri, amestecate în anumite proporţii
• raport apa-ciment a/c =0.24-0.28 pentru amestec pasta de ciment

• raport apa-ciment a/c = 0.50-0.70 pentru amestec beton
(0.50 pentru betoane vartoase;
0.60-0.70 in mod obisnuit in santier;
0.55-0.65 in fabricile de prefabricate din beton)
• circa 75% din volumul betonului proaspăt este ocupat de agregate.(pietris si nisip)
• cuvântul “beton” are la origine cuvântul latinesc “bitumen –inis care se folosea cu
sensul prim de smoala sau catran, dar care avea si accepţiunea mai largă de materie
sau amestec ce se întăreşte repede;
2
Structuri Curs 4
BETONUL
• un material energointensiv, -ca sa il optin consum multa energie
• este eterogen şi anizotrop (nu are aceleaşi proprietăţi după orice direcţie), cu
deformaţii de natură elastică, vâscoasă şi plastică; proprietăţile de deformare ale
betonului se modifică în timp, pe măsura întăririi pietrei de ciment.=rezita bine
betonul la compresiune, dar la intindere nu.
Sticla este un material solid sau lichid? Raspuns: este un fluid cu vascozitate ridicata.
Au studiat niste elemente de sticla din vitraliile bisericilor si u observat ca sticla s-a
subtiat sus si s-a ingrosat jos, ca si cum ar fi curs.
• Capacitatea de deformare a betonului este limitată, betonul fiind un material casant;

deformaţiile specifice la care se produce ruperea (deformaţiile ultime) au valori mici:
la compresiune εbu = 2,0 ... 3,5 ‰ (mm/m), iar la întindere εtu = 2,0 ... e gresit, aici e
0.05 3,5 ‰ (mm/m).
3
Structuri Curs 4
BETONUL
4
Structuri Curs 4
BETONUL
- Utilizarea betonului simplu: fundaţii, ziduri de sprijin masive, baraje de greutate

(elemente de construcţie în care nu apar întinderi).
- De ce doar astea: datorita proprietăţilor mecanice ale betonului (rezistenţa foarte

bună la compresiune în comparaţie cu rezistenţă slabă la întindere – rezistenţa la
întindere este circa 10% din rezistenţa la compresiune).
- Consecinţă: pentru a folosi betonul în elementele de construcţie în care apar eforturi

de intindere - marea majoritate a acestora) acesta se asociază cu armăturile din oţel.
- Armăturile au rol să preia, pe baza conlucrării cu betonul, eforturile de intindere ce iau

naştere în elementele de structurilor de rezistenţă ale clădirilor sub acţiunea
încărcărilor.
5
Structuri Curs 4
BETONUL ARMAT
Avantajele betonului armat (comparativ cu celălalte materiale – lemn, oțel, zidărie,
sticlă):
• material ieftin (chiar dacă pentru producerea cimentului sau a oţelului este destul de
scumpă) - investiţia de realizare a structurii din beton este mai scăzută decât în cazul
unei construcţii metalice
• proprietăţi de rezistenţă mecanica superioare altor materiale (lemn, zidărie);
• rezistenţă mai mare la acţiunea focului (faţă de lemn sau oţel) - betonul rezistă circa
3…4 ore la temperaturi ridicate, fiind posibilă astfel evacuarea oamenilor sau a
bunurilor din clădiri;
• prin turnarea şi întărirea în tipare, betonul poate căpăta aproape orice formă.
• singurul material din care se pot realiza elemente de suprafaţă continue, plane și/sau
curbe. Se pot realiza elemente cu cele mai diverse forme arhitecturale, deoarece
betonul proaspăt ia cu uşurinţă forma cofrajului;
• durabilitatea este corespunzătoare în aer şi în apă, în lipsa agenţilor agresivi; nu
necesită lucrări speciale de întreţinere; viata betonului este mai mica daca il lasi in aer liber
• nu necesită forţă de muncă cu calificare specială, superioară, decât în unele cazuri;
• comportarea sub acţiuni exterioare este bună, deoarece rigiditatea structurii este mai
mare decât în cazul oţelului; rigiditatea elementelor structurale e mai buna la beton
decat la otel
• precomprimarea, sau formele structurale adecvate (de exemplu, pânze subţiri) permit
realizarea unor deschideri mari.
Și altele ...
6
Structuri Curs 4
BETONUL ARMAT
Dezavantajele betonului armat (comparativ cu celălalte materiale – lemn, oțel, zidărie,
sticlă):
• se poate produce coroziunea în medii agresive, dar şi în mediile obişnuite, în anumite
situaţii; betonul care este folosit la sosele are rezienta de 2 ori mai mare decat befonul
folosit la structuri, are o reteta mai speciala si costisitoare
• este permeabil datorită structurii sale poroase; apa poate transporta agenţi agresivi,
sau poate cauza cicluri de îngheţ-dezgheţ în masa betonului;
• conductivitatea termică şi fonică este ridicată; nu asigura trecerea prin beton a caldurii
• necesită cofraje şi eşafodaje; care costa, care daca ai o forma mai costisitoare costa
• transformările ulterioare sau eventualele consolidări sunt greu de executat şi pot avea
uneori rezultate incerte; orice transformare ulterioara e mai complicata. E costisitor sa
schimbi ceva la un proiect dupa ce ai turnat beton, da, poti sa demolezi dar e costisitor
• demolarea este costisitoare, materialele rezultate din demolare nu se pot reutiliza
decât parţial; betonul nu este un material reciclabil si din cauza asta devine o problema,
nu il poti duce la groapa de gunoi
• fabricarea cimentului este poluantă;
• rezistenţa redusă la întindere provoacă fisurarea zonei întinse şi armătura se poate
coroda în anumite condiţii;
• greutatea proprie raportată la rezistenţă este mare (în cazul betonului armat) şi nu
permite realizarea unor structuri zvelte, cu deschideri mari.
Și altele ...
7
Structuri Curs 4
8
Structuri Curs 4
9
Structuri Curs 4
BETONUL ARMAT
• Betonul armat este un material compozit,(compozit ca e compus din mai multe

materiale) neomogen,(piatra, piatra de ciment, apa, armatura) rezultat din
asocierea a douamateriale cu proprietaţi diferite.
• Utilizarea sa ca material pentru structuri este posibilă datorită următoarelor

caracteristici:
• coeficienţii de dilatare liniara a celor două materiale (oţel şi beton) sunt
practic identici – α = 10^(-5).
• prin înglobarea armăturilor în beton se realizează şi protecţia acestora
împotriva coroziunii, în condiții normale de protecție a elementelor
structurale.
• conlucrarea dintre beton şi oţel se realizează de la sine, betonul fiind
aderent în mod natural la armaturi.
10
Structuri Curs 4
BETONUL ARMAT
Istoric beton - beton armat:

• Pe vremea romanilor se “lega” nisip, piatră, ceramică spartă cu un liant alcătuit din
var şi apă.
• Ulterior se adaugă cenuşi vulcanice de lângă localitatea Puzzuoli (Italia) obţinând
cimentul “pozzolanic” rezistent sub apă.
• 1824 John Apsdin obţine patentul pentru cimentul “Portland”, în prepararea căruia
folosea un amestec de argilă fina şi calcar, dar încălzite la o temperatură mai mică
decât cea de clincherizare.
• 1845 Isaac Johnson a ars amestecul de argilă şi cretă până la temperatura de
clincherizare, adică până la temperatura necesară formării compuşilor de cimentare.
• 1849 grădinarul francez Joseph Monier a realizat primele ghivece de mortar armat,
urmate de o serie de brevete privind plăci, lazi, canale, etc.
• 1899 francezul Considere realizează primul tratat important privind betonul armat.
• 1913 dezvoltarea teoriei betonului armat se realizează în special în Germania unde
se întocmesc primele norme (1913) de către Moersch şi mai ales Dischinger.
11
Structuri Curs 4
BETONUL ARMAT
Istoric beton - beton armat:

• Începând cu anii 1930 betonul armat este folosit tot mai des la realizarea structurilor
de rezistenţă, având ca promotori ingineri germani şi francezi (Dischinger, Esquillan)
privind domeniul construcţiilor de mare deschidere.
• Apare betonul armat precomprimat (E. Freyssinet). Acesta elimină unele
inconveniente sub aspectul fisurării si a rigidităţii. Apar aplicaţii la hale şi poduri de
mare deschidere, tuburi de mare presiune, rezervoare, etc.
• În anii 1960 este un progres important în teoria betonului armat prealizat de
specialiştii ruşi (Gvozdev, Borisanski, Murasev) care analizează pentru prima dată
într-o manieră riguroasă stadiul ultim al elementelor de beton armat precum şi
dimensionarea lor pe această bază.
• Contribuţii importante la stabilirea filozofiilor de proiectare şi a metodelor de calcul au
adus specialişti americani (Newmark, V.Bertero, M,Sozen), japonezi (K.Muto) sau
neozeelandezi (Th. Paullay).
12
Structuri Curs 4
Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului
• Formarea structurii betonului: trecerea betonului de la starea de beton proaspăt

(material păstos, umed, nerezistent) la starea de conglomerat uscat şi rezistent, se
realizează prin întărirea amestecului apa-ciment (prin fenomene fizico-chimice se
trece de la pasta la piatra de ciment). Fenomenul asta se nuemste priza, cat dureaza
priza?- toata viata de existenta a elementului de beton, are o volutie continua
• Priza – procesul de întărire, ce începe după câteva ore

şi practic durează practic 2-3 săptămâni.
• Structura betonului – reţea spaţială formată din

granulele agregatelor de diferite mărimi şi din
piatra de ciment. Cimentul se transforma
intr-o piatra
• Piatra de ciment poate fi considerată la rândul ei,

“microbeton” format din granulele de ciment
înglobat în produsele de hidratare.
13
Structuri Curs 4
“Elementele” componente ale betonului

• Agregatele sunt materiale în general inerte chimic, provenind din roci naturale de carieră
sau balastieră, sau obţinute pe cale artificială (granulit, zgură expandată). Ele pot fi
caracterizate prin granulozitate, prin raportul P/N (pietriş/nisip), determinând totodată şi
densitatea aparentă a betonului.
Betoanele uzuale sunt (clasificare funcţie de agregate):
- betonul obişnuit sau greu (agregate naturale grele) 2300...2500 kg/mc
- betonul uşor (agregate uşoare naturale sau artificiale exemplu bile din argila care
sunt gole pe interior, de aia sunt usoare) 1500...2000 kg/mc.
(- beton foarte greu (as avea nevoie de beton greu la centrala
nucleara, structura cu bile de plumb)- agregate naturale foarte grele
(baritina de ex.))
Agregatele trebuie:
- să aibă o rezistenţă cu cel puţin 50% mai mare decât a betonului (condiţie
îndeplinită de roci ca granitul, gresia etc.)
- să fie stabile din punct de vedere chimic şi să aibă aderenţă bună la piatra de
ciment.
• Ca agregate se folosesc:
- roci concasate (au aderenţă foarte bună la piatra de ciment, lucrabilitatea
betonului proaspăt este redusă)
- pietriş şi nisip de rău (au aderenţă ce depinde de poluarea râului din care sunt
extrase, dar lucrabilitate mai bună decât a rocilor concasate)
• Agregatele ocupă circa 75% din volumul betonului proaspăt.
• distDimensiunile obişnuite ale agregatelor sunt între 0.3mm – 32mm, funcţie de
dimensiunile elementului de beton ce urmează a fi realizat şi funcţie de anţa minimă dintre
armături.
• Proporţiile din fiecare sort granulometric se stabileşte astfel încât volumul de goluri rămas
14
Structuri Curs 4
sa fie minim, pentru a obţine un beton compact cu consum minim de ciment.
15
Structuri Curs 4
• Piatra de ciment este un pseudosolid(in comonenta pietrei de ciment exista si pori si

apa si piatra de ciment hidratata), conţine fază solidă, vâscoasă, lichidă şi
gazoasă. Ea este formată din:
- produsele hidratării şi hidrolizei - formaţiuni cristaline şi geluri;
- nucleele nehidratate de ciment;
- apa legată chimic sau fizic şi apa liberă;
- porii capilari şi porii interstiţiali (porii de gel).
Raportul dintre volumul fazei cristaline şi volumul gelurilor ( gel-in jurul particulei pe
care o am a pietrei de cimenta apar lefate chimic si fizic molecule de apa, acste
molecule de apa permit aparitia gelurilor ), respectiv dintre cimentul
hidratat şi cel nehidratat, depinde de un complex de factori, cum ar fi:
- tipul cimentului (portland cu sau fără adausuri, hidrotehnic, ciment rezistent
la sulfaţi),
- dozajul de ciment şi fineţea de măcinare, evoluţia în timp a procesului de
întărire,
- factori legaţi de prepararea şi punerea în operă a betonului (aditivii utilizaţi,
mijloacele de compactare, temperatura şi umiditatea mediului).
16
Structuri Curs 4
• Apa - legată chimic

- legată fizic. E cea care apare in jurul pietrelor de ciment si se leaga moleculele una
de alta
- liberă. Cea care se evaporta si imi permite sa amestec betonul si ma lasa sa il pun
in opera
Apa legată chimic din piatra de ciment, nu se pierde în condiţii normale de temperatură.
Apa legată fizic, cu un grad de mobilitate redus, se află în porii interstiţiali (formaţi între
cristalitele gelurilor), sub forma unor pelicule având dimensiunile a câtorva molecule de
apă. Variaţia grosimii acestor pelicule de apă adsorbită pe suprafaţa gelurilor poate cauza
forţe de atracţie sau de respingere între particulele pietrei de ciment.
Apa pentru obținerea unei consistenţe normale pentru beton, necesară hidratării complete
a cimentului, corespunde unui raport apă/ciment de circa 0,25...0,30; din considerentul
asigurării unei bune lucrabilităţi, cantitatea de apă introdusă la prepararea betonului este
mai mare decât cea necesară pentru hidratarea cimentului, utilizându-se în mod curent
rapoarte A/C > 0,4.
Apa liberă, surplusul de apă, se poate pierde prin evaporare, sau poate fi antrenată către
nucleele nehidratate de ciment. Se formează astfel reţele de pori de dimensiuni capilare,
care comunică între ele, respectiv cu exteriorul. Dacă umiditatea mediului se schimbă,
cantitatea de apă care udă pereţii porilor se modifică pentru restabilirea echilibrului. Asupra
17
Structuri Curs 4
pereţilor porilor se exercită astfel presiuni normale de compresiune de mărime variabilă.
18
Structuri Curs 4
Aerul se localizează în: - porii capilari

- porii interstiţiali ai gelului
- goluri de diferite dimensiuni sau forme ce apar la prepararea
betonului şi în timpul turnării şi întăririi.
Aerul antrenat la amestecarea betonului proaspăt formează pori care nu comunică între
ei şi au dimensiuni mai mari decât ale porilor capilari, neinfluenţând direct
proprietăţile de deformare ale betonului.
O mare parte a golurilor se formează în timpul turnării şi compactării betonului, prin

sedimentarea (tasarea) granulelor mai grele sub agregatele mari; apa liberă în exces
se adună deasupra, eliberând sub formă de bule aerul de amestecare.
19
Structuri Curs 4
În masa betonului se formează şi microfisuri, ca urmare a stării interne de tensiune,

creată de reţeaua de agregate care se opune contracţiei pietrei de ciment.
Aceste microfisuri pot să apară:

- la suprafaţa de contact agregat - piatră de ciment (microfisurile de aderenţă),
- în interiorul pietrei de ciment
- în interiorul agregatului. Daca pietrele pe care le-am pus in beton nu au
suficienta rezistenta
Microfisurile iniţiale constituie motivul de bază al degradării structurii betonului sub efectul
încărcărilor, dezvoltarea lor ducând la ruperea betonului.
Legatura existentă între porii acestei structuri permeabile, face posibilă circulaţia apei în
masa betonului, oricare ar fi vârsta acestuia.
20
Structuri Curs 4
Modificarea în timp a volumului fazelor din piatra de ciment în urma hidratarii cimentului
21
Structuri Curs 4
• Cimentul:
– Se obţine dintr-un amestec de calcar (conţine oxid de calciu) şi argilă (conţine
oxizi de siliciu, aluminiu şi fier), prin încălzire la 1500°C, iar după răcire se
macină fin. Cu cat cimentul este mai bin, cu atat este mai bun
– Principalii componenţi mineralogici ai cimentului:

• C3S – silicatul tricalcic sau alitul
• C2S – silicatul bicalcic sau belitul
• C3A – aluminat tricalcic sau celitul
• C4AF – feroaluminatul tetracalcic sau brownmilleritul
Diferenta dintre betoul turnat vara la 30 de grade / iarna la -5 grade: fenomenul de pria al
betonului este un fenomen chimic exoterm, vara e opusul, caut un ciment care sa se
incalzeasca foarte putin.
– Proprietăţile pastei de ciment întărită depinde de compoziţia mineralogică a

cimentului, deoarece acestea au comportări diferite.
22
Structuri Curs 4
• La contactul cu apa a cimentului se produc reacţii de hidratare hidroliză din care

rezultă geluri şi cristale, astfel:
• C3S + H2O = geluri + cristale
• C2S + H2O = geluri
• C3A + H2O = cristale
• C4AF + H2O = geluri + cristale
• Piatra de ciment conţine 60 – 80% din volum geluri.
• Transformarea în piatra de ciment se realizează la început pe seama formării

cristalelor şi apoi, în timp, pe seama îmbătrânirii gelurilor.
• Fenomenul de hidratare din reacţia cimentului cu apa se consumă în cea mai mare
parte în primele 3 zile după prepararea betonului şi continuă apoi lent şi în cantitate
mică.
23
Structuri Curs 4
• Cimentul este un material scump – deci se foloseşte rar în stare pură, de regulă
clincherul de ciment amestecându-se cu alte materiale încă de la macinare.
• Adaosuri pentru cimenturi:

– Adaosuri cimentoide – reacţionează lent cu apa, în mod similar cu clincherul,
reacţie favorizată de prezenţa varului.
Ca şi adaosuri: - zgura de furnal granulată prin racire bruscă în apă;
- cenuşi fine de termocentrală.
– Adaosuri hidraulice – reacţionează cu apa în prezenţa hidroxidului de calciu. Cel
mai important este trasul. Adaosuri care cresc viteza de intarire
•În general adaosurile produc prin reacţia cu apa compuşi gelici (cu degajare mică de
căldură – asemeni cimenturilor belitice) şi permit obţinerea unei rezistenţe mai mari la
agresivitatea chimică.
Sulful este cel care agreseaza cel mai tare elementele de beton armat in sensul ca
agresivittea sulfatica apare prin reactia sulfului cu carbonatul de calciu care da o molecula
care are o un volum de 4-7 ori mai mare decat volumul carbonatului de calciu care face
betonul sa se expandeze.
24
Structuri Curs 4
• Alte adaosuri:
– Gips – pentru întârzierea prizei cu circa o oră. El permite transportul betonului de

la staţia de preparare până la locul de punere în operă. (proporţie 2-3%)
– Clorura de calciu – accelerează întărirea betonului (proporţie 1-2%).
– Plastifianţi – pentru a îmbunătăţi lucrabilitatea betoanelor cu conţinut redus de

apă.
– Zahărul ??? daca pui zahar in beton nu se mai intareste niciodata
– Coloranți – fără efecte asupra caracteristicilor mecanice.

Betonul poate sa aiba culori
25
Structuri Curs 4
• Mecanismul ruperii betonului la compresiune:
Ruperea betonului, material cu o structură eterogenă, este influenţată de rezistenţele

materialelor componente, cât şi de legătura existentă între ele. Este cauzată de
distrugerea legăturilor dintre componentele betonului.
Explicarea fenomenelor care însoţesc ruperea betonului se bazează pe concluziile

cercetărilor experimentale, efectuate pe probe din beton supuse la diferite solicitări.
Solicitările influenţează rezistenţele betonului prin următoarele caracteristici:

- starea de eforturi creată: solicitare mono-, bi- sau triaxială;
- modul de aplicare al acţiunilor: acţiuni statice, cu intensităţi constante în timp,
monoton crescătoare sau cu variaţii lente în timp; sau acţiuni dinamice, cu intensităţi
variabile, în timp scurt, alternând ciclic între o valoare maximă şi una minimă într-o
perioadă îndelungată, sau aplicate sub formă de şocuri;
- durata de acţiune: solicitări de scurtă durată (timp de acţiune sub o oră); solicitări de
lungă durată (acţionează mai mult de o oră).
26
Structuri Curs 4
• Mecanismul ruperii betonului la compresiune:
Ruperea betonului la compresiune sub efectul încărcării de scurtă durată
Probele din beton (prismă, cilindru sau cub), sunt încercate la compresiune
monoaxială prin aplicarea unei forţe statice crescătoare de scurtă durată.
Ruperea betonului la compresiune axială se produce prin decoeziune, când se atinge

deformaţia specifică maximă de întindere perpendicular pe direcţia acţiunii.
Ruperea are un caracter treptat începând cu dezvoltarea microfisurilor de aderenţă,

continuând cu propagarea şi apoi generalizarea lor în masa betonului (apar fisuri
orientate paralel cu direcţia de acţiune a forţei) şi în final se produce decoeziunea
laterală a betonului.
27
Structuri Curs 4
Mecanismul ruperii betonului la compresiune:
28
Structuri Curs 4
• Factorii ca influenţează rezistenţa betonului la compresiune:

Condiţiile de încărcare
29
Structuri Curs 4

Forma elementelor încărcate
Rcil = 0.83 Rcub
• Dimensiunile elementelor încărcate

şi a zonelor încărcate
30
Structuri Curs 4

Viteza de încărcare
Cu cat incarc mai repede o viteza de
Incarcare, cu atat obtin mai repede obtin
rezistente mai bune. Cu cat viteza de
incarcare este mai mare, cu atat fisurile nu
apuca sa se propage in interior.
Vârsta de încărcare
Betonul de intareste de-a lungul timpului pe masura imbatranirii
Gelurilor. Pe masura ce imbatraneste betonul si rezistenta lui
creste.
31
Structuri Curs 4
• Factori ce influenţează rezistenţa (la compresiune) a betonului:
– Marca cimentului (rezistenta cimentului)– cu cât rezistenţa cimentului este mai

mare cu atât rezistenţabetonului este mai mare.
– Dozajul de ciment – cantitatea de ciment pentru preparare trebuie să fie

suficientă să acopere suprafaţa laterală a agregatelor şi să umple golurile dintre
acestea. Dozaj pentru betoanele obişnuite este în jur de 300-350kg/mc. Daca
pun putin ciment/ mult ciment e normal ca rezistenta betonului sa fie mai mica.
Exista un optim de ciment pe care eu trebuie sa il pun in eteta betonului in asa
fel incat sa obtin rezistente maxime.
– Raportul a/c – există o cantitate optimă de apă pentru a obţine o valoare maximă
a rezistenţei betonului.
– Agregatele – agregatele de concasare dau betoane cu rezistenţe mai mari. Prin

granulometria acestora se poate modifica volumul de goluri şi compactitatea
betonului.
32
Structuri Curs 4
Caracterizarea calităţii betonului / rezistenta betonului se face prin:
• Clasa betonului – valoarea minimă garantată a rezistenţei la compresiune

exprimată în N/mmp, determinată la 28 de zile, corespunzătoare unei probabilităţi ca
95% din valori să se situeze peste această valoare (fck). Determinarea se face pe
cuburi (prisme) cu latura de 141mm.
E DE PREFERABIL SA LUAM VALOAREA DIN CLASA BETONULUI
• Marca betonului – este tot un indice de rezistenţă, având semnificaţia de rezistenţă
medie la compresiune, exprimată în kgf/cmp, determinată la 28 de zile. Determinarea
se face pe cuburi cu latura de 141mm.
Rb1 e un material mai bun ca rb2 deoarece are rezistentele intr-un interval mult mai ingust
33
Structuri Curs 4
• Alte proprietăţi ale betonului :
– Lucrabilitatea betonului (proaspăt) – sau mularea betonului în formele în care

acesta este turnat.
Aceasta depinde de: raportul a/c. Cu cat pui mai multa apa cu atat obtii un betn
care se toatna mai usor
cantitatea de ciment
cantitatea de parţi fine din amestec. Daca apui mai mult
nisip, betonule mai moale
Lucrabilitatea betonului proaspăt permite:
- realizarea de forme structurale conform distribuţiei eforturilor din solicitările
exterioare
- obţinerea de forme arhitecturale de mare diversitate. Umple compelt un cofraj
care poate sa fie mai special
– Durabilitatea în timp a betonului (daca las un beton aparent acesta trebuie sa aiba
niste caracteristici care sa il faca rezistenti la factorii din mediu, noxe, apa etc):
- material “pietros” (nisip, pietriş) cu durabilitate mare în timp.
- pasta (piatra) de ciment poate fi alterată în timp de fenomenul de îngheţ-
dezgheţ sau de reacţia cu CO2 (carbonatare).
34
Structuri Curs 4
• Alte proprietăţi ale betonului :

• Rezistenţa la foc a betonului – este în general bună, de circa 30 – 60 minute.
• Rezistenţa la medii agresive (betonul nu prea e rezistent la medii agresive pentru ca e

atacata piatra de ciment):
- cimentul este sensibil atât la acţiunea bazelor cât şi la acţiunea acizilor.
- în medii agresive se folosesc cimenturi speciale (rezistente la sulfaţi) şi
acoperiri superficiale (bituminoase sau speciale tip policlorură de vinil)
• Impermeabilitatea la apă ( betonul nu e impermeabil la apa, decat daca adaug ceva) şi

aer. Aceasta este funcţie de:
- granulometria agregatelor
- dozajul de ciment
- raportul a/c
- modul de compactare
35
STRUCTURI
CURS 5
1
Structuri Curs 5
Bazele teoriei betonului armat

• Principiul materialelor mixte
– Prin asocierea a două sau mai multe materiale simple se realizează un material mixt,
dacă sunt îndeplinite condiţiile:
– asocierea este stabilă în timp.otelul sa nu influenteze piatra de ciment si nici
cimentul sa nu influenteze armatura
– există un mecanism de transmitere a eforturilor de la un material la altul.sa
existe un mecanism de transmtere care e acea aderneta naturala a pietrei de
ciment la armaturi
– Betonul armat ca material mixt
• Condiţiile de asociere: - înglobarea barelor de oţel în masa betonului proaspăt
- mularea betonului în jurul barelor de oţel.
• Stabilitatea asocierii este asigurată prin:
- durabilitatea betonului (prin ireversibiliatea reacţiei de hidratare şi prin
rezistenţa la variaţia condiţiilor climaterice). Durata de viata pe care o
proiectal la constructiile noastre este de 50 de ani.
- protecţia armăturilor împotriva coroziunii este asigurată de beton (întrupe
fenomenul de oxidare, betonul fiind bazic)
- betonul şi oţelul au aceiaşi coeficienţi de dilatare termică
2
Structuri Curs 5
• Transmiterea eforturilor între beton şi armătură

– Mecanismul de transmitere a eforturilor se numeşte aderenţă.
• Cauzele aderenţei:
– Adeziunea fizico-mecanice (încleierea) – este ca rezultat al adeziunii gelurilor din piatra
de ciment la suprafaţa armăturii, în timpul reacţiei de hidratare. Aportul acesteia
reprezintă o fracţiune mică în totalul forţelor de aderenţă.
– Frecarea – intervine după ruperea

adeziunii fizico-mecanice. Aceasta este
favorizată de efectul de menghină
datorat contracţiei betonului, precum şi
de starea suprafeţei barei de oţel
(pori, rugină, etc.).
– Împănare (încleştare) – reprezintă

cea mai importantă componentă a mecanismului
conlucrării betonului cu armătura.
3
Structuri Curs 5
• Factorii care influenţează conlucrarea betonului cu armătura:
– Calitatea betonului (clasa) – cu cât betonul este mai rezistent cu atât rezistenţa lui la
întindere şi forfecare este mai mare, deci încleştarea betonului pe suprafaţa armăturii va fi
mai puternică.
– Diametrul şi numarul barelor – pentru aceeaşi arie de armătură, suprafaţa laterala a

barelor cu diametre mici este mai mare decât a barelor cu diametre mai mari. Daca am o
bara cu diametru mare, aria de contact dintre bara si beton este 1 spre exemplu. Daca
aceeasi arie o impart la mai multe bare, aria laterala a barelor este 2. Prin cresterea
surafetei laterale imbunatatesti conlucrarea beton-armatura.
– Tasarea betonului – prin pierderea contactului dintre beton şi armătură. In momentul in
care tu torni beron si el se taseara, pe fata inferioara a barelor asezate orizontal in cofraj
betonul se poate desprinde.
– Suprafaţa armaturilor – armăturile profilate conlucrează mai bine cu betonul decât
armăturile cu suprafaţa netedă.
– Natura solicitării – barele de armătură din zona comprimată au o aderenţă mai bună
decât a celor din zonele intinse ale elementelor.
4
Structuri Curs 5
• Factorii care influenţează conlucrarea betonului cu armătura:
– Modul de încărcare – în cazul solicitărilor repetate sau alternante, aderenta betonului la

armătură se deteriorează.
– Fretarea betonului – prin reducerea fisurării radiale din jurul armăturilor (prin
prevederea de armături suplimentare transversale) se obţine o îmbunătăţire a
aderenţei. Fretarea- spre exemplu sa pun la uns talp armaturi de jur imprejur
are sa stranga stalpul care sa stranga stalpul si sa nu ii permita sa se umfle la
incarcati
– Acoperirea cu beton a armăturilor şi asigurarea unei distanţe corespunzătoare între

armături – eforturile ce se dezvoltă în jurul armăturilor pot depăşi rezistenţa betonului,
rezultând fisuri de despicare, pierzând conlucrarea cu betonul. Acoperirea corecta cu
beton asigură şi protecţia anticorozivă a armăturilor.
– Ancorarea corectă a armăturilor. Sa dau barei o lungime suficienta in interiorul

betonului astfel incat in momentul in care eu trag in bara ea sa ramana in interior
5
Structuri Curs 5
• Ancorarea armăturilor
– Presupune asigurarea unei lungimi de ancorare astfel încât bara să nu iasă (să nu se
smulgă) din beton înainte de a-şi epuiza capacitatea de rezistenţă.
  d2 
  dl a  ad  Fc  c
4
c

 la 4   d  la lungimea de ancoraj a barei  acoeficient se ia din tabelul de mai jos  d
ad
diametru
6
Structuri Curs 5
degeaba asezi fierul in el. de beton daca nu il si ancorezi a/i sa lucreze in mod corespunzator
-daca nu asiguri lungimea suficienta la armaturi, ele se zmulg din beton
7
Structuri Curs 5
Ancorajul armăturilor se obţine prin:

– Prin aderenţă pe lungimea la
– Prin aderenţă pe o lungime mai mică decât la , dar cu ciocuri sau plăcuţe metalice la
capătul barei sau alte dispozitive speciale.
--cum se asigura ancorajul in mod corect:

-cum pozitionezi barele/ciocurile de la capat care se realizeaza----daca le pui cu ciocurile spre ext sau spre
int(desenele din dr)-daca sunt spre ext-tendinta e sa se desfaca cand tragi de bare prin spargerea betonului
-toate barele trb sa aiba la capete ciocuri (adica indoiturile)
-daca barele sunt profilate indoirea se face la 90 de grade
-otelurile care nu au profilatura sunt mai ductile decat otelurile cu profil pe ext
8
Structuri Curs 5
-constructii cu lungimi mari—cum punem barele in cazul acesta?—barele trb innadite/imbinate pt ca nu

pot aduce bare cu lungimi mari in santier (exista un transport standard de max 12m)
• Innădirea armăturilor se face prin:
– Sudură – innădirea se face cu ajutorul ecliselor, cu profile laminate, dimensionate astfel

încât să preia un efort capabil egal cu capacitatea rezistenţă a armăturilor ce se
înnădesc.
Se caută ca transmiterea eforturilor să se facă fără excentricitate. (barele trb puse una
langa alta astfel incat cordonul de sudura sa vina intre degete adica axele barelor trb sa
fie coliniare, iar zona de sudura un pic indoita
– Prin dispozitive mecanice:

- piese semicilindrice care prin presare pe profilul armăturilor în zona de înnădire se
deformează plastic şi blochează posibilitatea deplasării relative a celor două capete de
bare.
- mansoane cilindrice cu diametrul mai mare decât al barelor ce se înnădesc, în spaţiul
dintre cele două elemente turnându-se o topitură metalică care după răcire şi întărire
fixează cele două bare.
- prin suprapunere – este cel mai utilizat mod datorită simplităţii. Eforturile se transmit
prin bielele comprimate din beton sunt puse barele una langa alta, barele nu se lipesc una
de alta astfel incat eforturile dintre bare sa se transmita prin betom
9
Structuri Curs 5
• Innădirea armăturilor se face prin suprapunere:
Fisuri aparute la intinderea betonului
Se transfera incarcarea de la o bara la cealalta
10
Structuri Curs 5
• Innădirea armăturilor se face prin sudura:
-imbinarea prin sudura se poate face prin punerea unui cornier si prin sudura pun metal topit, apoi leg bara de
cornier si la fel si cu cealalta
11
Structuri Curs 5
Mufa filetata-cu un filet la interior format din prelucrarea barelor de la capete
12
Structuri Curs 5
• Innădirea armăturilor se face prin dispozitive mecanice:
13
Structuri Curs 5
Imbinare din doua bare cu axele una in prelungirea celeilalte

-se pune o piesa in care se pune material de adaos pt a asigura imbinaarea si sa transferi complet incarcarile de la o bara
la alta
14
Structuri Curs 5
Armăturile din oţel
• Avantajele utilizării oţelului:

– Oţelul are o rezistenţă mare la întindere şi compresiune, de circa 20 de ori mai
mare decât rezistenţa betonului la compresiune.
– Oţelurile folosite pentru betonul armat sunt ductile-capacictate mare de deformare, sa
nu se rupa din prima, cu paliere de curgere şi
deformaţii postelastice substanţiale.
– Aderenţa cimentului din beton la suprafaţa barelor fără masuri speciale asigură
conlucrarea beton-armatură.
– Coeficientul de dilatare termică al oţelului este practic identic cu cel al betonului.
• Dezavantajele utilizării oţelului:

– este un material corodabil.-nu-i voie sa bag otel deja ruginit in int betonului☹pt ca
ar expanda rugina si ar sparge betonul in timp
– are rezistenţă mică la foc.
15
Structuri Curs 5
Nu toate otelurile pot fi folosite in constructii
• Compoziţie chimică a oţelului.
– Din punct de vedere chimic oţelul este o combinaţie de fier şi câteva procente de carbon
(<1.70%).
– În construcţii se folosesc oţeluri cu conţinut de carbon <0.9%, iar pentru

armăturile din betonul armat conţinutul de carbon este mai mic de 0,4%.
– Proprietăţile fizico-chimice depind în mare masură de conţinutul de carbon. Astfel

rezistenţa oţelului creşte cu mărirea procentului de carbon, dar alungirea la rupere
(plasticitatea sau ductilitatea) oţelului scade cu creşterea conţinutului de carbon. Pentru
îmbunătăţirea deformabilităţii se recurge la alierea oţelului cu alte metale (mangan,
siliciu). Sudabilitatea oţelului scade cu creşterea procentului de carbon.
-fonta e casanta spre deosebire de otel si sub incarcari are deformatii mici
-ce pot face la otel si nu la fonta: fonta nu poate fi sudata
16
Structuri Curs 5
• Diagrama σ – ε pentru un
oţeluri moi (<0,2% carbon).
σp – limita de proporţionalitate
σe – limita de elasticitate (nu prezintă
la descărcare def. remanente)
σc – limita de curgere (deformaţiile
cresc fără ca efortul să crească)
σr – efortul unitar de rupere
-conteaza palierul de
curgere in calcule
Ea = tg α = 2.1x105 N/mmp
Diagrama σ – ε pentru un
oţeluri dure (>0,35% carbon).

17
Structuri Curs 5
• Modificarea proprietăţilor oţelului prin prelucrare:

– Prelucrarea la cald
Prin prelucrarea la cald se conservă proprietăţile de deformare a otelului.
Se realizează prin laminare nervurile la barele cu profil periodic (nervuri longitudinale şi
transversale).
– Prelucrarea la rece
Se solicită oţelul dincolo de limita de curgere, iar astfel se produce reorientarea structurii
interne a materialului, conducând la modificarea proprietăţilor mecanice: creşte limita de
curgere şi de rupere, iar deformaţiile specifice se reduc.
18
Structuri Curs 5
– Procedee de prelucrare la rece:

• trefilare (tragere)
• torsadare (răsucire)
• laminare.
– Sortimentul principal de armături fabricate (utilizate) în România/de bare
• Φ (mm) : 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 40.
-barele cu diametre mari se folosesc mai mari
-diametrele cele mai utilizate de la 8 la 20
19
Structuri Curs 5
• Oţeluri pentru beton armat utilizate în România

– OB37/S235 – oţel moale, cu secţiune circulară, suprafaţa netedă; conlucrare slabă cu
betonul, rezistenţă mică, conţinut redus de carbon.-37 e rezizstenta de rupere a otelului
(rezistenta de calcul 210N/mmp)
– PC52 – conţinut limitat de carbon, cu adaosuri (mangan min 1,4%, etc.),
conlucrare buna cu betonul, suprafaţă profilată. Rezistenta de calcul 300 N/mmp
– PC60 – conţinut mai ridicat de carbon, cu adaosuri (mangan si siliciu – în
principal pentru îmbunătăţirea sudabilităţii), conlucrare buna cu betonul,
suprafaţă profilată. Rezistenta de calcul 350N/mmp
– STNB – oţel puternic ecruisat prin trefilare. Au suprafaţa netedă, aderenţă la beton
neglijabilă.
– Bst500 – oțel utilizat acum
20
Structuri Curs 5
TABEL CU TITLU INFORMATIV
21
Structuri Curs 5
• Tipuri de armături pentru betonul armat

– Armaturi flexibile: se caracterizează prin rigiditate redusă, cauzată de secţiuni
transversale foarte mici pentru lungimi uzuale mari. Se realiză din bare independente,
rotunde, netede sau cu profil periodic, sau sub formă de plase şi carcase plane sudate.
În procesul de execuţie greutatea acestor armături este susţinută de cofraje.
Cum recunosc vizual un tip de otel in santier----dupa profilatura exterioara
22
Structuri Curs 5
• Tipuri de armături pentru betonul armat
• Armături rigide: rigiditatea ridicată în raport cu lungimea lor, putând fi folosite ca

elemente portante în cursul procesului de execuţie a construcţiei; se utilizează sub formă de
profile independente şi carcase spaţiale sudate, câteva posibilităţi de realizare fiind
prezentate în figura de mai jos.
Armătura rigidă se foloseşte în special la executarea clădirilor înalte cu schelet de rezistenţă
mixt oţel – beton armat., sau de exemplu sub formă de carcase spaţiale şi la construcţiile
hidrotehnice masive.
Armaturi rigide-sunt de fapt profile laminate pe care le introducem in sectiunea de beton, mult mai rar utilizate
Ca sectiunea sa fct ca un el. de beton armat cu armatura rigida, procentul elementului laminat raportat la
intreaga sectiune nu trb sa depaseasca 8-10%
--imbracare pt protectie la foc, protectie anticoroziva
23
Structuri Curs 5
• Betonul preia în bune condiţii eforturile de compresiune şi pe de altă parte oţelul,

sub denumirea de armătură, preia în bune condiţii eforturile de întindere.
• Armătura destinată acestui scop, de a prelua în principal eforturile de intindere din
elementele de beton armat se numeşte armătură longitudinală de rezistenţă. -
armaturile socotite de inginerie/calculate (Sunt cazuri când armătura de rezistenţă
se dispune şi în zonele comprimate, de exemplu, la stâlpii de beton armat, sau în
zona comprimată a elementelor încovoiate, având ca scop sporirea capacităţii
portante. De asemenea, în cazul elementelor încovoiate există şi armături
înclinate, care se obţin prin ridicarea pe reazeme a armăturii longitudinale în
vederea preluării eforturilor unitare
principale de întindere).
• La armarea plăcilor pe o direcţie (la unele dintre acestea) pe cealaltă direcţie se
dispune armătură de repartiţie (a încărcărilor concentrate ).-cele mai prezenta la
plansee sau la placi----de ex avem o placa unde avem armatori de repartitie a
incarcaarilor mari la alte armaturi alaturate
• În cazul stâlpilor, al grinzilor, al altor elemente liniare, transversal se dispun etrieri
pentru fixarea arm. longitudinale în poziţia lor din proiect, aceste bare având şi rol
de rezistenţă în preluarea eforturilor unitare principale de întindere. Etrierii şi
fretele (armături dispuse sub formă de spirală) îndeplinesc şi funcţia de armătură
de confinare.
• Armătura de montaj –cu niste bare in el. structurale care sa tina la pozitie celalalte
24
Structuri Curs 5
armaturi pe perioada montajului si pe perioada turnatrii betonului este întâlnită, de
exemplu, în cazul grinzilor din beton armat, dispusă cu scopul de a fixa (în vederea
turnării) în carcase armăturile longitudinale şi transversale de rezistenţă.
-rolul etrierilor este de a prelua forta taietoare
-bulinele sunt barele longitudinale

etrieri
25
Structuri Curs 5
• Stadiile de lucru ale elementelor din beton armat sub acţiunea încărcărilor
exterioare
– Betonul şi armătura au proprietăţi fizico-mecanice diferite, puse în evidenţă de curbele caracteristice
ale celor două materiale. Sub efectul încărcărilor exterioare betonul armat are un comportament ce nu
coincide cu acela al betonului sau al armăturii (este practic un alt “material”).
– Sub acţiunea încărcărilor exterioare, monoton crescătoare, în elementele din beton armat se produc
modificări cantitative, ale eforturilor şi calitative, ale comportării materialelor, ceea ce permite şi
conduce la delimitarea stadiilor de lucru. Modificările calitative sunt puse în evidenţă prin trecerea de
la un comportament elastic la unul plastic sau de rupere.
– Comportarea elementelor din beton armat este influenţată şi de natura eforturilor secţionale - forţă
axială de compresiune / întindere, moment încovoietor, forţă tăietoare, moment de torsiune -
precum şi de interacţiunea acestor eforturi ... Astfel studiu se face )pentru simplitate pe un elemente
solicitat la incovoiere pură.
– De asemenea, comportarea elementelor din beton armat este influenţată şi de cantitatea de armătură
dispusă în element, exprimată prin procentul de armare p = 100 Aa / Ab. Din acest punct de vedere
există: betonul simplu cu armătură de siguranţă
beton slab armat - procente de armătură reduse < 0.10 %
beton armat - procente mici şi mijlocii de armare (p 0,10 ... 2,50; 3,00 %); betonul supraarmat -
procente mari de armare (p > 2.50; 3,00%);
beton cu armatură rigidă – procente de armare (p < 8.0% … 10.0%).
–Sub efectul încărcărilor statice - de scurtă durată, monoton crescătoare - se evidenţiază trei stadii
principale de lucru: stadiul I elastic; stadiul II elastico-plastic şi stadiul III plastic, care este stadiul de
rupere.
MAI MULT CU TITLU INFORMATIV
26
Structuri Curs 5
exterioare
27
Structuri Curs 5
exterioare
– Pentru exemplificarea stadiilor de lucru s-a ales o grindă din beton armat, simplu rezemată, cu
secţiune dreptunghiulară simplu armată, se urmăreşte zona dintre forţele concentrate, zonă supusă
la încovoiere pură.
– Stadiul I corespunde situaţiei când încărcările exterioare sunt mici. În aceste condiţii, întreaga
secţiune transversală din beton armat este activă şi se comportă ca un material perfect elastic. Eforturile
unitare în beton şi armătură sunt proporţionale cu deformaţiile specifice. Axa neutră este situată sub axa
mediană, pentru că aria de armătură Aa deplasează în jos centrul de greutate al
secţiunii neomogene. Rigiditatea la încovoiere a secţiunii este maximă.
– Stadiul I este un stadiu stabil şi reprezintă stadiul de exploatare (de lucru) al elementelor din beton
slab armat, folosit la elemente la care nu se admite apariţia fisurilor în betonul întins.
– Pe măsura sporirii încărcării exterioare, deformaţia specifică din fibra de beton cea mai întinsă tinde
spre deformaţia specifică ultimă, iar eforturile unitare de întindere tind spre rezistenţa la întindere a
betonului Rt. Această stare de eforturi şi deformaţii specifice în betonul zonei întinse reprezintă limita
stadiului I. La limita stadiului I nu mai există proporţionalitate între deformaţiile specifice şi eforturile
unitare, betonul întins fiind puternic plasticizat. Plasticizarea zonei întinse pune în evidenţă prima
modificare calitativă în comportamentul betonului întins.
– La limita stadiului I se produce o modificare a rigidităţii elementului, iar axa neutră are tendinţa de
urcare, rămânând însă sub axa mediană a secţiunii.
– Efortul unitar în armătura întinsă, la limita stadiului I, are valoarea:
• 1
28
Structuri Curs 5
exterioare
– Limita stadiului I este o stare instabilă, pentru că, la o uşoară creştere a încărcărilor, momentul
încovoietor exterior M depăşeşte valoarea momentului încovoietor de fisurare Mf, fisurarea
betonului întins pune în lumină a doua modificare calitativă în comportamentul elementului, care
trece astfel în stadiul II.
– Stadiul II corespunde unui nivel de solicitare produs de încărcările de exploatare, motiv pentru care
se consideră că este stadiul de exploatare pentru majoritatea elementelor din beton armat. În acest
stadiu betonul întins este fisurat, deoarece s-a depăşit rezistenţa lui la întindere. După fisurare,
eforturile unitare în betonul comprimat şi armătura întinsă cresc brusc. Rigiditatea secţiunii este mai
mică decât în stadiul I ca o consecinţă a fisurării secţiunii. Axa neutră se deplasează în sus, deasupra
axei mediane a secţiunii. În secţiunea fisurată, imediat sub axa neutră, există o zonă de beton întins şi
nefisurat, dar cu extindere mică şi de aceea, în mod curent, se neglijează. Betonul întins dintre fisuri
participă, în ansamblul elementului, la preluarea eforturilor.
– Betonul zonei comprimate se comportă elastic, diagrama de eforturi unitare având o variaţie liniară.
Armătura întinsă are, de asemenea, un comportament elastic. Eforturile unitare în beton şi armătură au
în principiu următoarele valori:
• b  R 0  0,5Rc a  (0,7...0,8)c
– Stadiul II, fisurat, cu comportament presupus perfect elastic sub acţiunea eforturilor secţionale
corespunzătoare NE, ME (precum şi QE), constituie baza calculului la stările limită ale
exploatării normale şi la starea limită de oboseală, secţiunea activă fiind formată din betonul
comprimat şiarmătura întinsă (eventual şi cea comprimată, dacă aceasta există).
29
Structuri Curs 5
exterioare
– Sporirea încărcărilor conduce la creşterea deformaţiilor specifice şi a eforturilor unitare, în final
ajungându-se la limita stadiului II, când unul din cele două materiale, sau eventual amândouă îşi ating
deformaţiile specifice ultime şi rezistenţele respective. În acest mod se pune în evidenţă cea de a treia
modificare calitativă în comportamentul elementului din beton armat. Limita stadiului II este
începutul procesului de rupere.
– Începutul procesului de rupere este condiţionat de cantitatea de armătură exprimată prin procentul de
armare. La elementele din beton armat, realizate cu procente de armare mici şi mijlocii, atingerea
limitei stadiului II se produce prin intrarea armăturii întinse în curgere şi începutul plasticizării
betonului comprimat, fenomen pus în evidentă prin curbarea continuă a diagramei de eforturi unitare
de compresiune, dar fără a se epuiza capacitatea portantă a acestuia (fig. 4.7e). În timp ce armătura
întinsă curge sub încărcare practic constantă, se produce rotaţia secţiunii şi în consecinţă creşterea
eforturilor unitare în betonul comprimat. Deoarece se produce o rotaţie a secţiunii transversale, fără
creşterea încărcării, în secţiunea respectivă se consideră că s-a format o articulaţie plastică. Acest tip de
articulaţie este caracterizat prin prezenţa unui moment încovoietor constant Mp, denumit moment
încovoietor de plasticizare. În ansamblul său, stadiul II este caracterizat printr-
un comportament elastico-plastic.
– Stadiul III este stadiul de rupere, când sub efectul momentului încovoietor de rupere Mr ambele
materiale şi-au epuizat capacitatea portantă: armătura întinsă continuă să curgă, iar betonul
comprimat s-a zdrobit. Axa neutră este situată cel mai sus posibil, iar rigiditatea la încovoiere a
secţiunii este minimă.
30
Structuri Curs 5
exterioare
I. Stadiul elastic
Ia. Stadiul de fisurare
II. Domeniul pseudoelastic (de exploatare)
IIa. Stadiul de curgere al armăturilor întinse
începe formarea articulaţiilor
plastice (AP)
III. Domeniul de dezvoltare al A.P. (al
marilor deformaţii).
IIIa. Stadiul ruperii teoretice (stadiul ultim).
IV. Domeniul postultim (al deformaţiilor necontrolate şi al degradării galopante a
rezistenţei).
IVa. Stadiul de distrugere al AP (colaps).
31
32
STRUCTURI
CURS 6
1
Structuri Curs 6
• Ipoteze de calcul în mecanica betonului armat:trb mereu respectate
– 1. Eforturile secţionale interioare sunt în echilibru cu solicitările (încărcările) exterioare –

este o consecinţă a condiţiei de echilibru ce caracterizează structurile construcţiilor.
– 2. Secţiunile plane şi normale pe axa barei înainte de deformaţie rămân plane şi normale
pe axa barei şi după deformaţie (sub acţiunea încărcărilor exterioare) – Ipoteza lui
Bernoulli-sectiunea plana ramane si dupa deformare
– 3. Deformaţia armăturii este egală cu cea a betonului înconjurător – această ipoteză

reflectă aderenţa între armătură şi beton.-arata clar cand betonul si cu armatura
nu au aceeasi deformatie, ele nu conclucreaza
– 4. Betonul întins nu preia nici un efort de întindere totul se duce la armatura, el preia
numai eforturi de compresiune. În zonele întinse betonul este fisurat, armăturile fiind
cele ce se considerăa prelua eforturile de întindere.
– 5. Relaţiile dintre eforturile unitare şi deformaţiile specifice sunt cele rezultate din
curbele experimentale (sau din schematizările acestora).
2
Structuri Curs 6
• Elemente de beton comprimate centric.-compresiune centrica-pe bara nu am alt efort

decat forta axiala (adica nu este moment incovoietor sau forta taietoare)—se intampla cand
forta axiala actioneaza in centrul de greutate al sectiunii
– Elemente structurale reprezentative:
- stâlp - element de structură (de regula) vertical destinat transportului pe directie
verticala a încărcărilor gravitaţionale. Din punct de vedere geometric, stâlpul este o bară
rectilinie, având de regulă, secţiune transversală constantă pe toată înălţimea.
- arce de coincidenţă-arcele care au forma identica cu a diagramelor de eforturi din
ele//cand le intalnim—poduri, tunele
- bare comprimate din grinzi cu zăbrele.—toate barele articulate la noduri adica in bare
apar numai eforturi de intindere sau de compresiuune
– Stâlpi din beton armat

• Au forma secţiunii transversale: dreptunghiulară, circulară, specială (inelară, în T, U,
I, etc.)
• Armătura de rezistenta se dispune paralel cu direcţia forţei, uniform distribuită pe
contur
(armătura longitudinală acele buline de pe sectiune). Perpendicular, pe direcţie
transversală, se dispun etrieri.
Obs-betonul se comporta cel mai bine la compresiune

3
Structuri Curs 6
• Secţiuni caracteristice prin stâlpi:
Pilotii de la fundatii-stalpi in pamant, in general din beton
-diametrul in mm, distanta in cm
4
Structuri Curs 6
• Elemente caracteristice, notaţii, reguli: notatii legate de elementele care se socotesc
– Aria secţiunii de beton c Ac  b  h

de la concrete
As sau Ay
– Aria secţiunii de armătură
s de la stil, se foloseste
deobicei As
As
– Procentul de armare longitudinal %  10
l
Ac
coeficientul de armare e la fel, dar fara 100
De regulă procentul de armare longitudinală este cuprins între 0.5% şi 3.0%.-de obicei este
1% in loc de 0.5%
– Diametrul armăturilor longitudinale în stâlpi: minim Φ12mm, maxim Φ32mm-diametrele

mari se imbina mai greu
– Diametrul armăturilor transversale (etrierii) în stâlpi este de regula (1/4...1/3) din

diametrul armăturilor longitudinale, cu diametru minim etrieri - 6mm.la bare de diametr20
5
Structuri Curs 6
• Ruperea stâlpilor comprimaţi centric-ruperea la compresiune face parte din

categoria ruperelor de tip casant
– Ruperea este de tip fragil (nu este precedată de deformaţii mari).
– Este caracterizată prin zdrobirea şi expulzarea

betonului, cu rupere în “dublu con”.
-ce e hasurat in stangaa e betonul care se expulzeaza
– După cedarea betonului, flambează şi

armăturile longitudinale.
6
Structuri Curs 6
• Calculul stâlpilor (solicitați la compresiune centrică)

– În domeniul elastic de comportare
c  0.40  fcd c  0.05%
Conform ipotezei secţiunilor plane, avem deformaţii uniforme
pe secţiune, precum şi eforturi uniform distribuite pe secţiune.
l
  ct.
l
Conform ipotezei aderenţei perfecte: s  c
Conform ipotezei comportării elastice (legea Hooke):
  E  
 s c
Rezultă:
 s  c 
Es Ec
   Es  
s c
Ec
7
Structuri Curs 6
Se notează cu n – coeficientul de echivalentă al materialelor.
 
Es
n  10 15 E s  2.1106 kgf / cm2
Ec  22 fcm /100.3
Ec
fcm  fck  8
s  n c
Echilibrul forţelor interioare şi exterioare:
N  N s  Nc
unde: Ns - forţa de compresiune din armătură

Nc – forţa de compresiune din beton
Dar: N s  As s N c   Ac  As  c  Ac c
Rezultă: N  As s  Ac c  As  n c  Ac c  n  As  Ac  c
Se notează cu Ai aria ideală a secţiunii de beton armat.
Ai n  As  Ac
8
Structuri Curs 6
Rezultă:
N
N  A  
s i
c A
c
 

  
unde: Ac c aportul betonului
aportul armăturilor
1 p n
– În domeniul ultim de comportare Nu  As fsd    Ac  fcd
Unde: f rezistenţa armăturii la curgere

sd
fcd rezistenţa la compresiune a betonului (determinată pe cilindri)
9
Structuri Curs 6
Rezistenta betonului la compresiune (si la intindere), de proiectare (de calcul)

-cum arata in norma
Luam de obicei coe4ficientul alfa cc=1 in ROMANIA
10
CU TITLU INFORMATIV
11
STRUCTURI
Curs 7
1
Structuri Curs 7
• Unde se asează armături în elementele încovoiate de beton armat (de tip grindă) ?
– acolo unde în elementul de structură se dezvoltă eforturi unitare de întindere.
Identificarea acestor zone se face urmărind diagramele de eforturi (diagrama de
momente încovoietoare).
-avem o grinda simplu rezemata incarcata cu o incarcare uniform distribuita---cele mai
simple elementele incovoiate sunt grinzile
-cu galben-diagrama de momente—de partea de care este momentul fata de axa barei, am
intindere in elementul structural
Unde pun armatura intr-un el de beton armat?---unde are un deficit de rezistenta adica in
zona intinsa
-diagrama de momente arata locul unde trb sa pun armaturi, dar si cum arata deformata
elementului structural si acolo imi pot da seama care e zona intinsa si cea comprimata
-armatura cu linia albastra
-a treia grinda este forma deformata a grinzii sub incarcari
2
Structuri Curs 7
3
Structuri Curs 7
• Unde se asează armături în elementele încovoiate de beton armat (de tip grindă) ?
– acolo unde în elementul de structură se dezvoltă eforturi unitare de întindere.
Identificarea acestor zone se face urmărind diagramele de eforturi (diagrama de
momente încovoietoare).
-reprezentare a armaturilor cum sunt in realitate asezate intr-o grinda
-grinda cu o consola in partea din dreapta incarcata cu o incarcare uniform distribuita
-la diagrama de momente, in partea de jos nu mai am in dreptul reazemului moment incovoietor-de
ce am pus acolo armatura?----armatura se duce mai departe de punctul in care se anuleaza momentul
incovoietor---la partea de sus pun armaturile doar pe zonele in care am momente
-doar armaturi din calcul desenate cu albastru
-pe consola momentele sunt doar la partea de sus, insa la partea inf nu apare armatura de calcul
4
Structuri Curs 7
• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat solicitate la încovoiere:

- se consideră o secțiune solicitată la încovoiere.
- secțiunea transversala are dimensiunile b (lățime) și h (înălțime).
- acoperirea cu beton a armăturilor longitudinale a = c + φ/2, unde c este distanta de
la fața secțiunii transversale pănă la armătura longitudinală, iar φ este diametrul
barelor longitudinale.
- înălțimea utilă a secțiunii este : d = h – a
- z este distanța dintre forța (rezultanta forțelor) de întindere din armături și forța
(rezultanta eforturilor unitare de compresiune) de compresiune din beton.
5
Structuri Curs 7
• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat la încovoiere:

- se scriu ecuațiile de echilibru pe secțiune – echilibru forțelor din secțiune proiectate
pe axa barei și echilibru forțelor interioare cu forțele exterioare.
C c  Ty Cc  b  x  fcd
Ty Ay  f yd Ay f yd  b  x  fcd
Ay x Ay A
x  f yd    f yd  y  f yd
b fcd h b  h fcd Ac fcd
6
Structuri Curs 7
• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat la încovoiere:

pe axa barei și echilibru forțelor interioare cu forțele exterioare.
x
M  Ty  z  C c  z z  ha
2
M  Ay  f yd  z  b  x  fcd  z Ay=As
M
M A 
A 
y
f yd  z y
0.85 h  f yd
7
Structuri Curs 7
-• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat la încovoiere:

- predimensionarea înălțimii unei grinzi de b.a. dacă se cunoaște efortul de încovoiere
M (adică încărcările și schema statică) , considerând un coeficient de armare optim ρ
dar și o lățime a grinzii , precum și calitățile materialelor pentru beton și armătură, se
poate calcula înălțimea utilă optimă a unui elemente încovoiat.-varianta cu tilu
informativ
8
Structuri Curs 7
• Definitii conform Eurocod 2 / 2004:

- o grinda .—element fara forta axiala in el este un element a carei deschidere
este mai mare decat triplul inaltimii sectiunii. In caz contrar elementul se
considera o grinda perete-se regaseste in structuri pe care nu le mai folosim
astazi
- placa este un element a carui dimensiune minima in planul sau este mai mare sau
egala cu de 5 ori grosimea.—o placa un element cu dimensiune mult mai mica
decat celalte 2 dimensiuni
- stalp este un element a carui latura mare nu depaseste de 4 ori latura mai mica si a
carui inaltime este cel putin egala cu de trei ori latura mare. In caz contrar se
considera a fi perete.
9
Structuri Curs 7
• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat solicitate la încovoiere cu forță

axială (compresiune excentrică dreaptă):
- se consideră o secțiune solicitată la forță axială și încovoiere.
- secțiunea transversala are dimensiunile b (lățime) și h (înălțime), unde h este direcția
de încovoiere sau b este direcția paralelă cu vectorul moment încovoietor.
- acoperirea cu beton a armăturilor longitudinale a = c + φetr+φ/2, unde c este
distanta de la fața secțiunii transversale pănă la armătura longitudinală, iar φ este
diametrul barelor longitudinale.
- in stg sectiune transversala prin stalp, incovoierea dupa o axa verticala centrala, iar
incarcarea pe axa paralalela cu h
M=N*e-excentricitatea fortei axiale fata de centrul de greutate/distanta de la
centrul de greutate la centrul de greutate la pct de aplicatie al fortei axiale pe
sectiune
1
0
Structuri Curs 7
• Calculul elementelor (secțiunilor) de beton armat la compresiune excentrică:

- iau stalpul si socotesc cu forta axiala dupa care iau si momentul si il socotesc
- -in ultimul desen de slide-ul de sus e reprezentat ce se intampla in int betonului—
apare o intindere in armaturi, o compresiune in armaturi si o compresiune in
beton—cele 3 forte rezultante vor fi echivalente cu eforturile exterioare adica forta
axiala si moment
- Vom face mai intai o ecuatie de proiectie pe axa elementului dupa care o ecuatie
de moment
pe axa barei – prima ecuatie de echilibru.
11
Structuri Curs 7
12
Structuri Curs 7

- se scriu ecuațiile de echilibru pe secțiune – echilibru momentului forțelor exterioare
cu momentul fortelor interioare – a doua ecuatie de echilibru.
13
Structuri Curs 7

14
Structuri
Evaluarea nivelului actiunii seismice

Forta seismica
Forta taietoare de baza
-in timpul miscarii pamantului casa tinde sa stea pe loc, fortele care apar in constructie sunt in principiu
forte de inertie
Structuri C1
Evaluarea nivelului acțiunii seimice-cat de mica sau cat de mare este forta se face conform P100--
1/2013, cap. 3 si 4.
Pentru proiectarea construcțiilor noi la acțiunea seismică, teritoriul Romaniei este împărțit în zone de
hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant,
acesta fiind un nivel minim pentru proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a accelerației seismice orizontale
a terenului, ag determinat pentru un interval mediu de recurență (IMR) de referință, valoare numită
“accelerația terenului pentru proiectare”. Mărimea ag astfel definită este valoarea caracteristică a
accelerației seismice orizontale a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a acțiunii
seismice.
Acceleratia maxima de pe teren este o valoare minima pe care eu trebuie sa o iau in calcul,
nu am voie sa iau o valoare mai mica chiar daca beneficiarul meu imi cere lucrul asta.
Valorile accelerației terenului pentru proiectare, ag sunt indicate în Figura 3.1 și Tabelul A1. Valorile ag
corespund unui interval mediu de recurență IMR=225 ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de
ani). Mărirea nivelului de hazard seismic față de versiunea anterioară a codului este justificată de
următoarele considerente:
(i) mărirea nivelului de siguranță al utilizatorilor clădirilor și a valorilor adăpostite,
(ii) reducerea pierderilor seismice așteptate pe durata de viață proiectată a clădirilor,
(iii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1.
Valorile acestor acceleratii ale terenului date prin harta de macrozonare a teritoriului sunt determinate
cu asanumitul interval mediu de recurenta. Este stabilit un anumit nivel al intensitatii cutremurului si in
functie de distanta pe care cercetatorii de la institutul de fizica a pamantului/ care au calculat cat de
des vine, se stabileste acest interval mediu de recurenta. In momentul de fata, momentul de recurenta
din Romania este de 225 de ani, adica cutremurul maxim de pe oricare amplasament din Ro apare o
data la 225 de ani.
2
Structuri C15
-cutremurele vor deveni din ce in ce mai puternice in partea de proiectare

-diferenta dintre cutremurele vrancene si cele de suprafata----adancimea focarului unde apare ruperea.
Cutremurele de suprafata nu au adancimi mai mari de 20km si au o arie restransa, iar cele vrancene sunt de
adancime medie de 100-150km adancime---se mai gasesc asemanatoare in Armenia si Columbia
Figura 3.1. România - Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani
și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani.-valorile acceleratiei terenului in timpul unui cutremur major
3
Structuri C15
225 CU 20% ASTA FOLOSIM IN CALCUL
4
Structuri C15
Mișcarea seismică într-un punct pe suprafața terenului este reprezentată prin spectre de răspuns
elastic pentru accelerații absolute.
Spectrele elastice imi arata comportarea elastica a unei constructii. Spectrele inelastice sunt
cele pe care le folosim in mod curent si iau in considerare degradarea constructiei.
Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru componentele orizontale ale mișcării
terenului în amplasament, Se(T) (în m/s2), este definit astfel :
S e T   ag   T 
unde valoarea ag este în m/s2, iar β(T) este spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor
absolute.
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale mișcării terenului Sd(T) este spectrul de
răspuns inelastic al accelerațiilor absolute definit cu :
q-factor de comportare
unde:
q este factorul de comportare al structurii denumit și factorul de modificare a răspunsului elastic în
răspuns inelastic. Valorile factorului q se definesc în funcție de materialul și tipul structurii dar și de
capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de micșarea seismică.
5
Structuri C15
-cu verde---structura care se comporta elastic

-cu albastru structura care se comporta inelastic-are o comportare
elastica pana apar DEFORMATIILE PLASTICE
--cele doua sunt niste extreme,
-cu roz—nivelul de forta de sus este forta elastica, iar niv de fort apt
structura care se comporta plastic e cel de mai jos
q=F el/F p, structurile de beton 1 intre 1,5-6,
6
Structuri C15
-graficele de la spectre
-perioada de vibratie la o cladire neafectata

de cutremure e 0,1*nr de nivele
7
Structuri C15
=evaluarea fortei se face in fct de tipul de
struct pe care il am si de cum consider eu
ca acea structura se va strica prin acel q,
dar si in fct de amplasament
-
8
Structuri C15
Figura 3.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), TC a spectrului de răspuns
9
Structuri C15
Forța tăietoare de bază – cap. 4.5.3.2.2, P100-1/2013

- folosind metoda forțelor seimice statice echivalente
(această metodă se poate aplica la construcțiile care pot fi calculate prin considerarea a două
modele plane pe direcții ortogonale și al căror răspuns seismic total nu este influențat
semnificativ de modurile proprii superioare de vibrație. În acest caz, modul propriu
fundamental de translație are contribuția predominantă în răspunsul seismic total.
Cerințele sunt considerate satisfăcute pentru clădirile la care: perioadele fundamentale
corespunzătoare direcțiilor orizontale principale sunt mai mici decât valoarea T ≤ 1,5sec. Și
sunt satisfăcute criteriile de regularitate pe verticală ... )
10
Structuri C15
Forța tăietoare de bază – cap. 4.5.3.2.2, P100-1/2013
Forța tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru

fiecare direcție orizontală principală considerată in calculul clădirii, se determină
după cum urmează:
Fb  1,e  S d T1  m  
unde:
Sd(T1) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei
fundamentale T1;
T1 - perioada proprie fundamentala de vibratie a clădirii în planul care conține
direcția orizontală considerată.
m - masa totală a clădirii calculată ca suma maselor de nivel; = greutate casa
impartita la acceleratie gravitationala
γ1,e – coeficientul/factorul de importanță al construcției;dat de tabelele din ultimul
slide
λ – factor de corecție, =0,85 pentru T1≤Tc si clădirea are mai mult de două niveluri și
=1,0 pentru celălalte situații. Daca constructia are mai mult de 2 nivele si 2 deschideri
se ia 0.85, daca are mai putine nivele si mai putine deschideri se ia 1.
11
Structuri C15
mg-greutatea totala a casei

ks-coeficient de pe harta
Romaniei cu acceleratia de
varf
g-acceleratia gravitationala
F=c-coeficient seismic
global*G-greutatea casei
12
Structuri C15
13
Structuri
Pereţi structurali din beton armat
1
Structuri – C11
Conform dex on line:

- perete, pereți - element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din
zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei
clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul.
Conform P100-1/2013:
- perete (perete structural): element structural vertical care susţine alte elemente,
la care raportul dimensiunilor laturilor secţiunii transversale lw /bw ≥ 4.
Conform Curs Clădiri, vol. 2, Institutul de construcţii din Bucureşti, 1974, cap. XII:
- pereţii sunt elemente principale de construcţie ce îndeplinesc următoarele
funcţiuni: a) sunt elemente principale verticale de rezistentă; b) închid clădirea spre
exterior; c) compartimentează clădirea la interior.
2
Structuri - C11
Cerinţe şi condiţii ce se impun la proiectarea pereţilor sunt:

- durabilitate;
- rezistenţă la foc;
- greutate;
- rezistenţă;
- rezistenţă la umiditate;
- elasticitate;
- izolare termică şi fonică;
- aspect exterior;
- preţ de cost, etc.
3
Structuri - C11
Clasificarea pereţilor după materialul din care sunt alcătuiţi:

- pereţi din pământ;
- pereţi din zidărie (cărămidă, piatră naturală, blocuri din beton, BCA, etc.);
- pereţi din beton armat;
- pereţi din lemn;
- pereţi din elemente metalice;
- pereţi din sticlă, azbociment;
- pereţi din materiale uşoare;
- pereţi din polimeri; etc.
Clasificarea pereţilor după rolul în construcţie:

- pereţi de rezistenţă (portanţi) – sunt pereţii ce preiau şi transmit în afară de
greutatea proprie şi alte sarcini;
- pereţi neportanţi, de umplutură sau despărţitori care nu suportă decât

greutatea proprie;
4
Structuri - C11
Principalii factori ce influenţează alegerea tipului de structură:

(alegerea soluţiei de structură este un proces complex în care intervin o gamă largă de factori, cu condiţionări
reciproce. Se poate face numai o analiză calitativă a influenţei acestor factori, nefiind posibil de stabilit reguli
stricte, ci numai cu caracter general)
- destinaţia clădirii – precizează modul de organizare şi de compartimentare

generală a spaţiului în plan şi pe înălţime. Stabilitatea organizarii spaţiului poate
conduce la alegerea de sisteme structurale cu schemă rigidă sau flexibilă.
- alcătuirea partiului de arhitectură …
- regimul de înălţime: este influenţată de densitatea construită în teren, aspect,

condiţiile de amplasament, materialele existente, cost, condiţiile de exploatare, etc.
- condiţiile de amplasament: prin stratificaţia terenului, caracteristicile fizico-

mecanice ale straturilor, nivelul apei freatice, etc.
- materialele utilizate: materialele disponibile pentru realizarea unei clădiri

condiţionează alegerea tipului de structură
5
Structuri - C11
De ce să introducem pereţi de beton armat în alcătuirea unei construcţii??
- formula de calcul pentru săgeata unei grinzi simplu rezemate încărcate cu încărcare uniform distribuită este:
5 ql4
f 
384 EI
- care sunt factorii care influenţează săgeata (deformata)?
- care sunt valorile modulului de elasticitate longitudinală pentru beton:
-- cum pot interveni asupra momentului de inerţie ?

I-momentul de inertie
6
Structuri - C11
Doua variante structurale propuse spre analiză:
- un cadru de beton armat cu opt nivele, cu înălţimea de nivel de 3,0m, deschiderile

egale între ele cu valoarea de 6m. Stâlpii au secţiunea de 70x70cm (arie = 0.49mp),
iar secţiunea transversală a grinzilor este de 30x60cm.
Cadrul este încărcat cu forţe laterale 100kN la nod lateral peste parter, 200kN la nod
lateral peste etaj1, ……… 800kN la nod lateral peste etaj 7 (nivel opt).
- un cadru de beton armat în care, în deschiderea centrală este înfilat un perete de

beton armat cu grosimea de 0.25m.
Regimul de înălţime, deschiderile, înălţimea de nivel, secţiunile elementelor (grindă
şi stâlpi) sunt identice cu ale cadrului de beton armat anterior.
Încărcările laterale sunt identice pentru cele două cadre.
7
Structuri - C11
-doua cadre identice ca deschidere, ca nr de nivele, ca si consum de beton si am aplicat pe cele 2 cadre aceeeasi forta
laterala
8
Structuri - C11
-sub incarcarile luate s-a deformat
9
Structuri - C11
-peretele mi-a redus de peste 2 ori si jumatate deformatia data de incarcarile date in cazul 2
10
Structuri - C11
Deci:
Pereții de beton armat se utilizează, de regulă, la construcţii expuse la
încărcări laterale predominate. Acestia preiau şi transmit la infrastructură o
mare parte din încărcările laterale datorită rigidităţii şi rezistenţei mari. Sub
acest aspect rolul lor structural este deosebit de important, pereţii de beton
armat fiind elementele principale ale structurii de rezistenţă la acţiuni laterale.
Funcţie de proporţia pereţilor de beton armat într-o structură, aceasta poate fi

clasificată ca: - structură cu pereţi ( >70% din F.T.B. vor prelua pereţii).
- structură duală ( între 30 şi 70% din F.T.B. vor prelua pereţii)
(cu cadre preponderente sau cu pereţi preponderenţi)
- structură în cadre (sub 30% din F.T.B. este preluat de pereţi).
În România, structurile cu pereţi se dimensionează pentru acţiunea seismică

conform cu prevederile codurilor P100-1 (Cod de proiectare seismică) şi CR2-1-1.1
(Cod pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat).
d
11
Structuri - C11
Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):
- La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construcțiilor, se vor alege, de

preferinţă, contururi regulate în plan, compacte şi simetrice. Se vor evita disimetriile
pronunate în distribuţia volumelor, a maselor, a rigidităţilor şi a capacităţilor de
rezistenţă ale pereţilor şi ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării
efectelor de torsiune generală la acţiunea seismică şi a altor efecte structurale
defavorabile.
Prin alcătuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cât mai scurt, de transmitere a
încărcărilor verticale şi orizontale la terenul de fundare.
- Suprafaţa planşeului la fiecare nivel va fi, pe cât posibil, aceeaşi, iar distribuţia în
plan a pereţilor va fi, de regulă, aceeaşi la toate nivelurile, astfel că aceştia să se
suprapună pe verticală. Se admit retrageri la ultimele niveluri, inclusiv cu suprimări
parţiale sau totale ale unor pereţi, urmărindu-se să se evite apariţia unor excentricităţi
importante demase şi de rigidităţi.
Dimensiunile pereţilor se vor păstra, de regulă, constante pe înălţimea construcţiei. La
construcţii cu înălţimi mari, dimensiunile pot fi micșorate gradual, fără salturi bruşte
întrenivelurile consecutive.
12
Structuri - C11
Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):
- Pereţilor structurali cărora le revin cele mai mari valori ale forţelor orizontale
trebuie să li se asigure o încărcare gravitaţional suficientă (pereţii să fie suficient
“lestaţi”), astfel încât să se poată obţine condiţii avantajoase de preluare a eforturilor
din încărcări orizontale şi de transmitere a acestora la terenul de fundare.-sa nu pun
stapi apropiati de un perete ca stalpii sa ii traga forta axiala a peretelui—sa nu fie
pusi la 3m de ex
- La construcţiile cu forma în plan dreptunghiulară, pereţii structurali se vor dispune,

de regulă după două direcţii perpendiculare între ele. Soluţiile cele mai avantajoase
se obţin atunci când rigidităţile de ansamblu ale structurii după cele două direcţii au
valori apropiate între ele.—pereti dispusi dupa directii ortogonale
- Dintre pereţii interiori, se vor proiecta cu precădere ca pereţi structurali, aceia care
separă funcţiuni diferite sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporită,
necesitând ca atare grosimi mai mari, şi care, în acelaşi timp, nu prezintă goluri de
uşi, sau la care acestea sunt în număr redus.
13
Structuri - C11
Pe scurt, şi concluzionând:
Alcătuirea de ansamblu a structurilor cu pereţi trebuie să urmărească

exigenţele generale de conformare referitoare la structuri proiectate seismic.
Este necesară realizarea unor forme regulate în plan ale structurii, compacte şi
simetrice, cu alcătuire monotonă pe înălţime.
Se recomandă ca rigiditatea să fie cât mai uniformă pe cele două direcţii principale
ale structurii.
14
Structuri - C11
Alcătuirea secţiunilor în plan ale pereţilor: avem astfel pereţi individuali sau pereţi
cuplaţi, alegând de preferinţă forme de secţiuni cât mai simple.
-grinda de cuplare=rigla de cuplare
Se recomandă ca secţiunile în plan ale pereţilor să fie de tip lamelar, cu bulbi la

extremități (tip halteră) sau cu tălpi de dimensiuni limitate.
Se vor evita intersecţiile între pereţii dispuşi pe cele două direcţii principale care duc
la formarea unor secţiuni cu profile complicate. Se vor evita mai ales formele de
secţiuni pronunat nesimetrice, cu tălpi dezvoltate numai la una dintre extremităţile
secţiunii-sectiuni cat mai simple posibil dpdv alcatuire in plan
15
Structuri - C11
Se vor adopta, când funcţiunea construcţiei o impune, şiruri de goluri suprapuse, cu

dispoziţie ordonată, ducând la pereţi formaţi din plinuri verticale (montanţi) legate
între ele prin grinzi de cuplare având configuraţia generală a unor cadre etajate.-
caut ca golurile pe verticala sa fie unele peste altele
Grinzile de cuplare vor avea grosimea egala cu aceea a inimii pereţilor verticali sau,
dacă este necesar, dimensiuni mai mari decât aceasta (marginile dinspre gol ale
pereţilor vor avea cel puţin grosimea grinzilor).
Pereții cu secţiuni cu nesimetrie pronuţată prezintă răspuns neomogen la acţiuni

laterale pentru cele două sensuri relevante ale acţiunii seismice fiind, din acest
punct de vedere, nerecomandate şi se recomanda să fie evitate.-pt ca au
comportare nesimetrica intr-un sens sau in celalalt sens al miscarii orizontale
16
Structuri - C11
Trebuie evitate structurile cu pereţi structurali care se intersectează, deoarece

comportarea acestor structuri este greu de anticipat prin calcul. Este preferabilă
utilizarea unei densităţi mai reduse a pereţilor în structură cu condiţia ca aceştia să
aibă secţiuni regulate şi să fie dispuşi astfel încât comportarea de ansamblu a
structurii să fie predictibilă.-daca ai o casa ca cea din partea din stg ar fi f
complicata, in dr, o propunere de spargere—sectiuni cat mai simple dpdv al
controlului
17
Structuri - C11
Funcţie de forma în elevaţie pereţii pot fi împărţiţi în două categorii:-tine f tare cont de
dimensiunea golului dintre pereti diferiti sau dintre montanti
- pereţi izolaţi, fără goluri, care au o comportare de consolă sub acţiunea forţelor
laterale. În acest caz grinzile, dacă există, au rigiditate redusă comparativ cu pereţii
şi nu pot influenţa, decât în mică măsură, comportarea de ansamblu a acestora.-
deschiderea grinzii e mai mare raportata la inaltimea ei asa ca nu poate sa
influenteze cum se comporta peretii ei
18
Structuri - C11
- pereţi cuplaţi prin grinzi de cuplare. Pereţii cuplaţi apar acolo unde, din necesităţi
funcţionale sau structurale, în pereți sunt dispuse goluri. Dacă golurile au dimensiuni
semnificative, cum este cazul golurilor pentru uşi sau ferestre, se formează doi
pereţi (montanţi) cuplaţi prin intermediul grinzilor care se formează deasupra
golurilor.
-se comporta ca
un tot unitar
- Dacă golurile sunt relativ mici, atunci riglele de cuplare sunt foarte puternice şi pot
asigura un cuplaj „perfect” între montanţii ce se formează. Dacă dimpotrivă golurile
sunt foarte mari, atunci riglele de cuplare sunt slabe şi montanţii se comportă ca
pereţii izolați.
19
Structuri - C11
Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:
- Aria totală a inimii pereţilor pe o direcţie va fi cel puţin cea obţinută cu relaţia
(conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.1.):
unde:
ΣAci este aria însumată a secţiunilor orizontale ale pereţilor cu contribuţie semnificativă în preluarea
forţelor orizontale, orientaţi paralel cu acţiunea forţelor laterale (în mp);
γ1,e este factorul de importanţă şi expunere la cutremur a construcţiei, conform 4.4.5 din P 100-1;
ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;
q este factor de comportare specific structurii;
G este greutatea construcţiei (în kN);evaluata in fct de ‚experienta’
fcd este rezistenţa de proiectare a betonului la compresiune (în MPa).

20
Structuri - C11
Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:-mai simplificata netinand

cont de greutatea constructiei---nu prea e utilizata
- În cazul clădirilor de tip curent pentru birouri şi locuinte, proiectate pentru clasa
DCH, relaţia generală (anterioară) poate fi pusă sub forma (conform CR2-1/2013
cap. 6.2.1.2.):
 k  n A 
1
fl 

A ci
200 s



unde:
ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;
Afl este aria planşeului;
n este numărul de planşee situate deasupra secţiunii considerate.
21
Structuri - C11
- Dacă se prelucrează relaţia anterioară:
 Aci   bw  lw   200  ks  n Afl  

1
 bw  lw   n  k
  s
Afl 200
Relaţia de mai sus reprezintă proporţia din suprafaţa totală a planşeului

reprezentată de aria necesară a pereţilor dispuşi după o direcţie.
De exemplu pentru o clădire cu 12 niveluri amplasată în Bucureşti, coeficientul de

mai sus este:

 12 0.30
 0.018  1.80%
200 --pe o directie, din 100mp 4 m trb sa fie ocupati de
structura
22
Structuri - C11
Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:-conditii de minim
- Grosimea inimii pereţilor (bw0) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20 (unde hs
este înălțimea liberă a nivelului).
La clădiri cu până la 12 niveluri, se recomandă să se păstreze dimensiuni constante
ale secţiunilor pereţilor pe toată înălţimea.
- Pentru alcătuirea secțiunii preliminare a pereților, ariile bulbilor sau ale tălpilor A f
prevăzute la capetele secţiunii pereţilor cu aria inimii Ac, se determină cu relaţia
(conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.4.):

unde:
NEd este forţa axială de compresiune din pereţi din încărcările verticale în gruparea specială de
încărcări.
Relațiile de mai sus servesc și pentru identificarea cazurilor în care apare

necesitatea întăririi secțiunii pereților cu bulbi / tălpi la capete.
Grosimea necesară a peretelui structural și oportunitatea prevederii de bulbi sau

tălpi la capetele libere ale pereților se stabilesc verificând dacă înălțimea zonei
comprimate nu depășește o valoare limită.
23
Structuri - C11
Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:-conditii de minim pentru

talpa si bulbi
- Dimensiunile bulbilor vor respecta condiţiile:
lc max bw0 ;0.10 lw  bw max250mm;0.10 hs 




lw – lungimea secțiunii transversale a unui perete structural

lc – lungimea zonei comprimate pe care se iau măsuri de confinare (lungimea
bulbului).
lf – lățimea tălpii
bw0 – lățimea (grosimea inimii) peretelui
bw – lățimea bulbului de la capătul peretelui
hs – înălțimea liberă (de nivel) a peretelui
24
Structuri - C11
- Se va evita amplasarea golurilor pentru uşi sau ferestre în apropierea capetelor

libere ale pereţilor structurali. Se recomandă ca distanţa de la extremitatea peretelui
până la marginea primului gol să fie mai mare de 1200 mm. În cazurile în care
aceast condiţie nu poate fi respectată, montantul de capăt va fi prevăzut cu bulb la
marginea golului.
- La pereţii având goluri decalate pe verticală,

se recomandă ca plinul dintre golurile de la două
niveluri succesive să fie de minimum 600 mm.
- Înălţimea grinzilor de cuplare ale clădirilor

obişnuite se ia egală cu dimensiunea plinului de
deasupra golurilor de uşi sau ferestre. Lăţimea
grinzilor se ia egală, de regulă, cu grosimea
peretelui.
25
Structuri - C11
Test perete structural de beton armat:

https://www.youtube.com/watch?v=CzafIPmRgj8
https://www.youtube.com/watch?v=j-58D6D7aDE
https://www.youtube.com/watch?v=SN8R8PxfThk
Filmare cutremur ...

https://www.youtube.com/watch?v=NisWbAXfyWI
https://www.youtube.com/watch?v=1u6vlQXG7sk
https://www.youtube.com/watch?v=eU5nFvfCGsE
26
Structuri
Planşee din beton armat

Structuri C13

- planşeu - element de construcție de lemn, de beton armat etc. care serveşte ca
suport pentru fixarea unei maşini, formează partea carosabilă a unui pod, separă
etajele unei clădiri (constituind duşumeaua sau acoperişul) etc.
- planşeele: sunt elemente de construcţie de regulă plane, orizontale sau înclinate,

ce compartimentează clădirea pe verticală, şi formează împreună cu celălalte
elemente structurale (verticale) structura de rezistenţă.
Planşeele servesc la:

- preluarea încărcărilor verticale şi transmiterea lor către reazeme, caz în care
eforturile se dezvoltă normal (perpendicular) pe planul planşeelor;
- preluarea încărcărilor orizontale şi distribuirea lor la elementele portante
verticale, asigurând comportarea solidară a acestora sub acţiunea forţelor
orizontale, jucând rol de şaibă rigidă, de diafragmă. În acest caz eforturile se
dezvoltă în planul planşeelor.
O sintagma care defineste modul lor de comportare este: “Planșeele sunt infinit
rigide în planul lor și infinit flexibile perpendicular pe planul lor” (în realitate nu sunt
nici infinit rigide dar mai ales nici infinit flexibile).
2
Structuri C13
Clasificarea planşeelor:
-după modul de realizare: - planşee monolite (turnate la fața locului în cofraj);
- planşee integral prefabricate;
- planşee mixte (din elemente prefabricate şi beton monolit).
- după modul de rezemare şi alcătuire:
- planşee cu plăci rezemate continuu pe două sau mai multe laturi:
- planşee cu plăci;
- planşee cu plăci şi grinzi;
- planşee cu nervuri dese;
- planşee casetate.
- planşee cu plăci rezemate direct pe stâlpi:
- planşee ciuperci;
- planşee dală (cu dala plină sau nervurată).
3
Structuri C13
Clasificarea planşeelor:
-după modul de transmitere a încărcărilor la reazeme;
- planşee care transmit încărcările (preponderant) după o singură direcţie;
- planşee care transmit încărcările după două direcţii.
- Alegerea tipului de planşeu se face pe considerente tehnico-economice cu

respectarea condiţiilor de rezistenţă, de rigiditate şi de funcţionalitate privind:
- izolarea fonică;
- izolarea termică;
- izolarea hidrofugă (la terase şi acoperişuri);
- protecţie anticorozivă;
- protecţia contra incendiilor.
4
Structuri C13
Planşeele simple (cu plăci).

- sunt alcătuite din plăci de beton armat rezemate direct pe elementele portante
verticale (de regulă pereţi structurali de beton armat sau zidărie);
- se recomandă ca suprafaţa acoperită de planşeele simple să nu depăşească
35-40mp (înainte de 1990 valoarea recomandată era 20-25mp);
- ca elementele verticale să fie considerate portante trebuie să aibă grosimea
de cel puţin 15cm la pereţii de beton armat şi de 25cm la pereţii din zidărie.
5
Structuri C13
Planşeu simplu - din beton armat monolit:
Planşeu simplu – alcătuit din elemente prefabricate, monolitizate pe reazemul

intermediar:
6
Structuri C13
Planşeu simplu - din elemente tip predală prefabricată cu suprabetonare:
7
8
Structuri C13
Planşee cu plăci şi grinzi:

- este cazul general al planşeelor;
- dimensiunile secţiunii transversale pentru grinzi (din alcătuirea cadrelor de beton

armat situate în zone seismice) vor fi: 1 2
bw      hw
D0 D0 t0 t0 3 3
hw   hw  
12 8 12 8 1
bw  hw - în zone seismice
2
9
Structuri C13
Planşee cu plăci şi grinzi - alte criterii şi condiţii puse grinzilor:
- lăţimea minimă a grinzilor participante la structuri cu ductilitate înaltă este 20cm

(conform P100-1/2013 – cap.5.3.2.1.)
- raportul între lăţimea bw şi înălţimea secţiunii hw nu va fi mai mic decât 1/4;
- excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel mult 1/3
din lăţimea bc a stâlpului, normală la axa grinzii.
- la grinzi solicate predominant gravitaţional raportul hw / bw se alege corespunzător

secţiunilor zvelte ( >=3), dar trebuie acordată atenţie verificărilor privind deschiderea
fisurilor şi deformaţiile, condiţia de rezistenţă nefiind, de regulă, dimensionantă.
10
Structuri C13

- dacă încărcările utile sunt mari (3-
30kN/mp), se recomandă utilizarea
planşeelor cu grinzi principale şi
secundare. Grinzile secundare se dispun
în lungul deschiderii mai mici la distanţe
care să conducă la o descărcare
unidirecţională a plăcilor. Utilizarea numai
a grinzilor principale ar necesita creşterea
grosimii plăcii către valori nejustificate
economic conducând la creşterea
consumului de beton şi a greutăţii
planşeului.
11
Structuri C13
12
Structuri C13

- grinzile secundare pot avea înălţimi reduse (nivelul de solicitare este moderat):
t0
hw  
t0 1 1
bw      hw
16 12 4 2
- grinzile secundare se folosesc atunci când celulele sunt mari iar grosimea plăcii
devine foarte mare;
- grinzi secundare se mai dispun şi sub ziduri sau alte sarcini concentrate mari;
- grinzile secundare au rol şi de sporire a rigidității planşeului;
- grinzile secundare se dispun din considerente structurale sau arhitecturale.
13
Structuri C13
Placile planşeelor:
14
Structuri C13
Placile planşeelor (planșee care reazemă pe întreg conturul pe elemente

structurale, de tip grinzi, centuri, pereți, etc.) :
- placă planșeu ce descarcă pe două direcții

 0.50;2.0 
pentru care este respectată condiția d0
t0
grosimea plăcii hpl se predimensionează cu:

P
h pl   1...2cm
180
unde P este perimetrul ochiului de placă, P  2  d 0  2  t0
valoarea obținută pentru grosimea plăcii hpl se rotunjește la multiplu de centimetru.
- Valoarea minimă a grosimii plăcii planșeelor de beton armat turnate monolit este
8cm. Valoarea de 13...15cm pentru grosimea minimă a plăcilor planșeelor este
corespunzătoare unei condiții de izolare fonică la zgomot aerian.
15
Structuri C13
Placile planşeelor (planșee care reazemă pe întreg conturul pe elemente

structurale, de tip grinzi, centuri, pereți, etc.) :
- placă planșeu ce descarcă preponderent pe o direcție
 0.50;2.0 
pentru care este respectată condiția d0
t0
d0
grosimea plăcii hpl se predimensionează cu: h pl   1...2cm
20...30
unde d0 este valoarea minimă dintre cele două dimensiuni ale ochiului de placă;
Cealălalte prevederi se păstrază.
16
Structuri C13
Planşee speciale ... ( cum apar ? )
- a) placa planşeu cu grosime constantă ...

- b) se concentraza armatura din placa în zone la distanţa d ...
- c) se elimina betonul din zona întinsă dintre grinzile ce se formează.
17
Structuri C13
Planşee cu nervuri dese:

- sunt planşeele cu rezemare continuă la care lumina dintre nervuri nu depăşeşte
700mm; pot avea forme dreptunghiulară, poligonală, circulară, etc.
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

- cu nervuri dispuse pe o singură direcţie;
18
Structuri C13
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

- cu nervuri dispuse pe două direcţii ortogonale (planşeu chesonat), la care
distanţa între nervuri este aceeaşi după cele două direcţii.
19
Structuri C13
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placă la partea superioară;
- planşeu alcătuit cu nervuri şi placă la partea superioară, şi corpuri de

umplutură;
20
Structuri C13
Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placi la partea superioară şi la partea
inferioară;
- Nervurile pot fi: - din beton armat monolit;

- din prefabricate de beton armat, sau din beton precomprimat.
- Plăcile pot fi: - turnate monolit;

- prefabricate din beton armat.
Sunt planşee cu consumuri de oţel şi beton moderate, dar cu consumuri de cofraj şi

manoperă ridicate, pentru care execuţia trebuie atent realizată pentru a evita
lucrările de rectificare.
21
Structuri C13
Prevederi generale privind utilizarea planşeelor cu nervuri dese:

- se pot utiliza când încărcările temporare sunt uniform distribuite (sau
asimilabile cu acestea) şi sunt aplicat static, iar valoarea încărcărilor temporare nu
depaşeşte de 1,5 ori valoarea încărcărilor permanente.
În cazul încărcărilor aplicate dinamic nu se folosesc corpuri de umplutură.
Dacă sunt încărcări concentrate mari mai mari de 7.50 kN acestea se
transmit nervurilor prin intermediul unor nervuri transversale.
Nu se recomandă utilizarea planşeelor cu nervuri dese în cazul încărcărilor
concentrate, dinamice aplicate direct pe placă şi mai mari de 3.0 kN.
- planşeele chesonate se recomandă a fi utilizate dacă raportul deschiderilor
nervurilor după cele două direcţii este cuprins între 1.00 ... 1.50.
- pe planşeele cu nervuri pe o singură direcţie se permite asezarea de ziduri
despărţitoare uşoare şi numai dacă sunt asezate perpendicular pe nervuri.
22
Structuri C13
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- înălţimea minimă a nervurilor se recomandă să fie de :
- 1/20•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, simplu rezemate;
- 1/25•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, cu continuitate pe
cel puţin un reazem; unde L este deschiderea de calcul a nervurii.
- 1/30•L•L la planşee chesonate, simplu rezemate pe contur;
- 1/35•L•L la planşee chesonate, cu continuitate pe cel puţin una din
laturi; unde L•L este deschiderea cea mai mică dintre deschiderile de calcul ale
nervurilor planşeelor chesonate.
- dacă încărcările depăşesc valoarea de 5.0 kN/mp înălţimea minimă a
nervurilor se determină şi din condiţiile de limitare a deplasărilor.
- lătimea minimă a nervurii la planşeele monolite este de 60mm, iar la
nervurile prefabricate lăţimea minimă este de 50mm.
23
Structuri C13
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- grosimea minimă a plăcii trebuie să fie minim 1/10 din lumina dintre nervuri
sau 30mm la planşeele cu corpuri de umplutură sau prefabricate, respectiv 50mm la
planşeele turnate monolit fără corpuri de umplutură;
- la planşeele cu nervuri dispuse pe o singură direcţie şi deschidere mai mare
de 4.0m se prevăd nervuri tranversale de rigidizare la distanţa de maxim 3.0 m.
- la planşeele chesonate dimensiunile secţiunilor nervurilor se stabilesc cu
aceeaşi dimensiune pe ambele direcţii.
24
Structuri C13
Planşee casetate (cu reţele de grinzi):

- sunt planşeele alcătuite din grinzi cu secţiuni transversale identice, dispuse
după două direcţii, alcătuind o reţea pe care reazemă o placă continuă, legată
monolit de grinzile reţelei. Lumina dintre grinzile retelei este de minim 700mm.
25
Structuri C13
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor casetate (cu reţele de grinzi):

- la planşeele cu grinzi ortogonale raportul între laturi trebuie să fie mai mic
decât 1.50, iar la planşeele cu grinzi diagonale raportul trebuie să fie mai mic de 3.0;
- casetele trebuie să aibă dimensiuni identice în plan, admiţându-se diferenţe
de maxim 5% între ele;
- casetele trebuie să aibă raportul laturilor mai mic de 1.50;
- latura mare a unei casete trebuie să aibă maxim 2.00 m;
- grosimea minimă a plăcilor planşeelor casetate este de 60mm;
- planşeele cu grinzi diagonale se alcătuiesc astfel încât în fiecare punct de
intersecţie a laturilor planşeelor să concure câte o grindă;
- planşeele casetate sunt rezemate întotdeauna pe tot conturul ;
- la stabilirea dimensiunilor secţiunii transversale se păstrează aceleaşi criterii

de la planşeele cu nervuri dese.
26
Structuri C13
Planşeele dală :
- sunt planşee din beton armat monolit, alcătuite din plăci plane rezemate
direct pe stâlpi sau pereţi structurali.
- secţiunea transversala a planşeelor dală poate fi plină sau chesonată (cu
goluri interioare); totodată secțiunea chesonată este mai eficientă pentru că măreşte
braţul de pârghie al armăturii (capacitatea portantă) păstrând greutatea limitată în
acelaşi timp, dar pe de altă parte (spre deosebire de planşeele casetate) duce la un
tavan neted (dorit la spitale, cantine) cu pierderea cofrajelor; la astfel de planşee
secţiunea din jurul stâlpilor sau pereților (pe care planșeul reazemă) va fi plină.
- se recomandă să se evite folosirea lor în zone cu seismicitate ridicată,
pentru că sunt elemente structurale foarte grele şi nu permit dezvoltarea unui
mecanism favorabil de disipare de energie.
- prezintă avantaje din punct de al reducerii înălţimii constructive prin
suprimarea spaţiului dintre placă şi faţa inferioară a grinzii.
27
28
Structuri C13
Planşeele dală
- grosimea plăcii planşeului dală va fi L / 30÷35, unde L este deschiderea cea
mai mică dintre dimensiunile tramei (zona
cuprinsă între o travee și o deschidere).
- Pentru mărirea portanţei şi / sau
reducerea grosimii se poate recurge la
precomprimarea planşeelor tip dală.
- planşeele dală se pot realiza
cu predală şi suprabetonare, păstrându-se
monolite benzile din dreptul stâlpilor,
pe ambele direcții.
29
Structuri C13
Planşeele dală
- principala problemă în cazul planşeelor tip dală este străpungerea sau
poansonarea sau forfecarea în jurul stâlpului.
T
- verificarea grosimii dalei:  0.75  f ctd
Acr
unde
Acr  hpl U cr
 hpl hpl   hpl hpl 

U cr  2   bst     2   hst   
 2 2   2 2 
30
31
Structuri C13
Planşeele dală
- dacă verificarea grosimii dalei nu este respectată, adică pentru
preîntâmpinarea fenomenului de poansonare, se recurge la mărirea suprafeței
critice de forfecare (la mărirea perimetrului critic). Pentru a evita îngroşarea întregii
dale se localizeaza zonele îngrosate în jurul stâlpilor, rezultând capiteluri sau
ciuperci.
32
Structuri C13
Planşeele dală
- rolul principal al capitelului, în cazul planşeelor dală, este de a micşora
deschiderea de calcul a plăcii şi de a asigura rezistenţa la străpungere a plăcii.
33
Structuri C13
Planşeele dală
- există şi “capiteluri” metalice incluse în grosimea plăcii dală.
34
Structuri C13
planşeu cu capitel planşeu dală
planşeu cu GP şi GS planşeu casetat
35
Structuri C13
36
Structuri C13
37
Structuri C13
38
Structuri C13
39
Structuri
Planşee din beton armat

Calculul plăcilor
Structuri C14
Calculul planşeelor de beton armat se referă la:

- calculul plăcii de beton armat
- calculul elementelor suport pentru placă – grinzi, centuri, capiteluri.
Cursul vizează doar calculul plăcii planşeelor.
De asemenea, în prezentul curs nu sunt prezentate aspecte legate de calculul plăcii
sub solicitări în planul său (calcul de saibă la forţe orizontale, calcul din contracţie-
dilatare, etc).
Calculul plăcilor se realizează ţinând cont de următoarele 4 condiţii (tipuri de

verificări):
- condiţia de confort acustic;
- condiţia de impact;
- condiţia de rezistenţă;
- condiţia de rigiditate (de deformabilitate sau de săgeată).
2
Structuri C14
Clasificarea plăcilor planşeelor după tipul (direcţiile) de calcul privind armarea:

- plăci armate pe o direcţie:
(plăci la care raportul laturilor
este mai mare decât 2) – vezi
figurile a ... f
- plăci armate pe două direcţii:

plăci la care raportul laturilor
este mai mic decât 2 şi sunt
rezemate ... (vezi figurile g,h,i)
3
Structuri C14
4
Structuri C14
Predimensionarea grosimii plăcii planşeelor de beton armat:

- plăcile armate pe o direcţie (ce descarcă preponderent pe o direcţie):
h pl    1...2cm 
d0 d0
20 30
unde d0 este deschiderea minimă a ochiului de placă
- plăcile armate pe două direcţii (ce descarcă pe două direcţii):
U pl
hpl   1...2cm 
180
unde Upl este perimetrul unui ochi de placa (de regulă cel mai mare din
alcătuirea unui planşeu)
Valorile obţinute pentru grosimea plăcii se rotunjesc la centimetru pentru plăci cu
grosimea mai mică de 30cm.
Obs: relaţiile de mai sus conduc, în general, la respectarea condiţiilor impuse
plăcilor.
5
Structuri C14
Respectarea condiţiei de comfort acustic:

- este o condiţie ce ţine în principal de fizica construcţiilor şi nu ingineria structurală.
- în principiu se urmăreşte îndeplinirea unor criterii şi reguli stabilite prin norme (mai
ales norme proprii, locale ale diferitelor ţări, sau ale unor clădiri care îndeplinesc
anumite funcţiuni) astfel încât valoarea intensităţii zgomotului transmis între două
nivele succesive să fie limitată.
De exemplu, în normele româneşti, în cazul construcţiilor etajate grosimea minimă a

plăcii este de circa 13-15cm – echivalentul a 450kgf/mp greutate totală a
ansamblului placă (adică sunt cuprinse toate straturile, inclusiv finisaje), în condiţiile
în care nu există alte sisteme pentru izolarea la zgomot aerian (nu de impact).
6
Structuri C14
Respectarea condiţiei de impact:

- se referă la calculul plăcii planşeelor sub acțiunea căderii de obiecte grele şi / sau
dispozitive explozive.
- este o particularizare a verificărilor de rezistență şi deformabilitate sub o acţiune
dinamică mult mai complexă.
Normativele româneşti prevăd în mod constructiv, grosimi minime ale placilor

planşeelor din beton armat care acoperă adăposturile ALA.
De exemplu placa planşeului de peste adăpostul ALA va avea minim 25 cm grosime

în situaţia în care planşeul respectiv se găseşte în interiorul amprizei construcției
(are şi alte planşee deasupra) sau minim 40 cm când adăpostul se găseşte în
exteriorul amprizei construcţiei (atunci când zona de subsol care include ALA este
mai întinsă în plan decât suprastructura).
7
Structuri C14
Respectarea condiţiilor de rezistenţă şi deformabilitate:

Se referă la la calculul de rezistenţă şi de deformaţii. Acesta trebuie să ţină cont de:
- încărcările aplicate pe placă;
- schema statică de calcul;
- tipul (modul de descărcare) şi geometria plăcii;
- natura materialelor utilizate.
Încărcările aplicate pe placă:

- sunt reprezentate de suma acţiunilor normale pe planul plăcii.
- asupra încărcărilor se aplică coeficienţi funcţie de tipul verificării şi de tipul
încărcării;
- încărcările sunt împărţite în două categorii: încărcări permanente şi
cvasipermanente şi încărcări temporare – împărţirea este impusă de modul de
calcul şi de schemele statice de calcul.
8
Structuri C14
Schema statică de calcul:

- variante de rezemare:
- latură încastrată cu trasmitere de moment - încastrarea se obține fie prin
efectul de continuitate al plăcii peste reazem / elementul suport (o placă care
reazemă pe o grindă de câmp va beneficia de efectul continuității) fie prin
fixarea plăcii într-un element vertical puternic şi continuu – un perete de beton
armat de minim 15cm grosime sau de cărămidă de minim 25cm (dar nu în
cazul plăcii de la ultimul etaj) iar grosimea peretelui este mai mare decât a
plăcii planșeului;
- latură simplu rezemată – rezemarea se face pe o grindă marginală sau pe
un perete ale cărui dimensiuni nu-i conferă statutul de element portant;
- latura liberă (laturile plăcilor în consolă, altele decât latura comună cu restul
structurii, laturi care nu sunt bordate cu grinzi).
9
Structuri C14
Latură simplu latură liberă

rezemată
Laturi
încastrate
10
Structuri C14
Schema statică de calcul:

- geometria plăcii este definită de:
- grosimea plăcii de beton hpl ;
- tipul de rezemări pe fiecare latură a ochiului de placă;
- raportul laturilor ochiului de placă (ochi de placă cu formă dreptunghiulară);
ly

lx
Natura materialelor utilizate:
- clasa betonului C16/20; C20/25 (uzual), C25/30, C30/37, C32/40 - clasa intervine
în calcul prin modulul de elasticitate longitudinal Ec, și prin rezistența caracteristică a
betonului fck
- tipul oţelului pentru armături:

● OB 37, PC52, BST 500 sub formă de bare independente
● plase STNB
11
Structuri C14
Calculul elementelor de tip bară – a grinzilor – este definit în rezistenţa materialelor.
q l2 1
M   q l2    q l2
8 8
5 q l4 q l4
w  '
384 E  I EI
q l2 1
Mr    q  l 2  1  q  l 2
12 12
q l2 1
Mc    q  l 2  2  q l 2
24 24
1 q l4 q l4
w  '
384 E  I EI
12
Structuri C14
Observaţii:
Se remarcă faptul că structura şi natura formulei de calcul rămân neschimbate atât

în cazul momentului încovoietor (ql2) cât şi în cazul deformaţiei (săgeții) (ql4/EI).
Diferă numai coeficientul α sau α ’, care depinde de tipul rezemării perimetrale a

ochiului de placă (de schema statică în definitiv).
La fel se întâmplă şi în calculul plăcilor definit de data aceasta de Teoria Elasticităţii

la care structura formulei momentului încovoietor şi a săgeţii este identică.
Diferă însă numai coeficientul α (în Normativ α1 , α2 , α3 , α4 ) pentru momentele

încovoietoare de pe cele două direcţii – pozitiv în câmp, la partea de jos a plăcii,
negativ pe reazemele plăcii la partea de sus a acesteia, respectiv α0 , pentru
săgeată, coeficienți care depind de schema statică dar şi de raportul laturilor
ochiului de placă.
13
Structuri C14
Condiţia de rezistenţă:
- consta în calculul armăturilor ce se vor monta în placă (şi verificarea secţiunii de

beton). Calculul se face pe o fâşie cu lăţimea de 1.0 metri.
- determinarea ariei de armătură necesare din placă se face cu o formulă

simplificată de tipul : M
Aa ,nec , / m 
0.85  h pl  f yd
unde: M este momentul încovoietor de pe fâşia de placă cu lăţimea de 1m;

hpl este grosimea plăcii de beton;
fyd este rezistenţa de calcul la întindere (sau la compresiune) a armăturii.
M  f q, l x , l y ,  
ly
  f  , schema.statica  
lx
14
Structuri C14
15
Structuri C14
Pentru determinarea coeficienţilor necesari calculului de rezistenţă se identifică şase

scheme statice pentru ochiuri de placă dreptunghiulară rezemate pe cele patru
laturi:
-Varianta A: cele patru
laturi încastrate.
16
Structuri C14
Varianta B:
- 3 laturi încastrate şi a patra simplu rezemată. În acest caz latura scurtă este cea
simplu rezemată, tabelul coeficienților α este definit pentru valori ale coeficientului λ
cuprinsă între 1 şi 2.
17
Structuri C14
Varianta C:
- două laturi vecine încastrate şi celălalte două simplu rezemate.
18
Structuri C14
Varianta D:
- două laturi opuse încastrate şi celălalte două laturi simplu rezemate.
19
Structuri C14
Varianta E:
- o latură încastrată iar celălalte trei laturi sunt simplu rezemate.
20
Structuri C14
Varianta F:
- toate cele patru laturi sunt simplu rezemate.
21
Structuri C14
Condiţia de deformabilitate:
q  l x4
w  wadm w  0
E  h 3pl
unde:
wadm = L/250 dacă pe placă reazemă elemente de compartimentare şi închidere
uşoare (pereți gips, fațada cortină) şi wadm = L/500 dacă pe placă reazemă elemente
rigide (pereți din zidărie).
w este deformata (săgeata) maximă a plăcii;
lx este latura orientată după direcția X a plăcii (a schemei statice de calcul);
q este încărcarea de lungă durată aplicată normal şi uniform pe placă;
E este modulul de elasticitate al betonului;
hpl este grosimea placii de beton.
22
Structuri C14
Condiţia de deformabilitate:
- legat de deformaţia planşeului apare şi condiţia care limitează inferior frecvenţa de

vibraţie a planşeului la  ≥ 5 Hz (7 Hz după prevederile din unele țări), condiţie care
chiar dacă nu este stipulată explicit în normativ, ea intră în practica inginerească
curentă, fiind o condiţie a exploatării normale.
1

T
unde T este perioada proprie a planşeului, exprimată în secunde.
Aceasta se calculează aproximativ cu relaţia:
T  0.2  w
unde w este introdus sub radical în cm (centimetri) – ca rezultatul formulei

aproximative să fie în secunde.
23
Structuri
C19
Aplicație
Pereţi structurali din beton armat
1
Structuri – aplicatie pereţi structurali din beton armat
Date de temă:
- Structură cu regimul de înălțime Parter + 9 etaje
- Structură cu pereți structurali din beton armat și cadre de beton armat (stâlpi + grinzi)
- Calitatea betonului din care este realizată structura la parter este C25/30
- Încărcarea echivalentă (sau convențională) qconv = 12.5 kN / mp
Precizări:
- Valorile determinate prin această metodă sunt valori de predimensionare și pe parcursul calculului
ingineresc se pot modifica (dar aceste valori sunt suficient de apropiate de valorile finale).
- Calculul se desfășoară utilizând distanțele interax ale planului – pentru simplitate.
- S-a alex un sistem de coordonate XOY, cartezian, ortigonal, cu originea în colțul stânga jos al
intersecției axelor construcției.
- Definirea sectiunilor este facuta utilizând secțiuni dreptunghiulare – fără bulbi sau tâlpi la capete,
sau fără forme complexe ale pereților structurali (s-a ales un model simplu, utilizabil la calculul
manual).
- Pentru simplitatea calculului se neglijează aportul pe care îl pot aduce cadrele de beton armat
(ansamblul format de stâlpi și grinzi).
2
Date de temă:
Numar de nivele = 10 nivele, adica P +9

Incarcarea conventionala pe planseu, q conv = 12,50 kN / mp
Factorul de importanta si expunere la cutremur cf. cap. 4.4.5 P100-1 1,00 -
(coeficientul gama, γ 1,e )
Factorul de comportare specific structurii q = 4,00 -
( corespunzator structurilor cu pereti structurali )
Coeficient de amplasament ks = valoarea de varf a acceleratiei terenului ag / acceleratia
gravitationala g 0,30 -
Clasa betonului din care este realizata structura C 25 / 30
Rezistenta caracteristica pentru beton este fck = 25 MPa [N/mmp]
Coeficientul de siguranta pentru beton este γc= 1,50 -
Rez. de calcul (de proiectare) la compresiune pentru beton fcd = 16,67 MPa [N/mmp]
( fcd = fck / γ c )
Inaltimea de nivel curent , h s = 3,30 m
Spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute, β (T)
β (T) = 2,50 -
Factor de corectie λ - pentru cladiri cu mai mult de doua niveluri 0,85 -
3
Plan –schită – structură planseul peste parter
4
Cerinţe:
- Să se predimensioneze pereții structurali.
- Să se determine forța seismică (forța tăietoare de bază FTB).
- Să se determine poziția centrului de greutate a maselor (CM sau CG) și a centrului de greutate al
rigidităților elementelor verticale (CR).
- Să se distribuie forța seismică pereților structurali – proporțional cu rigiditatea acestora – și să se
calculeze fortele ce se dezvoltă în pereții structurali.
- Considerând că pereții din axul C se mută în axul A din considerente ... , să se determine pentru
acest caz centrul de rigiditate CR și să se distribuie din nou forța seismică. Discuție privind efectul
mutării pereților, redimensionarea pereților în această nouă configurație.
- Considerând că peretele din axul 1 se mută în axul 3 și peretele din axul 7 se mută în axul 5, care
este efectul acestor schimbări asupra dimensiunilor pereților structurali.
5
Predimensionarea latimii (grosimii) peretilor de beton armat

Aria totala planseu de nivel , Apl niv = 576,00 mp
Greutatea totala a cladirii, G = 72000 kN
( = A pl niv * q conv * nr. niv. )
Aria minima totala a inimii peretilor pe o directie A per = 9,257 mp
( = 1/35 * γ 1,e * ks * G / q / fcd )
Lungimea de pereti pe directia x, L per x = 24,00 m

Grosimea necesara a peretilor pe directia x, bnec x = 0,3857 m
Grosimea efectiva a peretilor pe directia x, b ef x = 40,0 cm
(valoarea necesara se rotunjeste la M1cm sau M5cm)
Lungimea de pereti pe directia y, L per y = 26,00 m

Grosimea necesara a peretilor pe directia y, b nec y = 0,3560 m
Grosimea efectiva a peretilor pe directia y, b ef y = 40,0 cm
Grosimea minima a peretilor structurali b min = 16,5 cm

( min 15cm sau h s / 20 )
6
Alta metoda de determinare a grosimii peretilor de beton armat

( vezi in curs formula pentru cladiri de tip curent de birouri sau locuinte)
Aria minima totala a inimii peretilor pe o directie A per = 8,640 mp
( = 1 / 200 * ks * ( nr.niv. * A pl. niv. ) )
Se observa o diferenta intre aria necesara a peretilor in formula anterioara si din metoda
simplificata, alternativa. Diferenta fiind sub 10% este considerata nesemnificativa
fiind la etapa de predimensionare a acestor elemente structurale ce vor
suferi probabil modificari ale dimensiunilor dupa verificarile ulterioare
Celalalte etape de determinare a grosimii peretilor sunt identice (Lper, b per)
7
Determinare forta taietoare de baza ( a fortei seismice S sau Fb ) cf. P100-1/2013 cap. 4.5.3.2.2
Fb = γ 1,e * Sd(T1) * m * λ (formula din normativ)
Fb = γ 1,e * ( ag / g ) * β(T) * λ / q * G (formula prelucrata)
factorul de importanta si expunere la cutremur, γ 1,e , din datele de tema

γ 1,e = 1,00 -
coeficient de amplasament ks = ag / g = 0,30
β (T) = spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute
( din datele de tema ) β (T) = 2,50 -
factor de corectie λ - pentru cladiri cu mai mult de doua niveluri (din datele de tema)
λ = 0,85 -
factorul de comportare specific structurii - din datele de tema
q = 4,00 -
greutatea totala a cladirii, G, calculat anterior G = 72000 kN
deci Fb = 11475,0 kN
8
Poziționare pe plan a centrului de greutate a maselor CM (a centrului de greutate)
9
Caracteristici de sectiune pentru peretii structurali valorile sunt prezentate in tabelul de mai jos si
determinarea pozitiei centrului de rigiditate - calcul se desfasoara in tabelul de mai jos
CG perete dimensiuni perete
nr.per. Xi Yi dim pe x dim pe y Ixi Iyi Ixi * Xi Iyi * Yi dxi dyi Ix * dx^2 Iy * dy^2
[m] [m] [m] [m] [m^4] [m^4] [m^5] [m^5] [m] [m] [m^6] [m^6]
1 0,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 0,000 0,067 18,00 4,01 1350,000 0,429
2 36,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 150,000 0,067 18,00 4,01 1350,000 0,429
3 0,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 0,000 0,512 18,00 5,49 5529,600 1,287
4 36,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 614,400 0,512 18,00 5,49 5529,600 1,287
5 9,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 36,000 9,00 1,51 2,592 16,392
6 9,00 8,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 57,600 9,00 1,49 2,592 16,009
7 27,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 36,000 9,00 1,51 2,592 16,392
8 27,00 8,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 57,600 9,00 1,49 2,592 16,009
sume = 42,59 28,94 766,70 188,36 sume = 13769,568 68,232
Io= 13837,8 m^6
- asemeni cu determinarea pozitiei centrului de greutate a planseului, s-a ales un sistem de coordonate fata de care se det.
pozitia centrului de rigiditate - sistemul este acelasi de la calculul CG al planseului pentru simplitatea socotelilor
- peretele se condidera un dreptunghi axat pe axele principale ale constructiei
- CG perete - este pozitia CG perete fata de sistemul de coordonate ales spre referinta
- "dim pe x" si "dim pe y" sunt dimensiunile peretelui "i" dupa cele doua directii X si Y
- Ixi si Iyi sunt momentele de inertie ale peretelui calculata fata de axa x sau axa y ce trece prin CG al peretelui
momentul de inertie I = b*h ^3 /12, unde h este latura sectiunii taiata de axa fata de care se calculeaza momentul de in.
- dxi, dyi - distanta de la CG al peretelui pana la CR, in valoare absoluta (adica pozitiva) - se calculeaza prin dif. dintre
pozitia centrului de greutate a peretelui si pozitia centrului de rigiditate (determinata un pic mai jos)
- numarul peretelui este trecut langa fiecare dintre acestia - vezi desen plan din datele de tema
10
Determinarea poziției centrului de greutate al rigidităților elementelor verticale de rezistență.
Determinare pozitia centrului de rigiditate (fata de un sistem de coordonate ce trece prin coltul din stanga jos)
Xcr = 18,000 m Ycr = 6,509 m
( Xcr = suma ( Ixi * Xi) / suma ( Ixi ) ) ( Ycr = suma ( Iyi * Yi) / suma ( Iyi ) )
Determinare excentricitati dupa cele doua directii - distanta dintre CG al planseului si CR al structurii de rezistenta
excentricitatea CG fata de CR, pe directia X, e x = 0,00 m
( e x = modul ( Xcg - Xcr) )
excentricitatea CG fata de CR, pe directia Y, e y = 1,49 m
( e x = modul ( Ycg - Ycr) )
Calculul momentului de torsiune generală pentru structură
Determinare moment de torsiune Mt ( Mt = S * e )

Moment de torsiune cand forta orizontala FTB actioneaza dupa directia X ( Sx ) =
= Sx * e y = 17111 kN m
Moment de torsiune cand forta orizontala FTB actioneaza dupa directia Y ( Sy ) =
= Sy * e x = 0,00 kN m
11
Pozitionarea în plan a centrului de greutate al maselor CM și al centrului de greutate rigidităților

elementelor verticale de rezistență CR.
12
Cutremur orientat dupa directia Y (in sensul axei Y), Sy

Determinarea fortelor din peretele 1 (perete orientat dupa directia Y)
forta din translatie in peretele 1, S pe dir y, Ft1y = ( = Sy * Ix1 / sum Ixi ) 1122,5 kN
forta din torsiune in per. 1, S pe dir y, Fr1y pe directia y= ( = Mt * Ix1 * dx1 / Io ) 0,00 kN
forta din torsiune in per. 1, S pe dir y, Fr1x pe directia x = ( = Mt * Iy1 * dy1 / Io ) 0,00 kN

Determinarea fortelor din peretele 5 (perete orientat dupa directia X)

forta din translatie in peretele 5, S pe dir y, Ft5y = ( = Sy * Ix5/ sum Ixi ) 8,62 kN

13
Cutremur orientat dupa directia X (in sensul axei X), Sx

forta din translatie in peretele 1, S pe dir x, Ft1x = ( = Sx * Iy1 / sum Iyi ) 10,57 kN
forta din torsiune in per. 1, S pe dir x, Fr1x pe directia x= ( = Mt * Iy1 * dy1 / Io ) 0,13 kN
forta din torsiune in per. 1, S pe dir x, Fr1y pe directia y = ( = Mt * Ix1 * d1 / Io ) 92,74 kN

forta din torsiune in per. 3, S pe dir x, Fr3y pe directia y = ( = Mt * Ix3 * dx3 / Io ) 379,86 kN

forta din translatie in peretele 5, S pe dir x, Ft5x = ( = Sx * Iy5/ sum Iyi ) 2855,0 kN
forta din torsiune in per. 5, S pe dir x, Fr5x pe directia x = ( = Mt * Iy5 * dy5 / Io ) 9,01 kN

forta din translatie in peretele 6, S pe dir x, Ft6x = ( = Sy * Iy6 / sum Iyi ) 2855,0 kN
14
Plan structura planseu peste parter – varianta în care peretele din axul C (peretele 6
și 8) a fost mutat în axul A.
15
Determinarea poziției centrului de greutate al rigidităților (CR) – după modificarea poziției peretelui 6
și 8 (prin mutarea de pe acul C pe axul A)
[m] [m] [m] [m] [m^4] [m^4] [m^5] [m^5] [m] [m] [m^6] [m^6]
1 0,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 0,000 0,067 18,00 0,03 1350,000 0,000
2 36,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 150,000 0,067 18,00 0,03 1350,000 0,000
3 0,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 0,000 0,512 18,00 9,47 5529,600 3,828
4 36,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 614,400 0,512 18,00 9,47 5529,600 3,828
5 9,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 36,000 9,00 2,47 2,592 43,997
6 9,00 0,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 0,000 9,00 2,53 2,592 46,014
7 27,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 36,000 9,00 2,47 2,592 43,997
8 27,00 0,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 0,000 9,00 2,53 2,592 46,014
sume = 42,59 28,94 766,70 73,16 sume = 13769,568 187,679
Io= 13957,2 m^6
16
Poziționare pe plan a centrului de greutate a maselor CM (a centrului de greutate) – nu se schimbă

față de situația anterioară.
Și poziționarea pe plan a centrului de greutate a rigidităților elementelor verticale de rezistență CR –
se modifică poziția față de situația anterioară.
17
Xcr = 18,000 m Ycr = 2,528 m
( e y = modul ( Ycg - Ycr) )

= Sx * e y = 62791 kN m
= Sy * e x = 0,00 kN m
18




19




20
Plan structura planseu peste parter – varianta în care pereții din axul C (peretele 6 și 8) au fost mutați
în axul A și pereții din axul 1 au fost mutați în axul 3 (peretele 1 și 3) iar pereții din axul 7 au fost
mutați în axul 5 (peretele 2 și 4).
21
Determinarea poziției centrului de greutate al rigidităților (CR) – după modificarea poziției peretelui 6
și 8 (prin mutarea de pe acul C pe axul A) și pereții din axul 1 au fost mutați în axul 3 (peretele 1 și 3)
iar pereții din axul 7 au fost mutați în axul 5 (peretele 2 și 4).
[m] [m] [m] [m] [m^4] [m^4] [m^5] [m^5] [m] [m] [m^6] [m^6]
1 12,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 50,000 0,067 6,00 0,03 150,000 0,000
2 24,00 2,50 0,40 5,00 4,167 0,027 100,000 0,067 6,00 0,03 150,000 0,000
3 12,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 204,800 0,512 6,00 9,47 614,400 3,828
4 24,00 12,00 0,40 8,00 17,067 0,043 409,600 0,512 6,00 9,47 614,400 3,828
5 9,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 36,000 9,00 2,47 2,592 43,997
6 9,00 0,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,288 0,000 9,00 2,53 2,592 46,014
7 27,00 5,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 36,000 9,00 2,47 2,592 43,997
8 27,00 0,00 6,00 0,40 0,032 7,200 0,864 0,000 9,00 2,53 2,592 46,014
sume = 42,59 28,94 766,70 73,16 sume = 1539,168 187,679
Io= 1726,8 m^6
22
Poziționare pe plan a centrului de greutate a maselor CM (a centrului de greutate) – nu se schimbă

față de situația anterioară.
Și poziționarea pe plan a centrului de greutate a rigidităților elementelor verticale de rezistență CR –
se modifică poziția față de situația anterioară.
23
Xcr = 18,000 m Ycr = 2,528 m
( e y = modul ( Ycg - Ycr) )

= Sx * e y = 62791 kN m
= Sy * e x = 0,00 kN m
24




25




26
Centralizator de rezultate:
Forte in pereti - centralizator
Sx Sy
Ftx Frx Fry Fty Fry Frx
var.1 10,57 0,13 92,74 1122,50 0,00 0,00
PS-Tr.1 var.2 10,57 0,00 337,41 1122,50 0,00 0,00
var.3 10,57 0,03 909,04 1122,50 0,00 0,00
var.1 16,92 0,29 379,86 4597,76 0,00 0,00
PS-Tr.3 var.2 16,92 1,82 1382,04 4597,76 0,00 0,00
var.3 16,92 14,70 3723,44 4597,76 0,00 0,00
var.1 2855,00 9,01 0,36 8,62 0,00 0,00
PS-Lg.5 var.2 2855,00 14,63 1,30 8,62 0,00 0,00
var.3 2855,00 118,27 10,47 8,62 0,00 0,00
var.1 2855,00 8,90 0,36 8,62 0,00 0,00
PS-Lg.6 var.2 2855,00 14,96 1,30 8,62 0,00 0,00
var.3 2855,00 120,95 10,47 8,62 0,00 0,00
27
Structuri
partea a III-a - CURS
2019 - 2020
Infrastructuri (fundații)
1
Structuri 2 – infrastructuri

- infrastructură - ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei
construcții, care o fixează de teren și care transmite acestuia forțele.
Conform P100-1/2013 - comentarii:

- sistemul fundațiilor, sau infrastructura, după caz, reprezintă o componentă
esențială a unei clădiri, a cărei integritate și ale cărei proprietăți de rigiditate și
rezistență Influențează decisiv răspunsul seismic al structurii în ansamblu. În același
timp, costul lucrărilor de fundație are o pondere foarte mare în costul total al
construcției și, din acest motiv, alegerea sistemului de fundare și proiectarea lui
corectă reprezintă una dintre operațiile cele mai importante ale proiectării
construcțiilor.
- Fundațiile se dezvoltă în plan atât cât este necesar pentru ca presiunile pe teren
să fie suficient de mici pentru a putea fi suportate de pământul de fundare, un
material cu rezistența de aproape 100 de ori mai mic decât materialul structural –
betonul.
- Funcție de tipul de structură și de proprietățile mecanice ale terenului, modul de
realizare al fundațiilor poate fi diferit: fundații izolate sau tălpi continue sub pereți,
fundații legate sau constituite de grinzi de fundare, radiere generale, fundații de
adâncime, piloți sau chesoane, infrastructuri complexe.
2
Infrastructură – cuprinde elementele substructurii și fundațiile construcției

(aceasta poate cuprinde, în anumite cazuri, și nivele situate deasupra cotei 0.00).
3
Fundații de suprafață:
- funcție de adâncimea de fundare avem:
- fundații de suprafață directe când D ≤ 3.00m sau De / B ≤ 1.50
unde D – este adâncimea de fundare
B – latura mică a bazei fundației rectangulare
- fundații de suprafață parțial încastrate când D > 3.00m sau 1.5 < De / B ≤ 5.0
Precizari: - în cazul fundațiilor de suprafață directe, reacțiunile laterale ale terenului

(frecarea sau rezistența pasivă) se neglijează.
- în cazul în care condiția (D ≤ 3.00m) este îndeplinită iar datele pentru
calcului adâncimii de fundare echivalente De nu sunt disponibile, se recomandă ca
fundația să fie încadrată în fundațiile de suprafață directe.
Regulile prezentate mai jos se referă la fundații de suprafață de tipul:

- fundații izolate;
- fundații continue, dispuse după una, două sau mai multe direcții;
- radiere generale.
4
Fundații de suprafață:
- fundatii izolate
- fundații continue (formând o rețea de grinzi de fundații pe două direcții sub
elementele structurale verticale)
- fundații continue tip radier (sub forma unor plăci groase)
5
Fundații de adâncime:
- piloți
- barete
- pereți mulați
- chesoane
- Etc.
6
Criterii de stabilire a adâncimii de fundare (pentru fundațiile de suprafață):

- geometria (prin dimensiuni) și detaliul de fundație
- adâncimea de îngheț;
7
Exemplu de calcul
pentru adâncimea
echivalentă de
fundare – asa cum este
prezentată
în norma NP112/2014.
8
Tipuri de infrastructură cu fundare directă – exemplificare.

Infrastructuri alcătuite doar din fundații:
- fundații izolate sub stâlpi sau pereți individuali de zidărie sau beton armat
(fundațiile vor avea dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a eforturilor
de la baza elementelor suprastructurii) – cap. II.6.1.1 – fundații tip talpa din b.a.
9

Infrastructuri alcătuite doar din fundații:
- fundații izolate sub stâlpi sau pereți individuali de zidărie sau beton armat
(fundațiile vor avea dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a eforturilor
de la baza elementelor suprastructurii) – cap. II.6.1.2 – fundații tip bloc și cuzinet
10

cap. II.6.1.2 – fundații tip bloc și cuzinet
11

cap. II.7 – fundații continue sub stâlpi și pereți
- fundațiile sunt alcătuite ca grinzi independente sau ca retele de grinzi;
- de regulă, soluția de fundație continuă sub stălpi sau pereți poate fi impusă de
următoarele cazuri:
- a) fundații izolate care nu pot fi suficient de extinse în plan (construcții cu
travei sau deschideri mici care determină “suprapunerea” fundațiilor
existente, stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietății, etc.
- b) fundații izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi, etc.
12

- de regulă, soluția de rețele de grinzi de fundare se adoptă în cazul construcțiilor
civile, în condiții normale de fundare și fără prezența apei freatice la:
- construcții cu pereți de beton armat sau zidărie (cu substructură sau
rezemare directă pe fundații);
- construcții cu cadre de beton armat sau metalice, eventual conlucrând cu
pereți de beton armat sau zidărie.
- se poate adopta la orice tip de construcție la care se dorește realizarea unei
infrastructuri relativ rigide care să asigure conlucrarea spațială a elementelor
structurale, iar presiunile de pe teren nu impun realizarea unui radier general.
13

- grinzile pot fi alcătuite ca tălpi de beton armat sau în soluția bloc de beton simplu
și cuzinet de beton armat.
14

- pentru fundațiile cu secțiunea tip bloc și cuzinet se adoptă conditiile de la
fundațiile izolate.
- pentru fundațiile cu secțiunea tip grindă de beton armat:
15
cap. II.7.7 – fundații continue sub pereți structurali de zidărie

- fundațiile se diferențiază funcție de următoarele condiții: condiții geotehnice ale
amplasamentului, zona seismică de calcul a amplasamentului (ag<0,15g sau ag
>0,15g), prezența sau absența subsolului;
- fundațiile pereților sunt de tip continuu, și mai rar în anumite situații pot fi
avantajoase fundațiile cu descărcări pe reazeme izolate.
- fundațiile se pozitioneaza de regula centric si numai în anumite situații particulare
excentric față de pereții pe care îi susțin.
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag<0,15g

- fundații la clădiri fără subsol
- lățimea soclului Bs sau a blocului de fundație B (în situația în care nu
este prevăzut soclu) trebuie să fie mai mare decât grosimea peretelui
structural b cu minim 50mm de fiecare parte.
- aceeași prevedere se aplică și pentru lățimea blocului B față de lățimea
soclului Bs.
- blocul de fundație se poate realiza cu una sau două trepte.
16

17

- înălțimea soclului și a treptelor blocului de fundație va fi de cel puțin
400mm (se va respecta și valoare min tgα).
- dimensiunea minimă a lățimii fundației pentru realizarea săpăturii (și a
lățimii blocului) sunt date în tabelul de mai jos:
18

19

20

21

22

- fundații la clădiri cu subsol
- pereții subsolului se prevăd sub pereții structurali (pe cât posibil axați
față de acestia).
- fundațiile pot fi din beton simplu sau din beton armat. Dacă se
realizează din beton simplu, peretele de subsol va fi prevăzut cu două
centuri (la nivelul planșeului de peste subsol și la baza peretelui).
23

24
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag>0,15g

- fundațiile se realizează sub formă de fundații rigide cu soclu din beton
armat (vezi mai sus figura II.27) sau grinzi continue de beton armat.
25
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag>0,15g

- fundațiile și pereții de subsol se realizează din beton armat.
26
cap. II.7.7 – fundații la clădiri amplasate pe terenuri speciale (pag.70)
terenuri speciale: - pământuri cu umflări și contracții mari – normativ special pentru

acest tip de pământuri NP 126
- pământuri sensibile la umezire – normativ special pentru pământurile
de acest tip NP 125.
27
cap. II.7.7 – fundații la clădiri amplasate pe terenuri speciale
28
Tipuri de infrastructură cu fundare directă.
fundații tip radier – fundații directe realizate asemeni unei plăci inversate.
Radierele pot avea întindere (ca suprafață) întrega suprafață a construcției, oferind
astfel o suprafață maximă ca rezemare pentru construcție, putând fi chiar extinsă
(suprafața, față de conturul exterior al construcției, acolo unde se poate). Acest tip
de fundație este unul dintre cele mai utilizate – mai ales dacă regimul de înălțime al
construcției crește, dacă zona seismică este cu seismicitate ridicată, etc.
Radierele sunt folosite dacă:

- terenul de fundare are capacități portante scăzute, iar fundațiile ies din calculul
ingineresc cu suprafețe mari;
- condiții de teren dificil sau teren neomogen, cu risc ridicat de tasări diferențiate.
- prezența apei subterane cu o cotă ridicată, care conduce la cerința unui subsol
impermeabil (împreună cu pereții perimetrali se formează o cutie).
- elementele verticale sunt poziționate la distanțe mici una față de alta și face
dificilă realizarea de fundații izolate sau fundații continue (care s-ar suprapune
unele peste celălalte).
- atunci când radierele împreună cu celălalte elemente structurale trebuie să
alcătuiască la partea inferioară a construcției o cutie rigidă și rezistentă.
- când suprastructura transmite, spre infratructura și apoi spre terenul de fundare,
încărcări cu valori foarte mari.
29
fundații tip radier.

- relația de predimensionare pentru radiere este : ℎ𝑟𝑎𝑑𝑖𝑒𝑟 = 𝑛𝑛𝑖𝑣 ∗ 10𝑐𝑚
(dar aceasta valoare nu ține cont de tipul de teren, de distanța între elementele
verticale, de forțele pe care le aduc stâlpii, etc.).
- grosimea minimă pentru ca o placă să fie considerată radier este de 400mm.
30
fundații tip radier.

- radier “ciupercă”
- radier chesonat;
- radier cu grinzi și plăci groase.
31
Predimensionare în plan pentru fundații isolate sub stâlpi.
- fundații solicitate la compresiune centrică (sau doar la compresiune):
𝑁
𝑝𝑒𝑓 = 𝐵 𝐸𝑑
∗𝐿
≤ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
- fundații solicitate la compresiune excentrică (compresiune centrică și moment

încovoietor)
𝑁 6∗𝑀𝐸𝑑𝑥
𝑝𝑒𝑓,𝑚𝑎𝑥 = 𝐵 𝐸𝑑 + ≤ 1.20 ∗ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
∗𝐿 𝐵 2 ∗𝐿
𝑁 6∗𝑀𝐸𝑑𝑥
𝑝𝑒𝑓,𝑚𝑖𝑛 = 𝐵 𝐸𝑑
∗𝐿
− 𝐵 2 ∗𝐿
≥ 0.00
32
Predimensionare pentru fundații continue sub stâlpi.
- dimensiunile fundațiilor sunt verificate în dreptul stâlpilor folosint formula de mai

jos, iar dacă verificarea nu este îndeplinită se modifică, de regulă, lățimea tălpii de
fundație.
𝑁𝐸𝑑
𝑝𝑒𝑓 = ≤ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
𝐴𝑓
33
34

Biblia 2.0

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Biblia 2.0

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1.

Planseul din figura alaturata este:

a.Planseu cu elemente prefabricate

2. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor, factori privind

4. Sa se determine armarea longitudinala(numarul de bare si diametrul acestora) din zona

6. Planse de beton armat-definire, clasificare, predomensionare, conditii si reguli de alcatuire :

7. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversale a peretilor structurali de b.a:

8. Peretii structurali sau nestructurali :

10. Sa se determine coeficientul mb(ce reprezinta influenta betonului) necesar in calculul

13. Sa se determine armarea longitudinala(numarul de bare si diametrul acestora) din zona

14. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton ca material de constructie, proprietati:

15. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului. S2 la nivelul parterului, stalp

17. Incarcarea gravitationala de calcul data de detaliul corespunzator ce cuprinde toate

18. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a grinzilor principale din alcatuirea planseului

23. Sa se determine valoarea excentricitatii pe cele doua directii principale, X si Y reprezentate

25. Sa se determine coeficientul mb(ce reprezinta influenta armaturilor) necesar in calculul

26. se va selecta afirmatia adevarata. Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru

28. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului. S1 la nivelul parterului, stalp

29. Aplicatie cu doua raspunsuri corecte. Sa se determine valoarea momentului incovoietor Mx

a.M x=1750.3 daNm/m

30. se va selecta afirmatia adevarata.Capitolul peretii structurali si/sau nestructurali.

32. se va selecta afirmatia adevarata. Capitol – beton si betonul armat :

36. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton ca material de constructie, proprietati:

39, Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton-proprietati, caracteristici:

41. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul-Plansee de beton armat-definire, clasificare,

42. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitol-beton-proprietati, caracteristici:

45. Se va selecta afirmatia adevarata. Capitolul-Plansee de beton armat—definire clasificare,

46. Sa se predimensioneze grosimea peretilor structurali de beton armat la parter (marcati pe

49. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a stalpului S2 la nivelul parterului, stalp

50. Sa se predimensioneze grosimea peretilor structurali de beton armat la parter (marcati pe

52. Sa se predimensioneze sectiunea transversala pentru stalpul S3 la parter (marcati pe planul

53. Se va selecta afirmatia adevarata. Subcapitol tipuri de

55. Se va selecta afirmatia adevarata. Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru

57. Sa se predimensioneze sectiunea transversala a grinzilor principale din alcatuirea planseului

58. Se va selecta afirmatia adevarata. Rosturi de separatie intre cladiri/ tronsoane:

59. Plasticitatea este:

__________statica, dar ok pt informatii

3. Momentul incovoietor este:

4. Se considera o cladire de forma cubica supusa actiunii vantului cu directia perpendiculara pe

5. Perioada de vibratie este :

2. BETON - propietati caracteristici:

3. Alcatuirea si predim sectiunii transversale a peretilor structurali de b.a.:

4. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor,

5. Pereti structurali sau nestructurali:

6. Proiectare preliminara a peretilor structurali pt cladirile etajate curente

7. Rosturi de separatie intre cladiri/tronsoane:

8. Prevederi referitoare la samburi si centuri:

9. Tipuri de pereti de zidarie, elemente pentru zidarie

10. Caracterul spatial unitar al structurii de zidarie se va obtine prin:

11. Reguli privind alcatuirea cladirilor

3. Cerinte si conditii la proiectarea peretilor structurali, clasificarea peretilor, factori privind

Planseul din fig alaturata este:

7. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversale a peretilor structurali de b.a:

Planseu cu nervuri dese si cu nervuri de rigidizare corect

13. Alcatuirea si predimensionarea sectiunii transversale a peretilor structurali din b.a :

18. Peretii structurali sau nestructurali:

• Proiectarea clădirilor – extras din P100-1 / 2013

P100 – 1 - COD DE PROIECTARE SEISMICĂ - PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI

- se aplică la proiectarea seismică a clădirilor și construcțiilor cu structuri similare acestora (de

Prevederile codului au în vedere, în cazul acțiunii cutremurului:

- condițiile stabilite prin prezentul cod au caracter minimal și nu sunt limitative !!

Cerințe de performanță și condiții de îndeplinire – extras. cap. 2 P100-1/2013

Proiectarea la cutremur urmărește satisfacerea, cu un grad adecvat de