CARAMIZILE in mirifica imparatie a cuvintelor, nenumi- rafii slujitori ai curtii domnesti s-au infatisat cu smerenie si piosenie inaintea Celui care a fost Dintai si au cerut invoire sa-si inalte un Templu al lor, in care si se adune pentru rugiaciune si pentru a-si gasi alinarea gi linistea sufletului, dezlegarea problemelor care dau peste ei cu duiumul, dar si frumusetile si placerile de la descifrarea enigmelor ascunse-n Cuvant. Cel care a fost Dintai l-a chemat pe Marele Mester, cunoscut pana peste noua mari si noua fari cu numele sau pamantesc de Talent, si i-a poruncit sa purceada la munca. Excelenta sa Talentul n-a mai solicitat nici un fel de explicatii, deoarece avea deja in gandurile sale ideea unui -Templu cum nu s-a mai vazut sub soare, doar ca avea nevoie de mana de lucru. I-a chemat 45pe slujitori, asigurandu-i pe fiecare cu cAte o calfa, acestea facand parte din neamul Muze. lor, si i-a indemnat sa confectioneze fiecare, pe cat il vor tine puterile, caramizi. Li s-a mai destainuit ca Templul va fi cea mai mare con- structie din cate s-au intémplat vreodata, atat pe pamant, cat si dincolo de el, de aceea va fi nevoie de un numar infinit de mare de c&ramizi. Le-a explicat inca o data, insistent, cd cele mai valoroase vor fi caramizile care vor rezista unor teste speciale. Anume ele vor fi cladite in partile mai importante ale Templului, acestea edificdnd, in primul rand, Altarul. indrumati de Marele Mester, slujitorii s-au apucat cu frenezie sa-si confectioneze fiecare caramida sa, calfele executandu-si cu zel obli- gatiunile si, in final, tabarcind cu mult zel cara- mizile Preotului Suprem, care era mana dreapta a Celui care a fost Dintdi, inainte de a le gisi locul in zidul Templului, Preotul Suprem le incerca rezistenta —carimizile erau trecute prin }) foc, tinute in apa vi pA moarta, ridicate in slavile cerului si aruncate pe ascutisuri de J 46cremene, izolate in carcere pline de igrasic yi | intuncric, lisate in geruri ntprasnice.., lar dupa ( ce rezistau gi la ultima proba ~ a timpuluj — ) cirdmizile iyi ocupau locul pe care i! meritau, Fireste, marca majoritate a cérdmizilor nu rezistau atator Incercari, dar gi ccle care cedau la prima probi igi giiscau locul lor, deoarece pen- tru inal{arca unui asemenea colos se cere gi nisip pentru tencuiala, gi moloz pentru pardoscala, si pietricele pentru basorclicfuri, si bucdfi mai mici de ciirimida pentru diverse muchii si curburi. Printre slujitori sc declangase o invergunata competitic pentru plasarea proprici caramizi la locul cel mai de cinste — Altarul — sau in co- loane, cornise, turle, figurine pentru a fi la ve- derea tuturor, admirate si contemplate. Compctitia continua si astdzi, gi nu se va incheia niciodat’, pentru ca eterna este Creajia prin Cel care a fost Dintai, ctern este $i lutul frimAntat de Marele Mester $i din care slujitorii sai isi confectioneazi ciramizile, clementele de baza ale cclui mai important in impardjic Templu — Literatura. / 4]