AUXILIAR CURRICULAR

DISCIPLINA: MATEMATICĂ

ANUL ȘCOLAR: 2021-2022

NUME PROFESOR: RUSU MARIA

CLASA: A XII-A

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: LICEUL TEORETIC “DIMITRIE

CANTEMIR”, IAȘI

EDITURA PIM
 Argument

Noua generație de elevi, generația digitală, nu-și imaginează viața fără calculatoare,
fără răspunsurile imediate ale Internetului sau nu acceptă că obiectele de pe ecran nu pot să
fie manipulate și nu se poate interacționa cu ele.

Acest auxiliar curricular îşi propune ca obiectiv evidenţierea unor elemente referitoare
la instruirea asistată pe calculator ilustrând în diverse softuri matematice exemple pentru
conţinuturi din „integrabilitate”, clasa a XII-a. Tema are ca obiectiv importanța instruirii pe
calculator a elevilor, deoarece în cazurile în care este implementată corect, IAC asigură o
interactivitate generalizată, oferind elevului un feedback permanent și imediat afișat instant pe
ecran. Studiile arătă că utilizarea IAC este mai eficientă în învățarea factuală decât în domeniile
care presupun gândire critică. De asemenea, știm că elevii la care se aplică IAC mai mult de
20% din timpul de instruire sunt mai concentrați asupra sarcinilor de învățare. Timpul alocat
studiului este mai scurt la elevii care folosesc IAC, iar informațiile puse la dispoziția elevilor
sunt mai vaste.

Softurile matematice prezentate cum ar fi: Geogebra, Cabri, Wolfram Alpha,

SolveMyMath etc. pot fi folosite atât în cadrul orelor de matematică cât și în cadrul celor de
opțional.

În concluzie, integrarea tehnologiilor în educarea generației digitale nu este o simplă

investiție făcută la un moment dat. Rezultatele utilizării eficiente a noilor tehnologii în procesul
educațional nu îți vor pune amprenta doar asupra cunoștințelor și abilităților specifice
domeniului științific studiat, dar vor conduce la dezvoltarea unui set complex de interacțiuni
între studenți, profesori, infrastructură tehnică, dar și la un management educațional eficient.
 INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR

INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR este o formă de instruire

individualizată, prin care informaţia este învăţată fragmentat, fie prin citirea unor teste
programate, fie utilizând un program de predare cu ajutorul computerului. Un răspuns corect
la o întrebare sau la o problemă permite elevilor să avanseze, în timp ce un răspuns incorect
presupune repetiţie sau reînvăţare.
Instruirea asistată de calculator (IAC) poate fi definită ca o aplicaţie a sistemelor de
calcul în procesul de instruire, în care cei ce învaţă comunică interactiv cu sistemul de calcul,
în baza unor programe destinate învăţării şi instruirii.
Pe lângă faptul că instruirea asistată de calculator este o metodă de învăţare - evaluare,
aceasta este constituită şi ca o disciplină de sine stătătoare, prin care cei interesaţi pot asimila
cunoştinţe, pe care mai apoi pot să le evalueze în baza unor sisteme de programe.
Folosirea sistemului IAC ca metodă de învăţare va stimula elevii la receptarea noului,
la dezvoltarea imaginaţiei şi gândirii logice, la o învăţare rapidă şi eficientă, şi la sporirea
şanselor de reuşită în acţiunea de integrare socio - profesională. Sistemul IAC reprezintă un
mediu integrat de hardware - software destinat interacţiunii.
Sistemul IAC este un mediu integrat hardware-software destinat asimilării active de
cunoştinţe, dar şi la formarea de priceperi şi deprinderi practice. În acest scop, calculatorul are
nevoie de un soft educaţional.
Softul educaţional este un produs (program special) proiectat pentru a fi utilizat în
procesul de instruire al elevilor.
În realizarea instruirii asistate de calculator la matematică, prin utilizarea programelor
specifice, sunt implicaţi următorii factori:
✓ cadrul didactic – coordonează elevii în procesului de instruire;
✓ elevul – îşi formează competenţe de utilizare şi exploatare a calculatorului în urma
procesului de instruire;
✓ calculatorul – folosit ca mijloc didactic de instruire;
✓ lecţiile – forme de bază în organizarea instruirii, prin care elevii îşi formează
competenţele fixate de programa şcolară.
Raportat la procesul de învăţare, calculatorul personal prezintă o serie de caracteristici
printre care enumerăm:
✓ este un obiect cultural nou, capabil să genereze o adevărată revoluţie în domeniu;
 ✓ este un obiect interactiv care permite nu numai o instruire şi formare personalizată, dar
şi relaţii de cooperare cu ceilalţi membri ai grupului;
✓ oferă reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor, inclusiv modelări ale
proceselor de nivel macroscopic şi microscopic, care nu sunt accesibile în mod
nemijlocit subiectului cunoscător;
✓ îndeplineşte funcţii intelectuale, contribuind la valorificarea potenţialului intelectual al
indivizilor;
✓ soft-urile complexe asigură contexte semnificative pentru promovarea unor tipuri de
învăţări personalizate;
✓ modifică rolurile profesorului şi ale formatorului în procesul de educare şi formare
personalizată.
Calculatorul personal îl ajută pe profesor să predea, pe elev să înveţe, dar nu poate
suplini în totalitate efortul acestora în procesul de instruire şi de cunoaştere.
Instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă modernă de învăţământ, care
valorifică pe deplin tehnicile de modelare şi analiză cibernetică în contextul noilor tehnologii
informatice şi de comunicaţii, asigurând organizarea, gestionarea, documentarea şi integrarea
informaţiilor în procesul de cunoaştere.
Instruirea asistată de calculator are o serie de avantaje şi dezavantaje, uşor complementare:
✓ avantajul unei mari economii de timp - creşterea costurilor din învăţământ;
✓ realizarea obiectivelor de tip cognitiv în detrimentul celor de tip practic şi psihomotor;
✓ facilităţi de simulare a producerii şi manifestării unor fenomene sau procese – nu poate
fi înlocuită cu experimentele de cercetare şi de laborator sau cu activităţile practice;
✓ realizarea unei relaţii calculator - utilizator de izolare faţă de colegi, profesor.
Sugestii şi recomandări în procesul de instruire cu ajutorul calculatorului:
✓ locul de desfăşurare al instruirii asistate de calculator se recomandă a fi în cadrul unui
laborator dotat cu echipamente de calcul specific;
✓ numărul de staţii de lucru (calculatoare personale) să fie egal cu numărul elevilor din
clasă;
✓ toate staţiile de lucru să fie conectate în reţea şi cu conexiuni la Internet;
✓ analiza unor lucrări, referate, studii de caz, proiecte se va realiza cu ajutorul video-
proiectorului;
✓ la predarea noilor cunoştinţe se vor utiliza metode de învăţare activ - participative.
Procesul acceptării şi inserării TIC în demersul didactic necesită să fie experimentat în
permanenţă pentru a reuşi să atingă două scopuri bine definite: la nivelul elevilor performanţa
rezultatelor învăţării, iar la nivelul profesorilor dobândirea abilităţilor de folosire eficientă,
aşa încât formarea şi educaţia sǎ fie convertite în reuşită de viaţă.
Softurile educaţionale CABRI 3D şi GeoGebra sunt două exemple de instrumente
didactice informatice care eficientizează considerabil instruirea matematică a elevilor de
gimnaziu şi liceu din numeroase ţări.
GeoGebra este un program gratuit utilizat în multe sisteme educaţionale din Europa şi
din lume pentru predarea şi învăţarea matematicii. Softul GeoGebra poate fi folosit cu succes
în predarea şi învaţarea geometriei şi algebrei la orice nivel şcolar, dar şi pentru înţelegerea
multor noţiuni complexe ale analizei matematice de liceu.
Softul GeoGebra este programat în Java şi utilizat gratuit atât on-line pe site-ul
GeoGebra, cât şi off-line. GeoGebra se descarcă de pe site-ul www.geogebra.com şi este uşor
de instalat pe aproape orice computer cu platforme (Windows, Mac OS, Linux). Softul
GeoGebra are o versiune mai uşoară, adecvată pentru studiul matematicii în gimnaziu
(Geometrie WebStart GeoGebra) şi o versiune completă pentru liceu şi învăţământul superior.
Tutorialele scrise şi video sunt disponibile în mai multe limbi.
La noi în ţară a fost înfiinţat Institutul GeoGebra la Timişoara, în octombrie 2009, ca
filială a International GeoGebra Institute (IGI). Printre obiectivele pe care şi le propune acest
institut se numără atât oferirea de cursuri gratuite de formare privind utilizarea softului, cât şi
susţinerea şi dezvoltarea de materiale pentru elevi, studenţi şi profesori, în scopul îmbunătăţirii
educaţiei în domeniul matematicii şi al altor ştiinţe.
Pachetul de softuri CABRI a apărut în 1985 la ” Centre National de la Recherche
Scientifique” de la Universitatea “J. Fourier” din Grenoble, Franța fiind primul software
destinat geometriei pe calculator și a revoluţionat atât procesul de învăţare - evaluare al
geometriei euclidiene, cât şi metodele de instruire matematică din învăţământul preuniversitar
al multor ţări din Europa, America şi Asia, prin deplina concordanţă cu suportul matematic
teoretic, rigoarea raţionamentului geometric, conţinutul programelor şi manualelor şcolare, dar
mai ales prin valorificarea relaţiei pe care adolescenţii de astăzi o au cu lumea imaginii digitale
animată de performanţele informatice, care stimulează creativitatea elevilor şi dezvoltă
capacitatea lor de proiecţie spaţială. Oricare versiune CABRI poate fi descărcată de pe site-ul
http://www.cabri.com, fiind uşor de instalat.
Aplicaţiile CABRI în special la geometrie facilitează învăţarea, fiind instrumente cu
care aceste dificultăţi sunt depăşite prin numeroasele avantaje oferite: realizarea construcţiilor
geometrice pe monitorul calculatorului, în condiţii grafice de excepţie, evidenţierea
elementelor componente şi mobilitatea lor controlată, vizualizarea diverselor perspective
spaţiale prin animaţie, salvarea şi imprimarea desenelor etc.
Matlab-ul (denumirea vine de la "matrix laboratory") este un mediu computaţional,
dezvoltat de firma The Math Works Inc., dedicat calculului numeric şi vizualizării datelor prin
intermediul reprezentărilor grafice. Este de asemenea un pachet de programe de înaltă
performanţă şi un limbaj de programare al cărui element de bază este matricea (scalar, vector,
matrice sau tablouri multi-dimensionale). El integrează analiza numerică, calculul matriceal,
procesarea semnalelor şi reprezentările grafice într-un mediu uşor de învăţat şi de folosit și este
studiat la multe facultăți.

Exemple concrete de aplicaţii în care elevii îşi pot construi singuri strategii de învăţare
utilizând softurile matematice: Geogebra, Cabri și Matlab.

Exemplul 1:
1
Să se calculeze aria subgraficului funcției 𝑓: [0,1] → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = √𝑥 2 , continuă și pozitivă pe
+1

intervalul [0,1].
Soluție
2 1 2
∫0 √𝑥 2+1
𝑑𝑥 = 𝑙𝑛(𝑥 + √𝑥 2 + 1| = ln⁡(2 + √5), calcul foarte ușor de obținut în Matlab:
0

>> syms x
>> f=1/sqrt(x^2+1)
f=
1/(x^2 + 1)^(1/2)
>> int(f,0,2)
ans =
log(5^(1/2) + 2)
Se poate și aproxima valoarea integralei:
>> log(5^(1/2) + 2)
ans =
1.4436
Sau în forma lungă:
>> format long
>> log(5^(1/2) + 2)
ans =
1.443635475178810
 𝑏
Observația 1. Pentru calculul unei integrale Riemann ∫𝑎 𝑓 (𝑥 )𝑑𝑥⁡se utilizează în Matlab
instrucţiunea int(f, a,b).
În cazul unei integrale care necesită un calcul laborios, instrucţiunea int nu face faţă,
iar în acest caz se utilizează instrucţiunea double şi Matlab va returna rezultatul unei integrări
numerice.
De exemplu, pentru integrala de mai sus se obține:
>> double(int(f,0,2))
ans =
1.443635475178810

Reprezentarea grafică 2D se poate obţine apelând comanda plot. Funcţia plot are
diverse forme, în funcţie de argumentele care se furnizează: plot(x,y) sau plot(x,y,s) unde x şi
y sunt tablouri de numere, iar s este un şir de caractere de lungime 1, 2 sau 3 folosit special
pentru facilităţile de formatare a graficului: selectarea culorii (roşu, galben, albastru, negru
etc.), selectarea tipului marcajului (punct, cerc, stea, pătrat etc.), selectarea tipului de linie
(solidă, punctată etc.).
Tabelul următor listează valorile posibile pentru caracterele utilizate în cadrul şirului s
din lista parametrilor funcţiei plot.

Opţiunile de formatare ale funcţiei plot

Character Culoare Character marcaj caracter tip linie
B albastru (blue) . punct − Continua
G verde (green) ° Cerc : Punctată
R roșu (red) × semnul × −. întreruptă și
punctată
C turcoaz (cyan) + Plus −− Întreruptă
M purpuriu (magenta) ∗ Stea
Y galben (yellow) S pătrat
(square)
K negru (black) D romb
(diamond)
W alb (white) V triunghi
(jos)
 ^ triunghi
(sus)
< triunghi
(stânga)
> triunghi
(dreapta)
P pentagon
H hexagon

1
Graficul funcției 𝑓 (𝑥 ) = √𝑥 2 în Matlab.
+1

x=-20:0.1:20;
>> y=1./sqrt(x.^2+1);
>> plot(x,y,'b*') sau >> plot(x,y,'r--')

Fig. 1.
Rezolvarea în Geogebra a exercițiului anterior:

Fig. 2.

Fig. 3.
https://www.geogebra.org/graphing/v9esa4qd

Exemplu 2.
𝟏 𝟏
Să se găsească aria cuprinsă între curbele 𝒚 = 𝟐 𝒙𝟐 − 𝟐 și 𝒚 = 𝒙𝟒 − 𝟏 care are formă de

zâmbet.
Soluție în Geogebra:
 Fig. 4.
Aplicația se găsește la următoarea adresă: https://www.geogebra.org/graphing/bydzpmzg
Obsevația 2:
Folosind programul GeoGebra, elevii pot trasa graficele celor două funcţii, pot verifica dacă
au găsit soluţia corectă (expresia funcţiilor fiind afişată în „fereastra algebră”), realizează
corespondenţa între expresiile algebrice şi reprezentările grafice, constată cu ajutorul softului
că cele două funcții se intersectează în punctele (-1,0) și (1,0) și de asemenea pot verifica
14
calculând aria suprafaței cuprinsă între cele două grafice care este 0, 9(3) = ⁡ 15 .

Exemplul 3:

Se consideră funcțiile 𝑓, 𝑔: [0,2] → ℝ, 𝑓 (𝑥 ) = 3𝑥 2 + 2, 𝑔(𝑥 ) = 2𝑥 + 3. Aflați aria dintre cele

două funcții.

Soluție
Fie funcția ℎ:⁡[0,2] → ℝ, ℎ(𝑥) = 𝑓 (𝑥 ) − 𝑔(𝑥 ). Deoarece ℎ(𝑥 ) = 3𝑥 2 − 2𝑥 − 1, rezultă că
2
ℎ(𝑥) = 0 ⇔ 3𝑥 2 − 2𝑥 − 1 = 0 are soluțiile 𝑥 = 1 și 𝑥 = − 3 cu 𝑥 ∈ [0,2]. Deoarece ℎ(𝑥 ) ≤
0, 𝑥 ∈ [0,1] și ℎ(𝑥 ) ≥ 0, 𝑥 ∈ [1,2] ⇔ ⁡𝑓(𝑥) ≤ 𝑔(𝑥 ), 𝑥 ∈ [0,1] și 𝑓(𝑥 ) ≥ 𝑔(𝑥) 𝑥 ∈ [1,2] se
obține:
2 1 2
Aria(𝛤𝑓,𝑔 ) = ∫0 |𝑓(𝑥) − 𝑔(𝑥)|𝑑𝑥 = ∫0 (𝑔(𝑥) − 𝑓 (𝑥 ))𝑑𝑥 + ∫1 (𝑓(𝑥) − 𝑔(𝑥 ))𝑑𝑥 =
1 2
1 2
= ∫ (1 + 2𝑥 − 3𝑥 2 ) 𝑑𝑥 + ∫ (3𝑥 2 − 2𝑥 − 1)𝑑𝑥 = (𝑥 + 𝑥 2 − 𝑥 3 )| + (𝑥 3 − 𝑥 2 − 𝑥 )| =
0 1 0 1

= 1 + 3 = 4.
Observația 3. Folosind programul Cabri elevii verifică vizual graficele celor două funcții și
suprafața determinată de acestea.

Fig. 5.
Exemplul 4. Aria subgraficului funcției 𝑓: [−2, 1] → ℝ, 𝑓 (𝑥 ) = 𝑥 2 + 2𝑥 + 3, continuă și
1
1 𝑥3
pozitivă pe intervalul [−2, 1] este: 𝐴(𝑆𝑓 ) = ∫−2(𝑥 2 + 2 ∙ 𝑥 + 3)𝑑𝑥 = ( 3 + 𝑥 2 + 3𝑥)| =
−2

9.

În matlab:
>> syms x
>> f(x)=x^2+2*x+3
f(x) =
x^2 + 2*x + 3
>> A=int(f,x,[-2 1])
A=
9
Interpretare geometrică:
Pe măsură ce 𝑛 crește, sumele Darboux tind spre aceeași valoare care reprezintă valoarea
exactă a integralei, adică aria hașurată de sub grafic și care este egală cu 9 ⁡𝑢. 𝑚.2 .

Fig. 6. Fig. 7.
Observații 4.
(i) Graficul poate fi accesat la adresa: https://www.geogebra.org/graphing/zqjuqkpf.
(ii) Pe măsură ce dreptunghiurile se multiplică, diferența dintre aria acoperită de
dreptunghiuri și zona de sub curbă va deveni mai mică. La limită, aria acoperită
de dreptunghiuri va fi egală exact cu suprafața de sub curbă, adică cu integrala
calculată mai sus.
I. Să se calculeze aria segmentului de parabolă.
Soluție
Se consideră funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = 𝑥 2 și dreapta 𝑑 de ecuație 𝑦 = 1. Mulțimea
punctelor din plan delimitată de graficul 𝐺𝑓 al funcției 𝑓 și dreapta 𝑑 de ecuație 𝑦 = 1
determină un segment de parabolă. Dreapta 𝑑⁡intersectează graficul 𝐺𝑓 al funcției 𝑓⁡în două
puncte simetrice față de axa 𝑂𝑦: 𝐴(1,1) și 𝐵(−1,1).
Pentru a calcula aria acestui segment de parabolă, calculată la începutul capitolului
“ Integrala definită” și prin metoda lui Arhimede, se poate proceda și astfel:
1 1
2)
𝑥3 4
𝑎𝑟𝑖𝑎(𝑆𝑓,𝑔 ) = ∫ (1 − 𝑥 𝑑𝑥 = (𝑥 − )| = = 1, (3).
−1 3 −1 3

S-a obținut același răspuns folosit prin abordarea lui Arhimede.

Fig. 8.

Calculul ariei segmentului de parabolă în matlab

>> syms x
>> f=1-x^2;
>> int(f,-1,1)
ans =
4/3

II. Să se calculeze aria suprafeței cuprinsă între graficele funcțiilor 𝑓 (𝑥 ) = 𝑥 2 − 4𝑥 +

5 și 𝑔(𝑥 ) = 𝑥 + 1, definite pe ℝ.

Soluție
 Reprezentarea grafică a funcției 𝑓 (𝑥) este o parabolă cu punctul de minim 𝑉 (2,1).
Punctele de intersecție dintre cele două curbe se află prin rezolvarea sistemului de ecuații:
𝑦 = 𝑥 2 − 4𝑥 + 5⁡
{ .⁡Se obțin punctele de intersecție A(1,2) și B(4,5).
𝑦 =𝑥+1
Se observă că: ℎ(𝑥 ) = 𝑔(𝑥 ) − 𝑓 (𝑥 ) = −𝑥 2 + 5𝑥 − 4 ≥ 0,⁡oricare ar fi 𝑥 ∈ [1,4].
Funcțiile 𝑓(𝑥 ) și 𝑔(𝑥 ) sunt continue pe intervalul [1,4] și prin urmare:
4 4 𝑥3 𝑥2
𝐴(𝑆𝑓,𝑔 ) = ∫1 [𝑥 + 1 − (𝑥 2 − 4𝑥 + 5)] 𝑑𝑥 = ∫1 (−𝑥 2 + 6𝑥 − 4) 𝑑𝑥 = (− +5∙ −
3 2
4
4𝑥)| =
1

9
= = 4,5.
2

În matlab

>> syms x
>> h(x)=-x^2+5*x-4
h(x) =
- x^2 + 5*x - 4
>> A=int(h,x,[1 4])
A=
9/2

Fig. 9.
Graficul poate fi accesat la adresa:
https://www.geogebra.org/graphing/sreqzpet

O altă platformă inteligentă pentru învățare este SolveMyMath care pe lângă lecțiile
gratuite conține multe aplicații pentru diverse calcule. Pentru calcularea integralelor nedefinite
se accesează: Integral Calculator iar pentru cele definite: Definite Integrals Calculator.
https://solvemymath.com/online_math_calculator/calculus/definite_integral/index.php

Exemple 5:

I. Să se calculeze: ∫(4𝑒 𝑥 + 𝑥 3 )𝑑𝑥.

 Fig. 10.

2
II. Să se calculeze: ∫−2 √4 − 𝑥 2 𝑑𝑥.
Soluție
𝜋 𝜋
Se consideră funcția: 𝑓: [−2,2] → ℝ, 𝑓 (𝑥 ) = √4 − 𝑥 2 și 𝜑: [− 2 , 2 ] → [−2,2],

𝑥 = 𝜑(𝑡) = 2𝑠𝑖𝑛𝑡.
𝜋 𝜋 𝑥
Funcția 𝜑 este bijectivă și 𝜑−1 : [−2,2] → [− 2 , 2 ], 𝜑−1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 2. Funcțiile 𝜑 și 𝜑−1 sunt
𝜋 𝜋
derivabile cu derivatele continue și 𝜑′ (𝑡) = 2𝑐𝑜𝑠𝑡 ≠ 0, ∀⁡𝑡 ∈ [ 2 , 2 ]. Noile limite de integrare
𝜋 𝜋
sunt 𝜑−1 (−2) = − 2 și 𝜑 −1 (2) = 2. Atunci:
𝜋 𝜋 𝜋
2
2 2 2 1 + 𝑐𝑜𝑠2𝑡
∫ √4−𝑥 2 𝑑𝑥 = ∫ √4 − 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛2 𝑡 ∙ 2𝑐𝑜𝑠𝑡𝑑𝑡 = 4 ∫ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑡𝑑𝑡 = 4 ∫ 𝑑𝑡 =
−2 −
𝜋
−
𝜋
−
𝜋 2
2 2 2
𝜋
4 1 2
= 2 (𝑡 + 2 𝑠𝑖𝑛2𝑡)| 𝜋 = 2𝜋 ≅ 6,28.
−
2

Fig. 11.

Observația 5. Pentru integralele definite se oferă valoarea, iar dacă este număr irațional,
aceasta este aproximată.

Un alt software gratuit, online, util pentru multe calcule, printre care și calculul
integralelor, este Wolfram Mathematica https://www.wolframalpha.com/. Aceasta este o
platformă în continuă extindere admirată pe scară largă atât pentru priceperea sa tehnică, cât și
pentru ușurința elegantă de utilizare, conține multe tutoriale cu exemple. Timp de trei decenii,
Mathematica a definit stadiul tehnicii în calculul tehnic și a oferit mediul principal de calcul
pentru milioane de inovatori, educatori, studenți și alții din întreaga lume.

Exemple 6:

Să se calculeze:

I. ∫ 𝑥 2 𝑑𝑥.

Fig. 12.

II. ∫ √𝑥 2 − 4𝑑𝑥.

Fig. 13.
𝜋
III. ∫0 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑑𝑥.
 Fig. 14.

2
IV. ∫−2 √4 − 𝑥 2 𝑑𝑥.

Fig. 15.
Observația 6. Softul oferă și multe alte informații despre integrala calculată: reprezentarea
geometrică a funcției de sub integrală dar și a integralei nedefinite, teorema folosită, derivata
funcției etc .
Comentariu metodic 7. Este indicat să folosim un soft matematic mai mult pentru verificare,
după ce integralele au fost rezolvate înainte la tablă sau pe caiet, deoarece elevii trebuie să-și
însușească metodele de calcul, rigurozitatea, să participle activ la ore, numai așa se poate
realiza transferul informațiilor asimilate, iar învățarea devine eficientă și de durată. Când sunt
introduce conceptele de integrale, se atrage atenția asupra faptului că integrala definită (a unei
funcții integrabile pe un interval compact) este un număr real, în timp ce integrala nedefinită
(a unei funcții cu primitive pe un interval oarecare) este o mulțime de funcții (mulțimea
𝑏
primitivelor acestei funcții). Prin urmare, notațiile asemănătoare ∫𝑎 𝑓 (𝑥 )𝑑𝑥 și ∫ 𝑓(𝑥 )𝑑𝑥 au
semnificații diferite. În cadrul acestei lucrări, la capitolele: primitive și funcții integrabile, este
ușor să se ofere exemple de funcții care au primitive (primitivabile) deoarece este suficient să
se privească tabloul primitivelor imediate, în timp ce pentru funcții integrabile nu este chiar așa
ușor, pe baza unui criteriu de integrabilitate se pot găsi clase de funcții integrabile (de exemplu:
funcțiile continue, funcțiile monotone).

Softul Wolfram Alpha calculează și integrale mai complicate.

Exemplul 7:
𝑡
𝑥 = (𝑒 𝑐𝑜𝑠𝑡 − 2𝑐𝑜𝑠4𝑡 + 𝑠𝑖𝑛5 12) ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑡
Să se calculeze lungimea curbei butterfly: { 𝑡
,𝑡 ∈
𝑦 = (𝑒 𝑐𝑜𝑠𝑡 − 2𝑐𝑜𝑠4𝑡 + 𝑠𝑖𝑛5 12) ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑡

[0,2𝜋].
Soluție

Fig. 16.
Programul AeL (Advanced eLearning) este un sistem software integrat, proiectat pentru
asistarea profesorilor, elevilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de învăţământ. AeL oferă
suport pentru predare şi învăţare atât în clasă, cât şi la distanţă, pentru testare, evaluare şi notare,
pentru crearea, organizarea şi administrarea conţinutului educaţional multimedia, pentru
monitorizarea procesului de învăţământ şi concepţie curiculară. Platforma de eLearning AeL
funcţionează pe 1.510 reţele de computere distribuite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în
toate liceele din România în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat (SEI), parte
a iniţiativei Europei. În cadrul acestei secţiuni prezentăm o lecţie AeL, desfăşurată în
laboratorul de informatică cu o clasă de liceu.
Ca metodă activ - participativă în acest context avem instruirea programată.
Instruirea programată este o metodă multifuncţională, cuprinzând o înlănţuire de algoritmi, dar
şi de probleme de rezolvat, prezentate preponderent în formă verbală, dar şi cu includerea unor
aspecte intuitive.
Mijloacele ulilizate pot fi: fişele programate, manualele programate, maşinile de
învăţat, cele mai riguroase fiind calculatoarele, care pe lângă afişarea programelor pe ecran,
realizează şi conducerea învăţării. În acest sens, programele didactice AeL oferă nenumărate
aplicaţii cu funcţii.
Programul AeL poate fi utilizat atât la lecţiile de comunicare de noi cunoştinţe, cât şi la
cele de fixare şi consolidare, de recapitulare şi sistematizare sau de verificare şi evaluare.
Iată un exemplu de lecție AeL, desfășurată în laboratorul de informatică cu o clasă de liceu.
Această lecție se găsește pe Eduonline la adresa:
https://eduonline.roedu.net/?p=3&c=13&pid=598&cl=12.
Lecția se numește: Aplicații ale integralei definite.
În cadrul acestei lecții, se prezintă o serie de aplicații ale integralei definite în afara
analizei matematice (în algebră și în geometrie).
Elevii sunt conduşi de către profesorul de matematică în laboratorul de matematică.
Fiecare elev se aşază în faţa unui calculator și îl deschide în prezenţa profesorului. Sub
îndrumarea profesorului intră pe platforma AeL. Aici, urmăresc momentele lecției.
Pachetul conține următoarele momente:
✓ arii;
✓ volume;
✓ lungimea graficului unei funcții continue cu derivata continuă;
✓ sume integrale;
✓ centrul de greutate;
 ✓ aria suprafețelor de rotație;
✓ teste.
În prima parte a lecției, elevii accesează materialul corespunzător ariilor.
Acesta arată astfel:

Fig. 17.

Este prezentată o aplicație de calcul a ariei suprafeței dintre două grafice. Rezolvarea
este realizată pe baza unui desen prin două metode: una geometrică și una folosind integrala
definită. Este foarte important ca elevul să-și noteze în caiet ceea ce învață cu ajutorul
calculatorului.
De asemenea, sunt prezentați doi itemi de completare prin care se sugerează elevilor să
identifice funcția care generează corpul de rotație din figură.

Fig. 18.
 Pentru ca lecţia să-şi atingă obiectivele, ea trebuie să fie interactivă, astfel încât elevul
să primească prompt feedback asupra activităţii sale. Profesorului îi revine sarcina de a găsi
formulări clare şi concise, prin care să explice elevilor modul în care trebuie să lucreze.
Din imaginea de mai sus, observăm că sunt evidențiate în mod diferit răspunsurile

corecte și cele incorecte, după rezolvare, prin apăsarea butonului . Elevul poate să verifice
corectitudinea răspunsurilor. Calculatorul nu poate suplini profesorul, care poate aduce
lămuriri suplimentare cu privire la rezolvarea problemei.
În continuare sunt prezentate exemple legate de: lungimea graficului unei funcții,
calcularea limitelor unor sume folosind integrala definită, centru de greutate și aria suprafețelor
de rotație.

Fig. 19.

Fig. 20.
 Fig. 21.

Fig. 22.

Este utilă realizarea (prin dialog frontal cu elevii) a legăturii dintre noţiunile teoretice
studiate şi exerciţiu, precum şi identificarea etapelor rezolvării. De asemenea, este utilă
rezolvarea de exerciţii de acelaşi tip în mod tradiţional, astfel încât elevii să conştientizeze
asemănările şi deosebirile dintre cele două abordări. În cazul de față, elevul va găsi ușor
răspunsul prin utilizarea săgeților.
 În concluzie, valorificarea în educație a acestor tipuri de lecții depinde de gradul în care
profesorul este pregătit să le integreze în procesul educativ, precum și de resursele tehnologice
disponibile.
Această lecție se potrivește foarte bine în cadrul unei recapitulări sau evaluări deoarece
la final sunt prezentate trei teste:

Fig. 23.

Fig. 24.
 Fig. 25.

Comentariu metodic 8. Situția învățământului în perioada pandemiei a întâmpinat numeroase

dificultăți. Personal am fost nevoită la o adaptare rapidă și eficientă, în scurt timp. După
numeroase tutoriale urmărite am reușit să țin orele într-un mod cât mai atractiv.
Pentru elevii de liceu am folosit pe lângă manuale, culegeri și fișe de lucru
următoarele resurse educaționale și instrumente digitale: tabletă grafică, tabla interactivă
OpenBoard (https://openboard.ch/download.en.html), platformele: adservio, Kahoot, Quizizz,
GoogleClassroom, MathPDR (https://sites.google.com/view/poenaru/mathpdr), Pro Didactica
(http://pro-didactica.ro/), Mozaweb (https://www.mozaweb.com/ro/) etc. Orele susținute
online au întâmpinat numeroase avantaje și dezavantaje, o parte dintre acestea fiind
prezentate mai jos.
Avantaje:
• flexibilitatea timpului;
• ușurință de acces fără deplasare;
• o gamă largă de studii;
• sunt independente de locație;
• distribuirea rapidă a materialelor didactice;
• folosirea conținuturilor interactive, existența feedback-ului;
• sunt de obicei mai ieftine.
Dezavantaje:
• lipsa comunicării reale/fizice;
• dificultăți în utilizarea tehnologiei;
 • situații limită (fără acces la internet etc.);
• poate fi impersonal (interacțiune socială limitată);
• necesită auto – motivare și auto – disciplină;
• eroare la nivel tehnic;
• cerințe tehnologice avansate;
• dificultatea de a practica;
• dificultăți în evaluare;
• stigma socială.
Chiar dacă internetul este foarte util în învățare, pentru elevii mici tehnologia este
atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o motivație puternică pentru a o utiliza în mod
eficient, învățământul românesc nu este foarte pregătit pentru activitate online la distanță,
deoarece în România există un decalaj considerabil dacă ne raportăm la mediul privat versus
învățământul de stat, în sensul în care mediul privat investește mai mult în astfel de strategii.