i Ww Universitatea Stefan cel Mare USD Suceava Facultatea de Istorie si Geografie Departamentul invatamant la Distanta si Educatie Continua Specializarile: Geografie Geografia Turismului Conf. univ. dr. Daniela POPESCU GEOLOGIE GENERALA SUCEAVA —2012—OBIECTIVE Geologia general este o disciplina important pentru pregaticea profesionala a studentilor geografi, disciplina care faciliteaza infelegerea fenomenelor $i proceselor fizico — chimice care sunt raspunzitoare de structura planetei noastre, de actualul peisaj al globului terostru, de modul de formare a imporiantelor ziicfiminte de substanfe minerale utile £20a de care viata modernd nu ar fi posibila. Materialul de studiu propus studenfilor din anul I de la specializatile Geografie si Geografia turismului wmareste permanent stabilirea unor conexiuni cu o serie de alte discipline ce se studiaza in acelasi an de studiu sau in urmatorii ani conform planurilor de invajimant. Aceste discipline sunt: geografie fizicd general’, geomorfologie, geologia Romaniei, metcorologic i climatologie, geografia turismului, geografia resurselor naturale, geogratia solurilor, geografia continentelor, geografia turismmului Parcurgerca materialului de studiu urmareste: ¥- formarea unui limbaj geologic de specialitate; Y familiarizarea studentilor cu o serie de noj cunostinte de geologie; Y insusirea unor nogiuni elementare privind: © varsta, compozitia si structura Universul © structura interna si proprietatile fizice ale Paméntuluis © diviziunile morfotectonice ale crustei terestre; i globale; © fenomene si procese tipice domen lor endogen si exogen. Evaluaren activitigii Forma de evaluare final a activitayii studentului la disciplina Geologie general este examenul, Nota finala este constituita din: 1. © nota care reprezinta rezultatul evaluztrii pe parcursul semestrului (40% din noti finala); materialul de studiu pentru aceasti evaluare este separat de suportul de curs gi se numeste Geologie generalai— activitiyi asistate; 2. © nota care reprezinta rezultatul evaluarii Ja examenul final (60% din nota finala); materialul de studiu pentru aceasta evaluare este suportul de curs sau orice alte resurse bibliografice propuse Ia finalul acestuia, La oricare dintre cele doua evaluari, nota minima de promovare este 5,CUPRINS Capitolul 1 Universul 1.1, Varsta Universului 1.1.1, Migcarea galaxiilor 1.1.2. Virsta celor mai vechi stele 1.1.3. Tehnici radiocronologice 1.2. Compozifia chimica a Universului 3. Structura Universului 1.3.1. Galaxii 1.3.1.1, Galaxii normale 13.1.2. Galaxii active 13.2. Calea Lactee 1.4, Sistemul Solar 1.4.1. Planete terestre 1.4.2, Planete jupiteriene 1.4.3, Asteroi 144, Comet 1.4.5. Meteoriti 1.4.6. Formarea Sistemului solar 1.4.6.1, Modele diferite 14.6.2. Originea materiei in Sistemul solar Test de evaluare Capitolul 2 Pamantul ~ constitujie interna si proprietati fizice 2.1. Structure ern a Pamantului 2.1.1. Crusta terestra 2.1.1.1, Crusta continentala 2.1.1.2. Crusta oceanica 2.1.1.3, Crusta intermediara 2.1.2. Mantaua 2.1.2.1, Mantaua superioara 2.1.2.2. Zona de tanzitie 2.1.2.3, Mantaua inferioara 2.1.3. Nucleul 2.1.3.1. Nucleul exten 2.1.3.2. Zona de tranzigie 2.1.3.3, Nucleul intern 2.2, Proprietay fizice ale Pamantului 2.2.1. Variagia densitagii 2.2.2. Presiunea 2.2.2.1. Presiunea litostatica 2.2.2.2. Presiunea orientata 2.2.3. Gravitatia globului terestru 2.2.3.1. Anomalii 2.23.2. lzostazia 2.2.4. Energia calorica 2.2.4.1. Caldura externa: 2.2.4.2, Caldura interna (telurica) 2.2.4.3. Gradientul geotermic si curentii de conveetic 2.2.5. Radioactivitatea terestra 2.2.6. Magnetismul si paleomagnetismul terestew 2.2.6.1. Magnetismul terestru2.2.6.1. Magnetismul terestru 2.2.6.2. Paleomagnetismul 2.2.6.3. Variatii temporale ale cmpului magnetic terestru 2.2.7, Electricitatca Pamantului Test de evaluare Capitolul 3 Diviziunile morfotectonice ale crustei terestre 3.1. Tipuri crustale continentale 3.1.1. Suturi 3.1.2. Platforme 3.1.3. Catene orogenice paleozoice 3.1.4, Catene orogenice alpine 3.1.4.1. Catene de subduetie 3.1.4.2. Catene de obductie 3.1.43. Catene de coliziune 3.1.5. Rifluri continentale 3.2. Tipuri crustale de tranzitie 3.2.1. Arouri insulare 3.2.2, Bazine marine interne uri crustale oceanice 3.3.1. Insule vuleanice 3.3.2. Fose 3.3.3. Bazine oceanice 3.3.4, Dorsale oceanice 3.3.5. Bazine marine marginale Test de evaluare Capitotul 4 Tectonied global 4.1. Deriva continentelor 4.1.1. Argumente topogatice 4.1.2. Argumente geologice 4.1.3. Argumente paleontologice 4.1.4, Argumente climatice 4.2. Expansiunea fundurilor oceanice 4.3, Tectonica plicilor 43.1, Tiputi de placi 4.3.2, Marginile plicilor litosferice 43.2.1. Limite divergente 4.3.2.2. Limite convergente 4.3.2.3. Falii tranformante 43.3, Migcarea placilor 4.3.3.1. Migcarea marilor plici 4.3.3.2. Cauzele misearii placilor 3.3. Ti Test de evaluare Capitolul § Domeniul endogen 5.1. Definirea domeniilor endogene 5.2. Domeniul magmatic 5.2.1, Fenomene plutonice 5.2.1.1. Zone de generare a magmelor 5.2.1.2. Principalele caractere ale magmelor 5.2.1.3, Consolidares magmatic’ 5.2.1.4. Procese de diferentiere magmatica 5.2.1.5. Manifest magmatic’ 5.2.1.6. Forme de zicdminte ale rocilor magmatice 33 36 36 39 39 40 40 4 43 43 44 45 45 47 50 50 SI 51 51 33 54 55 58 58 539 59) 60 60 61 62 63 64 65 65 66 67 2 nD 2 B B 75 15 15 16 16 1 B 1” 19 81‘Test de evaluare 5.2.2. Fenomene vulcanice 5.2.2.1, Elementele unui aparat vuleanic 5.2.2.2. Tipuri de manitfestii vuleanice 5.2.2.3. Manifestari vuleanice submarine 5.2.2.4. Distributia geologicd a vulcanilor Test de evaluare 5.3. Domeniul metamorfic 5.3.1, Pactorii de control ai metamorfismului 5.3.1.1. Temperatura 5.3.1.2. Presiunea 5.3.1.3. Fluidele 5.3.2. Procese fizico ~ chimice implicate in metamorfism, 5.3.2.1, Procese fizice 5.3.2.2. Procese chimice $3.3. Tipuri de metamorfism 5.3.3.1. Metamorfism regional 5.3.3.2. Melamorfism cataclastic 5.33.3. Metamorfismul fundurilor oceanice 5.3.3.4. Metamorfism metasomatic 5.3.3.5. Metamorfism anatectic 5.3.3.6. Metamorfism termic Test de evaluare Capitolul 6 Domeniul sedimentar 6.1. Formatea rocilor sedimentare 6.1.1, Dezagregarea rocilor 6.1.1.1. Efectele migcdtii apei si acrului 6.1.1.2. Efectele variatiilor termice ale atmosferei 6.1.1.3, Efectele eristalizarii solutiilor 6.1.1.4. Actiunea gravitat 6.1.1.5, Efectele activitatii organismelor 6.1.2, Alterarea chimicd 6.1.2.1. Natura materialului 6.1.2.2. Procese chimice de alterare 6.1.2.3, Rolul climei in alterarea chimic& 6.1.3, Produsele alteratii fizice si chimice 6.1.3.1, Scoarta de alterare 6.1.3.2. Solurile 6.1.4. Dinamica materialului sedimentar 6.1.4.1. Transportul in mediul marin 6.1.4.2. Transportul eolian 6.1.4.3. Transportul prin intermediul ghefarilor 6.1.4.4. Transportul gravitational 6.1.5, Sedimentarea 6.1.5.1, Sedimentarea in domenii marine 6.15.2. Sedimentarea in medii de tranzitie 6.1.5.3. Sedimentarea in domeniul continental 6.2. Diageneza sedimentelor Test de evaluare Bibliografic selectiva 83 83 83 85 86 87 87 88. 88, 88 89 89 89 90 90 OL o1 ol 91 92 92 92 92 93 93 94 94 94 95 95 95 95 95 96 98 98 98 98 99 99 100 101 102 102 103 104 105 105 106 107Universul {in diverse domenii stiintifice se intalneste termenul “Univers”, dar in fiecare din ele cu un sens diferit, Prima si cea mai simpli definitie pe care o dau astronomii ar fi: “Universul reprezint& tot ceea ce noi putem observa”. Acesta ar fi Universul observabil, continand toate corputile cosmice de la cele mai apropiate Ia cele mai indepirtate, care pot fi detectate direct prin receptionarea radiatiilor emise. intr-o alta definitic, Universul cuprinde tot ceea ce este observabil, plus tot ceea ce ar mai putea exista, dar nu este vizibil. Acesta este Universul intreg, care constituie preponderent obiectul tunor studi matematice $i filozofice, prin extrapolarea datelor obtinute din cercetarea Universului observabil. Universul intreg reprezinti de fapt obiectul unor modele abstracte. Cea de-a treia definitic ar cuprinde partea Universului intreg care este descrisi de legile cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul fizic ce include zone care nu pot fi observate direct, dar a cdiror prezenti se poate deduce prin efeciele lor asupra unor entititi observabile. Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei, ramurii a astronomiei care studiaza structura, evolutia si legile generale care guverneazi cosmostl La scar universala, imensitatea spatiului face ineficiente unititile de masura utilizate in mod obisnuit, fapt care a condus la necesitatea introducerii unor unititi specifice, mult mai mari, Acestea sunt ~ unitatea astronomicd (U.A.), unitate de masuri a distantei ceresti, egal cu distanta medie Pamént - Soare, avand valoare de 149,6¢10° km; - parsecul (pe) la un punct (stea) din spatiu, a cérui paralaxa este egal cu o secunda de are. Paralaxa este unghiul sub care se vede, dintr-un punet (stea) din spatiu, raza orbitei terestre (1 U.A.), atunci cénd linia Soare - punct (stea) este perpendiculara pe raza Pima — Soare; 1 po = 206266,8 U.A. = 3,86¢10'° km; ~ anul-lumind (4.1) reprezinta distanta strabatutd de lumin’, in vid (cu viteza de 299792,458 km/s), in timpul unui an tropic (365, 242199 zile); Lal,=9,451610"? km, 1.4, Varsta Universului Estimarea varstei Universului poate fi obtinuta prin metode diferite: LLL. Migearea galaxiilor Jn anul 1920, astronomul american Edwin Hubble a constatat & lumina provenit’ de la galaxiile po care le observa manifesta o sistematicd deplasare spre rogu. Masurénd mirimea deplasirii a putut determina cat de repede se departeaz sursele de luming, iar prin compararea luminozititii aparente a stelelor de acelasi fel, a dedus distanfele relative fati de noi. Cea ce descoperise el cra ci sursa de lumina se indepirteaz de noi cu atét mai repede cu cét se afla Ia 0 distanfai mai mare. Descoperirea lui a cApatat statut de lege (Legea lui Hubble), care era de fapt 0 certitudine a expansiunii Universului (Fig. 1), Fig. 1 Relatia dintre viteza de indepartare (recesiune) a galaxiilor si distanta dintre ele (legea lui Hubble), Caleulol vitezei se bazeaza pe decalajul spectral spre ros. (efectul Dopples), iar cel al distanjei, pe intensitatea Juminozitaji aparente (Pomerol et al., 2002)