mie 1 comunicari se realizazd in prezenta a sase factor: emit t or i nunicareaInelasi ca proces are la baza patru componente finda eye cod: anal, context. ru, Pentru reusita unet bune comunicari, la aceste elemente de bard tebe en eeoTUh canal, informatia gi ecifcaes, mesh barrel (oomot perturba, i Navel: feedbackul,codifis- jyatorol sau emitentul - 0 persoand, un grup sau oinsituie care formulsced un mess; iver in mesaj siil transmite printr-un a esajul (continutul actului de comunicare) reprezinté multimea informat rivescinformatile sia judeciilor de valoae gi trdrilor personale inet contextul comunicarii, iilor obiective, a “respect “jntelesuti 1 cdi Anite ormele uniri i aranjari semnelor. ificarea reprezinta procesul de convertire a ideii intr-o forma simbolica ce i s t se poat i gna prin cuvinte rostte, imagini sau gesturi ce pot fi infelese att de emitator cit de vecrptay oe Poe Picoult reprints peratunes Corespunzitore codiri la nivel eceptorul care tebule #8 descifre ‘mesajului primit. Conditia unei decodari corecte este ca receptorul si i " = see i it Condi ptorul s& posede codul adecvat, adicdacel sisters Canalul de comunicare (traseul) este acea componenta a procesului de comunicare care reprezints i pcan prezinta calea de difu- $$ et) Fo) Cm) (om) wert a Nast 4 > de regula > nu sunt impuse > telefoane, » scrisori, z - q it cane | dene | cance Jeeta | + ox pealte baze computere, | memo-uri, intalniri, organizationale (preferinje, | video, pagere, | formulare, cir, Prezentiri, } interese) radio Teviste,ziare =) —_cursuri, Jecturi Rispunsul este maniera in care se reactioneaza la mesaj atitudinea receptorului fapd de acesta, ne ico reacie dn diverse motive, poate si aibioreatie de respingere sau poate aves mai multe dovuenn ee Reac{iainversa (feedbackul) este partea rispunsului dat de receptor emiitorului prin diverse mijloace, direct sau indirect. Fedbackul poate fi pozitiv (mulfumiri, aprecieri felictiri de cite ori este cazul pentru c& nu cost dar pone aduce beneficii mari) si negativ(trebuie argumentat si insojit de sugestii concrete). Feedbackul aduce emifateruled informatii despre mesaj in felul acesta el poate verifica dac mesajul a fost primit gi infeles corect. Perturbatiile (2gomotul de fond) reprezinta bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificarea incorec- ta prin care este primit un mesaj diferit fata de cel transmis, Receptorul(destinatarul) ~cel ce primegte mesajul este auditorul format din persoanele ce receptioneaai mesaju, rmanageri sau executan h Contextul reprezinta cadrul (oral, scris, vizual etc.) in care se produce comunicarea, Orice comunicare are loc in- trun anume mediu, Fiecare context impune anumite norme de comportament si de comunicare. Mijlocul de transmitere este suportul mesajului, prin care urmeaza sa fie difuzat. In general, canalele de comuni- care prin care mesajl trece de la emifator la receptor sunt considerate vehiculele comuniciri. Exemple de mijloace de transmitere:telefonul, telexul, telefaxul, posta electronicd, documente scrise, scrisori, discutiidirecte, posta voice, tabele de aiga electronic, televiziunea cu circuit inchis, panourile cu afigj electronic, radiourile interne, instaatile pentru teleconferinge etc1. Schema dlasicé de comunicare cee — el” Emitator 2. Schema lui Shannon (1952) rom f+ ose te = Receptor 3. Schema comunicirii atunci cand apar gi perturbafiile Sursa- emitator Scopul comunicérii umane este acela de a- face pe interlocutor s simti, sa gindeasci sau sa se comporte intr-un fel anume, 4, provocarea unei reactii, o schimbare de comportament sau atitudine 3. acceptarea mesajului 2, receptarea corecta a mesajului 1, receptarea corecti a mesajului—_ Capitola ¢ procesutcomunicann 9 ive Inseamna ca ‘juncicind nu am ating aceste Comunicarea organizeazi ey obiecti i presume Fanci elim E die, Procesul de comunicare nu a fost realzat. eea ce duce la existenfa unor difertetipuri de mesaj, care a Obiectivele comuni: a | .oviectivele organizational, at Pe __ | Obiectiveleindividuale > trebuie 83 fie formulate cat as conic acta ailing se tnplice fear individ proprie ovis, pia: : re profesional, poziie social, : situate material, reeunoagere a valor Functile comunicérii, dy Pa lingvistul Roman Jal ace fo mel apa a ae ee cence comer) Functia referential — MESAJ Series cop Functia metalingvistics ‘mai clar gi precis, EMITATOR Seay esate Dae CANAL Funct fatica Elementele procesului | Functia | Descrierea functiei [aecomuneae | + const in evidentierea starilor afective sau a reactillorsufletest ale emiitoruluila Functia _contactul cu o anumita realitate; EMITATOR —emotivi + se manifests mai ales prin interjecti emotionale (,vail’ "uf, .of”, yah" jura!”, (expresiva) _,valeu!,,aoleu!” et.) mijlozce silistice sau propozti exclamative; + Se recunoaste dupa intrebuinjarea persoanei intai (eu, noi), a interjectilor. Functia —__« contextul (situaia) in care ae loc transmiterea mesajuluis referenfialé + se recunoaste dupa intrebuinjarea persoanei a treia gi a prenumel (denotativi, exemplu: un speaker anunf& prin porta voce cin interval orar 18- informativa) | cere de 20% la carne si produsele din carne’) | Funcfit | « desemneazi plicerea aproap fizci provocaté de articularea sunetelor mesijulu, | MESAJ ioc de constructia mesajului, prin arta locutorului (incantarea produsi de constructia sau literara) messinFunct fati (de contact) | Functia co- | suasiva sau retorica) NUT! nativa. (per- — mee éetip scriptural Descrierea functiei ae — sal fizic $i psihic &¥ recePto nt al conte teor goal sau Bolte de sens nel, dat, “+ stableste, mengine sau intrerupe + se recunoaste dupa intrebuinjarea a repetitillor; ‘exemple: walo,injelegi, mi auzi, salute formule de polite. + prin ea se verifica daca d i: gesture, miei slecpul ul etinatarul wlizeazhacelas lee aceeasi »gramatick, septorul nu-i cunoaste; orp ik receptor ses + permite definirea sensului terme + utilizarea expicafillor, a gesturilor care trebuie decodificat mesa) + explicaiile pot privi argourile, (incor | decodificarea unui alt cod 5.2. Nu se sPune jmarfi"inseamnd ,obiect de contraband, _|emoticomal © inseamni zimbet. | «are scopul de a atrage direc atentia yudinea unel for ti ssi el face”, Ci wi Sunt, ei fac" ‘bun, de calitate superioars ectit foarte scar cae tre 8S aig (nteresat) de mesajs vocativului, impera- area persoanei a doua (tu, voi), @ ea ecunoaste dupi utilizar Fo" Cumparaflegume sfucte in intervalul oraz _tivulu gia interogatillor: exempl Maat se 18-20 4 beneficial de o reducere de 259% “Aplicat a comunicareascrsd funeyile aati astfel: redactor; tors [estes ) | hartia de imprimanti, afigl,zidul ofoaie dactilograf | ‘manta conectaté la calculators = [rgodul cel al limbii scrise; eee -contextul | | obligatoriu textual pentru cd emitorul scrie pentru receptor absenfi in mo- Ez mentulredactiril, eS f ‘Maria a primit un e-mail prin care hipermarketul Cora Sun Plaza o informeazi ci, EXEMPLU in perioada 15-31 decembrie 2015, beneficiaza de o reducere de 20% prin tichet Cora, lacozonaci si panettone sau la branzeturi internationale, vid $i rac. Maria a refinut ci acd merge la cumpirituri la acest hipermarket, poate si-i spund casierului la care dintre produse rea reducerea, dentiicatielementele comunica Elementele comunicarii Identificare ] Emititor hipermarketul Cora Sun Plaza Mesaj reducere de 20% prin tichet Cora la cozonaci si panettone sau la branzeturi ! mea _ internationale, vid si vrac Canalul decomunicare | e-mail Receptor Maria i F an Context campanie de reduceri atesCapitolul 1 @ PROCESUL COMUNICARII i in functie de numarul parti —— ee] eee Nivelurile de 2. Comunicarea - emifitorul si receptorul sunt comunicare $i interpersonala : una si aceeasi persoana, caracteristicile = presupune strict doi partici- = comunicarea cu propriul fo- acestora panfi si are ca obiective: cunoas- rum intel este sursa de echili- esi ie ee cen ee engene a Convingerea interlocutor, recunoasterea valorii personale, satisfacerea nevoilor afective, de control si dominate etc. dificarea si decodificarea mesa jelor, deoarece ele nu trebuie si stribata un spafiu fizic, ci exclu. siv unul mental, adimensio- nal si subiectiy, . ural 5. Comunicarea Ei BEUD de masa = presupune o colectvitate res- = se referd la producerea si transi - maximum 11 persoane, fuzarea mesajelor scrise, vorbi- is acest nivel se asieureecnins FU Comunicarca pablicl te, vizuale sau audiovizuale de buri de idei si emofii, se imparta. - necesita prezenfa unui emi- ‘tre un sistem mediatic institu- gesc experienfegisecautasolutii stor nica mai multor re, fionalizatcitre un public-variat derezolvareaproblemelor,seiau | Centori, Discursul public sau $1 Numeros, sub diverse forme decizii si se aplaneazi conflicte, orninicared) publicdiCSh presa scrisi, carfi, transmis = este cel mai mult folostt in’ | nto prezentaresauexpune- _‘@dio,internet ete; ultimele decenit pentru ci ea Fe sustinuti deo persoand in caTacterstca principal aaces- constituie cadrul echipelor de reventa unui aurltoriu mai ‘el comunicari este slaba. pre- profesionisti angajafiintr-un | Foute cau mai putin numeros _Zenfia feedbackului, rolect comune (au mai mic de 3 persoane), \ \@) Termeni-cheie: comunicare, emitator, canal, informatie, receptor, feedback, \P codificare/decodificare, mesaj, bariere (zgomote, perturbafii), contextul comunicarii, functia emotiva (expresiva), functia referentiald (denotativa, informativa), funcfia poetica (estetica sau literard), functia fatica (de contact), functia metalingvistica, ‘functia conativa (persuasiva sau retoricd), comunicarea intrapersonala, comunicarea interpersonala, comunicarea de grup, comunicarea publicd, comunicarea de masa, ae AB18 ETICA $1 COMUNICARE PROFESIONALA Re ey far si cum SP Conteaza ce spui, d wrin folosirea cuvantul, Un mesaj trasmis prin cus i comunicare eh ayaa vem Coonna 7a =e wvinte reprezinti 0 T deosebeste pe o™ de cel A al a omului, Pé mite schimbul g icarii verbale este esenjial deoarece pune in valoa Cuvintl, propia frazarepresints clement pins rol important in comunicarea verbala, Fara un vocabular dezvol grew. Abilitatea de a vorbi se caracterizeazi prin: exprimare clard$ directa, logics si lipsita de exageriri. tn folostea PrOPO” : O exprimare corecta consti in respectarea regulilor gramaticale I" erry. presi bine ase, expr, Jor gia fraelorseurte, icares smmit mesa} + este un mijloc bidirect mc fost primit mess de city Comunicarea + permite emifitorului si verifice r™ verbala prezinta receptors _ urmatoarele « permite modificarea mesajult i caracteristici ‘acliteaza comunicirile delicate: Saw + permite folosirea mai multor mo ternarea acestora. fanctie de reactile receptors juri dea exprima un mesa) si chiar o » Apress ice pins Orice recep. individ ‘dello unui a tor trebuie trebuie sa fie Stabilires Secor Manifestare es ae z si " ineresulut toeduce pregitit at MMM rapidaa PIM nu trebule pentru pentru olul JM unorteme HMM eta inain- fm 18 de tea ascul Geemititon im deiner: MM ea temint- fm Tooter BPN catsipentra fi comun. PIM i timpului rolul de afectt enun receptor. ail. Cuvintele pot fi rostite sau srise ~ corespunzitor ex incite - comunicarea orala (convorbirietlefonce,prezentrile formale sau disci informal, intlniti, reclame radio, TV ete.) ~ comunicarea scrisi (e-malul si comunicarea prin internet, comunicatele de pres reclama ' uri, rapoartele gi notele interne, minutele, memorile et.) Comunicarea orala se poate face: ~ fafa in fa cu interlocutorul; folosind: elefonul, messengerul,skype-ul, robotul telefonic, radioul, audioconferinta, TV. Comunicarea verbal est flositéin vais de 2i cu 2 in relaileinterumane din cadrul unet firme| — ___Gapitotat2.@ FoR MELE COMUNICARIT Atunci cdnd comunicdm verbal, jt trebuie. “ ‘acordam interes sporit urmatoarelor elemente: Cum procedeni (ntin2i mana catre persoana cu care doresti i faci cunostint, saluti = Canoatteres ‘im Procedexi? te prezint cu numele gi funclia sat pia pe care o al tn cadal fi, interlocutorilor ‘mel: ,Bund ziua, sunt Pavel fon, agent de vanziri la firma C&C. Pen- - Prezentarea {ru a evita situatia in care interlocutorul nu-si aminteste numele tiu, foloseste expresii de tipul .Bund ziua, sunt Pavel Ion, sunt bucuros ci vi reintalnesc” + Prezinti = Prezentarea Paraboratorilor, ~ colegii mai vechi noilor angajais oe eatilor, 70 persoand mai tindrd neta malin virstis agefilor, ~ celelalte persoane sefului sau celui cu o pozitie ierarhicA superioar3; a Tevitatilor + tn coleg unui client sau unui partener dintr-o alti organizatie; ~ Participantii la un eveniment derulat de organizatia din care faci - ____ afte, invitatului de onoare. Comunicarea nonverbali poate sprijin, contrazice sau substitui comunicarea verbala, avind si un rol regulator gi « Inalsimea gi intensitatea vocii éxprimé atitudinea dorita. + Vocea strident, jipitoare sau ascufita indicé mani, ameninfare, in timp ce una joasi aati emo- fricd, disperare, tensiune. / airea ae Volumul vocii oferi indicafi privind personalitatea, atitudinea, sentimentele vorbitorul «+ Dicfia si accentul vocii exprima gradul de educafie gi statutul social5.6, Aspectul fizic - prezen{a personala La iy Imbricdmintea, accesorile pe care le purtim (bijuteri, cravate, freza transmit o serie de mesaje. Haina face pe om” ochelai), machisjul,coafuy + Oamenit bine imbricayi dau impresia de succes, puere, educaie, bani. 7 +0 femeie imbricati decent conferi seriozitate,incredere si are posbilitji mai mari de promovare; Nu trebuie si fim cleganti in orice situate, trebuie si avem o fimutd adecvaté oricarei situa. Spatiul personal poate fi definit ca lind distant de a care exist disponibiltatea coy, tactului cu ceilali. zona intima intre 05 m si 1,2 m este pentru discutii cu caracter personal, fiind ins (personals) A cepa nate ez _ zona social Inte 12m i 2 m est fost ma ales a comunicarea interpersonal (oe (normala) de serviciu aflati pe aceeasi treapta ierarhic&, prieteni etc); «zona consultativi ==Zz> intre 2 m gi 3,5 m este folosita in situatii oficiale (superior, subordonat, con. sultant ~ client, angajt ~ persoana care solicité angajarea); zona publici —'> 35 m si mai mult, in care comunicarea este formala (cursur, gedine, i. cursuril poiticienilor etc). Culoarea afecteazé comunicarea sub urmitorul aspect: culorilecalde stimuleaz comuni in timp ce culoile rei inhibi comunicaress monotonia,precum si varietateaexcesvi de culoug inhibi siti distrag pe comunicatori + Evidentiazé atitudinea omului fata de viata gi fyi de cei din jur. + Fiecare culoare defineste personalitatea omului. Culoricalde: galben, rogu, rz, portocaliu, oranj ec. 7 Culori reci: verde, maro,albastru, mov, violet ete. Calori neutre: be, ivoriu, negru, gr, alb FISA DE DOCUMENTARE ~ Culorile gi semnificafa lor in comunicarea nonverbal e Culoarea __Semnificagia _ Rogu Om plin de sentimente. a aw ‘mi place si iubesc, si flu ubit, iam grija de alti a Portocaliu Sunt organizat si hotarat si-mi realize plan a Galben Doresc sé discutim. Verde Imi place schimbarea. Bleu Sunt inventiv. 7 Bleumarin Imi place si fu gef gsi dau ordine. % Negru Stiu foarte bine ce am de facut.