ORGANELE GENITALE FEMININE
(Organa genitalia feminina)
Organele genitale ale femeii indeplinese finctia de
reproducere, si sunt umatoarele:
Ovarele sunt cele dowd glande sexuale care produc
celulele sexuale feminine - ovocitele, Acestea' sunt con-
duse in mibele uterine, unde se petrece fertilizarea. Tubele
sunt dou’ conducte prin care oul este condus in uter, or
‘ganul principal al gestafiei. in uter se dezvolt& oul fecundat
pana la nastere, Dupa uter urmeaz vaginu, organul prin
care fitul este expulzat la nastere, dar care totodatt este
si organul copulafiei, La intrarea in vagin se giisesc 0
serie de formatiuni, care impreund formeaz’ vulva.
Ovarele, tubelé uterine, uterul si vaginul constituie
organele genitale interne (Organa genitalia feminina
interna). Formatiunile vulvei se numese si organele
gentiale externe (Organa genitalia feminina externa).
8 am
Fig. 294, Schema aparatuli urogenital fominin,
2. Corp uterus - 2. Caines wank. - 320s wei, 4 Pere
toneulviseralpelvian, «5, Vedin uinged/%-Simfizapubian.
°7, Clos -8 Vesta agin Labs ned. - 10 Labia mae
11, Ganda yeatbulach mare Bartha) «12, Urea - 13, Veginul
“14 Onto warn «15 Pacoferonal~ 16. Ova, 17 Epoot
ronul-/5afudibual wb 1 Ampula tubes -20 Isl abe
SEI Pogines urn a abe
Tot in acest capitol vom descrie si glandele anexate
organelor genitale feminine, inclusiv mamelele, precum
si complexul nmsculo-fascial al perimeudu
OVARELE
(Ovarium, Oophoron)
Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii gi determina
caracterele sexuale primate.
in ovare se produc ovocitéle. in afari de acest rol,
ovarele mai indeplinese un important rol de glance endo-
rine, prin secretia hormonilor sexuali. {n mod curent, in
clinicd, ovarul, tuba uterin $f ligamentul larg al uterulai
sunt cuprinse’sub demimirea comund de ,anexele uterului”.
Forma, Ovarul a fost comparat cu 0 migdala verde;
el are forma unui ovoid putin turtt, Este dispus cu axul
rare vertical ii se descriu: dowd feje (medial si lateral,
oud margini (liberd $i mezovariand), dou extremitati
(tubard si uterind).
Culoarea, aspectul, consisten{a si dimensiunile ova-
relor se modifica in raport cu varsta si perioadele fiziolo-
gice ale femeii
Culoare. Ovarul este albicios la nou-nascut; oz palid
la fetigl; la femeia adult are o culoare rosiatica ce se
accentueazi in timpul menstruatiei. Dupi menopauzi
devine albicios-cenugiu.
Aspectul ovarului este neted si regulat pnd la puber-
tate. De la aceasti epoca el capt un aspect neregulat,
suprafaja sa find presdrata cu numeroase depresiuni,
cicattice, unele lineare, altele neregulate. Cicatricele
rezult& din involutia corpilor galbeni
Consistenta ovarului la femeia adulti (nubil) este
clastica, dar ferma, astfel cd el este palpabil la examenul
ginecologic. Dupi menopauzi, capiti o consistent dura,
fibroasa.
‘Numarul ovarelor. fn mod normal sunt dou’. Pot
exista ovare supranumerare, dupa cum poate lipsi un ovar.
Dimensiunile ovarului cresc cu varsta pana la ma-
turitate..La femeia adult, are aproximativ urmétoarele
dimensiuni: 4 cm Jungime, 3 cm lasime,-1 cm grosime,
Dup menopauzi el se atrofiazl progresiv. ORGANELE GENITALE FEMININE
®
1
6
h
267
ut
(inate
Fig. 295, Orguncle pelvlene feminine vzute de sus.
1 Promontoriul.- 2. Colonul sigmoidien. -3, Mezocolonul sigmoidian. - 4 V.fic8 eomund. 5, Ureterul. -6.A. ovarianS. «7, liad extern
8, Ampula tube ute
= 13, Bxcavafia vezicouterind, - 14. Vezica urinal,
Greutatea ovarului la femeia adulth este de aproxi-
mativ 6-8 g,
La fetta ovarul are dimensiunite si greutatea pe jurna-
tate-ca la adult
in perioada preovulatorie, ovarul care va elibera ovo-
citul igi reste volumuil, devenind de doua sau chiar de
‘ei ori mai mare ca inainte, $iin timpul graviditipii, ova-
nul purtitor al corpului galben are un volum marit.
Situafie, Ovarul se giseste in cavurmul retro-uterin,
adica in compartimentul cavititii pelviene aflat inapoia
ligamentelor largi. El este alipit de peretele lateral al
excavatiei sub bifurcafia arterei iliace comune. in urma
nasterilor repetate, ovarul se deplaseazi in jos gi inapoi,
spre fundul pelvisului
Ovaril se dezvolta fn regiunea lombert a embrionilu Desi,
fnluna.a 3-ta dezvoléri intrauterine, se deplaseazS in sens caudal,
astfel of a nou-niscutd se g&sosie tn dreptul strémtorii suporioare
4 pelvisuui gi abia spre varsta de zece ani ip va Tua Local de Ia
femeia adult, Din diferite motive, ovarul se poate opri din
3. -9, Infundibulul tubei uterine. - 10. Ovarul.~ 12. Ligamentul propriv al ovarului, «72. Ligament rotund a wer
= 15, Fundul uteruui, «16, Excavatiarestouterin
17, Rectul, » 18, Plies retouternd
coborisea sa (in regiunea Lombard, in fosa iat), suv poate
dlestinde mai os (in cana inghial, in abile mari) ~vebim de
un ovarectpie congenital
Tn fra aexordplasir congenital, ovarele iyi pot medi
situtia tn docursl viii ferme Aste, ta srcng, ele wet
fmmpreuat ca uel gravid pad in epunesomber, Dip sec
mlliple, dtr relax Tgamentslor, ove ad pe fond
pelviul sau se pot chiar angaja Intro hemi inghinals sua
femuralt In rina nor procese inflaaloi, ovale po fixate
fn afar loeuuilor abit
Direcfie. Axul mare al ovarclor este aproape vertical,
find usor oblic de sus in jos, dinapoi inainte gi din afar
infuntru
Marginea lui liberd este indreptat medial si posterior,
marginea mezovariand este orientata lateral gi anterior.
Dar ovarul este foarte mobil, de aceea este greu si se
vorbeasca de o situatie unica a sa, Situatia si directia i
pot varia, in mod fiziologic, intre limite destul de larg.
Faptul se datoreste pe de o parte laxitatii mijloacelor sale 268
SPLANHNOLOGIA,
5 wBR
Fig. 296, Pelvisul la femeie, Sectiume medio-sagital,
extem, - 12, Orifiiul vaginului. - 73, Labla eied,
prob
iiaed intern, - 20, Vasele ovatiene.
de fixare, pe de alta patte stavii organelor invecinate, in
special a intestinelor (replefiune, vacuitate).
Mijloacele de fixare. Ovarul este suspendat de
ligamentul larg. El este fixat - relativ - prin pediculul
su vasculo-nervos gi prin patru ligamente: 1. ligamentul
suspensor; 2. ligamentul propriu al ovarului; 3. ligametul
tuboovarian gi 4. mezovariul.
LLigamentul susp @mser (Ligamennan
suspensorium ovarii), numit si inftindibulopelvic, este
cel mai puternic dintre mijloacele de fixare.
Este o formatiune fibro-musculara, alaturi de care
coboari si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului.
Ligamentul pleaca din fosa iliacd (de pe mezoapendice
{in dreapta, de sub mezencolonul sigmoidian in stanga),
1. A iliaed.comund dreaptt, «2. Vile comuni dreaptt, - 3. Ureterul. - 4 A. iliac interns. «5, V iliac8 inter. « 6 Plica rectoutetind
7 Excavatiarectouterind Douglas, - 8 Pica transversala (Kehlrausch).
9. Ampula rectal. - 10. M.sfineter anal intern, -2. M. sfineter anal
14, Labia mare,» 15. Orficul external ures, «16, Coxpol clitorisuly, 17. Muntele
18, Orficiul intern al uretre,- 79. Simfiza pubiand, - 20. Vion urnart. - 22. Excavafia vezicowterind, - 22. Uterl
‘ransversald. -24 Plica ombilicald lateral - 25. Ligamentul rotund al utes
3, Plea vezicali
6, Tuba utering, «27. Ovarul, 28.A. iiaeh extern. -29.V,
coboara peste vasele iliace externe gi stramtoarca
superioard a pelvisului, p&trunde fn unghiul supero-lateral
al ligamentului larg gi se fixeaza pe extremitatea tubard a
ovarului gi pe mezovarium.
2.Ligamentul propriu al ovarului
(Ligamentum ovarii proprium sau Chorda utero-ovarica)
numit si ligamentul uteroovarian — este un cordon fibro-
muscular situat in aripioara posterioara a ligamentului
larg. Se intinde intre extremitatea uterind a ovarului si
‘unghiul uterului.
3, Ligamentul tuboovarian (neomologat in
NA) leagd extremitatea tubard a ovarului de infundibulul
tubei si asiguri contactul dintre aceste dou’ organe. Pe
‘el se fixeaz un important ciucure tubar: fimbria ovari¢a.
Este format tot din fibre conjunctive si musculare netede. ORGANELE GENITALE FEMININE 269
Fig, 297. Organele genital interme la femele virute posterior
1-Fundul wteruui.-2. Corpul uterului (fae intestinal) 3, Istmul wlerulu.- 4. Poriunes supravaginal a colulsiuterin.- 5. Ligament prota
alovaruiui.- 6 Ovarsl eu 2, Corpul galben, - 8, Apendisele veziculoe. - 9. Vaselo ovarene,- 70, Ligamentul lag. -1J. Ureterul.- 12, Coloana
‘wginali posterioar.- 13, Colonna vaginala anterionr8. - 14, Porfiunee vaginal a eolului ulerin, ~ 25, Buza auterioaré # cotofui uterin
= 16, Ostial utern,-2?, Buza posteriorl a colubi.- 18, Fafa medialé a ovarului.- 19. Fimbrile tubei uterine. «20, Oatiul abdominal tubs
uterine. - 2), Mezosalpingele, - 22. Infundibulultubei = 24. Ist
Fig. 298, Organele genital interne fa femeie. Tuba, uterul i vaginul sunt sectionate in plan frontal (vazute anterior).
1. Ostiul abdominal al tubei uterine, - 2. Fimbriile tubei, - 3. Infundibulul tube, - 4 Ampula tubei cw J, Plicele. longitudinale sie
mucoasei.-¢ Istmul tubei,- 7. Ostiul uterin al tubei,-§. Cevitatea eorpului uteri, - 9. Fundul uterus. £0. Cofpl ter 2. stn
uterului.- J2 Porfanes supravaginalé a coluli,-13. Cavitates colului cu plicele pelinete, - 14. Ostul wlern, - 15. Porfiunes vagialé¢
coluluiuterin.- 16. Coloana vaginaldanterioar. - 17. Cofoana veginalépostetiarS, - 76: Ligamentulratond al wlenufui,- 19. Lgnmetial
larg al uevului.- 20. Ovasul vizut prin wansparena igamentuli larg al uterulu,- 27, Fimbriaovarind (ligament tuboovais). 270
4.Mezovarul (Mesovarium) este o plicd a foifsi
posterioare a ligamentului targ, prin care ovarul este
suspendat de acesta, Este 0 formagiune scurta prin care
vasele si nervii abordeaz‘i ovarul, Prin marginea anterioara
se desprinde de pe ligamentul larg, iar prin marginea
postericara imbraca marginea mezovarica —hilul ovarului
Datorit& acestor formafiuni in general laxe, ovarul are
© mare mobilitate. El se deplaseaz4, impreund cu uterul,
‘nainte gi inapoi; faf& de ligamentul larg poate oscila in
sens medial ~ lateral
RAPORTURI
inainte de prezentarea’raporturilor ovaruhui, este
necesar si artim c& peritoncul nu il acoperd in intregime,
ca pealte organe abdomino-pelviene, ci se opreste in apro-
piersa marginii sale mezovariene, la nivelul unei linii
sinuoase (linia Farre-Waldeyer). Ovarul pare ci perfo-
reazd lama posterioard a ligamentului larg, in aga fel incit
butoniera rezultatd se insera pe marginea lui. Ovarul este
prins astfel intr-o despicditura a peritoneului ca ghinda in
capsula ei
Fig, 299. Fosa ovariana dreapta (conturul indient ev linit
{trerupte). Ovarul si tuba utering sunt deplnsate in jos.
1. Pesitoneul parietal pelvian sectionat gi isirint; dedesubtul lui se
‘ad formation ale spafului pelvisubperitoneal, 2A. iiaeé eomund
3A. acd extern 4, Ving externa. - 5A. lige intern -6.V.
ilised internd, - 7, Ureterul drept,- 8, A. ombilicall. - 9. uteri.
10, Foifa posterioard a ligamentului larg. 17, Foita anterioarl a
ligamentului larg. - 12. Ampula tubsc8. ~ 13, Infundibulul tubei
~ 14, Ovanul drept. «15. 8. obturator. - 16, Fosa ovarian la multipare
SPLANHNOLOGIA
‘Am vizut o& ovarul prezintidowa fe fe (lateral si
mediald); dow& margini (tiberd si mezovariand);
dowd extremitati (tubard si uterind).
Fata lateral (Facies lateralis) priveste spre peretele
excavafiei pelviene (fafé parietal) si rispunde fosei
ovariene (Fossa ovarica). Aceasta este o depresiune a
peritoncului situaté la nivelul muschiului obturator intern,
sub bifurcafia artereiiliace eortune.
Deoarece in urma sarcinilor, mijloacele de fixare ale
ovanului se relaxeazi sel alunecd spre fundul pelvisului,
delimitarea fosei ovariene este diferitd la nulipare faa
de multipare. :
Lamuli pare, fo ovaisnd (Krause) ese margiit
1. posterior ~ de vase ince interne gi ureter, 2 anterior d=
ligatmentul larg; 3. rus ~dovasle lace extra: 4. nos —de
arlerle urn i ombilioala in aria fos, in alara peroneal,
tree minuncitl vasuslo-nervos obturator (itareenervuli ta
proceseeinlamalor i tumoral tubooverien explichiradicree
url a pares superomedialé a conpsei)
Lamultipere, fos ovarian (Claudius) ete dlimitatt
1. anterior —de rete ater vein 2 posterior ~demarginea
soorulu, Avia ei e srSblturd de ménuxchiul vaeulo-nerves
alta indrio
Fafa mediala (Facies medialis) sau fata tuba este ac0-
perita de tuba uterind si mezosalpinge, care cad peste ea.
‘in mod obignuit: aceast& fafa vine in raport cu ansele
ilgonului; apo cu colonul sigmoidian in stinga, cu cecul
si apendicele vermiform in dreapta (de aici posibilitatea
coexistenjei unei apendicite cu o anexitd).
Marginea mezovariani (Margo mesovaricus), in-
roptata anterior, este legat prin mezovar de foita poste-
rioard a ligamentului larg. Pe aici clementele vasculo-
nervoase abordeazii ovanul— pe aceastii margine se giseste
deci hilul ovarului (Hilum ovarii). Inaintea marginii mezo-
variene se gitseste portiunea ascendenta a tubei uterine.
Marginea liber (Margo liber) sau posterioara vine
‘in raport cu ansele intestinului subtire.
Extremitatea tibari (Extremitas tubaria) sau supe-
rioard e rotunjita si da inserfie ligamentelor suspensor al
ovarului si tuboovarian,
Extremitatea uterin& (Extremitas uterina) sau infe-
rioara e mai ascufit; pe ea se prinde ligamentul propria
al ovarului,
‘Vom vedea ~ la tuba uterind ~ c& ovarul se gasesie
siat int-o pung&, numit bursa ovarian’ formaté de tub
gi de mezosalpinge.
STRUCTURA OVARULUI
Ovarele sunt organcle principale ale aparatului genital
al femeii. Pe de o parte la nivelul lor se deavolta si se
maturizeazd celulele sexuale feminine (gamefii), care
dup fecundare dau nastere zigotului determinand ge:
tafia; pe-de alta parte ovarele secret hormonii sexuali,
care pregatesc organcle genitale in vederea graviditiii,
protejeaz’ evoluyia sarcini si dezvolta caracterele sexuale
Bae Sa a
REET
ORGANELE GENITALE FEMININE
Fig. 300, Structura ovarului, Seetiune longitudinal.
1. Folicul ovarian veziculos, i parte superioaré.a Sigur in medalion,
este mirith portiunea superficial a foliculului, astfel imett devin
vizibite: 2 Epitelul unistratifiet eare acoperé over, 3, Albugineea
varulu, 4. Teaee Flicululu, 5. Stratul granulos, 6, Cunsulus eapho-
‘us, 7. Ovocit de ordinal IL. - 8.‘Corp galben, - 9. Folieuli ovarieni
evolutvi- 10, Vase sangvine din medvlara ovarulu,
seciundare feminine, Deoarece cele dowd procese se desfi-
soard intr-o striinsa corelafie, studiul lor se face impreund.
Pe seotiune, a omarire redusa, ovarul apare consttuit
in felul urmator: la suprafafa este acoperit de un epiteliu,
sub cate se gasegte un fnvelis conjunctiv, Sub aceste inve-
liguti se gasesc cele doud zone caracteristice ale ovaralu
una centrala, medulara, $i alta periferica corticala, Sepa~
rafia dintre aceste zone este neprecisé.
Epiteliul este simplu, cubic sau turtit, si se opreste
brusc la nivelul hilului; de aici se continua cu mezoteliul
mezovarului, Linia de separatie dintre epiteliu si mezo-
telin este foarte neti (linia lui Farre). Dedesubtul epite-
liului se gaiseste o patura subtire, albicioas4, rezistentd,
formatd din fibre conjunctive ~ albuginea ovarului
(Tunica albuginea) care se continua fir delimitare neti
cu stroma corticalei.
Medulara ovarului (Medulla ovarii) are 0 culoare
rosiaticd gi este caracterizatd printr-o structuri intens vas-
cularizata. Este format din fesut conjunctiv lax, care
inspre hil cuprinde gi fibre musculare netede provenite
din parametru. intre aceste elemente se gisese numeroase
vase sangyvine gi limfatice. Dintre aceste vase, vencle mai
ales sunt largi, adesea dilatate si pline cu sdnge, astfel
‘neat pot fi cu ugurin}a confundate cu niste focare hemo-
ragice. Se mai afla fibre nervoase, precum si mici grupuri
de celule nervoase simpatice dispuse in regiunea hilului
in vecindtatea mezovarului se giseste o rudimentard retea
ovariand (Rete ovarii).
Corticala ovarului (Cortex ovarii) are o culoare gal-
bend-cenusic si confine elementele cele mai caracieristice
simai importante ca valoare fimcfionala ale glandei: foliculii
ovarieni in diferite faze de evolutie sau de involutie,
am
Cea mai mare parte a corticalei este format dintr-un
Jesut conjunctiv, extrem de bogat in celule, cu unele
caractere embrionare gi care are semanificatia de strom’
Ovocitele, a cdiror prezenta este obligatorie, vor induce
in decursul intregii-viefi sexuale active a femeii,
diferentierea elementelor stromale in celule tecale cu
funetii endocrine
‘Stroma corticalei confine FolieWTii ovarient
(Polliculi ovarici) in diferte faze de evolutie, Forma ini-
fiald 0 reprezinté foliculii primordiali, care au aspectul
‘nor corpusculi sferoidali plini, Urmeazii o ung gama
de forme evolutive: foliculi! primart, asemindtor, isi
ceva mai mari decat cei primordial; folicultisecundari
plini si care devin apoi cavitari stn fine, folieuli certian!
maturi de Graaf.
Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarient cuprina
o serie de transformari succesive pe care le suferé ovogo-
niile (celulele sexuale) si celulele foliculare (cetul satc-
lite) pan la eliberarea unui ovocit prin fenomenl ovate.
‘Maulipicarea ovogonilo fn ovarulftioi se erin pea sf
situllunie Vibe eperioadei fale, cind mares majgniatea eile
Jor sexvale se gisese subform de ovocite primare sau de ordinal
(clemente diploie). Ele sunt inzonjurate de eateva clue éitelale
turtt, éispuse int-un singur strat, impreund cu cae foeazt
folie ovarieni primordial. La natere fete, nual acestr
folie este de 200 000-400 000 in ambele ovate, UrmearAo hg
perioada de iis, eate duveaat pins ln pubertate (12-14 ani
cind va incepe maturarea soceesivi a nota diate fli primer
ial Din muna nial, foarte mare aga cum am vata acestr
folicul, in docursul intrest vietisexusle active s femeli, dela
puhertato pla menepau (a 42-45-50 ani) —rumai 300-100 de
folcul vr atingestaiul final, mat, de dezvltare explzng un
ovocit Restl involves, sind, uneoe,cicatil fn lool or
Dupa ovulatie, evolutia foliculului ovarian este in-
cheiat’. in cavitatea foliculara se va organiza o noud struc
turd numiti cor pul galben (Corpus luteur).
Atit foliculul ovarian cavitar, cét $i corpul galben au
si o important funetie endocrina. In timp cc foliculul
ovarian cavitar are o dubla funcfe: la nivelul su se desfi-
soar procesele ovogenezei, dar unele structuri ale sale
elaboreazi gi hormonii sexuali feminini sau estrogenii,
corpul galben are numiai funotie endocrina: el produce
progesteronul,
Dezvoltarea gi maturarea foliculilor ovarieni si apoi
constituirea in Jocul lor a compilor galbeni sunt procese
ritmice, periodice, care in mod normal se desfigoar&int-
un interval de 28 zile si constituie in totalitatea lor ciclul
ovarian, Raportate la un ciclu menstrual (care vom vedea
8 dureazd tot 28 zile), succesiunea aproximativa a feno-
menelor este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicu-
Iului ovarian se petrece intre zilele | gia 13-a ; ovulajia
se produce in ziua a 14-a; constituirea gi evolufia corpilai
galben au loc intre zilele 15-25, iar intre zilele 26-28 se
produce degenerarea corpului galben, care apot va f
‘nlocuit cu jesutul cicatricial ~ corpul albicans.
Fenomencle care caracterizeaza ciclul ovarian (crest
rea gi maturarea foliculilor, formarea si evolusia corplor 272
Fig. 301, Diferite stadii de marurare # folieuilor ovarieni
‘Sec{iune perpendicularé prin corticala ovarului,
a. Epiteliul ovarian; b. Stroma.
1 Folicul ovarian primar. - J. Ovecit de oridinul L.-2.Fpteliv foliular
unistratfict, - 17, Folicul secundar pin, - 1. Ovocit ineonjurat de
zona pellucida. -?,Epitelivfolicular multstaifea (statu granulo).
= 3, Teaca foliculului. J, Folicul secundar cavitar, - 1. Ovocit
‘nconjurat de zona pellucida. - 2. Cavittea folicululu, - 3, Stratul
sranulos, - 4. Teeca foliculului1V, Folicul mafur, tertiar sau flicul
‘ovarian veziculos de Graaf, -J, Cumulus oophorus. -2. Ovgeitut Tou
zone pellucida, ~ 3. Cavitatea foliculului pling cu lichid foicula.
4, Statul granulos. 5, Teacafolicululu, / Ovulajia.-Folicuul ova-
‘ian se pe, ite ovocital de ordinul IT ineonjurat de ceilele coroanel
radiate este expulzat impreund cu ichidul fliculae. (7, Corpul galben,
galbeni) se gasese sub control hipotalamo-hipofizar. La
nivelul hipotalamusului este elaborat hormonul liberator
de gonadotrofine (gonadoliberina Gn R H). Acesta este
transportat la hipofiza anterioard (adenohipofiza) si aici
regleazi producerea hormonilor gonadotropi FSH si LH.
‘Nucleii neuro-secretori ailhipotalamusului sunt influentafi
de concentratia sangvind a hormonilor ovarieni
(conexiune inversa, feedback) dif: gisese si sub
influenfi nervoasa centrala, ea
i ees
In ovarele femal adult, se glseste o ulti oliclar va-
sat helerogef, in care predoming focal nae, reprezentai
pa fobeulit primordia, fa afar de flit inact, se og
‘un numir oarecare de foliculi in evolutie. fn mod obignuit, in
SPLANHNOLOGIA
decursul unui cilu ovarien, dint acest foliculi evolutivi doar
vunul singur va ajunge la dezvolarea se complet, ve elibera un
cvecit ii looul su se va constitu oral glben. Foarte rar pot
6; maturtisimalten dot (Sau mai mul foliculi ~ din aoslas var,
smi din ambele ovare, Age se explicdsarcinile gemelare mono-
siteline, in primal exz, gi bitline, n oat de al dolea. Restul
foliculilor evolutii vor involua teptat.
‘Am vizut ci Ja pobertate, in ovarele fetiei, se gisese aproxi-
‘matiy 400,000 foliculi primordial, Acetia sunt constitu dintr-un
ovosit primar, inconjurat de o coroand — uneori incompleti ~ de
celule epitetiale tutte,
{ncepind din pubertat, in tot decursl vii sexual active 3
fexei are loc sub infhente hormomsli antehipoizarfoliculost-
lant SED, activarcs fliulilor primordia. Cu toate 08 inde-
cursul unt ila ovarian suntactiva mam Flea primordial
dinambele ovae, in mod obinuit numa uma dine ei va ajunge
in matureee eomplet gi deci a ova
Stadio initial al proceSului evolutiv de maturare fl constituic
foliewlii primari Follicull ovarici primar). Acestin sunt
ceva mai mari deeét cei primordial (Giametrul de- 30-50 mm).
Ovocitul lor central (eu un diameiru de 20-30 mam) este Inconjurat
deo coroan8 completé de celuleepiteliale cubice, unistratfiate
‘Unit dintre acest fliculi primariinoep $8 creased, ovocitul
Jor devine mai mare gi se nconjcard cu o membtand mucopoliza-
Daridicd numits ona pellucida iat apoi epteiul felicelar proti-
Feteazd, devine paucistratifica ies dispus pe o membrana bazald
suntfoliewlii se¢undari, Acestia continad 38 créasca in
volum (@iamettul de 10 ith), iar ovocitul lor atinge 100 mm. fn
acelagi timp epiteliul folicuar continud sf prolifereze gi devine
plurisiratifical constituind seraa sau membrana granuloast
(Giranem grevaitdsio), tre celulele granloasei se formeazi 0
cavitate (Caaim folicul sau Antrum) care oreste progresiv gi se
‘umple cu lichidciar— lichiul flieular (Liquor folicul). Qvocitul
‘nconjurat de 2ona pellucida, o membrant grasa, rezisientA, ex
rol trofc, exe situatexeentro, la periferie, ind atagat de mem-
‘rana granloasd, Simultan, la perferia foisuluhi seoundar pin,
‘poi cavita, inafara membrane bazaleficulae, se constituie pe
seam stromei cortical cele dows ret ale folicludul (Thecae
{fallicul), Teaca interna (Theea interna) bogatcelulazat si bine
‘vaseularizaté are finfie endocrin8, Cetulele sale seoretéestrogeni,
sub inTuenfa hormonuls foliculostimulant antebipofizar (FSH)
Teaca externa (Theca externa) este o structurd conjunctiva, repre=
‘ental prin clue gi numeroase fibre, Lichidu folicular este viso0s
i contine hormoni ovarieni activi ~ estrogen ~ produgi de celu-
lel tecit interne.
Dintre foliculi:ovarieni cavitari, msjoritates involuiaz& gi
sod obignuit unul ajunge fa stadiul final de folcul mater
Foliculul matur, tertiar, sau foliculul ovarian vezie
culos (Folicuus ovaricus vesiculosus), foliculul de Graaf,
consituie stadiul de dezvoltare completé a folicululuj secundat
cavitar. De obicei uni, foliculul veziculos ocupa intreaga cortical
si procmina la suprafaa ovarului sub forma unei vezicule mari,
sferoidale, cu un diametru de 20-25 mm, Peretele foliculului
veziculos este format din patru straturi concentrice, care de la
interior spre exterior sunt: 1) membrana granuloasd, format din
celule folioulare dispuse pe 2-3 rinduri, 2) membrana bazala
folicular; 3) teaca interna gi 4) teaca extern. Foliculul euprinde in
interiorul stu, delimitatd de membrana granuloasd, cavitetes
{oliculard sa antral cafe confine ichidulflicular. Ovocitul, ocaizat
periferic, eite agezat intr-o grémijoaré de celule foticulae care
You might also like
- Far MacoDocument24 pagesFar MacoTheodoraNo ratings yet
- Document 8Document7 pagesDocument 8TheodoraNo ratings yet
- Tratat de Fiziologia Omului - Guyton - Hall Ed 11Document27 pagesTratat de Fiziologia Omului - Guyton - Hall Ed 11TheodoraNo ratings yet
- Wa0015.Document9 pagesWa0015.TheodoraNo ratings yet
- Eseu - Dreptul La AvortDocument3 pagesEseu - Dreptul La AvortTheodoraNo ratings yet
