PORTOFOLIU TEME

TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

IASI 2023

STUDENT: RUSNAC, CĂS.RĂDEANU, RAMONA-MIHAELA

SPECIALIZARE:PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

ANUL: I/ID, GRUPA:1
CADRU DIDACTIC: LECT. DR. NICOLETA ROGOZ
 CUPRINS

TEMA NUMĂRUL 1: Realizați un eseu argumentativ cu titlul: Noi dimensiuni ale raportului
copil-curriculum în concepția autorului John Dewey, pornind de la lucrarea autorului Dewey,
J. (1977), Scrieri despre educație, București, EDP.

TEMA NUMĂRUL 2: Proiectați un model de aplicare în practica școlară a unui instrument

cognitiv-constructivist, pentru un conținut educațional ales.

TEMA NUMĂRUL 3: Redactați un argument pentru o disciplină opțională (tipul de opțional

TEMA NUMRĂRUL 4. Realizați un exercițiu de operaționalizare a obiectivelor de transfer

pentru un conținut educațional ales.
TEMA NUMĂRUL 5: Pornind de la un conținut educațional, propuneți trei sarcini de învățare
care reflectă utilizarea a trei tipuri de inteligență ( Modelul inteligențelor multiple, Gardner,
1983).
TEMA1. Realizați un eseu argumentativ cu titlul: Noi perspective ale raportului copil-
curriculum în concepția autorului John Dewey, pornind de la lucrarea autorului Dewey, J.
(1977), Scrieri despre educație, București, EDP.

John Dewey, renumit gânditor al secolului al XX, este unul dintre primi pedagogi ce au
analizat corespunzător termenul de curriculum și erorile care apar în interpretarea termenului.
Noua perspectivă a raportului ,,Copilul și curriculumul” din opera ,,Trei scrieri despre
educație” din 1977, a produs o schimbare în gândirea pedagogică, prin redefinirea din
perspectivă psihologică a planului de învățământ și a obiectivelor de studiu.

În lucrarea sa se remarcă influența lui Hegel prin ,, conflictul dintre copil și curriculum”.
(J. Dewey, 1977, p.67).

Pedagogul susține că ,,copilul și curriculum-ul definesc un singur proces” ( Dewey, 1977,

pp. 71), mai exact curriculum-ul trebuie să fie centrat pe copil.
Copilul trebuie să fie obiectul de studiu, ,,copilul este punctul de plecare, centrul și finalul,”
învățării cantitative și calitative. (J. Dewey, 1977, p.70).

Pentru Dewey curriculum nu presupune doar informații ci și demersuri didactice de asimilare

a acestora, ,,astfel obiectul de studiu nu încântă, nu poate să încânte; îi lipsește originalitatea
din și legătura cu experiența în creștere. (Dewey, 1977, p. 92).

Dewey încearcă să refacă legătura dintre ,,vechea educație” și ,,noile educații”. Educația
tradițională ,,avea tendința să ignore calitatea dinamică”(Dewey,1977, p.75) și se axa pe
abordarea socială,. Educația nouă față de cea tradițională, în care informațiile erau doar expuse,
urmărește să dezvolte personalitatea fiecărui copil. Copilul trebuie să fie activ, să acționeze în
loc să primească pasiv informația. Prin conversație, prin cercetare își dezvoltă și valorifică
capacitățile.

Dar Dewey dorește ca activitatea educațională să fie dirijată spre un scop practic, un scop
care poate fi realizat prin rezolvarea de probleme și de situații problemă, prin
includerea unor discipline separate care să se deprindă din experiența copilului.
 Cunoștințele trebuie să fie un ghid care să orienteze spre experiența următoare, iar
conținuturile trebuie să urmărească faptele copilului, sentimentele, interesele sale. La fel și
metodele sunt centrate pe copil.

Profesorul trebuie să activeze interesele și capacitățile educatului folosindu-se de

cunoștințele pe care copilul le deține, ,, ceea ce există în potențialul copilului acum și poate fi
folosit ; cum să se folosească aceste elemente; modul în care propriile sale cunoștințe îl vor
ajuta pentru a interpreta nevoile și acțiunile copilului și să determine mediul în care trebuie pus
copilul pentru ca dezvoltarea lui să fie bine orientată.( Dewey, 1977, p. 78)

Dacă educatorul neglijează latura psihologică a elevului șansa de reușită a elevului va fi zero.
Copilul trebuie stimulat în funcție de necesitățile societății în care se află, și să fie pregătit
pentru viitor. Materiile școlare trebuie să fie în legătură cu viața socială a copilului, cu
experiențele sale pentru a nu ,,opune copilăria și maturitate aceleiași vieți în dezvoltare.”(J.
Dewey, 1977, p.72)

Reproducerea mecanică a materiei nu ajută la formarea de expresivitate și creativitate la

elevii, la reconstrucția realității, a experienței, ,,cu ceea ce copilul a văzut, a simțit și a apreciat
face ca materialul să fie pur formal și simbolic.”(Dewey, 1977, p. 79)

Pentru ca materialul teoretic să fie reținut mai ușor, Dewey le propune profesorilor să
utilizeze activități practice în introducerea materialul teoretic, precum cusutul sau gătitul.
Astfel Dewey identifică un contrast între materiile pe care le studiază copilul și experiența
copilului. De exemplu nici o materie nu poate înlocui contactul copilului cu natura. De aceea
este nevoie ca materiile predate să reconstruiască realitatea, să ghideze copilul spre reușită
pornind de la experiență, chiar dacă învață mai greu sau mai ușor.

Pentru a acoperi întregul conținut ,,fiecare temă trebuie împărțită în capitole; fiecare capitol
în lecții, fiecare lecție în fapte și formule.”(Dewey, 1977, p.69)

Printre contribuțiile lui Dewey putem aminti: introducerea în planurile educaționale a unor
obiective care să asigure apropierea școlii de viața socială și de nevoile copilului, experiența să
fie esențială în dezvoltarea copilului, excluderea obiectelor care nu asigură apropierea de viața
socială și de nevoile copilului, copilul trebuie orientat pe baza cunoștințelor și a experienței de
învățare să ajungă singur la o finalitate, copilul este centrul în jurul căruia guvernează
conținutul, metodele, mijloacele de învățământ, profesorii, organizarea clasei.
Ceea ce propunea Dewey este o soluție pe care o găsim și astăzi în proiectarea curriculară, prin
care se încearcă o diferențiere pe experiențele de învățare. Învățarea centrată pe elev presupune
regândirea conținuturilor și a metodelor în funcție de personalitatea elevului.

În concluzie, lucrarea lui J. Dewey a reprezentat trecerea de la abordarea premodernă la

abordarea modernă a curricumului, iar F. Bobitt a continuat gândirea lui Dewey în cartea,, The
Curriculum”1918.

BIBLIOFRAFIE:

1. Dewey, J.,- Trei scrieri despre educație-1977, Editura Didactică și Pedagogică, București
TEMA 2 Proiectați un model de aplicare în practica școlară a unui instrument cognitiv-
constructivist, pentru un conținut educațional ales.

Clasa: Pregătitoare
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului

Unitatea de învățare: ,,În împărăția toamnei/ În grădină și pe câmp”

Subiectul: ,, Hrana -sursă de energie”

Tipul lecției: predare-verificare

Metode și procedee didactice: Diagrama Venn

Forma de organizare: individuală, frontală
Resurse:
-Temporale: 25-30 de minute

-De spațiu: sala de clasă

- Umane: clasa de 17 elevi

Obiective operaționale:
-să identifice oral cele două categorii de alimentele pe baza imaginilor din coșuleț;

-să așeze corect imaginea aleasă în categoria corespunzătoare;

-să stabilească beneficiile alimentelor sănătoase;

-să dea exemple de alte legume sau fructe pe care le-au văzut în grădina bunicii sau la
magazin;
-să folosească un limbaj adecvat;
-să dovedească interes pentru lecție, participând activ;
-să adopte o poziție corectă în timpul desfășurării sarcinii;
-să identifice corect anotimpul pentru fructul/ leguma extrasă.
Sarcina didactică:
-să răspundă corect la întrebări folosindu-se de cunoștințele asimilate;

Etape:
1.Descoperirea materialelor de lucru: Diagrama Venn și coșulețul cu imagini cu fructe și
legume;

2. Anunțarea temei: ,, Fructele și legumele de toamnă”

3.Comunicarea sarcinii de lucru: Azi o vom ajuta pe bunica să așeze fructele și legumele în
lădițe pentru iarnă;”

4.Comunicarea regulilor: Fiecare copil va veni pe rând, când va fi chemat, va extrage din coșuleț
o imagine și o va așeza fie la fructe, în ovalul din stânga, fie la legume în ovalul din dreapta.
Fiecare își va aștepta rândul, ascultând și observând în liniște. Copiii vor identifica fructele și
legumele și le vor plasa în ovalul potrivit, iar apoi în ovalul gol din centru vor pune fructele și
legumele pe care bunica le strânge toamna în lădițe pentru iarnă.

5. Activitatea frontal propriu-zisă.

6. Realizarea conexiunii inverse și aprecierea copiilor.

În concluzie, prin utilizarea metodei Diagrama Venn am urmărit să reactualizez și să sintetisez

cunoștințele copiilor despre subiect și nu în ultimul rând să le dezvolt gândirea, limbajul și
comunicarea.

FRUCTE LEGUME
TEMA 3 Redactați un argument pentru o disciplină opțională (tipul de opțional: la nivelul
ariilor curriculare sau la nivelul domeniilor experențiale).

Clasa: I
Disciplina opțională: Călătorie în lumea poveștilor
Durata:1 an școlar (5 module)
Numărul săptămânal de ore: 1 oră
Arii curriculare: Limbă și comunicare, Arte și Tehnologii , Educație fizică, sport și sănătate
Discipline implicate: Comunicare în limba română, Arte vizuale și abilității practice, Muzică
și mișcare
Curriculum: La decizia școlii
Tip opțional: interdisciplinar

ARGUMENT

Opționalul ,, Călătorie în lumea poveștilor” este adresat elevilor din clasa I. Am ales
acest opțional pentru a veni în ajutorul copiilor, care sunt la început de călătorie în descoperirea
literelor și implicit a cititului. Prin lecturile părinților sau ale învățătorului copiii au cele mai
bune ocazii de a lua contact cu lumea magică a cărților.

În ziua de azi copiilor, încă de la vârste fragede, le este mult mai comod să deschidă și
să vadă o poveste pe internet ori la televizor. Din păcate tehnologia a început să ia locul cărților
fie din comoditate fie din obișnuință, internetul aducând cu sine beneficii dar și minusuri printre
care pot aminti lipsa de interacțiunii directe dintre copil și adult. Fiind în clasa I elevii nu știu
să citească bine, dar împreună putem face texte scurte prin care elevii să-și exerseze cititulul și
să descopere că a citi poate fi o plăcere din care ei au numai de câștigat.

Vom porni de fiecare dată în călătorie prin lecturarea unor texte accesibile copiilor,
potrivite vârstei lor. Povești scurte, basme, poezii specifice copilăriei ne vor încânta auzul dar
și văzul. Animale magice, Feți- Frumoși, vrăjitoare bune și rele ne vor învăța ceea ce este bun
dar și ceea ce este rău. Ne vom juca citind, rezumând, povestind, imitând prin joc de rol
personajele preferate ale elevilor. Muzica ne va ajuta să ne exprimăm liber și să ne distrăm
dansând, iar desenul va fi modalitatea prin care vom desena eroi preferați sau o scenă preferată.
Prin desen se vor forma deprinderi estetice și psihomotorii.

Competența generală este de a dezvolta capacitatea copiilor de a recepta un mesaj oral, și

de a-i familariza pe copii cu texte literare și nonliterare specifice vârstei lor.

Activitățile din cadrul acestui opțional oferă posibilitatea elevilor de a deveni pricepuți în
arta cititului, de a-și actualiza informațiile și experiențele anterioare de viață, și
în egală măsură în urma receptării unui text de mici întinderi specific vârstei elevilor, aceștia
își îmbogățesc vocabularului prin cuvinte noi. Prin jocuri de rol elevii sunt puși să imite
personajele preferate, iar apoi să le deseneze. Stimularea curiozității și a încrederii în forțele
proprii se face prin gândirea creatoare și flexibilă. Copiii trebuie să înțeleagă că cititul nu este
o opțiune ci o nevoie de care avem nevoie în fiecare zi, utilizată atât de părinții, dar și cerută
de societate.

În concluzie se spune că oamenii deschid cartea, dar de fapt cartea este cea care deschide pe
oamenii, îi îmbogățește și îi înnobilează.

Bibliografie:
1.Elena Peteoaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială-,, Discipline opționale la clasele I-IV”,
Colecția Collegium, ED. Polirom, Iași 2000;
 TEMA 4: Realizați un exercițiu de operaționalizare a obiectivelor de transfer pentru un
conținut educațional ales.
Clasa: I

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitatea de învățare: În parc

Subiectul: Sunetul și litera ,, r”

Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe

Timpul: 50 de minute

Obiective operaționale:
a) Obiective cognitive:
-OC1: să asocieze sunetul ,,r” cu litera corespunzătoare;
- OC2: să recunoască litera ,,r, mic de tipar în cuvinte date;

- OC3: să formeze cuvinte care conțin litera ,,r, mic de tipar;

-OC4: să despartă corect în silabe cuvintele ;
- OC5: să compună cuvinte cu litera,, r,, cu ajutorul alfabetarului;
- OC7: să citească corect propozițiile, în șoaptă sau cu voce tare în urma citirii demonstrative;

b)Obiective afective:
-OA1: să participe activ la desfășurarea lecției;
-OA2: să manifeste interes , inițiativă în rezolvarea sarcinilor date.

c)Obiective Psiho-motorii:

-OPM1: să lucreze ordonat cu materialul didactic pus la dispoziție;

-OPM2: să adopte o poziție corectă a corpului pentru scris;
-OPM3: să-și dezvolte deprinderi de a utiliza corect instrumentele de scris în scrierea
simbolurilor grafice;
Bibliografie:

1.Comunicare în limba română, manual pentru clasa 1- Olga Piriala, Mihaela Ada Radu,
Rodica Chira, editura Didactică și pedagogică, 2021;
2.Programa Școlară pentru clasele I și a II- a, M.E.C., București, 20004;
3. Șerban S., Metodica predării limbii române pentru învățământul primar, E.D.P., București,
2002.
TEMA 5 : Pornind de la un conținut educațional, propuneți 3 sarcini de învățare care reflectă
utilizarea a 3 tipuri de inteligență ( Modelul inteligențelor multiple, Gardner 1983)
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul/Titlul lecției: ,,Cioc! Cioc! Cioc! după Emil Gîrleanu

Howard Gardner (1983) consideră că fiecare individ posedă ,, inteligențe”. Pornind de la

afirmațiile lui H. Gardner, cadrul didactic trebuie să identifice abilitățile specifice fiecărui copil
pentru a-i putea valorifica potențialul. Gardner identifică opt tipuri de inteligențe:
verbală/lingvistică, logico-matematică, vizuală/spațială, ritmică/muzicală,
corporală/kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturală.

Pornind de la textul literar ,, Cioc! Cioc! Cioc! De Emil Gîrleanu, după ce voi citi textul
voi distribui sarcinii pentru a dezvolta inteligența lingvistică, inteligența kinestezică și
inteligența intrapersonală. Sarcinile didactice propuse trebuie să stimuleze creativitatea și să le
ofere copiilor șansa de a-și valorifica aptitudinile și dezvoltarea încrederii în forțele proprii.

Copiii vor fi repartizați în grupe iar fiecare grupă va primi inteligența care i se potrivește
cel mai bine. Munca în echipă are ca scop interacțiunea între elevii, cooperarea și integrarea
în cadrul unui grup.

Prin corelarea teoriei inteligențelor multiple am formulat sarcini de lucru prin care să motivez
și să încurajez pe fiecare copil să-și aducă contribuția în realizarea sarcinilor.

Sarcini pe tipuri de inteligență

I. Inteligența lingvistică:
1. Relatați pe scurt conținutul textului;

2. Descrieți imaginea prezentată în manual utilizând cât mai multe adjective;

3. Realizați un dialog imaginar, alcătuit din minim 6 enunțuri, între veveriță și ciocănitoare.
II. Inteligența kinestezică:

1.Realizați, prin asamblarea imaginilor date, părțile componente ale unui personaj;
2.Imitați cum sare veverița și ciocănește ciocănitoarea;
3. Aranjați piesele puzzle-ului pentru a obține imagini ale unor elemente naturale întâlnite în
text.

III. Inteligența intrapersonală:

1. Desprindeți din tex paragraful care exprimă tristețea veveriței;
2. Explicați mesajul textului așa cum îl simțiți voi;
3.Amintiți-vă de un moment când ați văzut o veveriță sau o ciocănitoare.

BIBLIOGRAFIE:
1.Mihăilescu Cleopatra, Pițilă Tudora , Comunicare în limba română, manual pentru clasa a
II-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2020
2. Programa școlară, M.E.N., Anexa nr.2 la ordinul ministrului educației naționale, București,
2013;