INFORMATII UTILE
a) Suport fnvaare:
Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic, Tipografia Universitatii din Bucuresti.
b) Alte surse:
Ciulache S., 2002, Meteorologie si climatologie, Editura Universitar8, Bucuresti.
Erhan Elena, 1999, Meteorologie si climatologie practicd, Editura Universitaii Al. 1. Cuza
Iasi.
Gaceu O., 2002, Elemente de climatologie practica, Editura Universitatii din Oradea
Ionac Nicoleta, Ciulache S., 2010, Legi, mérimi, simboluri in meteorologie, Editura Ars
Docendi, Bucuresti
Marin I, 1986, Masuratori si calcule in meteorologie si climatologie, Bucuresti
‘Mahia Gh., 2001, Meteorologie, Editura Universititii din Oradea
Tiscovschi A.A., Diaconu D., 2004, Metcorologie si Hidrologie — Lucrdri practice, Edivura
Universitar’, Bucuresti
+++ 1983, Instructiuni pentru statile si posturile meteorologice, INMH, Bucuresti
Tema 1
Organizarea si cfectuarea observatiilor meteorologice intr-o statie meteorologica
Tema 2
Linia 1: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice
Tema 3
Linia 2 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice
Tema 4
Linia 3 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice
Tema 5
Linia 4 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice
Tema 6
Linia 5 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice
Tema7
Linia 6 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice actinometrice
Tema 8
Determinarea vizuala si instrumentala a nebulozitatii atmosferice,
Clasificarea norilor. Efectuarea observatiilor asupra vizibilitatii atmosferice
Tema 9
Determinarea presiunii atmosferice intr-o statie meteorologica
Scanned with CamScanner Slide 1 : Pagit
de prezentare
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultateade
‘Specialzarea: Master Managemental resursdors acthitatibrturistice
STATIUNEA BALNEOCLIMATICA BAILE OLANESTI, ROMANIA
‘PROTECT LA DISCIPLINA
‘COMPORTAMENTUL, CONSUMATORULLT S{LUCRATORULUI DIN DOMENIUL SERVICTILOR
adramtter gate,
‘Lectreafde PREDA EAELA
fond
Staten CRISTEAMaria Ala
emp
‘wocmREST,
20
oe
21 Precentars sone desta
122 Anan date. e
23 Modlzea dato = a
(Cap Rezaiatle erste
$1 emcee gi ener.
32Cenaiaicle profi eemonic
33 Cine several.
34Magenaed led cl.
Bibra
Slide 19 : Bibliografie
Slide 20 : Va multumese !
Scanned with CamScanner De la slide 3 pana la slide 18 prezentarea temei
tiv : prezentarea ca si denumire stiintifica a notiunilor sau elementelor meteorologice;
acestora; originea; elemente componente; rol si directii de aplicare; functile
clementelor componente; principalele instrumente utile in determinarea elementelor
meteorologice; complex de observatii
Obligatoriu : schite, fotografi, desene, etc.
In general la temele cu linie specifica trebuie sa contina: prezentarea si definitia elementelor
in titlul temei; unitatile de masura si scara de masura a elementelor meteorologice din titlu;
metode utile in observatiile meteorologice; locul determinarii elementelor meteorologice din
titlul temei; inventarul instrumentelor; particularitati ale instalarii instrumentelor elementelor
meteorologice din titlul temei; complexul de observatic.
Despre ce discutam saptamanal:
Tema 1 — elementele componente ale statiei meteorologice; organizarea platformei
e; reguli de intretinere; complex de observatii
Tema 2~vantul; depunerea de gheata
‘Tema 3 - temperatura aerului; umezeala aerului
atmosferice
Tema 5 - durata de stralucire a Soarelui; cantitatea de radiatie solara
Tema 6 — temperatura solului; inghetul solului; descarcari electrice; evaporatia
Tema 7 — complexul actinometric (Determinarea radiate solaredirete; Determinare radia! difuze si
‘lobale; Determinarea radatiei refletate; Determinareabilantului caloric)
Tema 8 — nebulozitatea; vizibilitatea atmosferica
Tema 9 — presiunea atmosferica
Alte informatii utile studentului
Meteorologia sau fizica atmosferel reprezint un domeniu al fizicii care:
~ analizeazi starea atmosferei (ale&tuirea, structura, procesele, fenomenele, legile, dinamica gi
evolutia componentelor sale)
~ studiaz& si misoari elementele meteorologice
~ oferd prognoze asupra dinamicii vremii
- fundamenteazi diferenjierea si specificul climatelor Paméntului,
factori grupafi in: factori radiativi, factori dinamici si factor fizico-geografic.
Toate fenomencle meteorologice sunt rezultatul interactiunii radiafiei solare (elemental
determinant al fenomenelor meteorologice) cu atmosfera si suprafafa terestrd (ambele influenteazi
modul de manifestare al acestora). Factori fizico-geografici si cei care jin de dinamica atmosferei
modifica influenja radiafici solare asupra suprafefei terestre si atmosferei, intervenind astfl in
repartiia, durata si intensitatea acestor fenomene.
Cercetarea legilor de dezvoltare a proceselor si fenomenelor din atmosfera terestri care
determina starea vremii si importanga practicd a cunoasteri timpului si a climei este mult prea
evident pentru a mai fi necesara justificarea, fie chiar si succinti a utilititii determinarii
meteorologice.
Determinarile meteorologice se efectueazA in zeci de mii de puncte repartizate neuniform pe
Glob, iar coordonarea activititii refelei de stafii se realizeazA sub conducerea Organizafie
Meteorologice Mondiale (O.M.M.), fost O.M.L,,infiinjata in anul 1873.
Ziva de 23 martie 1950 este declarati Ziua Meteorologic& Mondiala,
Scanned with CamScanner Romania este tari membri fondatoare OMI. fn anul 1884 ia fiinjA Serviciul Meteorologic al
Roméniei, azi activitatea meteorologicd find coordonati de Administrajia Nafionali de
Meteorologie - AN.M., din anul 2004, atributile fiind recunoscute prin Legea Meteorologiei
din anul 2000. Participaim activ la programul Veghea Meteorologici Mondiald, program de
colectare, procesare si transmitere zilnicd a peste 15 milde caractere si 2000 de hari
meteorologice globale.
Rolul organizatici OMM este de a da indicafi stiinfifice asupra modului de realizare a
observatiilor meteorologice, s& asigure o metodologie unitard pentru a permite compararea
datelor obtinute, de a initia si coordona cercetarea meteorologic& simultand la nivel mondial,
si faciliteze schimburile reciproce de informatii intre serviciile meteorologice ce se realizeazi
de minimum 6 ori pe zi.
Sistemul meteorologic de observare cuprinde doua subsisteme:
cel bazat pe puncte de observatii situate pe suprafafa terestri, organizat in refele sinoptice de
bazi regionale impirtite in stafii de uscat $i maritime, precum $i in echipamente de observafii
‘si misuritori instalate la bordul aeronavelor;
-sicel bazat pe satelifi, consttuit din satelii meteorologici de pasaj si geostafionari.
Sistemul meteorologic nafional reproduce, la scara {4rii, sistemul meteorologic mondial.
Refeaua meteorologici din Roménia se compune in functie de programul de observare din
stafii : meteorologice, climatologice, sinoptice, posturi pluviometrice, radare meteorologice,
observatoare aerologice gi alte unititi specializate.
Pentru verificare si omologarea observatiilor objinute, asigurarea continuititii sirurilor de date
pe perioade mari de timp, sunt efectuate observatii, in paralel, in sistemmul clasie, adic& statiile
meteorologice sunt echipate cu instrumente cu citire directs si in sistem modern, adic&
stafiile meteorologice sunt echipate cu instrumente inregistratoare, automate.
Asupra elementelor meteorologice se fac observatii la statiile meteorologice. Pentru fiecare
element meteorologic au fost imaginate si construite instrumente si aparate de masurd care
sunt utilizate in toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului.
Elementul meteorologic — termen meteorologic care defineste parametrii ce in ansamblul lor
caracterizeazA starea vremii intr-un interval de timp (presiunea atmosferic&, temperatura si
umezeala aerului, vantul, nebulozitatea, precipitatiile atmosferice, etc.).
Elementele meteorologice reprezintA insusirile calitative si cantitative care exprima procesele
si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizind diferitele ei stirii intr-un anumit
interval de timp.
~ radiafia definiti ca emisia si propagarea energiei sub formA de unde acustice, calorice,
electromagnetice, etc. poate fi
= Solard - definits ca radiafia electromagnetic’ emis de Soare avand lungimi de und
din intregul spectru al undelor electromagnetice;
+ atmosferici - flux radiativ de und& lung’, emis de atmosfera inc&lzitA, in urma
absorbfiei radiatiei neintrerupta, absorbjie cu un caracter sclectiv datorita vaporilor de
‘api, picdturilor de apa, ozon $i CO2 );
+ terestri - flux de radia calorice emise neintrerupt de suprafeta terestra in infrarosu;
- temperatura este definité ca o caracteristicé fizic& a diferitelor sisteme, reprezentind
gradul de inc8lzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o;
= temperatura acrului;
+ temperatura solului;
+ temperatura apei
- presiunea atmosferic& - presiunea pe care o exerciti atmosfera asupra Piméntului $i a
corpurilor situate pe el;
Scanned with CamScanner + vantul (directia gi viteza) - definit ca miscarea pe orizontali a maselor de aer, generata de
diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forfa centrifuga si
forta Coriolis
= evapotranspirafia - cantitatea total de api cedat& atmosferei, prin evaporatia solului,
suprafe(ei apei si prin transpiratie plantelor; cedarea apei ficdndu-se sub influenja unei
temperaturi ridicate;
+ umezeala aerului - caracteristica aerului de a confine vapori de ap’;
= nebulozitatea - perioada de timp in care cerul este acoperit cu noris
+ precipitajia atmosfericd (felul si cantitatea) ~ manifestarea rezultati din condensarea
vaporilor de apa in anumite conditii de temperatura; dupa starea de agregare precipitatiilor
pot fi: lichide — ploaie, rows, ceafé; solide ~ zApada, mazarichea, grindina, bruma, chiciura,
mixte — lapovita:
tatea - distanta pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect Iuat ca
reper si riméne vizibil in conditii atmosferice date;
= fenomencle atmosferice: optice, acustice, eletrice etc.
Principalele metode de observatii a elementelor meteorologice sunt: metoda instrumental si
metoda observafiilor vizuale, Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si
construite instrumente si aparate de masura care sunt utilizate in toate stafiile meteorologice
de pe suprafaja Globului.
Stafiile meteorologice reprezint’ spatiul special amenajat unde se efectueazi observa
meteorologice, pozitie reprezentativa pentru regiunea geograficd aleast, deoarece este necesar
ca elementele masurate si fie reprezentative pentru regiunea inconjuratoare. Densitatea retelei
de statii este mai mare in regiunile unde variabilitatea elementelor meteorologice este mai
pronuntata si mai ales in vecinatatea zonelor care constituie limite climatice. Pentru terenurile
putin accidentate se considera insa suficienta amplasarea unui post pluviometric la 100 kmp.,
‘unui post termohigrometric la $00 kmp, iar a unuia barometric, amemometric si heliografic la
5000 kmp.
Pentru realizarea unor studii regionale se impune ca perioada de observatii la statii sa fie de
minimum 30 ani (50 ani pentru regiunile montane). Aceasta perioada trebuie sa fie mai mare
pentru regiunile muntoase, acolo unde variabilitatea elementelor climatice, si in special
precipitatiile atmosferice, este mai accentuata. Pentru o static trebuie cunoscuta eu precizie
Tocalizarea sa, data prin: denumire, coordonate geografice, altitudine, indicativ si numar.
Denumirea statici este data de cea a localitatii pe teritoriul careia este amplasata sau poartl
denumirea localit4fii in apropierea cAreia se afl amenajat4. Daca se afld in locuri nepopulate,
atunci este denumitd dup& denumirea dealul, masivul sau varful de munte cel mai reprezentativ pe
‘care este amplasatd. Localizarea stafiei meteorologice se identificx prin coordonate geografice
(ltitudine, longitudine si altitudine absoluta). Pentru diverse operatiuni meteorologice, aceasta
poarta un cod numeric care reflects pozitia stajiei respective in cadrul re{elei meteorologice
nafionale si mondiale. Indicativul statiei este compus din cinci cifre si reprezinta amplasarea sa
pe suprafata globului terestru, in cadrul retelei meteorologice mondiale. Numarul reprezinta
pozitia in cadrul retelei meteorologice nationale. La noi el este format din 6 cifre ce corespund
unitatilor de grad, zecilor si unitatilor de minut ale latitudinii, respectiv longitudinii.
De exemplu, statia Bucuresti — Baneasa are coordonatele geografice 44°30"latN si
26°08" long.E, Numarul climatological statiei va fi 430608. Toate mesajele transmise de stafia
meteorologic’, ca $i toate materialele in care se inscriu observatile trebuie s& poarte acest cod de
‘identificare.
2) Biroul stafiei, in care sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur (aparate
pentru misurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueazd o serie de observatii, ca de exemplu:
prelucrarea primar a datelor provenite din observatii; descifrarea diagramelor de la
fnregistratoare si aplicarea, dup caz, a corectiilor la valorile cite; transcrierea datelor de
observatie in registre si tabele meteorologice; verificarea exactitifii datelor inregistrate $i
relucrate; aceasti operajie se realizeazA de cdtre seful stati; transmiterea codificatt a datelor de
Scanned with CamScanner cbservatic la Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondatt stajia si ulterior la ANM,
Bucuresti. Arhiva stafiei meteorologice trebuie s& contin’ un jurnal al stafie’ in care se
mentioneaz: istoricul stafiei cu toate schimbatrile survenite pe parcurs (mutiri ale stajii, aparate
folosite sau inlocuite, modificarea vizibilitsti, a programului de observatii, personalul de lucru,
fnlocuirea acestuia, observatiile inspecfilor de teren etc.); registre de procese verbale, materiale
i (instructiuni, tabele psihrometrice, atlase de nori),
ddiagrame ale aparatelor, registre meteorologice si tabele inregistratoare, publicafile de specialitate
etc.
2) Platformele meteorologice, suprafata de teren pe ling’ stajia meteorologic& pe care sunt
instalate majoritatea instrumentelor gi aparatelor meteorologice destinate efectuarii observailor,
este de forma unui pitrat cu laturile orientate pe directiile N-S si E-V. Instrumentele din
interiorul platformei sint instalate in ordinea descresterii indljimii lor, de la nord la
platformele pot fi clasificate in:
= platforme meteorologice standard
- platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop (de monitorizare a fenomenclor
meteorologice si agrometeorologice, pentru cercetari fenologice; pentru cercetiri topoclimatice,
didactice etc.).
-platforme meteorologice in stationar
= puncte de observatii
3) Platforma nivometrica pe care se fac determiniri asupra grosimii, densitii si structura statului
de zipada.
4) Statia meteorologica automata — aparat complex care misoari si transmite automat
valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea stafii se instaleaz de obicei in locuri grew
accesibile
Statii meteorologice automate
Statiile meteorologice automate, comparativ cu cele clasice, prezinta o serie de avantaje dintre
care amintim:
permit efectuarea de masuratori ale parametrilor meteorologici ca si a altor parametri, cum
sunt cei ce caracterizeaza calitatea aerului sau a apeoi, in zone greu accesibile; datorita noilor
generatii de senzori, precizia datelor obtinute este crescuta iar gama parametrilor pe pot fi
masurati, mult largita; ofera posibilitatea obtinerii si prelucrarii unui volum mult mai mare de
date datorita legarii acestor stati la un calculator si, de asemenea, transmiterea in timp real a
datelor la centrele de colectare; sunt utile pentru urmarirea unor fenomene cu dinamica rapida
si pentru avertizari prin efectuarea observatilor la intervale de timp scurte sau in mod
continu.
Statia de tip AWS 2700 a firmel AANDERAA
Statiile meteorologice automate CIMEL
Statiile automate Champbell
Observatiile meteorologice se realizeazA pe dou cdi: vizual si instrumental.
a) Observafiile vizuale. Se efectueaz cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor
fenomene atmosferice cum sunt:
= nebulozitatea atmosfericd, care se apreciazA in zecimi (sau optimi) de bolt& cereasca;
~ discul solar, care reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit;
= starea solului: umed, uscat, reavin, acoperit sau nu cu zApada etc.;
= diverse fenomene hidrometeorologice ca : rou’, pacla, bruma, poleiul, chiciura,
ninsoarea, lapovia, stratul de zipada, ceafa, aerul cejos, negura, depunerile de gheat
pe conductorii aerieni, ploaia, aversa de ploaie, grindina, mazfrichea, aversa de zipada
etc.
Scanned with CamScanner = fenomene orajoase: tunete, fulgere, trsnete etc. ;
= furtuni, vijelii, uragane, viscole etc.
Pentra fiecare fenomen se utilizeazi anumite semne conventionale consacrate inscrise in
aceleasi Instructiuni de la stafile meteorologice. Se noteaz& pentru fiecare ora de inceput $i
‘ra de sfarsit, iar pentru unele gi intensitatea lor, sub forma unor indici exponentiali, notate cu
cifre arabe (0, 1 si 2); intensitatea maxima este dati de exponentul cel mai mare gi invers.
b) Observafille instrumentale. Se efectueaz’ cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de
masurdi $i pot fi: cu citire directa si inregistratoare (datele sunt inscrise pe diagrame). Aproape
fiecare element meteorologic poate fi determinat, att cu aparate cu citire directs, cét si cu aparate
inregistratoare.
‘Atat observafiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueazi\ la termene standard conform
programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul
Programului climatologic si din ori in ori in cazul Programului sinoptic.
In cazul observatilor topoclimatice, acestea se efectueazA incepand cu aparatele instalate pe sol si
apoi, pe vertical si in adiposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de inciilzire
Incepe de jos in sus, incét si poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racire a suprafejei
solulu.
In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueazit incepind cu cele din adapostul
‘meteorologice; ordinea $i durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeazi
intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:
- la si 15 - 17 minute se determina temperatura pe sol si in sol si se constat& starea suprafetei
solului (umed, uscat, cu strat de 2Apada affinat, geruil etc.);
~ la si 18 - 19 minute se efectueaz’ determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru
termografsi higrograf la ora 12, pentru barograf, dup ora 12; pentru pluviograf la 6 si 18;
pentru heliograf, dupa apusul Soarelui; pentru strat de zipada, chiciura si polei la ora 6;
~la $i 20 - 23 minute, giruetele;
= la $i 24 - 25 minute, pluviometrul (inlocuirea colectorului);
= la 51 26 - 29 minute, la aparatele cu citire directi din adipostal din stinga (psihrometru,
higrometru, termometrele de maxima i de minima);
= la si 30 minute, la barometrul cu mercur din interiorul stafici;
= la $i 31 - 34 minute, observafiiinstrumentale asupra stratului de z8pada (grosime, densitate);
= concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitati, viziblitatii si a altor fenomene
meteorologice.
Pentru rigurozitatea determintrilor instrumentale, observatorul trebuie s& respecte anumite reguli
de comportament care soliciti atenjie mare, efectuarea corecti si la termen a observatici,
notarea imediat in registra a datelor objinute si transmiterea lor urgenté la centrele regionale
de colectare. Orice falsificare a datelor, din neglijenta efectuarii observatiilor, este cu usurings
depistata i sanctionati ca atare,
De asemenea, pentru buna funcjionare a aparatelor, observatorul este obligat ca inainte de
efectuarea observatici la termenul respectiv, s& efectueze rondul preliminar pentru a verifica
starea aparatelor. Dacd constat& unele defectiuni este obligat si le inlocuiasc&.
Standardul efectuarii observatiilor:
= Ia orele 0, 6, 12, 18 se executi rondul preliminar, se sunt efectuate determindri asupra
vantului, nebulozitajii si temperaturii solului.
+ la orele 6, 18 —este verificati starea solului
= la orele 1, 7, 13, 19 se determin’ temperatura aerului, umezeala aerului; sunt citite
ummitoarele instrumente: termograful, higrograful, pluviograful; se marcheazi semnele pe
diagramele diferitelor aparate inregistratoare; se citeste barometrul si barograful; se determina
vizibilitatea si fenomenele atmosferice;
=a orele 13, 19 sunt schimbate diagramele aparatelor inregistratoare;
la orele 7— 19 este inlocuit colectorul pluviometrului si se msoara cantitatea de precipitatii
atmosferice.
Scanned with CamScanner ‘Scopul observatiilor meteorologice este:
~ de a informa permanent cu date Centrele regionale si implicit Centrul National de Prevedere
a Vremii, precum si diferite institujii de stat si mass-media, interesate s& cunoascd starea $i
evolutia timpului;
- de a contribui la acumularea unei baze de date meteorologice necesare efectuarii de studii $i
cercetiri asupra legilor de dezvoltare a proceselor si fenomenelor atmosferice, elaboririi
anuarelor meteorologice si atlaselor climatologice;
-de a asigura sprijinul permanent al diferitelor ramuri ale economici, a caror activitate si
rezultate depind de conditiile de vreme si cele de chim’,
- de a monitoriza si gestiona fenomene le meteorologice de risc.
Observatiile meteorologice centralizate la ANM servesc si pentru prognoza vremii in Europa.
Orele de observatie diferd in functie de sezon, putindu-se stabilii dowd ore oficial
-O.1,R.-ora oficialii de iarné a Romanici (1, 7, 13, 19) in conformitate cu timpul solar media
local de la statie;
-O.V.R.-ora oficiala de varé: a Roméniei (2, 8, 14, 20), decalats cu o ori fat de cea oficialé ca pe
{ntregul continent.
Inventarul aparatelor si instrumentelor meteorologice
Aparate pentru determinarea duratei de strilucire a Soarelui. Se realizeazi cu ajutorul
heliografului. Acesta este compus dintr-o sfera de sticl4, in spatele cireia se afl un suport
pentru diagram’. Diagrama, denumiti heliogramd, este divizati in ore si minute; in timpul
strilucirii Soarelui este arsi de razele solare concentrate de sfera de sticla pe un focar situat pe
aceasti diagrama; intervalul orar ars de pe diagrama indic& durata cat a stralucit Soarele.
Aparate pentru determinarea energici solare radiante. Se utilizeazi aparatele:
+ actinometrele, de diferite tipuri, pentru radiajia solara direct;
+ albedotnetru , pentru radiatia solard directa si difuzi;
+ piranometrul, pentru radiatia globalé si difuzd;
Aparate pentru determinarea temperaturii pe sol, in sol, fn aer, Ia diferite nivele si in
adipostul meteorologie. Se folosesc:
+ termometre ordinare (cu mercur), care redau temperatura la momentul respectiv;
+ termometrul de minimii (cu alcool), care indic& cea mai mica valoare de temperaturd de pe sol
sau din aer, din ultimele 24 de ore;
* termometrul de maxima, care red8 cea mai mare valoare de temperatura din ultimele 24 de
ore;
*pitrometn compos din dub temomete ornare ome
cel din dreapta, previzut cu un tifon (termometrul umed);
= cel din sténga, fara tifon (termometrul uscat), care serveste pentru determinarea mai
multor parametri climatici: temperatura aerului din adfpostul meteorologic; tensiunea
vaporilor de ap’; umezeala relativa a aerului; deficitul de saturatie; temperatura punctului
de rout
+ termograful, aparat inregistrator cu diagrama zilnic& sau siptimanala;
+ termohigrobarograful, aparat inregistrator cu o diagramé complexi zilnic& sau saptimanala,
care serveste pentru inregistrarea simultand a mai multor parametrii climatici: temperatura
aerului; umezeala relativa; presiunea atmosferic’;
+ termometre Savinov $i termometre cu tragere vertical pentru determinarea temperaturii in
sol, la diferite addncimi; in acest caz se folosesc numai aparate cu citire direct;
+ geoglaciometrul (tip Danilin), se utilizeazh pentru determinarea adancimii inghetului,
respectiv adancimea la care temperatura este mai mic& de 0°C, care determina inghejarea apei.
Aparate pentru determinarea umezelii aerului. Se utilizeazi urmatoarele aparate:
+ higrometrul eu fir de ptr;
+ higrometrul metalic;
Scanned with CamScanner + psihrometrul, care tiizind valorile de 1a cele dowd termometre, umed si uscat, permite
objinerea umezelii relative, a tensiunii vaporilor de api, a deficitului de saturatic si a
‘temperaturii punctului de rou’ din tabelele psihrometrice, dup cum s-a precizat mai sus;
+ higrograful, aparat inregistrator cu diagrame zilnice sau siptiménale;
+ termohigrobarograful, inregistrator complex cu diagrame zilnice sau siptiménale care reda
simultan temperatura, umezeala relativa si presiunea atmosferics.
Aparate pentru determinarea precipitafiilor atmosferice in acest scop se folosesc:
+ pluviometrul tip ILM.C., cu doua corpuri pentru a putea inregistra si cantitatile exceptionale
de precipitatii, in acest scop se foloseste eprubeta pluviometrict, pe care se poate citi
indljimea stratului de apa cizut (in mm), raportat la unitatea de suprafati;
+ pluviograful, apardtoare inregistreazi precipitaiile lichide;
+ drosometrul, pentru rou’;
+ evaporimetrul, ip eprubeta, pentru apa evaporatd existent in aer;
+ evaporimetrul cu céntar, pentra apa evaporati din sol;
+ densimetrul, pentru densitatea straiului de 28pada;
+ righa de zipada, pentru determinarea grosimii stratului de zApad’.
Aparate pentru determinarea direcfiei si vitezei vantului. Pentru aceasta se folosesc:
+ girueta cu placa grea, pentru vanturile tai
rueta cu placi usoara, pentru cele cu viteze micis
+ girueta de mand, pentru viteza si directia vantului in spatiul micro- si topoclimatic;
+ anemometru de mana, de mai multe tipuri (cu palete si cupe), care reda viteza vantului in m/s in
funotie de numrul de rotafii(fiecare rotafie pe un cadran de 36
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5807)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1091)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (842)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (537)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (346)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (821)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
