Professional Documents
Culture Documents
Relieful Glaciar in Romania PDF Free
Relieful Glaciar in Romania PDF Free
Relieful glaciar al
Romaniei
Balan Clara
Rascanu Victor
Gr. 31
1
CUPRINS
a. Procese
C. Tipuri de ghetari
D.Fazele glaciare
2
În Cuaternar, în zonele înalte ale Munţilor Pirinei, Alpi, Carpaţi, Balcani, Caucaz, ca şi în munţii
înalţi ai altor continente, s-au instalat gheţari, care prin eroziune glaciară şi prin acumularea glaciară
au remodelat peisajul anterior. În Cuaternar s-a produs o succesiune de fluctuaţii climatice, de faze
glaciare cu climat mai rece decât cel actual, între care au fost faze interglaciare cu temperaturi mai
mari sau egale cu cele din perioada actuală.
Actualmente noi ne aflăm, deci, într-un stadiu interglaciar.În stadiul interglaciar anterior, în urmă
cu 120.000-130.000 de ani, temperatura medie era mai mare cu 2 °C, faţă de cea actuală.
a.Relieful glaciar este relieful rezultat în urma proceselor de eroziune : exarație, detersie
( slefuire a “albiei” pe care o ocupa ghetarul ) , detracție(dislocare si antrenarea in miscare a unor
blocuri de roci ) și acumulare glaciară, datorate în general mișcărilor gheții la suprafa ța scoar ței
terestre.
In Romania după urmele în relief, modelarea glaciară s-a manifestat doar în masivele:Maramureș,
Rodnei, Bucegi, Iezer, Făgăraș, Șureanu, Parâng, Retezat, Țarcu și Godeanu .
Forme incipiente apar în masivele: Țibleș, Călimani, Ceahlău, Leaota și Bihor .
- viteza de deplasare a masei de gheata (exaratia este ridicata la viteze mici intrucat puterea de
scrijelire este amplificata de durata mai mare a exercitarii procesului);
- grosimea masei de gheata care preseaza rocile subglaciare (cu cat este mai mare cu atat exaratia
va fi mai intensa);
- panta suprafetei subiacente (pe pante mici si contrapante, eroziunea este mult mai activa);
- rezistenta rocilor din care este alcatuita suprafata subglaciara (rocile moi sunt usor de dislocat
in raport cu cele dure);
- incarcatura masei de gheata cu blocuri si grohotisuri(cu cat este mai mare cu atat puterea de
scrijelire este mai intensa).
1.1 Datorate curgerii neconstrânse a gheții: pozitive – roci mutonate ( proeminente alcatuite
din roci mai dure, in prezent sunt greu de identificat pentru ca sunt acoperite cu sol si vegetatie ), și
negative –striații ( scobituri formare prin eroziunea rocilor inghetate de la baza si marginea
ghetarului).
Valea glaciarareprezinta fagasul prin care curge limba ghetarului. In linii generale, ea se
aseamana cu un uluc sau jgheab urias.Vaile glaciare exista doar la ghetari cu dimensiunimari la
care gheata din circuri inainteaza pe vaile create anterior prin eroziune lineara. Aceasta incarcata cu
materiale provenite de pe versanti sau din circ produce erodarea fundului vailor si a bazei versantilor.
Profilul transversal al vaii se va modifica in timp luand forma literei ''U''. La vaile glaciare mari
profilul are o infatisare complexa fiind alcatuit din doua-trei deschideri cu aceasta alura (forma de
3
'U') la care in baza se adauga cea de ''V''. Sectiunea in forma de ''V'' apartine eroziunii fluviatile
postglaciare.
In afara ghetii, ghetarul contine si bucati de roca cu dimensiuni variabile. Materialele cad pe
suprafata ghetii, la marginea ghetarului sau sunt deplasate pe fund.Procesul de eroziune glaciara
este intensificat de contributia materialelor morenice (blocuri uriase, bolovani, pietrisuri de
diferite dimensiuni), care se afla incorporate pe marginile si la fundul ghetarului. Prin
intermediul acestora, ghetarul scrijeleaza peretii si patul vaii.
In ansamblu, morenele reprezinta o aglomerare de blocuri eterogene, implantate intr-o masa
de materiale mai fine, argilo-nisipoase, care sunt transportate de ghetari si depuse acolo unde
gheata se topeste.
In functie de pozitia lor in interiorul vaii glaciare morenele sunt:
- terminale(sunt desfasurate in fata limbii glaciare; provin din materialele impinse de catre limba
glaciara in faza de inaintare; au forma semicirculara constituind un val de nisipuri si pietrisuri );
- laterale(aflate la contactul ghetarului cu versantii materiale depuse sub forma de diguri abrupte pe
marginea vaii glaciare);
- mediane (depuse in partea centrala a vaii glaciare);
- de împingere.
1
B. Relieful glaciar fosil din Carpații românești
4
- Depresiunile de subsăpare glaciară(Zapezile acumulate si transformate in gheata la obarsia
vailor,prin subsapare au format depresiuni de subsapare glaciara.)
- Vârfurile (hornuri) glaciare
- Crestele (arête) glaciare (Creste zimtate cu versanti abrupti care separa circurile si uneori vaile
glaciare.)
- Șeile de transfluență (Reprezinta sectoare joase la nivelul interfluviilor ce separa ghetarii cu volum
deosebit de mare si prin care gheata trece de la unul la celalalt. Deci, ele sufera o eroziune produsa
prin scurgerea ghetii.)
- Acele glaciare (Sunt reprezentate de martori reziduali foarte ascuţiţi, proeminenţi.)
2. Formele glaciare de acumulare
- Morenele mediane, laterale si frontale
*3. Relieful periglaciar
Procesele periglaciare :
- Actiunea inghet-dezghetului - unul dintre cele mai frecvente procese din zonele periglaciare
este inghet - dezghetul, prin care se ajunge la distrugerea retelei de minerale ce formeaza
structura rocilor compacte, transformandu-le in fragmente din ce in ce mai mici.
- Procese de crioturbatie ansamblul deranjamentelor si deplasarilor materiei ce au loc in sol,
scoarta de meteorizare sau in roci neconsolidate sub efectul inghet-dezghetului.
Exista 2 mari categorii de ghetari : montani si de calota (continentali). Formele de relief create
prin eroziunea glaciara sunt diferite la ghetarii montani in raport cu cei de calota cu toate ca exista si
numeroase elemente comune.
Ghetarii montani - Dupa formele ramase în relieful actual, se poate deduce ca modelarea glaciara s-
a facut, sigur, prin doua tipuri de ghetari: de vale si de circ, la care, se pare, se adauga si ghetarul
deplatou.
- Gheţarii de circ erau mici, nu aveau limbi, decât rar şi reduse, rămâneau suspendaţi sub culmile
înalte, în mod obişnuit în jurul altitudinii de 2000-2050 m, maiales pe trepte structurale ai căror pereţi
aveau expunere nord-vestică; urmele lor sepăstrează deasupra unor văi glaciare, sau izolat. Se
întâlnesc în Făgăraş, Parâng,Godeanu, Retezat, Ţarcu, Rodna.
- Gheţarii de valeaveau bazine mari de alimentare,circuri mari şi uneori compuse, continuate cu
limbi de gheaţă ce atingeau 3-8 km. Ceimai dezvoltaţi erau pe văile Nucşoara şi Lăpuşnic din
Retezat; Capra şi Buda dinFăgăraş; Jieţul, Lotrul şi Latoriţa din Parâng; Pietrosul, Lala şi Cimpoieşul
din Rodna.
- Gheţarii de platousunt numai presupuneri că ar fi acoperit, câteva mici platouri din Pediplena
Carpatică, situate la peste 2000 m, ca de exemplu în Muntele Borăscu, câteva porţiuni din Rodna,
lângă vârful Paltinul dinFăgăraş (deasupra izvoarelor văii Doamnei), suprafaţa Doamnele din Bucegi.
5
Exista trei cauze principale care conditioneaza topirea ghetarilor montani: radiatiile solare
directe, caldura cauzata prin convectia aerului si siroirea pe masa de gheata. Orice ghetar
montan, se afla in conditiile unui schimb continuu de materie: reducerea lui datorita topirii, pe de o
parte si inmagazinarea de noi cantitati de precipitatii solide, pe de alta parte. Sub acest aspect, la
nivelul limitei zapezilor persistente se tinde la un echilibru mobil intre acumulare si topire.
D.Fazele glaciare
1 Riss–limita zăpezii era la 1500/1600m în Nord și 1850 m în Sud,la acest nivel s-au păstrat
cele mai coborâte circuri glacio-nivale.Această fază glaciară a fost mai puternică,ce permiteau
ghețarilor de vale să coboare până la altitudini de 1300/1500m
2 Würm–limita zăpezii era la 2000m, climatul era caracterizat printr-un regim termic mai
coborât dar mai arid.Această fază glaciară a fost mai redusă,cu ghe țari de circ și morene de altitudine.
6
12 3.Complexul sculptural Gornovița
13 Fază de modelare de peste 8 mil ani, ce a creat suprafe țe cu o întindere modestă, prin
eroziune fluvială și abraziune; efectul general al eroziunii a fost crearea unor trepte la periferia
regiunii muntoase.
Altitudinile la care se întâlnesc resturi ale nivelelor complexului, sunt foarte variate:
În aria flișului la1000/1200m
În aria curburii la1300m
În Occidentali la500/900m
În Dobrogea la 180/300m
Resturi ale nivelelor acestei suprafețe poartă denumiri locale:
1 Meridionali –Bran, Luncani, Poiana
2 Banatului –Caraș, Teregova, Suprafața Deva
3 Orientali –Poiana Mărului, Predeal, Mestecăni ș, Moldovi ța
4 Apuseni –Feneș, Mermezeu, Fertișag
Relieful glaciar din Carpaţii româneşti este rezultatul unor procese care au durat peste un
milion de ani, timp în care gheţarii au erodat, transportat şi acumulat materialul format din roci
metamorfice. Formele de eroziune sunt cel mai uşor de recunoscut pe traseele montane: circul
glaciar, custura şi valea glaciară.
Circul glaciar este microdepresiunea care era ocupată de gheţar. Formarea circurilor glaciare
este disputată între două teorii, prima dintre ele punând în seama gheţarului întreaga erodare a
reliefului, iar cea de-a doua care spune că microdepresiunile ar fi existat înainte de formarea
gheţarilor. Cele mai elocvente circuri glaciare se întâlnesc în Carpaţii Meridionali, dar şi în Munţii
Rodnei.
Custura reprezintă contactul dintre două circuri glaciare alăturate. Aceasta are forma unei
creste ascuţite şi zimţate, întreruptă de „strungi”, „portiţe” sau „ferestre”, microforme prin care
masele de gheaţă comunicau dintr-un circ în altul. Custurile cele mai ascuţite şi mai greu de parcurs
se întâlnesc în Munţii Făgăraş, dar nici Masivul Retezat nu se lasă mai prejos.
Valea glaciară este forma de relief în care a evoluat limba gheţarului – prelungirea
liniară a acestuia către baza muntelui, până la etajul inferior în care zăpada nu mai era permanentă.
Teoriile asupra genezei văilor glaciare sunt similare cu cele de la circuri, existând teorii atât pentru,
cât şi împotriva eroziunii exclusive a gheţarilor.
- Relieful glaciar din Munţii Bucegi este concentrat pe văile din jurul Vârfului Omu şi se
constituie din văi glaciare şi circuri (fără lacuri). În abruptul estic, cel dinspre Valea Prahovei,
se remarcă circurile glaciare din Valea Cerbului şi Valea Morarului. Mult mai spectaculoase
sunt văile glaciare de pe partea nordică – Mălaieşti şi Ţigăneşti, ultima adăpostind şi un lac
de dimensiuni mai mici. Văile glaciare orientate spre sudul masivului, din bazinul Ialomiţei,
sunt Obârşia Ialomiţei şi Sugările, ambele cu câte un circ, precum şi valea Doamnele.
7
- În Masivul Făgăraş avem la dispoziţie un relief glaciar bine dezvoltat, cu peste 70 de lacuri
glaciare şi peste 170 de circuri. Făgăraşul prezintă complexe glaciare orientate nord-sud, de o
parte şi de alta a crestei principale, o adevărată înlănţuire de custuri şi circuri, pe aproape
toată întinderea de 70 de kilometri. Pe versantul sudic, mai puţin abrupt decât cel nordic,
întâlnim cele mai lungi văi glaciare din România, de până la 7 kilometri. Totuşi, cele mai
dezvoltate circuri glaciare se află pe versantul nordic, mai adăpostit faţă de razele solare
decât cel sudic şi unde gheţarii s-au topit mai greu. Dintre văile glaciare, intalnim aici Avrig,
Şerbota, Bâlea, Arpaş, Viştea Mare, Viştişoara, Sâmbăta, Dejani (din versantul nordic) şi
Valea Rea, Vâlsan, Mircea, Capra şi Izvorul Scării din versantul sudic.
- Masivul Iezer-Păpuşa, „fratele” mai mic de la est al Făgăraşului, prezintă pe ambii versanţi
o înlănţuire de circuri glaciare. Dintre cele de pe versantul sud-estic, unul singur păstrează un
lac glaciar, numit chiar Lacul Iezer.
- Masivul Parâng prezintă în zona înaltă peste 30 de lacuri glaciare şi mai multe circuri,
marea majoritate fiind concentrate pe versantul nordic, intens afectat de eroziunea glaciară
datorită expunerii. Complexul glaciar al Jieţului, aflat chiar sub vârful Parângu Mare (2518),
cu căldările Mândra, Roşiile şi Zănoaga Stânei, este cel mai dezvoltat.
- Relieful glaciar din Masivul Cindrel este restrâns, dar bine conturat, concentrat în partea
centrală a masivului, ca de obicei pe versantul nordic. Aici avem cele două mari circuri
glaciare ale Iezerului Mare şi Iezerului Mic, care adăpostesc lacuri şi care sunt protejate într-o
rezervaţie. Deasemenea, s-au mai dezvoltat circuri fără lacuri glaciare (Gropata, Iujbea
Răşinarului).
- Masivul Şureanu prezintă relief glaciar în partea de sud-est, pe acelaşi versant nordic, fiind
constituit din câteva circuri situate în apropierea vârfului Şureanu, dintre care cel mai bine
conturat adăposteste şi un lac glaciar, sau un iezer (în limbajul popular): Iezerul Şureanu.
- Masivul Retezat – protejat împreună cu vecinul Godeanu în cadrul Parcului Naţional Retezat
– prezintă cele mai intense urme ale activităţii glaciare cuaternare din Carpaţi. Zona centrală
a Retezatului a fost modelată pe ambii versanţi, nordic şi sudic, aici fiind prezente şi câteva
dintre „superlativele” glaciare din Carpaţii româneşti: cel mai lung şi mai dezvoltat gheţar
(18 kilometri lungime), care a modelat Valea Lăpuşnicul Mare; cel mai întins lac glaciar –
Lacul Bucura – care este parte din imensul complex de modelare glaciară din Valea
Lăpuşnicul Mare; cel mai adânc lac glaciar – Lacul Zănoaga, de 29 de metri. În Retezat
există nu mai putin de 80 de lacuri naturale.
- Munţii Godeanu, cei mai izolaţi din România, prezintă un relief glaciar asemănător cu cel
din vecinul Retezat, cu exceptia custurilor care aproape că lipsesc. Circurile s-au dezvoltat pe
ambele părţi ale culmii principale, unele adăpostind şi lacuri precum Scărişoara, Moraru,
Scurtele, Godeanu. Văile glaciare (Lăpuşnicul Mic, Branul) sunt mai scurte decat în Retezat,
dar prezintă morene mai bine definite.
- Masivul Ţarcu, legat de Godeanu printr-o culme înaltă de 1600-2000 de metri, prezintă un
relief glaciar spectaculos, format uniform de-a lungul crestei principale. Fiind accesibil atât
dinspre oraşul Caransebes (la sud), cât şi dinspre Oţelu Roşu şi Sarmizegetusa (nord),
masivul este alcătuit din trei sectoare principale: Ţarcu, Baicu şi Bloju (de la sud la nord). În
sectorul Ţarcu, unde întâlnim şi o staţie meteorologică modernă, de vârf de munte, putem
admira valea glaciară Olteana, cu două circuri glaciare şi lacuri. În Muntele Baicu (sectorul
8
central), pe lângă circurile de pe partea nordică, avem un lac glaciar pe versantul sudic – lacul
Pietrele Albe. Totuşi, cel mai „arătos” circ glaciar din Ţarcu se poate admira în sectorul
Muntelui Bloju. Valea glaciară Netiş se află pe versantul estic şi adăposteşte lacul glaciar
omonim.
- Munţii Rodnei, protejaţi prin înfiintarea Parcului Naţional omonim, sunt cei mai înalţi din
Carpaţii Orientali (peste 2300 de metri), iar altitudinea lor a permis dezvoltarea reliefului
glaciar, cu văi, circuri, lacuri şi custuri, dispuse în general pe versantul nordic. Creasta
principală are aproximativ 60 de kilometri. Complexele glaciare cele mai dezvoltate sunt
Lala Mare, Ineu (la est), Buhăescu şi Iezer (în partea central-nordică), toate cu lacuri glaciare.
Lacul Iezer, situat pe traseul turistic cel mai circulat, dintre Borşa şi Vârful Pietrosul, este
recunoscut prin forma care reproduce fidel conturul României.
- Masivul Farcău (1957 metri) face parte din Munţii Maramureşului şi implicit din Parcul
Natural cu acelaşi nume. Este pozitionat la sud de creasta principală care defineşte graniţa cu
Ucraina, prin urmare este 100% românesc. Prezintă relief glaciar în zona înaltă definită de
vârfurile Farcău şi Mihailecu. Singurul lac glaciar din masiv, Lacul Vinderel, este situat la
înşeuarea dintre cele două vârfuri, iar formarea lui este pusă pe seama eroziunii unui fost
gheţar de platou (nefiind format într-un circ). Pe teritoriul Munţilor Maramureşului mai
întâlnim circuri glaciare în masivul Pietrosu Bardăului (1800 de metri), dar şi în masivul Pop
Ivan, pe versantul nordic ucrainean.
- În grupa centrală a Carpatilor Orientali, singurele forme demonstrate de relief glaciar
(circuri suspendate) se pot admira în Munţii Călimani, atât pe versantul nord-estic al
masivului Pietrosul, de 2100 de metri altitudine, cât şi în zona înaltă Reţiţiş – Călimanu
Cerbului (de peste 2000 de metri).
9
Bibliografie
Bibliografie online :
1. http://geomorphologyonline.com/
2. http://www.creeaza.com/referate/geografie/RELIEFUL-GLACIAR833.php
3. https://arhivadegeografie.wordpress.com/tag/glaciar/
4. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Relieful-glaciar26.php
5. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Relieful-glaciar26.php
6. http://criologie.blogspot.ro/
7. http://www.worldwideromania.com/2013/08/19/lacul-glaciar-balea-si-cascada-
balea/
8. http://masivulpiatracraiului.blogspot.ro/2011/03/releful-periglaciar.html
9. http://geografilia.blogspot.ro/2011/03/rolul-avalanselor-in-modelarea.html
10. http://geografilia.blogspot.ro/2011/03/rolul-avalanselor-in-modelarea.html
11. www.wikipedia.com
10