Bisericia ortodoxă are instituțiile sale acestea fiind: mitropolia și
episcopia. Mitropolia este instituție administrativă a Bisericii ortodoxe, superioară episcopiei și inferioară patriarhiei, corespunzătoare unei provincii sau unei țări, care are în frunte un mitropolit. Episcopia este instituție a bisericii creștine autoritatea căreia este exercitată de un episcop. Rolul său poate varia semnificativ de la o denominație la alta. Organizarea bisericească în prima jumătate a sccolului al XIV-lea a avut loc procesul de unificare statală formațiunilor politice existente atunci la sud și cest de Carpați, sub un singur conducător. Dar o dată cu unificarea cnezatelor și voievodatelor românești de la sud de Carpați intr-un singur stat independent - Tara Românească, precum și după formarea celui de al doilea stat - Moldova, la răsărit de Carpați, a avut loc și unificarca biscriccască din ccle două state româncști independente. Deci, în locul mai multor ierarhi, existenți pe lângă fiecare voievod, a fost ales unul singur, purtând titlul de mitropolit. Procesul de unificare politică a fost urmat de unificarca biscricească, aşa cum s-a intâmplat și in cazul statelor slave vecine și cum era în tradiția ortodoxă, ca organizarca bisericească să se adapteze celei politice.Paralel cu aceste instituții bisericesti superioare, s-a dezvoltat şi viața monahală. Din a doua jumatate a sccolului al XIV-lca, odata cu organizarea statelor romaneşti independente și a mitropoliilor lor, domnii țării, unii dintre marii boieri și dintre ierarhi au ridicat numeroase biserici, schituri și manastiri. Importunta mânăstirilor este de doua tipuri culturală și militară. Culturală fiind impodobiri de munuscrise, unele de reală frumuseje artisticā, mai tirziu traduceri în românește ale Sfintei Scripturi și ale altor cărți duhovniceşti; ateliere de broderie religionsă și domncască, şcoli de pictură murala. Militară având ziduri puternice aveau lumcție de apărare. În ccle două Țări Românc de peste Carpați, raporturile dintre Domnie și Biscrică au fost intotdeauna de colaborare și interdependentă. Protectori ai ortodoxici, domnii nu s-au multumit numai s-o sprijine la ei acasă, ci și în exterior, prin daniile către Mitropolia din Transilvania, Patriarhia din Constantinopol. Mitropolitul fiind considerat al doilea demnitar in stat: încorona domnul,îi era întâiul sfetnic,membru de drept al Sfatului, conducător al unor solii politice, veghea asupra modului in care era respectal cultul in eparhia sa etc.