BILANTUL GUVERNARI NATIONAL -TARANISTE DISCURS RosTiT iN SEDINTA SENATULUI DELA 20 NOEMVRIE 1932 DE STEFAN C. IOAN SENATOR DE DREPT CEUOTECA [% ACADEME! * ROMANE, MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERILE STATULUL IMPRIMERIA CENTRALA BUCURESTI HOG C. TsOnRIB TSI,DE ACELAS: Tret chestiuni gcolare: Bacalaureatul, invafdmdntul privat si programa liceald. Citeva observatinni asupra tratului nostru de astazi. Cum privim viata? Chestinnea invafamantului public. Alegerea unei cariere. Priviri asupra culturti in Ardeat. Omul de doctrind si omul de acfiune. Rolul scoalei. Considerafiuni asupra invéfdméantului particular. Pareri relative la bugetul Siatutui. Avem un ideal ? O cdldtorie la Spitzberg. Pamént si vot taranilore Cicero : Visul lui Scipione. (Din biblioteca autorilor clasici, Greci si Romani, a Casei Scoaielor). Din Revolufiunea Ruseascd. (Zile traite). Problema invdfdmantutui. Reintroducerea bacalaureatului. Invéfémantul secundar teoretic. Emanciparea noastré economicé. : Up alt cod al Cooperatiei ? ~ Calvarul Pensionaritor.SLIOTECH (% ACADBMIEL 4%) BILANTUL GUVERNARII Domuilor Senatori. lor ‘i Onoratul nostra presedinte, dC stiichesen, oeupiind pentrn a dona oa fototinl presedintial, la care a fost * prin inerederea gi simpatiile ma- nifesie ale colegilor, a expus intr’o fru- moasi cuviintare si in cuvinte iniilfs toare rol] preeumpinitor al Senatului fn munea uriagi ce intreaga _noastri paturi conduedtoare trebue si depund pentru scoaterea firii din, greaua eum- pind prin care irece. Avitind, en drept cuvant, ci rolul acestu; Senat este de a aduce pe altarul scamp al patriei experienta si cunos- tintele membrilor sii sia da _altora pildi de energie si de curaj, fari de eare nimie bun gi temeinie nu se poate realiza, a evocat eu cilduri si admira- fiune opera generafiunilor treeute, in imprejurari poate tot aga de grefe ca eele de astizi: aceia dela 1877, cand @ameni de curaj au fieut ca armata noastré si trered Duniirea 5j si dobin- dim Independen{2 si Regatul si acea generatiune dela 1916, care de aseme- nea cu un enraj fiiri seamin ne-a im- pins in catselismul mondial gi a fiurit eu negriite jertfe Rominia-Mare, de core ne hucuriim astazi eu tofii. Am aezultat eu deosebiti plitcere a- ceste cuvinte bine simfite yi mi-am dat xeama eit sunt ele dela locu! lor mai a les astizi, dup rizboiu, cind yedem pe multi crevind ef Inmen incepe de la Wlingii gi ef absolut tot ceeu eo posedim ’a ficut de la sine, fir nici o muneit si fir nici o jertfi. ROMANE NATIONAL-TARANISTE Nu este nimie mai respingitor deeat veri, ei persoane cari un au ine nimic Ja activul lor, me mai respecté nici meritul, nici yaloarea, nici varste avelor cari au muneii eu pricepere si ev tragere de inima 0 vieafi intreaga pentru binele obste Cu_aceste sentimente, d-lor senatori, voin intra in diseufiunea proiectului de Advesi de riispuns la Mesajul Tronului. aul acesta, sesiunea ordinara a cor- purilor legiuitoare a fost deschisi en wx Mesaj extraordinar de lun ‘ind toate ramurile viefii noastre publice si expuniind un program de aetivitate, mt pentru o singura sesiune, sau chiar pen- tru o legislaturd intreagi, ci pentru doud san trei Iogislaturi Guvernul a ciutat poate si ne arate prin acéasta, ef intenfioneazii si detina ine multi vreme eonducerea il Dar, lungiinea Mesajului dep ered chiar intentiunile sale, xe aminte- ste zietoarea: cine vrea si dovedeasch prea mult, nui dovedeste nimie'. si face si constatimn, si de data efit este de ade Se annnti modifiearca ma leginivilor getuale, mw mumai dinainte de 1928, dar chiar a avelora Votate tot de Partidul National-[iri- nist, din acelea aduse ev iufeala felge- rulw, primite eu aplauze si eu extremi urgonfil, votate aproape firs diseufiune gi sfirgito eu propuneres de afigare a diseursului dui ministru respect Daci ne gindim et numai de Jipsit a eelordle legi mn se poate plinge jara noustri, care slavd Dommulti are multe gi nenu- miirate, gi ed orice reformi. prosupune cheltteli noi, si de multe ori chelineli foarte mari — este stint ed cineva eind nuimai tsi reparit casa, foarte adesea ori eonstaté cil socoteala de la ineeput, din proiect, nu maj corespunde eu ceca la eave ajunge la sfirgit. — apoi nu pu- tem de cat eu drept euvant sine ine spilimintiim de acea avalansi de pro- jecte, anuntate prin Mesaj, ciici sunt | sigur ei vom ajunge la cheltueli, pe | | | | | j cari bugetul nostru strimtorat nu le va mai putea suporta. Prin aceste nenwmirate proiecte de legi, se organizeazi se Teor unified, se ageazi pe baze n se preface, se artieuleazd: toate ramu- | rile de produetiune, agricaltura, indu- stria, comerful, precum si toate tutiunile de stat. ca administratia, nantele, inviitimintul, armata, intr’un evant, totwl. Ax putea erede cineva, d-lor sena- tori, ci ne giisim in fata unei adevarate table de materie, cum ar fi aceea dela prospectal Institutulti Social Roman, Pare are de presente pe actualul mi- nistru de instructie si culte, iar de co- Jeboratori pe uni dintre membrii mar- canti ai Partidului National-arinist, in Care partid s’a inseris in gfargit si al D. Gusti, dupii ce o intreagi vieati a octal cd nu face polities. S’a sacrifi- cat, desigur. Dar, saerificiul nu este prea mare, eiiei rar se vede in politicd © axcensiune mai repede a unui simpli reernt, eare in momentul chiar al in- corporisii si fie ridient deodati la ran- ul de gonorail, P-L Gh. Stdnceseus Brn general tn recenv, Del Stefan C. Joan: Henri LV a spus: paris vaut bien une messe, Dd Gusti Ja fel spus: pentrn wm minister, merit si m& arune in viltoares politics de toate zilele, care pind acuma mi-a repugnat, Jn afari de pasagiul relativ la politica oxtorni gi de aceste doud pasagii for- mullate astfel: primul, —,funetionarea normali a regimuluj nostru constitutio- nal va fi o chezigie a realiz&rii operei ce avefi de intreprins“, si al doilea care spune: ,,intreaga politicd financiari: se va intemeia pe stabilitatea monetei na- fionale, realizata grele sacrificii, pasagii Ja care Partidul National-Libe- ral se raliazi cu o fermi convingere, gisim in Mesaj urmiitoarele proiecte de legi si reforme radicale, anuntate re- prezentantilor Nativnii 1. Reforma radicali a organizari actuale a metodelor de constatare, con- trol si percepere a tuturor impozitelor. 2. Reorganizarea administratie: fis- cale. 3. Modifiearea legii contributiilor di- recte 4, Modificarea Jegii relativa la taxa de timbru si inregistrare. 5. Reorganizare: monopolului aleoo- Julni. 6. Modifiearea taxelor pe produse petrolifere, pe articolele de lux, cifra de afaceri, pe spectacole si automobile. 7. Reforma administratiei vimilo 8. Un proiect pentru indrumarea si incurajaree agriculturii. 9. Project pentru modificarea legii Camerelor de agricultura. 10. Un proiect pentru reglementarea cartelurilor gi a acordurilor industriale. 11. Un proiect pentru oerotirea gt desvolitarea meseriilor. 12. Un proiect pentru modifiearea legit minelor, 13. Un proiect pentru modi legii energiei. 14. Un proiect pentru regruparea Camerelor de comert si de industrie. 15. Modificarea statutului » funetio- narilor C. F., P. T. 'T. si ai drumurilor. 16. Un proieet asupra i nisterului Lueririlor Publice si al Co- municatiilor. 17. Un proiect pentra reorganizarea corpului tehnie. 18. Project pentru reglementarea ti- ieareatlulni si exereitinl profesiunii de ii giner, 19, Project pentru reorganizarea ad: ministratiel ©. 1, 20. Project. penten reorganizaren pos telor si telegrafelor. 21. Projest penta modifiearen ley adininistrative locale, 29, Proieet pentru reorganizarea po litillor gi a jandarmerici, 23. Un proicet de loge electoralii M. Un proicet pentru organizaren Moisterului de Justitie. 25. Un proiect pentrn organizaren pe noi bare a contenciosului statulu 26. Un proieet pentru modit Jegii de organizare judeciitoreast IT. Un project de lege pentru intiri- res gi adaneirea invitimantului inea- drat in vieata locali. 28. Un project pentru organizarea eniturali eu colaborarea statalui, a s0- cietatilor si a personelitatilor culturale. 29. Reforma invitimintului profe- sional. 30. Reforma invatZimantului seeun- dar. 31. Reforma invatimintului supe- rior. 32. Un pro‘ect pentru organizarea fundatiilor regale. 33. Un proiect pentru organizarea ‘Ministeruluj Instruetiei Publice, Culte- lor gi Artelor. 34. Unificarea regimului asiguri lor sociale. 25. Un proiect pentru organizarea nafiunij gi a toritoriului national. 36, Un proiect pentru reorganizarea marinei. 21, Un project pentru organizarea in- vijimintului militar, 28, Proiect pentru modificarea legit de administrafie in armatii, 29, Projectul legii de stat major, ete. Cineva care ar sosi la noi in tari, gi ar citi accasti, colosalé operit legislativil, ce se cere Parlamentului, ar putea erede elt fara noastrat deabea acum sta niscut, $1 edi a dat fericirea pe dinsa, ea sit 0 orga- ar 5 | niveze din temelie guvernuil actual, in- focmai cum Didona, regina Tirului, ve nitid la Cartagina, s’a pus si clideascd nowa cetate de pe ean Mesajul ne aminteste opera legisla- tivi a guvernului nafional-farinist din 1930, efind s’au treent numai in edteva siptimani peste o suti de legi, de pe urma clirora avem astini atfita de su- ferit. sferele condueitoare ale rtidului Nafional-faranist si-an dat ama si ele dee oltare a acestiti Mesaj. Astfel, presedintole Came: Ciceo-Pop, acel bateain tos ie, multumind deputatilor, of lau reales presedinte. a zis textual: wAfi ascultat, d-lor parlamentari, vas- ful program, cuprins in Mesajul Tro- nului. Din acest vast program se va in- deplini ce se va putea, dupa puterile o- menesti‘. Tar ziarul ,,Dreptatea‘‘, ofi- ciosul guvernulii, spune curat ci .Me- sajul, indeobste, este un document dicator al unei activititi legiuitoare’*. i ,Mesajul acestei sesiuni ordinare, fnseamnii un adevirat program de gu- vernimént, pentra a cirni completi in- deplinire desigur nu o singari sesiune poate fi indestulitoare'. Voot pe bancile majoritatii: Patru ani! Dl Stefan C. loan: Cati_distanti Le i este dela voinfit pani la putinfii! D-voa- ste senatorii mai bitrani, trebue s-0 iti. (Naritate). Daci este aga, acest program de ga- verniumfint, aceasta petitie de peineipii, — menitii a face dovada in viitor. cd asupra tuturor chestivnilor mari, Par- tidnl Nafional-Pariinist a solu- tiumi, si, deci, solicitudin Fourte bine si fie publicat pi san prin afise de geful guvermutui gal Partidnini NationalNirinist, tn loo de a fi citit de Suveran, care, de obicei, amunti ta Mesaj proicetele de legi, ee urmendi a fi diseutate gi -votate in se- simon ordinard, pe care o desehide.Delor sonatori, Mesajul vorbeste de scontinuarea'® nei polities de eeono- mii, de punerea fn ordine deplina a os: poditiei finaneiare a farii, de reduce. rea chettuclilor, de intensifiearea fn. tregii activiti{i de productic a naginnti gi multe alte pia dosideria’ de avest fel. ¢ Gana gtim en tofii, ck aproape toate egile fn vigoare sunt opera prodigionset activititi_ a Partidului Nafional-Pirk. nist, sie fn cca mai mare parte, pri- cina rele} stiri ile acestui regim de doi ani si jumiitate, ca tisipa nemaivizuti de cheltneli, eu Dugete umflate si dificitare, ew impru- turi oneroase gi rusinoase, en concesiunt Plgubitoare, cu regiile autonome sean. aaloase, mai poate fi vorba de o politica de .continnare’ ‘a nei bune gospo- dirii a finanfelor. de economii si de re- aucerea cheltuelilor? De sigur ci mu In sprijinul_afirmafiunilor mele, nu voi avea deeit si citez in treacit eA. teva mirgiritare din legivirea d-voa- stra, Si Infim chestiunea pensionarilor: in 1928 aveam 44.138 pensionari ci care primean ca pensiuni suma de lei 1.340,000.000 anual; iar, in 1931, am ajuns Ja 60.691 pensionari, cx 0. pen- siune totali de 2.429.000,000 lei Deci, numaj in doi ani si jumatate, just timpul guvernirij d-voastri, ave un plus de 16.553 pensionari, inedredn- du-se bugetul statului eu 1.100.000.000 lei, adic aproape eu suti la sut Cate imbunitifiri nu s’ar fj putut face, numai cu o parte din aceastii ere- stere exagerati a pensionarilor statilw, Proveniti din cauza unei politici abso- Int gregite, in ceea ce priveste scoaterea Ja pensie! N’am fi ajuns astizi la trista situatiune de a reduce simfitor pen- siile celor cari au muneit o vienti in- treagi, pentru a servi statul, si eltvora tot timpul li s’an fient, toemai in ve- derea pensiunii, refineri din salariu; n’am fi ajuns niej la. situatiunea ined #1 mai tristi, de a nu putea pliti re. Avi se datoregte gulat nici miiear aceste pensiuni schi- loade, Cauza acestui adevirat dezastru a fost legen din 2 August 1929, in care se preveden, ea funefionarii, eu 30 ani de servieit, sau in varsti de 57 ani, vor putea fi seogi la pensie, ca gi cei cu 85 ani de serviciu sau 60 ani etate. Deci, un dar eu adoviirat rogese de 5 ani de sorviciu sau 3 ani de etate. Daci legea ar fi avut de seop eco- nomii, n’am avea nimie de zis; dar, prin ea, bugetul 6’ dowi cheltueli: maj inti, en pensiunea celui pus in retragere cu mult inainte de vreme, in puterea varstei sia expe- rienfei $j apoi cu salariul functionarului eu care a fost inlocnit, acesta nou, ne- pregitit indeajuns si numit, cele mat adese ori, pentrn consideratiuni poli- tice. Au suferit, prinurmare, si bugetul serviciile statului, si a eAstigat numei élientela de elub. S’a mai previzut in lege dispozitin- daei la incadrare, nu se vor si locuri pentru toti funetionarii, acei loc vor treee in as isele cadre auxiliare, en leafi, dar firii funetiune. Sistem cu totul nou, bun de brevetat, daci n’ar fi si costisitor din eale afari Apoi, prin legea interpretativa din 3 Tanuarie 1930, s’a trecut si peste dri turile unor categorii de funefionari din diferite servicii, unde pentru limita de varsti eran legi de organizare, eari im- piedecau a fi seos} imediat la pensie, A wrmat o noni avalansi: de vietime, wn nou ,,massacre des innocents": oa- meni impingi la pensie chiar sub 50 de ani, numai pentruci aveau 30 de ani de serviciu, ani injghebati ea vai de _capul lor, si eu ani de minorat si chiar eu ani de campanie din timpul ritzboiului, socotifi dublu. Nu maj insist, pentruci deja s’a vor- bit prea mult, de legea din 20 August 1929, prin care functionarii si pensio- narii unguri (art, 8 si 9), care nu de- puseseri noului lor stat jurimant de eredinfi, au eiipiitat un nou termen pen-iru depunerea jurimintului, Ba chiar, prin imposibil, s'a dat aceasti inles- nire gi femeilor viiduve ale funefiona- rilor unguri decedati, pentru cari orice dropt ineetase odati eu deeosul, ea aii do- punk jurimant gi dansele in numele so- filor rkposafi, Cum a putut sofia comu- nica en soft decedat gi cum a putut acesta sit dea ef autorizatia de a depune jurimint in mmele sin, legen n’o spu- nes poate prin spiritism! (Taritate). Ministrul, care a sustinut acest lueru in Parlament, a spus: Hste bine sit fa- ecm un act de clemenfi, Clementi da, dar nu eu bani altora, nu eu banii fanetionarilor romani cari si-au depus regulat retinerile lor din salarin Ja easa pensiilor 0 viati intreagi. Pentru pensionarii unguri, putea foarte bine guvernul si creeze un fond special, dar nu si punt aceasti .,cle- menti“‘, pe capul fumefionarilor, care avand un fond al lor adunat, nu putea acest fond si fie atins de alte sarcini. Este un simplu act de dirnicie, pe care] poate face cineva cind are’ fonduri abondente si edt timp are fonduri, gi care poate fi revoeat. “In fine, daci mai _amintim si lunga list a pensiunilor viagere sia reeom- penselor nafionale, vre-o patru milioane pe an, din care unele s’au votat eu foarte mare ugurinfi, nesupuse la nici un fel,de retineri, eare se aplici pensio- narilor adevarafi, ne putem da seama de eauzele care au adus actuala situatie eatastrofali a pensionarilor si de riis- punderea mare ce o poarti guvernul nafional-yarinist, care’ singur a pro- vooat-o. Ar fi prea lung si vorbese de risipa * care se ficea in consiliul de acunini- stratie al Casei pensiunilor, in care, dupi datele oficiale cipitate dela Mini- sterul de Finanfe, prin binroul Senatne lui, am vizut, firh sit citer nume pro- prii, eel nu vreau sit fae personalititi, cAte 4, 5 gi 6 gedinfe in o singurt zi, Am = mai viizut, ca intr’un an gi jumiitate, numai 4 inembri an ineasat ea jetoane un milion jusnitate, am vizut agemenen ei numai in lina Martie 1931 au fost membri din agel consiliu care au ‘primit, notafi vi Tog, intr’ singura lund, intre 24.620 lei si 34.542 lei Tiecare, Vedefi, d-lor senatori, aceasta se chia. mii risipi, nu pot si-i dau alt nume, Cum se proceda la pensionarea fune- fionarilor? Voiu cita wn singur eaz edi- ficator, dintre multe altele. Magistratul P., astizi riposat, si-a re. gulat drepturile Ia pensie inainte de 1928, fin’indu-i-se in seama ca vechime gi doti anij effi gi-a exercitat profesiu- nea de avoeat in Ardeal, inainte de U- nire; aceasta conform art. 87 din legea pensiunilor. Magistratul a consimfit, a achiesat, eum se zice in termeni judecittoresti. la pensitmea ce i se acordase; totugi, in a- nul wmitor 1929, Ja venirea Partidului National-Pardnist la guvern, erezind e& este un moment favorabil, a cerut revi- muirea pensiunii sale, pretinzdind a i s¢ considera vechimea in servieiu mi dela data de cind a inceput si-si exereite profesiunea de avoeat, ci dela data ednd sia luat diploma de lieenfi in drept. Porurile de jndecati eare _funefionau dupa legea veche, si acel regional gi acel central au gisit cererea en totul lipsiti de temeiu legal si au respins-o. Dei, fati eu prineipinl: ,,res judicata pro veritate habetur‘‘, chestiunea era con- siderati legalmente inchis: Cw toate acestea, 1a venirea nowlui consilin de administratie al Casei Pen- siilor, in anul 1929, comisiunea.. r strinsi a acestui consiliu a admis aceastii cindati. revizuire. Casa ce pensiuni, find in acelasi timp si judeciitor si parte, ar fi wmat ca ea si fi finut cu legea si eu interesele ei si si respingii acest recurs temerar; to- tugi ea a fost foarte gener i a dat contra legii edgtig de eauzi pirtii re- curonte. Astfel, viduva magistratului a primit 0 rectifieare a pensiunii unui de8 eedat, intr’un Iueru definitiv judceat! Orice comentarin este de prisos, D-lor senatori, treeem la alti ordine do idei. Afi ereiat Case antonome, 22 In miumir, reduedind simfitor departamen- tele respective Ia un trai anemic, dar vostisitor, De la depantamentul domeniilor afi Iuat pesedriile, pidurile, fermele; dela industrie, afi Inat exploatirile minier gi industriale, redevenjele, eondueta de petrol; dela comunieatii, afi luat. ediile ferate, drumurile, posta si telograrul gi acum in nimi telefoanele, pe eale de concesinme, — si aga mai’ departe, Nu se poate contesta, gi mu 1 exist cineva aci, in aceasti ine Senatului, care si poati con aceste regii autonome n’au fost. pri desorganizirii serviciilor publi un si isvor colosal de risipi a banului public, fndat& eo au fost despiirtite de bugetul ministerelor respective, in preajma in- ‘toemirij bugetului pe 1930. Cel dintain luern ce au facut, a fost si sporeascd eheltuelile in mod -exagerat, nevoind nieiuna din ele si rimfni la cifra eum- patat eu care figura in bugetul mini- sterului, eiruia aparfinuse in ajun. In special, au fost considerabil spo- rite lefurile, diurnele, cheltuelile de re- prezentare gi de transport, tantiemele direetorului si subdireetorulni general, ale membrilor consiliului de administra- tie, consilierilor tebnici si financiari nenumiratelor comisiuni niscocite eu acest prilej, producind in opinia pu- blieé un enrent unanim si puternic de revolt, impotriva acestui desmiif. Ne aflim in fafa unei privelisti im- posibile de tolerat: pe de oparte, niste ministere anemiate, desbrieate de con- ducerea celor mai principale ramuri din administratiunele lor, dar continuind +4 plstreve personalul de maj inainte, ~~ stifi, ca familiile scipitate cind au 6 fath de miivitat, mai pistreazi cova din fastul din treeut, dau din cind in cand serate i fin slugi — aga gi acesto ministere, lipsite de cele mui impor- fate administragiuni, au pistrat totug? personalul de mai inainte, ba ined Pau mai amplificat unele eu ete doi sere tari generali, cum este eazul la Mini- sterul Industriei, altele eu cite doi sub- seer cum este cazail la Mi- fiat nisterul Domeniilor si al Agriculturii; ari de iar, pe de alti parte, casele antonome, cut puter’ de stat in stat gi ew gestinni dificitare, urmind in totul ealea des- miifului si lasind pe bietul eontribuabil cit un singur drept: si plaiteasea et sdoaba, adici pazubele Pentru exemplificare, voiu da numai citeva specimene inter astfel. Ia Casa antonomi a pidurilor statalui C. A. PLS. consilint d avul prima grija sit fixexe alocatia ti 45.000 lei lunar direetorului general. .000 lei lunar subdirectorului genera 15.000 lei pe Tw | de administratie sedinti, iar presedintelui mai mult. Aceste alocatinni fixe au fost supr mate, fri a se mai face o lege special de fostul ministru al domeniilor d. To- neseu-Sisesti, eiruia trebue desigur pen- “wt aceasta si-i reeunoastem un deose- dit merit La Casa Autonomi a Pesedriilor. in- tr’an an gi jumétate, consiliul de ad- ministratie a consumat suma de 13 mi- lioane lei, afari de altele. Fostul mi- nistru Sisesti, prin legea sa modifiea- toare din vara anului 1931, a suprimat puterea diseretionari. a consiliului de administratie, eare nu voia si stie de autoritatea ministrului. (D-l Zipstein intrerupe). Dl Stefan C. Toan: Nu mai tot in- trerupe, d-le. Vino la tribunii, daci te fin balamalele. Nu o si-fi dea banea mi- nisteriali, deloc o not mai bun la eon- duiti, pentru aceste intreruperi, lipsite de orice seriozitate. Prin aceasti lege suinistratic # fiecirui membra din i 1.000 Tei de dui Sisesti, nu- redus dela 24 la ei Inereazi numai n delexafie dela ministra, Statul tr stat a fost desfiintat. Retributiuneaconsilinlui s'a miegorat la 196 din be | neficinl net, iar ministrul de atunei | ‘ne-a asigurat ef ea nu poate treee pen. | tra un consilier mai mult de 60.000 lei pe an. Reonnose, ek prin aceasti lege s'a faeut wn mare pas spre bine; mumai ‘un mie pas mai trebuia si se faci: si se readued complet la minister aceasti vast gi important administratinne, Inntil de adiugat, ei att peseiiviile eft gi padurile statulai au produs sub | administratia Caselor Autonome mult | mai putin, deceit an produs efind eran | alipite pe ling’: minister, | Ca si ne dim seama in special de ad. | ministratia. padurilor, am aci bilanjul pe 1930, La wn fond estimat la suma de, 118.273.171.199 lei, beneficiul net a fost mmnai de 65 milioane 932.525 lei. Si, | ined, pentru aceasta s’a prevazut la ac- | ‘tiv un material are era in curs de van- zare pe picior gi in curs de exploatare. de 440 milioane lei. Nu se pomeneste nimie de amortizarea inventarului. Cand ne gindim la avantajele spe- ciale de eare se bucuri aceasté admi- nistratiune, in ecea ce priveste impozi- tele, transporturile si altele, nu putem dec&t si constatim o conducere rei este averea statului, lisaté in exploa- tarea necontrolati a unui corp consti- tuit. Imerurile se pot vedea si la ope- ratiunile miei, cum de exemplu pentru funefionari, ni s’a spus ci un vagon de Jemne dus acasi, cost 9.000 lei, la Casa Autonoma a Padurilor si numai 7.500 lei Ja o societate particular’, Dovadi ei Iuerurile merg rau, este c& zilele acestea chiar, consiliul de ad- ministrafie a desis crearea wmui_ sin. dicat al pidurilor statului, eu unii par- ticulari, alfii din particulari opunin- du-se si ef acum se aranjeazi aceasti importanté afacere, In timp ce in Mesaj giisim anuntatit #i 0 lege impotriva cartelurilor gi tra- sturilor, pentru a se pune o frini con. tra poftelor de pradi ale unor intr prinderi prea dornico de efigtig exage- rat, inti o institufic de stat, cum este Casa Padueilor, gata, eu proiectul de trostifieare a industriel i comerfului Jommului din toaté yara. Cand o administratiune de stat re- curge Ia cartel, eu cote fixe de exploa- tare gi de vinzare gi eu prefuri, este il eel mai bun al ineapacititii sale. Co va mai face de acum Casa Autonoma 4 Pidurilor? Cum va mai putea vorbi guvernul pe viitor de o lege impotriva trusturilor? Pentru a ne fa de modul ,.infelept'', nistrate interesele Casei Autonome a Pidurilor, ma voin referi la un eaz presis, denunfat dela tribuna Camerei de d-l deputat de Arges, loan Pureé- reanu. Este vorba de cumpararea, prin actul de notariat in reguli. eu Nr. 25.040 din anul curent, Ja tribunalul Iifov, cumparare de eitre Casa Padu- rilor a o parte din drepturile indivize pe care d-na Smirandija Stefanovici, din Jiblea, judeful Arges, le are in muntele Repezile-Fratosanu -din eo. muna Malaia, eu pref de lei 1.351.000. Dl deputat Pureireanu a aritat Ca- merei, ei totul se reduce la o imobili- zare a unui insemnat capital, de oarece Casa Pédurilor, care posed’ atitea pi- duri fn exploatare, nu avea niei un in- teres si intre in o stipanire ea deval- mase a unui munte, unde nu exist nici © exploatare. ciudaté coincidenfi, o afirmi a4 deputat Pureireanu: soful d-nei van- alltoare este sefal unui sector in orga- nizafia guvernamentali din judeful Av- ges. Nedumerire, dee, na maj existi. Avem aface eu ined un caz de risipi a banului public, ca multe altele, in folo- sul beneficiarilor favorizati Deasemeni, Regia formelor a fost re- dusi prin aceea ci administratiunea horgheliilor, care didea foarte multe deficite, s’a adus inapoi in administra. tin Ministerului de Domenii. De eo nu s'au adus toate fermele? Hste o mare mirare! 0 idee gi mai bunk m sunt admi-Kste » nowt fat a avclei resi piguditoare politic! actuale de stat, contra ciireia nt avem deatuli putere sine ridieim, Tot ee este bun, unde se Porte sigur efigtiza, tot ce se poate con- ee bine de stat, enm sunt de pildi pldurile, pesedriile, drumurile, toate avesten * jan dela stat gi se dan in ex- plotare la diferifi favorifi, enri for. meari consiliile de administragic, pen- tm ca si le administreze yi si efigtige ei; gi toate intreprinderile proaste se eumpari de stat, pent ajuta, in dauna statului, ‘pe uni particular selipitati, prieteni politiei, care cauti Si seape de aceste intreprinde! fieitare, Ca exempt voin reamin eumpiritura seandaloast a tiposral Cultura Nationali'', o tipografie, ear Se oferise mai inainte eu 60 milioane § care s'a cumparat cu 201 milioane. 'Avea nevoe statul de Cultura Natio- nali? Bani aruneapi pe garli! In schimb, iati chestiunea, eu D. L S.C. 0. Mul. Ce se poate vinde oare mai mult si mai lesne in Tara Roma. neasei deviit tutunul? Sunt atatia fac- tori postali, atafia oameni siraci, care ar putea cAsbiga si ei o paine din vanzarea acestor produse, Inaltul guvern a spus, se vede, in a tot puternicia sa: ,.Bu nu vreau si mi ocup de aceasti vinzare, pentru ci o ered pujin demni pentru mine. Hai s’o dau, so coneesionez cuiva, ca si cdstige elt. Dael am ciuta si vedem eine desface astizi acele produse, am vedea cit de mare riu s’a fieut si am reeunoaste oa era mult maj bine si le desfaci tot fac- torii postali si alfi oameni siraci, ro- mini, cari mor de foame. Prin urmare, vodeti in rezumat: ec este bun dim la Regii, 1a concesionari ; ee este prost, cumpiri statul. Este 0 politied foarte grogiti, contra cireia ne ridie&im cu cea mai mare putere. In sfargit, d-lor senutori, eu un mo- ment mai de grabi, trebue si se ia mi- suri pentru a se pune ordine la Moni- torul Oficial. chestinne si im Parlamentul treeut, edd am aritat c& acolo se petree oarecare Ineruri eu to tl netolerabile, Mi s’au dat atunci_as suiriri de pe banea 1 suri, Misuri nu ered & s'au pentruci accleasi lueruri netolerabile dainnese si acum. Monitorul Oficial se bucuré de doud mopoluri: mai intii este monopolul blicafiunilor comerciale, industriale deciitoresti. oats lumea este obli- 4i gata prin lege si publice Ia Monitorul Ofi Delor senatori, fac apel Ia d-voastris si vii rog si ani contraziceti, dad nu este aleviirat faptul ef preturile publi- jora_este seandalos spo ind funetioneazi Regia Auto- nomi, Publieul este speetlat in mod nepermis, Spre exemplu: publicatiunile, eare tai inainte de Regie, un bilan de exemplu, costa 600 de lei, astiizi cost 5 — 6.000 lei. Ai d-ta o hotirire jude- eltoreasei? De multe ori stai la in- dojali, dae s’o mai publiei sau mu. $i nici Statul mu este menajat, bie- tul Stat, eare supoarti toate riscurile. De-lor, ead eram in Consilinl per- manent al Ministerului de Instruetie, am avut nevoe si se publice in ,,Moni- tor’ hsta clirtilor didactice aprobate ew avizul Consiliului Permanent, Bi bine, mia spus secretarul cf s’au cc- rut efteva sute de mii de lei pentru publicatiunile ministerului, asa ineat ministerul a renunfat. Alt monopol. $’a votat o lege intr’o noapte, prin care toate autoritiifile eran obligate si faci imprimatele la Tmpri- meriile Statului, Noi nici ma am avut vreme si o citim bine. Am erezut ei autoritiile vor beneficia de 30 — 50% redueere si oi se va fixa un pref mai convenabil, deceit la imprimeriile par- ticulare. Hi bine, d-lor, mi s’a spus de persoane cari condue uncle autorititi, et este mai seump la Monitorul Of; aocat se pli este la tipografiile de pepiatii si calitativ wneori este mai rin Cand ne gindim prin cite prentiifi trece imprimeria partionlard gi ee im porite pliteste, atnne’ ne dim mai bine seama eft de sown in Tmprimeria Sta. tli Vasizica, publiont este intoemai en vile, Tree, de never, pe ta .Monitoral Oficial en si le tondi gi si le mul domnii de acolo! Si aceasta penten ce! Pentrit ea si aibl tantiome denealor, si aida bani multi de eheltuit, in vremea aceasta, (lor senator, cind {ara eate Ja_marginea pripastici DA Gh. Staneesen: Dar Maleolanu! Afacerile acestea mi sunt sub regimul | devoastri! DA Stefan C. Foans ...Pe eam prins, lain anchetat sia is; pugeirie pacatul siu. Poftim de vorbeste aici la tribund, Ale chestor. Chestor esti deta, ea si ne Sntrerupi, in loe de a pistra ordinea? Delor senatori, vorbeam de aceste mo- nopoluri pe eare le are ,.Monitorul Ofi- cial’. Oaia este tunsi si mulsi. Cetditeamul, canerciantul, particularul, ministerele chiar, tofi cei care au afaceri de publi- i ofieiale, trebue si plateased pre- turile enorme, exagerate ale ,,Monitoru- Ini Oficial". Stiti d-voastré cit au costat restau- ileoiann it in ririle Juxoase ficute in 1929—1930 mai intAi si apoi in 1931 la ,,Monitorul Ofi- ciat** 1 20 de milioane lei, d-lor. DA Moise Zipstoin: Faleoianu n'a frandat wub d-voastra? D4 Stefan C, Ioan: D-ta si te ri- fuesti eu d-l general Popovici, asupra comunismului, DA Moise Lipstein: V-l general Po- poviei a fost totdeauna de treabit gi nu m’a invinuit de comunism, D-l Stefan C, Ioan: Ba, din contri, ‘Ki bine, s’au cheltuit 20 de milioane d-lor, pentru aceste Jueriiri, cari 6’an fieut la ,,Monitorul Oficial’, atunoi cind Statul n'a putut bate un euin la clidirile sale, Aflac la yMouitorul Oficial, v- pun funetionari den gead inferior sic indeplinvaseé funcfiuni de un grad mai mase gi ci lise da diferenfa” de loatii, fie sh forma de cheltueli de transport, fie sub forma de diferente de salarin, Si alte cazari analoage de Nu intr in aiminunte, Va vent fimpul yi pentru aceasta prilejul ined interpeliri e* coin a {tai ani strut de finanfe, asupra 4 ches. tiuni. yMonitorul Oficial’ nu mai intru- neste conditiunea de a fi rispandit in public gi de a fi citit de muitime: eon- difinnile de publicitate. Legea spune ci daca s’a publieat ceva lonitorul Oficial‘ este presupus cd toati lumea cunoaste acest lucru. Se poate 0 minciuna conventionalé mai mare? Cine citeste astizi ,.Monitorul visipa Oficial‘? Publicul, de loe. Absolut ni- meni. Ca si aibi Regia mai mulfi bani, ea sii aibii mai mari tantieme, acesti apos- toli supra-alimentati ew bani categorii sociale, au nascocit trei .. nitoare‘* in loe de wnul: ,,Monitor Nr. 1, Monitor Nr. 2 si Monitor Nr. 3. Daca ai nevoe de toate, trebue si pli- de trei ori si tantiemele eresc! Noi, parlamentarii nu cerem o fa- voare, Noi, trebue si stim regulamen- tele, deeiziunile aministeriale, numirile in funetiune, pentrued avem dreptul si controlim guvernul. Insi, nu stim ab- solut nimie din toate acestea, pentruck nu ni se mai trimite ,Monitorul Ofi- cial, Cancelaria Senatului di ca motiv al acestei regretabile suprimiri, ei actual- mente costi prea seump. Ei bine, si ni se faci un pret de cast, gi si-l plitim din buzmarnl nostra, dar si nu fim pugi in situatia ridicoli de a afla dela lume ce se petrece in tari, efind noi suntem pugl tomai ea si controlim guvernul ri Romanesti! De, acvea, d-lor senatori, ered edi in aveasti chestie a ,Monitorului Oficial", temigim fmpreuni guvernul si puni acolo ordine, ca si ineeteze aecst. sean- dal, care continu si se petreaeli, Si treael imediat ,Monitorul'* ea o di tinme a Ministernlai de Finanfe, fiir tantieme gi fink privilegii, S& treeem la alti regie, Regia Dru murilor, Aceasti regie a piifit-o int ca toate, | Tn 1980, consiliul de administragiune | a ineasat 8.723.000 lei, gi ante: in- | demnizatic fixt de 2.160.000 lei, jetoane | | | sunteti ct tofii de pirerea mea ea si | | | anni ae presenti 355.000 lei, comitetul de directie: indemnizatie fixd, 720.000 lei, comitetul de control: indemnizatie tix 264.000 lei, jetcane, idem Total: 3.723.000 lei! | Poate veti spune ci facem apologia ministrilor din guvernul trecut al teh- | nicienilor. Micar de ar veni acum banca | ministeriali si ia toate regiile inapoi | la Stat si o asiguriim ci am aplanda cu | amindoua mainile. | Nutai in opt luni, sub ministeriatul | lui Valeovici, dela 1 Mai si pana la 1 | Decemverie 1981, acest consitin n’a in| | | | \ | | 009 lei. casat decdt 179.482 lei, in care se cu- prinde gi comitetul de direetie si comi- siunea finaneiard, primul cu 47.668 lei sia doua ct 50.200 lei. Aga dar, nici 200.000 de lei. Cath diferenti! ‘Aceasta este singura regie antonomi care a fost desfiinjaté complet prin le- gea pusi in aplieare la 1 Tulie 1932. Serviciile ei au treeut lesne la minister, , formand 0 directiune special, compusi | din un director, ajutat de un comitet | de trei specialists, nn numit de mini- | stru, ei recomandat de Consiliul tehnic | superior, Dea Dumnezeu ea acest exem- | plu salutar si fie urmat si pentrn toate | eolelalic regi, | ‘Ar fi foarte bine ea gi celelaite mini. | stere sii reclame inte'o apropiati | fiicole lor galante, care s’au apucat si plece de-acasi ea si petreaci prea din larg printre stviini; iar bugetul sta- tnlui ar avea atta de efistigat, pe aveste vremuri de extrema strimtoare, Stat in Stat, o repet, mi este ad- misibil, pentrucd numai guvernul este responsabil in fafa firii si a Parlamen- tani, Rogiile autonome trebne si dispar ca un vis writ. A fost, este gi va fi cea mai mare gregeali ci s'a dat aceasté putere de Stat in Stat unor regi autono $i cu toate acestea, tocmai pasagiul acesta, relativ la desfiintarea regiilor autonome gi trecerea lor inapoi Ja mi- nistere. lipseste en totul din lungul Me- saj al Tronului! Tati 0 omisiune cn atét mai regreta- fiei noastre de Stat! ‘Apoi, end este vorba si simplifiei or- ganizatiunea de stat, mai trece prin mintea cuiva, e& poti si menfii regiile amtonome? In schimbul acestui pasaj, masa con- tribuabililor ar fi renuntat desigur le multe din legile enunfate prin Mesaj, cirora sau nu le va veni randul la vo- tare, sau vor fi alciituite si votate in grabi, cu extrema urgen{i in c@teva nopti misterioase la sfirsitul sesiunii, seurtat® acum si prin reducerea numi- rului sedintelor Parlamentului, la patra pe siptimani, dup dispozitiunea dui Tuliu Manin. ‘Aci, as avea o micd observatiune de fiicut, na din spirit de opozitie, ei mu- mai din obligatinnea de parlamentar. Bu ered, eli fixarea sedin{elor efind le Incepem si edte finem — sti exclusiv in atribufiunile noastve; fiecare Corp Legiuitor hotiriste in timpul sesiunii ce sedinte si eate sedinte tin Dai la intranirea majorititilor, ge- ful unni partid promunti: sentinfa’ va- canfei de vineri, pind marti, este eeva care n’am maj vizut pani acum ea ve- chin pariamentar, D-LY, Motogna: Nu e aya. D-1 Manin, fa {feut numai propunerea, sia rugat pe d-nii pregedin{i ai Camere si Senawalui, si o supuni aprobirii Corpuritor Leginitoare, D-l Stefan C, toons Win wam auzit edind a hotdrit Senatul, Cindat! DV, Motogna: Senatul a aprobat acoastl: proprmore, fiettd de da prege- dinte, D. aint DA profesor N. Costdehesen, pre dinte: De altfel, dle senator, tn vom ineepe si finem atitea gedinfe, i edt vom compensa vaemnfele pe eare Jeam arnt Dat Stefan C. Lown: Dar ot ant feu Stefan CL Toans Cand, in ee ge: tel de. vedere care 6'a provedat. DA profesor N. Costiichescu, prese- Cand vor veni legile, vom face sedinfe in fiecare zi, si vom compensa, DL Stefan C. Ioan: ‘Am ridicat chestiunea, daci misura aceasta am ho- saa ne-a fost impusi din acest caz nu putem deci si Voci de pe bancile majori am hotarit. D4 Stefan C. Ioan: Dacd spuneti d-voastre, ei hotarirea s’a Iuat de Se- nat, si dd Motogna sustine chiar ci a auzit — eu declar ins ei n’am auzit nimie gi niei eeilalfi membri ai opozi- Acum revin ta chestiune, Nu muma- rul_cel mare de legi noua, dor, sena- tori, va fj balsamul de lecuit situati nea’ eatastrofali de astizi, provocata toemai de legile d-voastra, din trecuta guvernare, ci o bund si chibzniti gos podarie, $i, vi rog ai nu eredoti cd ecea ce vi vorbese, eritieile slabe ce-mi permit die, Je formulim numai noi, Ni berali, din spirit de opoxiti Nu d-lor senatori, critici amare se vidiet chiar de amici de ai d-voastri, amici, de aproape, pe care nu-i putefi contesta— $f desigivy nici ceca eo spun ei, aouz me opo- tiunea eit risipiji banul_ publi voli considera ea o simpli armit rifane a unui partid adversar, lati stor, cites pe dl 7. fet snator al d-voastri, in pr al. farts Pizani, nal"firinist, taal Inlie trent, pentri cole inlefene gi comunale dela actor al miner ale avestui ziar, total 9- cote anil enrent, edd Pizani, in mod ¢ ‘omvrie, avatit sub semn m se risipeste banul contri Artico- \ lele sunt intitulate . tara‘ | Astfol dsa eritied ta | store efite cheltueli se fi 808. La’ justifie: sunt 71 a-sa, Cum se face in tide tribunai in buget? ispunde: sumt 242 presedinti, la tribunale, cici la tribunale sunt foarte multi judecitori inaintati pe toc. Pe inai sunt abfi 214 presed fumefioneazii la judecitoriile de pace. Total 456 presedinti, desi avem mu- mai 71 tribunale Consilieri de Cunte: sunt 12 Curfi de apel, cu 26 sectimi, in total, si avem 250 vonsilier} efectivi la aceste curti de apel. Dar mai figureazi in buget 136 con- silieri, la tribunale si 68 la judeedto- riile de pace, Deci bugetul este inedireat eu 454 eonsilieri, in loc de dublu, fat de nemiral eonsit ofectivi, Tnsii mai exist’ 20 consilier! ae ease tie, la curfile de apel, si 8 consilieri de satie, cari fac serv astfel, ainngem 1 100 de consilieriW do casatie, pe cand in Pranfa sunt nu- mati 47, Dor cenatori, legile eare se fae ae | plied numai in limita mijloacelor, Tot deanna bugetul in mod fatal, este legea | Jegilor, (Intrernperi, D4 Grozea intre- mipe), Dele Grozea, asenltii gi te vei face specialist, gi in finan{e, eum ai dovedit | ed ogti, la legen hibrizilor. Dor senatori, rin faeoti ei vit im: paeientati, Doar di Tinian, —fostaul d-voastra amie gi stegar, este acela care a sporit numirnl seetiunilor dela eurtil de apel, care ereat prim-pregeding fara soctie, sin intins peste misurit a- | conte avansini pe loo, edind nimi nit | obliga le fack daci mu avea mij- | loaee, Pe nimi, d-lor, mai sunt la Casati de magistrati_asistenti, numifi asa. ca si nw li ge ziei simpli grefieri. D-l Pizani critica nu numai cestia sunt eu mul! prea numer e& in loc si fie sadea grefieri, sunt e- chivalati in grad si leafi eu presedintii | si prim- sedinti de tribunale si chiar en consilierji de Curte de apel. Dar in fine, acestea sunt numai ca- zuri eonerete si cifre. Toate celelalte eritici ale d-lui Pizani le tree sub ta- cre. Vine la rind Ministerul Muneii si al Santi. Observatiunile asupra aces- tui buget Je precede dl Pizani, eu ur- mitoarele vorbe: ,,Cine vrea si vaili cit de rin este gospodirit banul strans din grele birnri gi eu ce dispret pentru bi- nele obstese se risipeste acest ban, st risfoiasel acest buget al Ministerului ShinktAgij gi al Muneii, Este un buget de pomini Administratia centrali numi fiir Casa Asigurtrilor Sociale gi fir In. stitutul de Statistiet, nu mai putin de 537 — biigafi bine de seamit: einei sute trei zeei $i gapte funefionari — gi are previaute Ja cheltueli nu mai pufin de 39 milioane lei, ei a Intreg bugetul ordinar, al acestui Mi- * nister, este de 921,157,729 lei, impart astfel Personal » $84,524,846 lei Diverse-Persor 74,980,353 ,, Combustibil fran Chi Alte ¢ Sub Diverse (2) Deci, ja toate spitalele. pentrn brant, combust ib te in to- tal 48.447.481 ir restul pani Ja 1 de milioane se cheltaeste eu: per- sonal, diverse-persoral. alte eheltucli (2), subventii si divers Ministerul are in Bucuresti un pensar policlinie central, unde sunt: noud medicj primari, trei mediei secun- dari, cinei extemni, trei farmacisti. um administrator, dou infirmiere, patrn surori de earitate, etc., ete. D-1 Pizani, spune ef un medic primar inseamak conducitor de serviein spita- licese, cu paturi, Dispensaral acesta are paturi, si efte? Nu are nici un pat. Cu toate avestea, Inxosnl personal a- ritat mai sus costi pe stat nowi mili- oane pe an, cu salarit si ascesorii, pro- babil pentrued are... sfinti la Terusa- Jim Si funetioneze si si fie gras plititi, noui, adie now, mediei primari, fini niei tm pat de bolnay, este o aberatic. 0 voce: Este in lege. Dl Slefan C. Toit: Se va replica ne- gvesit: ef acest dispensar este, previzzut jn Tegea sanitarii si. deei, trebue menti- nut. By cred gi sper ef si d-voastra aveti ageeagi pirere, efi toate cheltuelile ne. Dune, care reaulti din o lege atit de bo- gati in cheltueli, eum este legea sani- tari—votatit isi numai en conditinnea ed se va aplica, in ce priveste cheltue- Tile, numaé atat eit va permite bugetul statului, si mu mai mult, — zie, toate zie,choltuelile acestea de personal gi numai de cdpituiali, putean foarte bine si astepte timpuri mai bine. In tot eantl, 0 observalinne s'ar putt face: Aci la dispensary avem medi fara spital, far Bforia are spitale eu modieii ei, fn care insii nn are en ce intretine bolnavi, Dacd Ministeral Sinitatii, preoeupat de soarta celor nevoiasi, ar da, nu aces. te noni milioane, dar miear o parte din ele, dack lear da la Eforie, unde sant mediei distingi si patnri de bolnavi cit poftesti, atrmei ar folosi o sumit de Dolnavi si banal ar merge intr’adevity pentru folosul siracului, Si aga, s’ar Aispeasa stat! de acea leginne de me: aici primari, seenndari, farmacisti, ete. spre marea usurare a bugetului. DA Pizani_ arati efit cheltuese diferi- tele servieii din Minister, cu un nume- ros personal, din eare, negresit o bir parte inuti a) Directia Sindtitii, eu Edilitatea, Constructile geniului sanitar si loeu- intele, 64 persoane 800.000 lei. b) Oficin! demogratic, statistic si A ocrotiri 2.500.000 lei. ¢) Directia Contabilitifii on 52 funefionari, cirea 4,000,000 lei. eu 37 functio- . 2,800,000 lei. matul Ministerului, 35 fune- + ++2,300,000 lei, 1) Direetia Muncii en 174 funetio- nati ++ -11.170,000 lei. Dar, vice d-sa, sinitatea public nn atarni de serviciile centrale, oriefit de luxoase, ale Ministerului, ei de acelea exterioare, plini de institute, — dar institute n’are destule gi Ministerul Geoalelor? Pentru co Statul sil” fuck acceagi: cheltulali In 2 ministere deose- bite? In vederea anumitor personne fa- vorizatet—de laboratorii, echipe, azile, inspectorate, ete, ete, Astfel, avem inspectorate generale In Bucuresti, Chyj, Lngi, Gerniufi, Or iova, Timigoara, cu inspectori generali, gofi de sorvieii, soft de birou, controlori financiari, impiegati de tot: felul si, ti. rogle, et gofert gi automobile. Porsonalul acesta, bine retribuit, nu ponte face prea multi. treabi, eek ware niei de uncle: nave alimente, ru. farie; medicamente, nimic. ‘Tendinfa genorali este si se inchid’ toate spita- fole rurale din lipst de bani. Numai vara aceasta s’au inchis peste tna suti de spitale! In schimb, ca risipi, dl Pizani, ei, teuzi, cazul Sunatorinlui din Bxbi dela Tasi, unde de 5 ani de find s deschis, n’a avut internat nici wa bol- av si unde se cheltueste numa sonalu) suma de 4 milioane lei anual, De asemenea, vorbeste de (fieiile de plasare ale Ministeralui, in Bueuresti, si in toati fara, en un bogat personal de inspectie, aviind 53 de inspectori, din care 14 inspectori ge si.51 funefionari, ea sefi de seetie, se de birou, subsefi de hiron, impiegati si dactilografe. eu per- Afirmarea dsale dela wm, ea gra- vitate, le intrece pe toate. Tat-o Cheltuelile de materiale, aproape toate cheltuelile, hrana de toate zilele, doetoriile de eave bomavii au nevoe, cearsafuri de pat, lemne de inedlzit, toate sunt in cea mai mare parte tre- cute la bugetul extraordinar. din care mu se poate inensa nici un ban., Se impune acum urmitoarea intre- bare: Ce a filet guvermul actual in acest interval de 6 luni, ea sit remedieze aceasté stare de Ineruri, eu adeviirat dezastronsti? _ Am auzit pe d-l ministrn al Sanita fi, aei Ta 0 gedingi a Sonatului, rispun- aind lui dr. Bidiriu, si declarand textual: Bu nu pot pliti deedt medi. cul, Devoastri fifi apostolii. poporului, adunati din mila publieului alimente $i combustibil, daek vrei sii nu vi se Inchidit spitalele, Dac mm, en nu pot sil daw nimie pentru spitale'*, _, howasta este, d-lor, trista situatiune, $i, d-voastr’, flinded apagtineti Partidu. . — cm a | || ee — ene enema |Jui National-Tarinist, care trebue sit find la clementele —acestea {iiriinesti, trebue in primnl loe si vi preoeupati | de ameliorarea nefntarziata gi ¢ jertfi a 6indtaqii {Aranului, (Aplanze), Tot un pricten politic al d-voastri, 1 profesor dr. Tacobovied dela Univer: sitatea din Cluj, a formulat aei in Se. nat, in precedenta devoastnt guvernare, | aspre critic: fh contra modului eum se E risipeste banul statului gi in contra a- color nesitios! beneficiari, pe cari d-sa ia numit. titanozauri’, cari cumu- Jeark din buget sume absolut exagerate. Printr’um project de lege, depus de asa la Birow si inmorminnat dupa toate regulile artei la Camera, se pre- vedeau oarecari misuri drastice pentru combaterea abuzurilor. Rezultatul? | Zero. ,,Fumus et voces, praetereaque nihil, atit a rimas: fum gi vorbe. | Pomeneam, adincaori, d-lor senatori, | de biral contribuabililor pentru ,Mo- nitoral Oficial‘. Dar mai este un bir care apasi in toata fara, pe toati lumea, este _birul pentru Camerele de agriculturi. Creiate eu cele mai bune intentiuni, aceste in- stitufiuni s’au dovedit ci nu corespund asteptirilor pentru care au fost infiin- fate, pentruei s’au transformat numai in biroerafii consumatoare, care inca- sear 5; mindne’ banul cultivatorului de pimant, firi si-i dea acestuia nicio indrumare, firi ca el si aibi nici un folos. Ce ar fi dack si la noi s’ar uni ca tn | Italia la un loc Camerele de agrienlturi | eu ecle de comer} gi industric §} de mun- ch, §i toate impreuni ar face o Iucrare comunis, in centrele prineipale econo- mnie ale {iriit De exemplu, in Craiova, pentru eentrul economic al’ Oltenict; in Iasi, a Moldovel; in Cluj, in ‘Timi- m, d, Tar logitara. ¢are'e'ay fa0e tntre a: ceste Camere gi diferitele judete, ar fi reprezentati printr'o singuri celuli, care s'ar fixa la primirin sau la prefec- tura oragulul de regedingl gi ar salva astfel pe contribuabili de birul Camore Am spus toate acestea, d-lor senatori, si vi cor iertare dack “am fost poate cova mai lung, ca si vii dovedese eit este de neexacti $i tendentioasi afir- marea care a strecurat-o gavernul in ‘i ,,va continua’ 0 pol , de reducerea eheltuel pune ord gospodiria financiara a farii. Cam? Sa continue ceva ce n’a inceput? Realitae tea este din contri c& a facut o politic de risipi. i de clpituiala. etabilé omisin- vestor De asemenea este reg nea in Mes desfiintare pe mentul este absolut dispus si 0 voteze, chiar daci ea nu exist in Mesaj. Ma voin ocupa acum de proiectele anunfate in Mesaj si vi rog si nu va speviati, ciici nu voiu insista asupra tu- turor acestor proiecte. Ma voiu mar- gini numai la proiectele anuntate de 4. ministru al instrucfiunii, al eultelor si artelor, care-si propune nici mei mult niei mai putin deedt a sehimba fata in- viitimantulni publie de sus pan’ jos ‘Vai declar cA m’ar fi surprins si m’ar fi impresionat mult aeeste proiecte “ale dui ministra al instruc- jiunii, daci ele nu ar fi deeat ceva eare face parte din quinquagiatalogul pr ieetelor variate cuprinse in Mesajul Pronului, Si atunei mi-am zis: asa fost se vede infelegerea intre memb Cabinetului, ca fiecare din ei si de- clare ci vrea si reformeze ceva, unit mai putin si alfii mai mult. § i d-l Gusti s’a conformat din ptin, Tn general, legile un trebuese sehim- hate deodt dupa eo se constati, ix urma anni timp de aplieare a lor, anumite Jncime, gi edind veringele veemii din momentul aleituirii lor, nu mai cores- pund cu cele actuale. Dar, aceste considerafinni sunt si mai puternice cind e scolare, Acest ade"{1 ennose tofi acei cari s’aut oenpat mai de aproape de geoalt gi de inviifiimant, Tiegea instruefinnei, deeretati de Vodai-Cuza, la 1864, a guvernat toate gradele de fnvafamént timp de 29 ani, in coea co priveste geoala primari, gi de 34 ani, in cova co priveste geoala sectn- Sarl si nyiversitatea, Raposatul Maioresen a eiizut, Ia Se: nat, in 1892, ednd a venit eu proicetul six de reforma invajimantului, 1 s’a spas atune’ ed geoala gi invi{iiméintul an pot fi considerate ea un efimp de continnd experimentare gi eit reformele trebuose fHente et mare pruden{i, nn mai dup’ ce legile, in timpul aplic Jor, an dat roade gi gi-au ariitat incon- venientele lor, Take Tonesen a ineeput in 1893, eu mvlsi sfiala, si reformeze numai invi- {imantul primar si a ereeat douii cate- gorii de gseoli primare: 0 categorie cu enrsuri numai de 3 ani, in care absol- venfii_ mu putean si sfirgeasedi scoala, si trebueau deci si rimind Ja fara. Vasizici era un invatimint elementar, embrionar, care nu didea absolventului posibilitatea si termine scoala primari. D4 N. Cristescu: D-le Stefan Ioan, este gi sensul invi{imantului primar de 4 clase. D-l Stefan C. Ioan: A doua eategorie euprindea un invijimant primar com- plet, dupa programul orasului, care deschidea absolventului porjile invata- méntului seeundar. Poni, la 1896, s’a ridieat in contra zeestei concepfinni conservatoare a lui Take Joneseu gi a sustinut ed nu este bine, nu este drept si mai ales patriotic si nafional ca si dai numai oragelor po- sibilitatea de a se instrui si ca numai fiii de origeni si poath ajunge in pitura conducitoare a firii, find stint ek de obicei numai aeela care face invitaman. tul seeundar are deschis drumul la con- ducerea viitoure a {irii, pentruck are mai multi culturi, Legea ui Poni 6’a votat sub guvernul Partidului Nafional-hibe- val din acel an, prezidat de Dimitrie Sturdaa, Prin aceasti lege s’a esalizay invi{iimantul rural dela fari cu acela dela oras. Marele Spirn Sfaret, in 1398 a re format intregul invkfimént. Dar par- dalnien de politica s’a amestecat, gi mi- nisterul conservator dela 1899 n’a mai vrut sit aplice reformele facute de Ha- 1, aga inedt tocmai in 1901, eamd Ha- a revenit pentrn a doua oar la Ministerul de Instructie, atunei a pu- {ut sii se puna in aplicare reforima sa. Reforma hii Haret a fost pe deplin cali gi respectatt de tofi ministrii cari wan sueeedat, pind la 1912, edmd Constantin Arion a modifieat nmmai legen jnvitimintului superior ; iar tru celelalte grade de invatamant, a durat pind la 1924 pentru invata- mantul primar si pani Ja 1923 pentru inviifimant ndar. Dect, avem res- pectiv 23 si 27 de ani de aplicare a le- gilor !ui Haret pentru invafamantul primar si seeundar. La 1924, d-1 profesor dr. Angeleseu, cave a facut aceasta reform, trebuea si vind neapayat en un proiect de lege de unificare a invi}imantului primar. Nu putea si fie lisat inviifimantul pri- mar sub diferite leginiri, en diferite | programe gi regulamente in diferitele . Sia venit ddr. Ange- ap parti ale tari leseu si a ficut aceastit lege, consultind toate persoanele compeiente in materie de invafimint, si servinduse de da- tele unei anchete ‘indelungate si seri- oase. Tot dl dr. Angelesen a fient in 1928 gi reforma invifaimintulai seean- dar, foarte bine primita in toati Iumea seolart dela noi. A ajuns, la 1928, Partidul National- Pirinist la guvern, eu onoratul nostra presedinte d-1 Costichesen Ia Departa- mentul de Instructic Public. Si doar nu a venit nie} Partidul Nafional-Tara- nist la guvern, niei d-1 Costiicheseu la on gindul sii ne Ministerul Tnstruetici fie agreabili noua, advers: Del Romulus Georeceonit: stii? jor sii De »18 Dl Stefan C. Toa: Ve unde stint | Din modul eum s’e purtat dl Costi- | chesen. Este foarte simpli, dele viee. | presedinte, DI profesor de. Angeloseu: Ti ada. com wn omagin in accasti privinfi, Dl Stefan C. Loans Veri ei ai pier- Aut oeazia? Dac mai asteptai putin. ai fi fost satisfieut DA Romulus Georeccanus Dav eu astept dela d-voastrit un spirit de drep tate gi de impartialitate, O voce de pe biincile majoritdfii: Ai) Si astepti mult gi bine, j DA Stefan C. Toun: —Agteptafi un moment gi-] veti vedea. 1-1 Costiichesen a venit la instruetia publied gi, eu toate pasiunile politice obignuite din neferi- eire la noi — desi nu suntem un stat | daicanie, desi fri vost am participat la un congres al firilor baleanice, — eu toate acestea zie, dl Costdchesen, spre onoarea sa, nu s’a atins intra nimic de opera legiuitoare sivarsiti sub regi mul liberal de d-l dr. Angeleseu. D-sa a respeetat si legea inviifamantului pri- mar si legea invi{imintului seeundar | si aceea a invitimintului particular si lea aplicat in mod constiincios. Pot afirma acest lueru, ca until ce fiiceam parte din consiliul permanent al in- struefiunii publice, pe baza unui man- dat de trei ani, care ma expirase inca. Esti satisficut, onorate d-le Georo- eeanu? D-l Romulus Georoceanu: Atunei de €e nu afi recunoseut dreptatea? Del Stefan C. Toan: Ba am. recunos- eut-o preeum vedeti foarte bine, D-1 Costichescu a respectat legile scolare existente, pentrucii este un om de scoala serios, mt improvizat. D-1 Gusti este un om care ‘gj inchipue ci poate, cit ai bate in pala, wi reformeze totul. Aceasta o spun, d-le Georoceanu, pen- trued mi provoei, D-l Gusti face si i se publice pro- fesio de eredinfa in siarul ,,Lupta'', care nu este wn ziav liberal, ei wm aiar guyernamental; d-8a anunti o adevi- rati eruciada impotriva analfabetismu- Ini; apoi denunfii, ca o situatie primej dioasi, procentul de aproape 80 la suti a reugifilor de astizi la bacalaureat, in timp ce in anul 1925 gi urmatorii mu rengeau decit 40 la suti. Se plinge e& dela 19251932 au esit 56.325 de ba- colaureati si ch aver universititile cele mai populate din lume, Vorbind deo polities scolara, d-1 Gusti spune ew du- 1 ..Firi indoiali, 0 politied seolara re i la fiecare eifiva ani, nu poate sii dea roade. Timpurile sumt prea cele pentru ea aveste jocuri si dainu- muti departe'*. Am aici ziaral i sunt tiparite aceste declaratii sinisteriale sub tittal ,,O mate veforma geolara in a Dar de unde a yenit d-l Gusti? A v din strainatate? Unde a trait pina aenm? D-l Gusti are aerul a ne spune: invafamantul in aceasth tari ineepe noua cu ministerul men. Este scolard romaneascii !**, Delor, au fost multe erueiade. Au fost cari au mers pan la Sf. Mormint, dev a fost si aceea care s’a oprit la Constan- tinopol gi s’a mulfumit en impair hog tile Bizantului, Del Romulus Georoceanu:. Dati-mi voie si vi intrerup. Ati spus asa: la 1928, cand a venit Partidul National- ‘Taranist si la Ministerul Instructiunii dA Costiicheseu, d-sa ,.dvar nu era si vai fie favorabil* Dl Stefan C. Ioan: N’a venit eu gan- dul si ne fie favorabil, dar a fost omut scoalei inainte de toate si a procedat ca atare, Dl Romulus Georoceanu: Eu v’an pus intrebarea: de unde stifi aceasta, ciel dack d-l Costicheseu la 1928 a gi- sit um punct de dreptate gj legalitate si a procedat: aga. : DI Stefan C. Ioan: Nu vii inteleg. Suntefi hotirit a mi intrerupe mereu? Del Romulus Georoveanu: Dece d-voa- strat ati spus la fnceput e& doar mua venit eu gindul eel bunt? D-l Stefan C. Ioan: Vai rog, suntetiun foarte bun advoeat. un membru fruntas al Baronlui, Ne-am cam hirfuit noi end en legen advoeatilor, dar ered e& ai mai nitat de atinei, Ve row sii nu ici Iuerurile si le interpretez) , more Jndaico", Dal Romulus Georoceanu: Am spus eh dl Costitehesen a venit eu gandul eel bun, nu de partid, mn de polities mesching gi ei, dach a gisit ceva bun, La mentinnt, — cum afi reeunoseut — far daci a gisit ceva. rin, a indreptat, niu, DA Stefan C. Loan: Trageti zia. DA Romulus Gearoceany: Suniem de acord, dar ai ineeput riu. DA Stefan C. Joan: N’am ineeput rin. Am spus numa! ei sunt pasiuni politice vij in Tara Romineasci, cind se schimbi guvernele. Probi ci acum 41 Gusti, care este numai wn neofit si are zelul tuturor neofitilor. s’a repe- zit eu tarnicopul si darime invatimin- tul intreg si si clideasei unul nou. Nu va Jipsi probabil nici 0 facultate noui de sociologie 1a Universitate, cei avem bani multi de ebeltuit. D-l Romulus Georoceanu: Gusti nu era ministru la 1928. D-l Stefan C. Ioan: Am spus ch dl Costiichesen a fost atunci favorabil le- gilor noastre. nn fiinded era pricten ou noi, cici nu-i puteam cere aceasta; dar pentruei a gisit o legiuire ce a conside- Tat-o ci este bunt gi, ca om de scoalii serios, nu s’a atins de diinsa, Acosta a fost sj este gindul meu. De ce astizi un alt ministru tot al conelu- Dar dl A-vonstri giseste eh agelensi legi sunt | rele i vrea sii le doboare? D+ profesor V, Motogna: Sunt foarte frumoase laudele pe care le aduceti d-Jui Costicheseu, dar v'agi intreba eum afi risplitit aceasti finutd a ministrn- luj Costiicheseu? Si vi spun eu; L'api ‘imp’ edicut, sit legifereze, I-nti impiedi- ¢at «t treaei projectul de lege al invi~ famintului superior, (Aplauze po biin- cile majoritigi), D-L Stefan GC. Loan: D-l Costiches pie dey mnostinga mit avea parti- dului nostru, dar ceia co este mai rau nn a avut recunostint i aceasta g repet, este mai trist, céci Lati silit si-gi adued proiectul siu de re- forma tocmai la spartul tirgului. (Pro- lestiri pe bineile majoritati). D-l Romulus Georaceanu: Accasta o Juiim ea intriga, D-l Stefan C, Toun: Intrigt trigi! Suntem la fel, in carte D-1 Costichescu marginit in tim- pul ministeriatului + aledituiase’, un project de lege tului la in- ust invat profesional, dar n’a avut timpul si-! depunii, preci si un proiect de lege al invi{fimintului aniversitar. pe eare 1a adus in Senat in primavara anului 1931. Acest proiect de lege face 0 rari oxeeptie, in ce priveste modul eum a fost diseutat in acest Senat, fafa de toate proicetele care au venit dela ad- versarii nostri politici in eereetarea Ne-am dus eu totii in comi vidiimantului si am discutat pe D-1 Costa- 1 propriy ni- rimit toate imbunita- ‘i a se crede prin aceasta micsorat si a ajuns la un proiect bun, pe care insi n’a avut timp sa-] treaci, din cauza retragerii dela cirmi a guver- anului din care fiieea parte. Tata d-lor, sunt drept, spun exact cum s’a petreent hnerurile si fae apre- cieri absolut impzrfiale. D-l profesor C, Angeleseu: bun proiect PAL Stefan C. Jom: Cand eorpul di- d-lov senatori, si intreaga Inme credincioasi tradifiei, vede in neschimbarea prea repede gi prea bruseit a legilor, cea mai puternici ga- ranfie pentru bunul mers al seoalei fi dorinta neexplicabili a actua- Tului ministru de a face in mod absolut tabula-rasa, din tot treeutul acestei geoale, ne-a surprins pe toti en drept euvint. : nen larg proiectul in 16 sedi cheseu n’a pus amorul FoarteContrazicerile d-lui Gusti sunt foarte | numeroase gi nt le mai repot. Le-am @i- tit, D.sa spnne: voin face un gimnazin de selectionare, Dar astiizi nu este aga | | | dulor? Desa infunda si desehise fonee des portes ouvertes'. Ast intre eineva in gimnazin ni di un exa- ment Un elev duph terminaren yimna ainly{ ea si intee in eursul superioy de Tice nn di examen? Ba inaint i examenele de sfirgit de clas! Dune, dar care s’au desfiinfat. La B: ealaureat mu este examen? D-l Gusti erede ei inventeazt ceva, care tnsii, in cinda d-sale, oxi Desa spine: Ma speriat numivul Daealaureatilor, — cel maj mare posi dil Avem_ universitifi populate din lume‘. Vedeti! Vom cereeta indata care este | eauza suprapopulirii universititi D-sa poarti 90%. pantea din vin’, — | asa care zice ci schimbii totwl si face | reforme salutare. i Aceasta ar putea si treaci la alfii, | eare nu cunose chestivnile seolare; dar aci la Senat unde sunt atitia reprezen- tanfi aj atitor partide, cari cunose che- stiunile scolare, asemenea afirmatiuni mu pot si treaci, D4 Romulus Georoceanu: Suprapo- pularea universititilor dateazi dela | 1926—1927. | D-l Stefan C. Ioan: Se spune in Me- | saj: ,Ministerul Instruefiunii va orga- | niza o acfiune puternici a statului si @ societi{ii pentru imputinarea nestiuto- rilor de carte si pentru rispéndirea culturii la sate gi orage'. | Foarte frumos. Dar, cum cadreazit | acest deziderat cu intreaga acfiune a partiduluj dela guvern, care a supri- mat geolile de adulfi gi obligativitaten? Del Tie Martin; Nau existat seoli de adult, Del Stefan G. Loans Deta egti mai ca- tolie deedt dl ministru, care a recunos- cut dela tribung ef a existat, DA profesor C, Angeteseu:_ Nu_este admisibil eu in Senatul {fvii st vink wm senator gi si spunii of n’au existat geoli de adulfi. D-l lie Martin: an fost? DLS. Rezultatele lor care fan C. Toan: D-ta unde ai tritit, d-le senator? D-le presedinte, in condifiunile acestea nu se mai poate diseuta, (Sgomot, intreruperi). Del profesar CU. Angele re- stabilim faptele: chiar d-] Gusti a citit dela tribuna o statistied dela minister gia aratat ci in 1920 au fost peste 300 geoale de adulfi, Dl Sie Martin: Nau fost. Poate pe hartie L Stefan C. Toan: Cititi nogra- ma eu cnvintele dist Gust maj in- | trerupefi fir rost. Aga discuti un par- lumentar? D-l profesor C. Angelesen: Nu a veam intentinnea si iau euvantul la Mesaj. Mi forfati ian cuvantul $i si art chestiunea invifamantului in- treagi. (D-] Martin intrerupe). Ioan: Sunteti in Si pentrued nu ne putem i em armistitiu, si pistriim fieeare convingerile noastre- jisafi-ni vorbese. C. Angelescu: Veniti la tribuni gi luafi euvantul, dle Martin. D-l Tlie Martin: Pot sii vin oriednd. D-l Stefan C, Toan: Dorinta de acum a d-luj ministrn actual era pe cale si fie complet realizati, daca se continua aplicarea dispozitiunilor din legea dela 1924, prin care se intiria obligativita- tea si se organizau temeinie cursurile ae adulfi., Colegul din Bucovina spune e& ma an existat aceste cursuri deceit. pa-har- tio. Hste de ajuns si stiti et un an dupa yotarea legii, adiei in anul scolar 1925—26, mumirul adulfilor a ereseut dela 1.800, eafi erau inaints de lege, la 736.000, (D-l Martin vooste si Sntre- rupli), D-l Stejun C. Loan: vi riispund gf ceca coasidera eX mt exis Va declar ef ma vefi spune voiu pentru mine,