loan Neacsu (coordonator) PSIHOLOGIA EDUCATIE! Fundamente « Procese * Mecanisme « Aplicatii POLIROM 2018Cuprins Prezentarea autoritor. sees - co cocsenesenneeseneeeeseee Argument anolitic pentry ¢ altfel de perspectivi’ in psihologia educatiei....... De ce? Motivari conexe.. Ce fel de psihologie a educatiei dezvolttim gi promoviim ? Economia simpli a caracteristicilor......... © aplicatie... agteptat’ . Bibliografic. SECTIUNEA A CUNOASTERE. DEZVOLTARI PROFESIONALE. VALORI ADAUGATE 1. Constructia teoretico-metodologic’ si stacutul epistemologic......-....----e--= LL, Context, provosairi, intrebari.. 1.2. Statutul epistemologic si specificitatea limbajului........ 1.3. Ce naturi gi ce statut are psihologia educatiei? .......... 1.4. Suceint exeurs istoric-evolutiv . reaeayes 1.5. Reconstructia starutului academic - un model currieular explicativ ...... 1.6. Pentru un cod etic al specialigtilor in psihologia educafiei ............. Bibliografie........... 2, Recurs inovativ ~ metoda si metodologie, Optiuni si problematic’ .....c6s: eee AG 2.1, Specificitatea discursului stinyifice-metedologic.. coanereeccsseeneessseee AG 2.2. Metode $i tehnici in cercetarea psihoeducationald : deseriptori 2... SO 3. Obstacole gi lin sedation antes OD Bibliogratie. 3 3. Edueotia si matricea dezvoltirid umanului ........--..c-eseeesseeeseeeesseeeeeteeecneeeeeeseeees OS 3.1. Avertisment COnstTUCtiV..........ee0000 err | 3.2. Paradigma educabilitiii: concept, teorii, modele, aplicaii 0. eeeeeee ee 66 4.3. Dezvoltarea umani: concept, teorii, valori psihoeducationale 0... cceeeeeeee TD 3.4, Teoriile dezvoltarii umane. Bibliografie... 4. Dezvoltarea cognitiva : implicafii psiheducafionale......-...c+.sceesseeeeneesseeeeeeeeeeeeeeeee OB 4.1, Prineipii ordonatoare....--..e-sseeeesee- carsreticca startet 98 4.2, Stadialitate psihoedueagionali. Indicatori descriptivi de evolugie .......... secre 100wo 4.3, Modelul neoconstructivist clasie al cognitiei - noi ipoteze, noi alternative ............. US 4.4. Metacognizia, resursii pentru educasie, nucleu in autoeducatie 4.5. Cognitia sociala si potentialitatea educational ..........000004 4.6. Educatie cognitiv’ : factori, valori, strategii Blblioggrifies asscawvarsicstwsiauataenneanevsetiectutsriaeTaaeaa Educatia si dezvoltarea sociomoral caine anne 5.1. Psibopedagogin moral = istoricitate gi reconstrucyie. 5.2, Teorii si orientiri in spatiul dezvoltirii socioumane ... 5.3. Repere in evolu 5.4. Valori, procese si pareursuri formative moral-caracteriala, 55 gi Valori morale — pilon al strueturilor caracteriale 5.6. Programe, proiecte, modele, practici si experienje de succes.........-:.c0.s:eeeeeceeeeee LOL BURR nie ccrmessiven isderniraaneriinsesnierrsss aeerene rdenecratneres EO Educatia si dezvoltarea emotional-ofectiva, Managementul inteligenfei emotionale . 6.1. Sinergia emoyional-afectiv’ sau dualitatea emotionalului cu afectivul? ........ 6.2. Legitimitaten si aurenticitaten emorionalafectivului. Argumente.. 6.3. Caracteristicile conduitei afectiv-emogionale 6.4. Psinogeneza emoyionalittqii ... asenseatea 6.5. De la teorii $i funcfii In relofii gi mecanisme explicative 6.6. Perspectiva parapsihologicd ~ 0 referinti speciala . . 6.7. Relajia emotional-afectivitagii cu structurile personalitagii......... 6.8, Semiotici si semantic - operatori de lucru in emotional-afectivitate...... 6.9. Principalele categorii emotional-afective ctscaeaveneseies 6.10. Educajia emogional-afectiva : putere, vulnerabilitate gi strategii formative... 6.11, Imteligenta emotional’ — paradigma reconstructiva a unitatii eognitiv, social gi emotional... . siseieenesenmen dS Bibliggrafiesviaciraciaieamnenrnacnin cnemmannmvina weenie zener erence 197 Educatie si psihomotricitate.......... sre acetates ataaey 7.1, Psihomotricitatea - abordare cultural, interdisciplinart speeireo coipapairany 7.2, Psihomotricitatea ; de Ja concepte, principii si functii la conexiuni disciplinare .. 7.3. Perspective curriculare in educatia psihomotricit3i ebro 7.4, Inviijarea motrics — Perspectiva schemelor mintale constructive . 7.5, Evaluarea psihomotricitatii: psihometrie si metode practice deschise 7.6. Evaluarea componentelor dezvoltirli psihomotrice sia performantelor asociate : ‘ suet 77. Inteligenta psihomotrici ~ paradigm’ in educagia si dezvoltarea umanii 7.8, Studi de caz 7.9. Studiu de caz. ADHD = tulburare combinati a psihomotricitigii ‘cu atentia/eonduita hiperkineticd cu deficit de atentie...........+. 7.10. Psihomatricitatea activa - perspectiva cfectulului de limitare a sedentarismmului corporal bait von Bibliografie.8. Educatia si psihologia dezvoltarii spirituale si religioase........2.....00cseeeceseeceeeeceeeces eee 296 8.1, Stim, spiritualitate si religic: de la confruntare, 1a dialogul complementarititilor in psihologia ecucafied ....-.........-c-sceeecceeececseeseeeneeeeereee 296 8.2. Polaritate sau dialecticd : stiinya - spiritualitate, informatie si evolusie 8.3. Ce este educaia spirimali? Ce este Pedagogia Spiritual? ........... 8.4, Edueatia spiritual - componenti a edueatiei holistive si domeniu al transdiseiplinaritaii 5 8.3. Stilul spiritual ~ 8.6. Limbaj si gtamatied in edueatia spiritual’ mn 8.7. De ce o psihologie a educariei spiriuale? cori formativi 8.8, Psihogeneza experien(ei si semantica valorilor in relatia spiritual’ ... 8.9. Relajia spiricual’ mentor-ucenic 8,10. Psihogeneai si modelare procesualai in formarea spiritual’ . 8.11. Pentru o didacticd psihologicé a educatiei spirituale ..... 8.12. Potengialitate si dezvoltare spiritual gi religioasii... ; 8.13, Curriculumul spiritual-religios : identitate gi legitimitate 02.0... 380 8.14. Inteligenta spiritual’ - structuri, valori si strategii formative 8.15, Pragmatica tintelor formative $i logica instrumentetor investigative . 8.16. Consilicre gi terapic prin educatic spiritual’ gi religioas’ 8.17. Sinteza complementaritigilor creative in educatia spiritual’ .... Bibliografic Webbibliowrafie....cscsscsssessssesiieeeesssseessssasieeeeeeesnen . 350 SECTIUNEA B PSIHOLOGIA EDUCATIEI IN CLASA DE ELEVI. APLICATU, REFLECTII FORMATIVE 9, Transferuri valoriee ale psihologici educatici in predarea-invajarea limbii gi literaturii tomane in scoala 9.1. Perspectiva evolutiva in formarea gi dezvoltarea competenei de comunieare in limba romana se eeees So ceoetgabubocbbstoentey Bibliografie . 10. Sensuri si semnificasii psihologico-educagionale in predarea matematicii . 10.1 Repere generale 10.2.Curriculumul matematic in gcoal’ 10.3. Psihologia in predarea, invatarea si evaluarea matematis Bibliografie ceveandearheae 1, Educayia tehnologicd : particularitasi ale invagirii - 11.1. Delimitari conceptuale : educatie tehnologics ......0....00200e eee 11.2. Bducatia tchnologie’ ~ dimensiune fundamental’ a culturii $1 CQUCABIC!.. eee 11.3. Educatia tehnologica ~ principiu de organizare gi funcfionare A procesulUi de iNVIMAMANL.........sssssessecsessssesessenssneensen. Dezvoltare personali $i psihologia diferentelor individuale in educatie 11.4. Educajia tehnologica = educafic si formare tchnologic’ i profesional 385 11.5. Educatia tehnologici - denumirea unei discipline de cultura general din invagamantal obligatoriu............ 386 11.6. Legitimitate gi identitate... . . 386 11.7. Beneatia tehnologics - particularitati ale invspirii profesionale 387 11.8. Concluaii........... cacnnaaae 395 UBM GUPTA ssssctt tals exe snndnsStessaaptesonu nad igs togsunoage dapldeaestereetegtigtnsaas OSS 12.1 Metacognifia in invijare: experienye, aplicatii gi reflectii 12.2, Starea de bine subiectiva in diada actorilor educationali principali 12.3, Parentingul ~ complementarit&{i psihoeducajionale Bibliografic..EDUCATIA $I DEZVOLTAREA SOCIOMORALA 16 5.6, Programe, proiecte, modele, practici si experiente de succes 5.6.1. Centre de interes in materie de educatie, formare si dezvoltare a caracterului, perspective interesante vin din vari surse de inspiratie, nationale si internationale Din rafiuni pragmatice si de reprezentativitate, aceeptand si faptul ef literatura romana este mai putin cunoscuti (poate si mai putin prezent& ca impact public, in ultimii ani), ‘vom proceda la cAteva sinteze din literatura anglofona de natura sk creeze o imagine pro- ductiv asupra domeniului examinat (Piaget, 1980; Popescu et af., 1987; Power et al., 1989). Mai tai, prezentim cAteva nuelee cu orizont psihoeducational. 5.6.1.1. Probleme de interes ‘dn educatia tinerilor de azi se contureazi trei mari probleme de interes major (Raportul SCANS, Huit, 1997): a) formarea gi dezvoltarea unei viziuni asupra propriei viet in via(a si a stilului de viag’ dorit ; b) formarea gi dezvoltarea caracterului persoanei, incorporand orientarea spre calitate a actiunilor comportamentale ; ¢} formarea si dezvoltarea competentei de judecatd moral-caracteriala, definind puterea, adancimea, maturitatea $i nivelul persuasiv-modelator al constiingei de sine, al sinelui integrator, incluzind descoperirea si/sau La acestea se mai poate adduga: d) formarea unei concept stimitoase despre lume si viati, paradigmi care, potrivit spe cialistului american D, Keenan (2004), s-ar putea reduce la patru mari dimensiuni : (i) un sistem de gandire academic eficient, apt si dea raspunsuri la intrebarile de bazii + Gi) un set de proiecte, oriemari si viziuni asupra lumii si vietii, cu toate (ile lor generale si particulare ; (iii) determinarea abilitiilor sociale din per- locului pe care il ocupa omul in societate ; (iv) formarea iden- le Sine, de rol/roluri/experienye, in calitatea lor de componente ale Sinelui sinele material, personal, emosional-adaptatiy, social. Intr-un asemenea context, sinele etici apticudinilor definite prin rispunsurile la intrebarea; cine sunt eu? Toate acestea capita functii specifice pentru planul sociomoral, depinzand si de cele trei componente evolutive: sinele categorizant (self-concept), sinele profund (inner self) si sinele psihologic (psychological self) 5.6.1.2. Educatia peniru caracter Sintetic formulati, sintagma reprezinti procesul care pregiteste tinerii pentru gestiumea si dezvoltarea mostenirii valorilor sociomorale, a capitalului social de experienté cognitiva162 CUNOASTERE. DEZVOLTARI PROFESIONALE. VALORL ADAUGATI (Walsh, 1990). Trei ginte cu valenje educaionale sunt importante in analizi: a) dezvol. larea cunoasterii psiltologiei caracterului; b) formarea abi asociate caracterului mintal; ¢) dezvoltarea pilonilor caracteriali functionali ai personalit 3.6.1.3. Viziunea si competenja orientativ-valoricé de tip caracterial Procesual, cele doud valori care permit manifestiri comportamentale specifice sunt: a) procesare informational: b) gindire abstracté, conceptuali; c) gindire critic’, eva- uativa ; d) conativitate (cu dominanta volitional) 5.6.1.4. Caracterul - cond centraia , fierbinte” a personalitétit umane Cenceptului de caracter i se pot atasa variate tipuri de acceptiuni: a) normasivé - vizeazié angajarea subiectului intr-o conduitt moralé relevant, bazati pe © analiz teoretic de fond privind suspendarea (abtinerea) acestuia de la o anumit conduit’ apreciati ca indezirabild sau de la o analizA teoretic’ superficial’ (vezi: Wynne, Walberg, 1984); b) explicativei - bazatii pe un set complex de calititi relative persistente ale unei persoane, avand In general ,,0 conotatie pozitiva cand este folosit intr-o discutie despre educatia morala™ (Pritchard, 1988) ; ©) semanticd — probata de o sinergie de elemente calitative, orientativ-actionale si rela (ionale, regiisibilé in termeni precum: calitate, valoare, standard, culturii, comunicare cu sine si cu alti, motivatic, ridicina a lucrurilor, putere lAuntrici, focalizati, relativ durabila, status distinctiv, determinare, acord fin cu sinele, proiect, perspectiva, medel/exemplaritate, reusita, dezvoltare, evident, selectivitate, progres, simplitate, expresivitate, precum si actiune, raspuns, organizare, constructie, obiectiv, consecinti, rezultat, disponibilitate, studiu, creatie si autocreatie, 5.6.1.5. Caracterul, o structuraé de personalitate observabild sau inferatit in oricare din ipostazele lui, caracterul este in general cousiderat ca exprimandu-se intr-un comportament observabil (Wynne, Walberg, 1995). 5.6.1.6. Caracterul este o structuré a personalitéfii definitdé vatorie, sotivafional, relagional, proiectiv si acjional Valorile acestuia sunt, de fapt, orientiri si dispozifii, temeiuri ale constructiei atitudinale, simbiozi de elemente psihologice, axiologic-cognitive, afective, spirituale, volitive etc. , exprimate comportamental, a reglarilor gi autoreglarilor volitive Caracterul implicé, in mod cert, echilibrul intre actiune, activarea cunostintelor, sta- bilitatea programelor mintale si a valorilor, a comportamentelor, a autoreglirilor yolitive. 5.6.1.7. Precursori Din punct de vedere istoric, educaria caracterului uman, dezvoltarea si formarea lui dato- reazi mult abordéilor si dezbaterilor pindite de: Aristotel in Erica nicomahicdi, Socrate in Menon, mai tarziu de J. Locke (secolul al XVII-lea), J.S. Mill (secolul al XIX-lea), ca solutie la problemele sociale gi ca ideal educational, de H. Spencer ~ educajia are ca obiect formarea caracterului - sau de J. Dewey (secolele XIX-XX), pentru care educatia morali este centrul misiunilor seolii s.a.EDUCATIA $I DEZVOLTAREA SOCIOMORALA 163 5.6.1.8. Semnificatia sintagmet , caracter bun, siindtos” Recent, expertii definese sintagma caracter bun prin: responsabilitate morala, capacita- tea de (auto)disciplina, sens moral dat valorilor, scopurilor si proceselor specifice unei Societiti libere, standarde morale pentu ideile si conceptia despre lume, viata si sine, 5.6.1.9. Formarea profilului educatorului de caracter Pe lang rolul de transmigiter al valorilor sociale si personale, in profilul educatorului se vor regisi si valori care asigurii eficacitate activitijii formative: tehnici de predare-influ- entare, strategii, modele si abilitati (Nucci, 2014), valori filosofice si religioase, care se intilnesc fericit cu cele ale psihologiei educatiei prin unificarea lui ce”, cu ,de ce” gi cum”, Prezenta competentei cultural-educationale vine in sprijinul conduitei psihosociomorale de tip caracterial sau 0 completeazi. Aceasta se manifest’ in forme inalte, avind putere persuasiv-valorici, independent in actiune, persistent in cooperare si autodisciplina, pre(uire pentru actiuni serioase, temeinice, recuneastere pentru rezultate corecte la probe cognitive (Kagan, 1981; Wynne, Walberg, 1985), mai putina frustrare gi stres. Pe unasemenea temei s-au conturat valorile unui proiect de anverguri al Departamentului pentru Educatie al SUA, la initiativa Asociatiei Nationale a Consiliilor Seolare. Implicdnd peste 15.000 de scoli, proiectul a focalizat politicile educationale publice pe obiective precum: intensificarea constientizirii la nivel najional a programelor de dez- vyoltare a caracterului in scolile publice, cu efecte la nivelul succesului continuu, al sta- Dilivigii societirii americane ; incurajarea eforturilor de asigurare a stabilitiqi si o imbundiaire a proiectelor de dezvoltare a caracterului in scolile elementare $i secundare. 5.6.1.10. dmpactul dezvoltdrii valoritor si atitudinilor caracteriale in mod sential, un asemenea impact depinde de calitatea rispunsurilor date la trei intre- bari majore (Campbell, Bond, 1982) — Ce inseamna un caracter bun? (reluat de mai sus). — Cum poate fi el estimat/masurat, astfel ineét eforturile destinate imbunatatirii acestuia sii poatit oferi un feedback coreetiv, de bund calitate, facilitator pentru identificarea a ceea ce ar putea preveni evolutii negative? ~ Cum poate fi earacterul dezvoltat sustenabil, mai eficient, mai dezirabil si puternic din punet de vedere psihologic? Raspunsurile sunt relative, corespunziitoare dificilelor intrebiri lansate, dar care pot fi, in principiu, deduse din analiza urmétoarelor consideratii : a) Un ,caracter bun” este cel care se autodefineste in termenii predictibilitatii actiunii, ai promovarii valorilor adecvate varstei, contextului sociocultural si nucleului stabil al tablei de valori constituit din: adevir, onestitate, integritate, responsabilitate per- sonala, intelepeiune, justitie, ,,frumuse(e’ Potrivit expertilor edticatiouali americani, factorii cu impact asupra comportamentului si dezvoltarii morale specifice tineretului (Campbell, Bond, 1982) sunt: ereditatea, experienta primei copilirii, modelarea operat de adulti si varstnici apropiati, influema celor de varsta subiectului. Le addugiim valenele mediul inconjurator, in general, si164 CUNOASTERE. DEZVOLTARI PROPESIONALE. VALOR ADAUGATE cultural, in special, altituri de cel fizic si social (indicacori ai acestuia se regiisese, se afirmi, si in méirimea volumului din PIB chelcuit pentru educatie sau pentru programe sociale). Se pot adiiuga comunititile media (numarul de ore destinat urmaririi TV, alocat lecturilor 5.a.}, situatiile specifice si rolurile care solicit comportamente carac- teriale explicite. O asemenea factorialitate include, totodata, si familia, scoala, cultura si civilizatia comunitaii si societapii (Huitt, 1999). b) Un caracter bun poate fi greu de misurat, devenind o intreprindere dificil din cdteva motive: implicd frecvent comportament valoric, definit in termeni de crisituri (de exem- plu, onestitate, integritate) ; are conexiuni colaterale cu sfera personalitatii, cu rata com. portamentelor de risc (de exemplu, rata violentei) sau cu rata activitatilor de yoluntariat. c) Uncaracter bun implica si continua dezvoliare a ceea ce contine rispunsuri alternative pozitive incadrabile intr-un registru larg. Sunt de retinut ; i) oferirea unui curriculum moral-valoric adecvat ; ii) clarificarea si apararea propriilor valori, insofite de furnizarea unor ferestre de oportunitéti, in raport cu posibile miscari in ierarhizarea valorilor ; iii) oferta analiticd a unor procese, rute (scheme, securi de programe simple), semi algoritmi de luare a deciziilor si de punere in practicé a deciziilor bune; iv) angajarea tinerilor in dezbateri s rii relevante, cu situarea analizelor Piaget, 1965) ; ¥) asigurarea unei instruiri adecvate a tinerilor privind resorturile psihologice si axio- logice ale domeniului orientirii conceptiei si stilului de raportare la sine, la alter, Ja comunitate, pe fondul unui acompaniament actional adecvat, in final ajungindu-se la conturarea unei table de valori relativ stabile si puternice ; vi) crearea unor (inter)relafii pozitive, manifestate intr-o atmosfera armonioasa, cali- tativa, in grupul diadic, mic sau mare. in jurul unor poritii valorice (Kohlberg, 1984 ; 5.6.1.1, Educagia caracterulul prin modele proiective Subsumate ideii generale de educatie, formarea caracterului la levi 5i tineri angajeaz’ structurile fnvij3rii profunde, asimileaz’ viziunea proiectiv dinamic4 a trei componente ale personalititii subiectului: a) mentalul prosocial (cognitiv-afectiv-conativ) ; b) com. portamentul stabil relational; ¢) contextul favorizant/stimulativ. Sunt de luat in considerare, totodati, si: i) evolutiile in infelegerea starilor de spirit ale comunititii, grupului de apartenent’ gi de refering ; specificitatea filosofiei sociale, a limbajului si practicilor spiritual-religioase, chiar si ideologice : modurile in care se exercita autoritatea moral si academica (ferma, pozitiva s.a.) ; claritatea cn care personalul didactic formuleazi solicitirile fata de elevi/studer maniera in care se proiecteazi, structureazi, organizeazi si evalueazi valoric mediul social ; vi) _ relevanta reperelor de recunoastere a conduitelor apreciate ca ,bune”, in contextul unei anumite identititi a culturii organizasionale - simboluri, sloganuri, ceremonii, practici democratice 5.2. ; vii) _stilul, fermitatea gi flexibilitatea cu care scoala promoveaza strategiile pentru men- tinerea autoritatii reale, a disciplinel (coduri, regulamente): viii) calitatea instructiunilor care pregaitesc elevii pentru indeplinirea sarcinilor de munea si conduita;EDUCATIA $I DEZVOLTAREA SOCIOMORALA 165 ix) calitatea orientirii conduitei caracteriale a copiilor spre zona sensibilizirii la nevoia de a-si dezvolta loialitatea fata de activitatile de educatie nonformala sau din timpul liber; x) puterea de inductie a conduitei empatice far de valorile ,societitii adul preocupate sau ,interesate” de problemele caracteriale ale tinerilor ; xi) deschiderea practicilor edueationale spre consiliere psihoeducarionald profesionistd, spre schimburi constructive in relatiile educationale cu paringii, caracterizate prin sensibilitate la ,valorile caracterului bun”, definit in termeni adecvati, clari gi traditionali 5.6.2. Programe si proiecte de educare a caracterului Exist un larg, divers si provocater portofoliu de programe si proiecte destinate forma caracterului. Prezentim cateva dintre cele mai cuneseute in literatura de specialitate : 5.6.2.1. Protectul ,Dezvoltarea copilului” (CDP) a) Initial, proiectul a fost conceput si proiectat de expertii americani Solomon ef al. (2000), Ia Oklahoma City, SUA (Character Trainig Institute). b) Scoput : si ajute profesorii si parintii in promovarea gi dezvoltarea comportamentelor gi atitudinilor prosociale. ©) Ipotezele de bazé: adultii joact un rol activ si important in modelarea dezvoltai caracterului copiilor; caracterul se dezvolti din interiorul copilului, pe baza gandiri xperientelor proprii, dacii exist un mediu familial adeevat, Copiii vor fi dispus sii se concentreze asupra propriului Eu, precum si al altora, d) Natura si destinagia intervensiilor/experientelor educationale i) imfluentarea rela(iilor intre subsistemele cognitiv, afectiv si comportamental ; ii) formarca unor seturi de valori prosociale relevante ~ cinste, considerate, ajutor, responsabilitate social, precum gi a unor abilitiyi sociale care faciliteazi punerea in aplicare a valorilor mentionate ; orientarea experientelor centrale si a conduitelor aferente spre: — relatii suportive adult-copil (copii sunt tentati si provoace adultii cu care se afl im relagie) ; expunerea la valori sociale, la modele prosociale si explicarea motivelor reale ale actiunii morale ; — oferirea de oportunitiiti pentru interactiunea intre egalé in situaii de exersare a controlului de: sine ; — exersarea cresterii capacitatii de intelegere a valorilor conduitei sociomorale a celor din mediul apropiat ; ~ crearea unor ocazii destinate sd exerseze gindirea in dezbaterea de probleme moral-caracteriale dintr-o perspectivi sistematic4, reflexiva, motivati pozitiv si intrinsec, cultural si istoric ; — promovarea unor experiente specifice, destinate manifestirii capacitigii de a- ntelege pe algii (conduitit empat e) Indicatori de evatuare a rezultatelor. Subiectii integrati in proiect pot face dovada ef: = sunt mai sensibili la oferirea ajutorului, la cooperare, au disponibilitare afectiva si sunt reciproc stimulativi ;168 CUNOASTERE. DEZVOLTARI PROPESIONALE. VALORI ADAUGATE au abilititi cognitive in rezolvarea problemelor, utilizeazii strategii de abordare desehisi a valorilor conduitei demoeratice ~ probeazai angajament in asumarea responsabilitatilor afirmative, in participare egal, cu incredere in decizii si activitajile de grup: — devin un mediu bun pentru aplicarea si dezbaterea unor situatii care imoral-caracteriale in clasi, aeasi, in comunitate. plica valori Concluzie : proiectul are impact semnificativ in zona formirii sensibilititii la practi- carea valorilor moral-caracteriale in situafii de educatie formal gi nonformala, permitand © combinatorica eficienté intre instruirea morali, practic gi reflectiva, precum si forma- rea unui stil de invajare/formare temeinicd, profunda, 5.6.2.2. Proiectul .Edueafia caracterutui, mai intai” a) Initiat, conceput si aplicat in SUA de reprezentantii Organizatiei Character Solutions International (CSI), cu dezvoltari asigurate de Institutul pentru Formarea Caracterului, b) Scopuri - adoptarea unui program special de educare a caracterului elevilor din ciclul primar cu extensie i la gimnaziu (unele variante vizeazA si formarea celor care hucreazi in mediile de afaceri, in familie, in armat&) ; = schimbarea culturii institutionale scolare, din perspectiva valorilor caracterului, prin discipline introduse in cadrul CDS sau in activitati extrascolare destinate evenimentelor, experientelor $i schimburilor de experience =~ utilizarea complementari a unor metodologii de instruire specifice - tehnicile de memorare, povestirea, exercigiul, seminarul, dezbaterea, studiul de caz ¢) Motivarea proiectulué * educatia Ia nivel institutional se confrunti adesea cu o rupturd ‘imtre asteptirile scolii si oferta educationala, intre valorile informative, competengele cognitive, cele formativ-atitudinale si de conduit’, intre focalizirile pe rezultate/per- formante ca atare si unele consecinje negative ale acestei orientari, cu efecte perverse ale unora dintre practicile educationale, printre care lipsa de disciplin’, de responsabi- litate, de dirijare/orientare pedagogic: la acestea se adaugi, uneori, manifestirile negative ale conduitelor cu rise (drog, alcool, violengi, jocuri de noroc), d) Curricutum ; valorile curriculare sunt constituite dintr-un numér de 49 de trasaturi de caracter specifice si relevante pentru istoria cultural-educationala si etnopsihologica a poporului american. Acestora li se pot adauga si clemente extracurriculare. Potrivit documemelor existente (Rethorst, 1997), cele 49 de calivigi grupate in 5 serii (S1-S5), dupa cum urmeazii: SJ - atentie, ascultare, adeviir, recunostintA, generozitate, ordine, iertare, virtute 5 §2 - responsabilitate, rabdare, init discretie, toleranti, creativitate $3 - harnicie, loialitate, ospitalitate, sensibilitate, entuziasm, flexibilitate, discernii- mnt, prudenga, curaj ; ‘S4 - constiinciozitate, meticulozitate, chibzuingi, disponibilitace, respect, compa- siune, elocventi, intelepciune ; $5 — bucurie, vigilemti, hotirare, rezistenti, blindeje, buniivoini, siguranti, mulyu- mire, smerenie, dreptate, bundtate, credingi, onoare, je caracter sunt wericate, iva, autocontrol, punctualitate, ingeniozitate,