Tiron Mihaela-Diana, AS, anul II, grupa 4

Analiza programa logica clasa a IX-a

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de

cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicareacunoştinţelorspecificeştiinţelorsocialeînrezolvareaunorsituaţii problemă,
precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în
schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-
învăţare a disciplinei Logică, argumentare şi comunicare au la bază şi promovează
următoarele valori şi atitudini:

 participarea la viaţa socială fundamentată pe opinii şi acţiuni întemeiate

 disponibilitate şi interes pentru comunicare, în general, pentru comunicarea
interculturală, în special
 încredere în abilităţile proprii de comunicare
 relaţionare pozitivă cu ceilalţi
 coerenţă şi rigoare
 gândire critică şi flexibilă
 capacitatea de a lua decizii întemeiate pe argumente
 independenţă în gândire şi în acţiune
 exigenţă faţă de calitatea actului comunicaţional
 capacitatea de a susţine o dezbatere argumentată şi civilizată

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

 Conţinuturi
Competenţe specifice Curriculum
Trunchi comun
diferenţiat
1.1. Recunoaşterea diferitelor
situaţii şi forme de comunicare în
spaţiul social I. Societate şi comunicare

2.1. Dezvoltarea disponibilităţii şi  Situaţii de comunicare – conţinut,

a abilităţii de a comunica idei, relaţie, context
sentimente, fapte, în diferite  Comunicarea interpersonală,
contexte sociale comunicarea publică,
comunicarea interculturală
3.1. Dezvoltarea cooperării cu
 Bariere în comunicare
ceilalţi, favorizată de
identificarea şi eliminarea
diferitelor bariere în comunicare
1.2. Identificarea structurii unui II. Societate, comunicare şi • Propoziţii
argument, a elementelor argumentare compuse
componente şi a relaţiilor dintre
Argumentarea şi structura - tipuri de
acestea (termeni, propoziţii,
argumentării; analiza logică a definiţii
raţionamente)
argumentelor - forme de
1.3. Folosirea corectă a unor clasificare
T ermenii:
forme şi operaţii logice (definirea
- caracterizare generală (definire, tipuri
şi clasificarea) în contexte
de termeni) - raporturi între termeni
situaţionale diferite (teoretice şi
practice)
Propoziţii categorice:
- caracterizare generală (definire,
2.2. Construirea unor argumente
structură)
în vederea susţinerii unui punct
de vedere sau a unei soluţii
- tipuri de propoziţii categorice -
propuse pentru rezolvarea unor
raporturi între propoziţii categorice
situaţii problemă
• Raţionamente:
3.2. Utilizarea lucrului în echipă
pentru rezolvarea unor probleme - caracterizare generală
care implică operaţii şi forme
•
logice

(definire, structură)
4.1. Utilizarea instrumentelor de
- tipuri de raţionamente Definirea şi
ordin logic, care pot fi activate în
clasificarea - caracterizare generală
contexte diferite în activitatea
privată şi publică - corectitudine în definire şi clasificare
Conţinuturi
Competenţe specifice Curriculum
Trunchi comun
diferenţiat
1.4. Identificarea, în diferite Tipuri de argumentare - forme speciale
contexte, a unor tipuri de de argumentare
• Deductivă:
argumentare formulate în limbaj silogistică
- argumente/raţionamente imediate cu
natural sau formal - raţionamente
propoziţii categorice (conversiunea şi
cu propoziţii
1.5. Dezvoltarea unor tehnici de obversiunea)
compuse
argumentare şi de comunicare, în - silogismul (caracterizare generală,
vederea învăţării pe parcursul figuri şi moduri silogistice, legile
întregii vieţi generale ale silogismului, verificarea
validităţii prin metoda diagramelor
2.3. Întemeierea critică a
Venn)
propriilor argumente şi raportarea
critică la argumentele altora, în - demonstraţia
diferite situaţii de comunicare
• Nedeductivă:
3.3. Realizarea unor schimburi - analogia
argumentate de opinii - inducţia (completă, incompletă)

4.2. Susţinerea unui

comportament activ, prin
utilizarea corectă a diferitelor
tipuri de argumentare
5.1. Utilizarea unor raţionamente
adecvate (deductive şi
nedeductive) în luarea deciziilor
1.6. Identificarea unor erori III. Societate, comunicare şi Persuasiune şi
logice în argumentare şi argumentare corectă manipulare
comunicare
 Evaluarea argumentelor
2.4. Raportarea critică la (validitatea argumentelor); erori
premisele, presupoziţiile şi de argumentare
implicaţiile comunicării  Argumente şi contraargumente în
conversaţie, dezbatere, discurs
2.5. Construirea de argumente şi
public, eseu şi în mass-media
contraargumente în diferite
 Argumente şi contraargumente în
situaţii de comunicare
negociere şi în rezolvarea de
conflicte
3.4. Formarea unor deprinderi de
dialog raţional, de negociere şi
rezolvare de conflicte în grupurile
de apartenenţă

4.3. Raportarea critică la

argumente şi contraargumente în
conversaţie, dezbatere, discurs
public şi mass- media

4.4. Dezvoltarea gândirii critice,

capabilă să susţină participarea
activă şi responsabilă la viaţa
societăţii

5.2. Stabilirea unor corelaţii între

întemeierea deciziilor, acţiune şi
consecinţele acestora

5.3. Participarea civilizată şi

argumentată la dezbateri în viaţa
socială

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ
Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare
Clasa a IX-a
Timp: 1 oră/săptămână
Numă
r de Observaţii
Unitatea de Competenţ Săptămâna
Conţinuturi ore /
învăţare e specifice *
alocat Semestrul
e
Societate şi 1.1; 2.1; 3 S1-S3 I
Situaţii de comunicare
comunicare 3.1; – conţinut, relaţie,
context
Comunicarea
interpersonală,
comunicarea publică,
comunicarea
interculturală
Bariere în comunicare
Societate, 1.2; 2.2; Argumentarea şi 2 S4-S5
comunicare structura argumentării;
şi analiza logică a
argumentar argumentelor
e
Argumentare
a şi structura
argumentării;
analiza
logică a
argumentelor
Societate, 1.2; 3.2; Termenii 2 S6-S7
comunicare 4.1; - caracterizare generală
şi (definire, tipuri de
argumentar termeni) Pentru
e - raporturi între clasele
termeni care susțin
Termenii
 Numă
r de Observaţii
Unitatea de Competenţ Săptămâna
Conţinuturi ore /
învăţare e specifice *
alocat Semestrul
e
Societate, 1.3; 3.2; Definirea şi 2 S8-S9 lucrarea
comunicare clasificarea scrisă
şi - caracterizare generală semestrială
argumentar - corectitudine în (teza)
e definire şi clasificare
Definirea şi
clasificarea

1.2; 3.2; Propoziţii categorice 2 S10-S11

4.1; - caracterizare generală 3 S9-S11 Pentru
Societate, (definire, structură) clasele
comunicare - tipuri de propoziţii care nu
şi categorice susțin
argumentar lucrarea
e scrisă
Propoziţiile semestrială
categorice (teza)

Lucrare 1 S12 Numai

scrisă pentru
semestrială clasele
(teză) care susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)
Societate 1.2; 3.2; Propoziții categorice 2 S13-S14 I
comunicare 4.1; -raporturi între
și propoziții categorice
argumentar
e
Propoziții
categorice
Recapitulare S15
semestrială
Societate, 1.2; 2.2; Raţionamente 2 S16-S17 II
comunicare 3.2; 4.1; - caracterizare generală
şi (definire, structură)
argumentar - tipuri de raţionamente
e
Raţionament
e
 Numă
r de Observaţii
Unitatea de Competenţ Săptămâna
Conţinuturi ore /
învăţare e specifice *
alocat Semestrul
e
Societate, 1.4; 1.5; Argumente/ 9 S18-S26 II
comunicare 2.3; 3.3; raţionamente imediate
şi 4.2; 5.1; cu propoziţii categorice
argumentar (conversiunea şi
e obversiunea)
Silogismul
Tipuri de
(caracterizare generală,
argumentar
figuri şi moduri
e
silogistice,
deductivă legile generale ale
silogismului,
verificarea validităţii
prin metoda
diagramelor Venn)
Demonstraţia
Săptămâmnă dedicată activităților extracurriculare și S27
extrașcolare
Societate, 1.4; 1.5; Analogia 3 S28-S30
comunicare 2.3; 3.3; Inducţia (completă,
şi 4.2; 5.1; incompletă)
argumentar
e
Tipuri de
argumentar
e
nedeductivă

Lucrare 1 S31 Numai

scrisă pentru
semestrială clasele
(teză) care susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)
Societate, 1.6; 2.4; Evaluarea 2 S32-S33 Pentru
comunicare 2.5; 3.4; argumentelor clasele
şi 4.3; 4.4; (validarea care susțin
argumentar 5.2; 5.3; argumentelor); erori de lucrarea
e corectă argumentare scrisă
semestrială
(teza)
 Numă
r de Observaţii
Unitatea de Competenţ Săptămâna
Conţinuturi ore /
învăţare e specifice *
alocat Semestrul
e
3 S31-S33 Pentru
clasele
care nu
susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)

Societate, 1.6; 2.4; Argumente şi 2 S34-S35 II

comunicare 2.5; 3.4; contraargumente în
şi 4.3; 4.4; conversaţie, dezbatere,
argumentar 5.2; 5.3; discurs public, eseu şi
e corectă în mass-media
Argumente şi
contraargumente în
negociere şi în
rezolvarea de conflicte
Recapitulare 1 S36 II
anuală

*Săptămânile sunt numerotate în raport cu structura anului şcolar 2011-2012.

Pentru filiera tehnologică, planificarea calendaristică anuală va fi adaptată potrivit numărului
total de ore prevăzut în planul-cadru de învăţământ în vigoare, precum și, potrivit
prevederilor referitoare la filiera tehnologică din cadrul ordinului de ministru privind
structura anului școlar curent.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare

Clasa a IX-a
Timp: 2 ore/săptămână
 Compete Număr
Unitatea de Săptăm Observaţii/
nţe Conţinuturi de ore
învăţare âna* Semestrul
specifice alocate
Societate şi 1.1; 2.1; 6 S1-S3 I
Situaţii de
comunicare 3.1; comunicare –
conţinut, relaţie,
context
Comunicarea
interpersonală,
comunicarea
publică,
comunicarea
interculturală
Bariere în
comunicare
Societate, 1.2; 2.2; Argumentarea şi 2 S4
comunicare şi structura
argumentare. argumentării;
Argumentarea şi analiza logică a
structura argumentelor
argumentării;
analiza logică a
argumentelor
Societate, 1.2; 4.1; Termenii 6 S5-S7
comunicare şi - caracterizare
argumentare. generală (definire,
tipuri de termeni)
Termenii
- raporturi între
termeni
Societate, 1.3; 3.2; Definirea şi 6 S8-S10
comunicare şi clasificarea
argumentare. - caracterizare
Definirea şi generală
clasificarea - corectitudine în
definire şi
clasificare
- tipuri de definiţii
- forme de
clasificare
Lucrare scrisă 1 S11 Numai
semestrială (teză) pentru
clasele care
susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)
 Compete Număr
Unitatea de Săptăm Observaţii/
nţe Conţinuturi de ore
învăţare âna* Semestrul
specifice alocate
Societate, 1.2; 3.2; Propoziţii categorice 7 S11- Pentru
comunicare şi 4.1; - caracterizare S14 clasele care
argumentare. generală (definire, susțin
structură) lucrarea
Propoziţiile
- tipuri de propoziţii scrisă
categorice
categorice semestrială
- raporturi între (teza)
propoziţii categorice S11- Pentru
8 S14 clasele care
nu susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)

Recapitulare S15
semestrială
Societate, 1.2; 2.2; Raţionamente 2 S16 II
comunicare şi 3.2; 4.1; - caracterizare
argumentare generală
(definire, structură)
Raţionamente
- tipuri de
raţionamente
Societate, 1.4; 1.5; Argumente/ 4 S17-
comunicare şi 2.3; 3.3; raţionamente S18
argumentare 4.2; 5.1; imediate cu
propoziţii categorice
Tipuri de
(conversiunea şi
argumentare
obversiunea)
deductivă.
Argumente/
raţionamente
imediate cu
propoziţii
categorice
 Compete Număr
Unitatea de Săptăm Observaţii/
nţe Conţinuturi de ore
învăţare âna* Semestrul
specifice alocate
Societate, 1.4; 1.5; Silogismul 8 S19-
comunicare şi 2.3; 3.3; (caracterizare S22
argumentare 4.2; 5.1; generală,
figuri şi moduri
Tipuri de
silogistice,
argumentare
legile generale ale
deductivă.
silogismului,
Silogismul
verificarea
validităţii prin
metoda diagramelor
Venn)
Forme speciale de
argumentare
silogistică
Societate, 1.2; 3.2; Propoziţii compuse 4 S23-
comunicare şi 4.1; S24
argumentare.
Propoziţii compuse
Societate, 1.4; 1.5; Raţionamente cu 4 S25-
comunicare şi 2.3; 3.3; propoziţii compuse S26
argumentare 4.2; 5.1;
Tipuri de
argumentare
deductivă.
Raţionamente cu
propoziţii compuse
Săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare S27

Societate, 1.4; 1.5; Demonstraţia 2 S28 II

comunicare şi 2.3; 3.3;
argumentare 4.2; 5.1;
Tipuri de
argumentare
deductivă.
Demonstraţia
Societate, 1.4; 1.5; Analogia 4 S29-
comunicare şi 2.3; 3.3; Inducţia (completă, S30
argumentare 4.2; 5.1; incompletă)
Tipuri de
argumentare
nedeductivă
 Compete Număr
Unitatea de Săptăm Observaţii/
nţe Conţinuturi de ore
învăţare âna* Semestrul
specifice alocate
Lucrare scrisă 1 S31 Numai
semestrială(teză) pentru
clasele care
susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)
Societate, 1.6; 2.4; Evaluarea 3 S31- Pentru
comunicare şi 2.5; 3.4; argumentelor S32 clasele care
argumentare 4.3; 4.4; (validarea susțin
corectă 5.2; 5.3; argumentelor); erori lucrarea
de argumentare scrisă
semestrială
(teza)

4 31-32 Pentru
clasele care
nu susțin
lucrarea
scrisă
semestrială
(teza)

Societate, 1.6; 2.4; Argumente şi 6 S33-

comunicare şi 2.5; 3.4; contraargumente în S35
argumentare 4.3; 4.4; conversaţie,
corectă 5.2; 5.3; dezbatere, discurs
public, eseu şi în
mass-media
Argumente şi
contraargumente în
negociere şi în
rezolvarea de
conflicte
Persuasiune şi
manipulare
Recapitulare 2 S36 II
anuală
*Săptămânile sunt numerotate în raport cu structura anului şcolar 2011-2012.

Obiective generale 5 lecții

1. Elevul sa demonstreze posibilitatea de a memora, recunoaste, reproduce si folosi corect
termenii

2. Elevul să manifeste o atenție activă față de studiul domeniului

3. Elevul să capete convingeri ferme pentru valorile caracteristice domeniului studiat

4. Elevul să-și cultive sensibilitatea fata de problematica umană, fată de valorile moral-civice

5. Elevul sa manifeste o atentie activă fata de studiul domeniului.

Obiective specifice 5 lecții

1. Elevul să numească termenii avamd la dispozitie 60 de minute cu o exacitate de 60%

2. Elevul să numească propozitiile categorice avand la dispozitie 60 de minute cu o exacitate

de 60%

3. Elevul să enumere propozitiile categorice si sa le exemplifice cu o exacitate de 70%

4. Elevul să aiba capacitatea de a argumena si contaargumenta cu o exacitate de 70%

5. Elevul să numească barierile in comunicare cu exacitate de 70%

Proiect de lecție Predare-Invățare 1

Liceul Teoretic
Profesor: Tiron Mihaela-Diana
Disciplina: Logica, argumentare și comunicare
Unitatea de invățare: Comunicare
Lecția: Societate și comunicare
Competențe generale:
C1- utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de
conuaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală
C2- aplicarea cunoștințelor specifice logicii in rezolvarea unor situații problemă, precum și
analizarea posibilităților personale de dezvoltare
Competențe specifice:
- Utilizarea corectă a conceptelor și instrumentelor logice
- Ideintifice componentelor comunicării
- Competențe derivate:
- Descrierea componentelor actului de comunicare
- Descrierea tipurilor de comunicare
- Ințelegerea barierelor in comunicare
Tipul lecției: lecție de predare-invățare (transmitere și insușire de noi cunoștințe)
Resurse procedurale: conversația euristică, exercițiul, explicația didactică, problematizarea,
metoda invățării reciproce
Resurse materiale: fișe de lucru, manualul, tabla, creta, burete

Desfășurarea lecției

1. MOMENT ORGANIZATORIC- 10 min

Ce se face/minute Ce face profesorul Ce fac elevii
Salutul/1 min Profesorul spune ,,bună Elevii spun ,,bună ziua” și se
ziua” ridică in picioare
Prezența/2 min Profesorul strigă catalogul in Elevii spun ,,prezent/ă” când
ordine alfabetică iși aud numele
Discutarea despre ce s-a Profesorul intreabă ce s-a Un elev răspunde cu ce s-a
discutat in orele trecute/4 vorbit in orele anterioare discutat orele anterioare
min Profesorul explică cum se Elevii ascultă
Repetarea cum se notează la notează
disciplina aceasta/3 min

2. COMUNICAREA TITLULUI ȘI COMPETENȚELOR LECȚIEI- 5 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

Se comunică titlul/1 min Profesorul spune titlul Elevii ascultă

Intrebare/4 min Profesorul intreabă ,,ce

credeți că inseamnă Elevii incearcă să raăsoundă
comunicarea interpersonală? la intrebare
,,Reflectați un moment și
scrieți mai jos cuvintele care
vă vin in minte atunci când
vă gândiți la comunicare
interpersonala”
Notez pe tablă și comunic
competențele urmărite.
Societate și comunicare

3. COMUNICAREA CONȚINUTURILOR PROPRIU-ZISE- 30 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

Predarea/25 min Elevii ascultă și
Fiecare dintre noi poate să aibă dacă au intrebări le
percepții foarte diferite și deci, comunică
realități foarte diferite. Aceste
diferențe cauzează adesea
neințelegeri și conflicte

Stereotipuri și prejudecăți
Stereotipul este ca o ștampilă, care
multiplică de mai multe ori o
imagine după un singur șablon.
Walter Lippmann, in cartea sa din
1920 ,,Opinie Publică”, a folosit
termentul pentru a descrie felul in
care oamenii iși pun semenii in
diverse categorii, le pun ștampile,
după anumite caracteristici ale
acestora.
A crea stereotipuri este o funcție
naturală a creierului nostru, prin care
simplificăm realitatea complexă,
pentru ca mintea și corpul nostru să
dezvolte răspunsuri automate la
stimuli similari.
Stereotipia, in realitățile sociale, are
o funcție utilă: prin clasificarea
indivizilor le putem anticipa
comportamentul și planifica
reacțiile.
Comunicarea ineficientă cauzează
singuritate, conflicte, probleme in
familie, insatisfacții profesionale,
stres psihologic, boli fizice și chiar
moartea, atunci când comunicarea
este complet intreruptă.

Termenul de comunicare este legat

de existența noastră ca oamenii, ami
apoi ca societate, fiindcă ființele
umane și comunicarea sunt
interdependente. Fără comunicare și
limbaj, noi ca ființe ce interacționăm
in cea mai mare parte, sau chiar in
intregime prin actul comunicări,
existența noastră pe pământ ar fi
inutilă.
Formele comunicării:
1. comunicarea intrapersonală
(dialogurile cu sine, cu vocea
interioară), este necesară pentru
echilibrul psihic și emoțional
2. comunicarea interpersonală
(relația de la om la om si intre patru
ochi), oferă șansa unei adevărate
cunoașteri a interlocutorului și are
frecvent ca obiectiv influențarea
interlocutorului. Limbajul nonverbal
are aici un teren fertil de
manifestare.
3. comunicarea de grup (intr-un
limbaj intim, in interiorul echipei, al
familiei, adunări adhoc), cea in care
indivizii iși petrec mare parte din
viata socială și profesională, se
impărtășesc cunoștințe, se rezvolă
nevoi etc.
4. comunicarea publică, orice tip de
cuvântare, expunere sau prezentare
in fața unui grup mai mare de 3
persoane. Este tipul de comunicare
cel mai atent studiată de-a lungul
timpului. De cele mai multe ori
obiectivul ei nu este transmiterea de
informații, ci câștigarea publicului,
de aceea depinde de ambele capete
ale relației, vorbitor și public,
5. comunicare de masă, producerea
și difuzarea mesajelor scrise, vizuale
sau audiovizuale printr-un sistem
mediatic instituționalizat către un
 public variat și numeros,
caracterizată de folosirea de mijloace
impersoanle de comunicare,
cunoscute generic sub numele de
massmedia.

6. OBȚINEREA PERFORMANȚEI ȘI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI- 5

min
Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Obținerea performanței și Profesorul pune Elevii spun ,,da” dacă au
asigurarea feedback-ului intrebarea ,,ați ințeles? ințeles

7. EVALUAREA PERFORMANȚELOR- 5 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Notarea in caietul Profesorul notează pe cei Elevii ascultă de profesor
profesorului/4 min care au mai intervenit sau sau spun cine a răspuns
au pus intrebări

Profesorul comunică tema Elevii iși notează in caiete

Comunicarea temei/1 min Tema pentru acasa tema
Eseu ,,cum să comunicăm
eficient”

Proiect de lecție Predare-Invățare 2

Liceul Tehnologic
Profesor : Tiron Mihaela-Diana
Clasa: a IX a
Disciplina: Logica ,argumentare si comunicare
Unitatea de invatare: Argumente nedeductive
Lectia: Analogia:Definire si caracterizare
Competenţe generale:
C1 – utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
Competenţe specifice:
- utilizarea corectă a conceptelor şi instrumentelor logice
- identificare structurii unui argument, a elementelor componente şi a relaţiilor dintre acestea

Competenţe derivate:

-Definirea termenului analogie;

-Tipuri de analogie;

-Rolul analogiei in comunicare.

Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare ( transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe)

Resurse procedurale: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia didactică, expunerea,
problematizarea, metoda invatarii reciproce,metoda de evaluare a unei secvente de invatare
RAI.

Resurse materiale: fişe de lucru, manualul, tabla, creta

DESFASURAREA LECTIEI

1.MOMENT ORGANIZATORIC 10 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

Salutul/1 min Profesorul spune ,,bună Elevii spun ,,bună ziua” și se
ziua” ridică in picioare
Prezența/2 min Profesorul strigă catalogul in Elevii spun ,,prezent/ă” când
ordine alfabetică iși aud numele

Captarea atentiei prin Prin metoda moderna de Elevii raspund si pun la

exercitii din lectiile evaluare Raspunde Arunca- randul lor intrebari din
anterioare/7 min Interogheaza (R.A.I) lectiile anterioare.
De ex : Ce este
polisilogismul dar
silogismul ?
Cati termeni are un silogism
care sunt? Care este
structura silogismului?
Propozitia universal
afirmativa este: dar
particular afirmativa? Etc...

2.EVALUAREA CUNOSTINTELOR DOBANDITE ANTERIOR 5 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

Notarea elevilor/2 min Profesorul notează in caietul Elevii ascultă
lui

3. COMUNICAREA TITLULUI SI COMPETENTELOR LECTIEI- 5 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

Comunicarea titlului și Titlul noului continut care o Elevii ascultă
competențelor lecției- 5 min sa vi-l prezint astazi este:
 Analogia Competentele sunt
precizate mai sus
Notez pe tabla titlul si
comunic competentele
urmarite.

4.COMUNICAREA CONTINUTURILOR PROPRIU-ZISE 35 min

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Predarea lecției-25 Le explic elevilor ca astazi ei sunt Elevii trebuie sa
principalii actori ai lectiei. studieze noul continut
Pun elevilor la dispozitie carton apoi sa redea ceea ce
sau foi de flip-chart si markere. au inteles (realizandu-
Prin metoda invatarii reciproce si sarcina ) pe carton
comunic elevilor noul continut. cat mai interesant .
Anunt titlul lectiei Grupa I- rezumatorii,
Cu ajutorul unor avioane de hartie acestia trebuie sa faca
colorate impart clasa in patru rezumatul textului pe
grupe cel care prinde avionul este care l-au
lider. primit .Rezumatul
Dupa realizarea celor patru grupe trebuie sa il expuna pe
de elevi fiecare grupa primeste foi de flip-chart sau
continutul lectiei. carton. Elevii pot
realiza acest lucru cat
mai interesant
folosindu-se de orice
tehnica (desen).
Grupa II-Intrebatorii,
selecteaza intrebari din
text pe care incearca sa
le explice.
Grupa III-Clarificatorii,
 cu ajutorul unui leptop
pe care il pun la
dispozitie elevii
selecteaza cuvinte
necunoscute din text
carora le cauta
sensul,intelesul si le
explica in fata clasei.
Daca nu se poate pune
la dispozitie leptop sau
dioctionar,aceasta
grupa trebuie sa caute
definitiile cuvintelor in
text sau manual.
Grupa IV-Prezicatorii-
exemplifica tipuri de
analogie.

TEXTUL LECTIEI: Analogia este una din modalitatile de Elevii ascultă

ANALOGIA-10 argumentare nedeductiva frecvent
utilizate. Etimologie: termenul analogie
provine din limba latina cu sensul de”
propozitie”,dobandind ulterior sensul
de ”asemanare”.
In analogie se realizeaza transferul de
proprietati de insusiri sau de
caracteristici de la un obiect la altul.
De ex daca doua obiecte a si b au in
comun proprietatile F,G,H si daca ,in
plus,obiectul b are proprietatea
P,rezulta ,prin analogie ca si obiectul a
are proprietatea P.
Schema de inferenta care reda structura
logica a argumentului prin analogie:
Fa&Ga&Ha
Fb&Gb&Hb
Pb___________
Pa
Notam relatia de asemanare cu „=”
astfel avem:
a= b
b are P
a are p

De ex.: sa presupunem ca doua

triunghiuri se aseamana in ceea ce
priveste laturile si constatam ca unul
dintre ele are un un unghi drept si apoi
conchidem ca si celalalt are un unghi
drept.Daca dispunem de teoreme care
coreleaza asemanarea laturilor cu
asemanarea unghiurilor,atunci putem
spune in mod necesar ca aceste
triunghiuri se aseamana in ceea ce
priveste unghiurile. Daca nu dispunem
de asemenea teoreme,nu putem spune
decat probabil ca aceste triunghiuri se
aseamana si in ceea ce priveste
unghiurile.Analogia cu concluzia
probabila prezinta un interes deosebit
fata de analogia cu concluzia certa.

Ex :
Alina se aseamana fizic cu Andreea
Andreea are talent la desen
Alina are probabil talent la desen
a=b
b are P
a are P

(Probabil)Alina are talent la desen

fiindca Andreea are talent la desen
deoarece Alina se aseamana fizic cu
Andreea.

REGULILE ANALOGIEI:
1.Asemanarile dintre obiectele
comparate sa fie mai numeroase decat
deosebirile.
2.Asemanarile dintre obiectele
comparate sa fie mai importante decat
deosebirile
3.Aria obiectelor comparate avand
aceleasi insusiri comune sa fie cat mai
mare.
4.Concluzia sa fie cat ami modesta sub
aspectul celor sustinute.
5.In stabilirea concluziei un rol
important trebuie sa il aiba asemanarile
si nu deosebirile dintre ele.

Tipuri de analogie:
Analogia comuna si stiintifica
Analogia comuna se bazeaza pe
asemanare la prima vedere
De ex. doi colegi care sunt si prieteni si
unul dintre ei are un anumit
comportament se presupune ca si
celalalt are acelasi comportament.
Analogia stiintifica se bazeaza pe pe o
analiza temeinica ,aprofundata a
asemanarilor.
De ex. construirea calculatoarelor prin
analogie cu creierul uman. Analogia
intamplatoare si sistematica
Analogia intamplatoare porneste de la
cazurile observate intamplator fara a
descoperi asemanarile.
(de ex. Australienii au observat ca
exista mari asemanari intre o zona din
Australia si o zona din California,se stia
ca in acea zona exista aur s-a conchis ca
si in Australia exista aur fapt confirmat
ulterior). Analogia sistematica
presupune intentionalitatea si intuitia
geniala
( de ex legenda cu marul cazut din pom
si descoperirea gravitatiei). Analogia
dupa insusiri si dupa relatii
Daca compararea obiectelor se
realizeaza dupa insusiri atunci avem
analogie dupa insusiri
De exemplu plecand de la asemanarile
dintre planetele Marte si Pamant s-a
conchis ca este posibil sa existe viata si
pe planeta Marte. Daca analogia se
bazeaza pe anumite relatii avem trei
tipuri de analogii dupa relatii:
-analogia sistemelor sau structurala
(creier uman –masina)
-analogia morfo-functionala (societatea
umana si organism)
-analogia pe baza de relatii cauzale (de
la cauze la efecte )
 De ex miscarile sociale=efecte pe plan
economic.
Rolul analogiei in argumentare
Analogiile au un rol important in
cunoasterea stiintifica intrucat ofera
ipoteze,teoreme,legi si principii care
urmeaza sa fie apoi verificate.

6.EVALUAREA PERFORMANTELOR 5 min

Fiecare grupa voteaza prezentarea si proiectul care a fost cel mai bine realizat.
Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Fiecare grupa voteaza Profesorul ascultă elevii și Iși exprimă opinia
prezentarea si proiectul care notează pentru fiecare grupă
a fost cel mai bine realizat.-
5 min

Proiect lecție predare-invățare 3

Obiectul: Logică şi argumentare

Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţare: Analiza logică a argumentelor
Subiectul lecţiei: Termenii – caracterizare generală, clasificarea termenilor
Competenţe generale:
C1 – utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
Competenţe specifice:
 - utilizarea corectă a conceptelor şi instrumentelor logice
- identificare structurii unui argument, a elementelor componente şi a relaţiilor dintre
acestea (termeni, propoziţii, raţionamente).
Competenţe derivate:
- definirea termenilor;
- distingerea între cele trei componete ale termenului;
- definirea intensiunii şi a extensiunii termenilor;
- identificarea diferiţilor tipuri de termeni;
Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare ( transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe)
Resurse procedurale: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia didactică, expunerea,
problematizarea
Resurse materiale: fişe de lucru, manualul, tabla, creta
Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Salutul/1 min Profesorul spune ,,bună ziua” Elevii spun ,,bună
ziua” și se ridică in
picioare
Prezența/2 min Profesorul strigă catalogul in ordine alfabetică Elevii spun
,,prezent/ă” când iși
aud numele
Captarea atenţiei Profesorul spune: ,, Omul are capacitatea de Elevii ascultă
elevilor/2 min a cunoaşte. Obiectul cunoaşterii poate fi real
sau ideal. Cunoaşterea dobândită constă în
caracteristici, proprietăţi, înţelesuri etc, toate
acestea constituie noţiunea. Orice noţiune are o
anumită expresie lingvistică, constituită dintr-
un cuvânt sau grup de cuvinte. Expresia
lingvistică se aplică anumitor obiecte, ceea ce
înseamnă că fiecărei noţiuni îi corespunde o
mulţime de obiecte.”

Comunicarea Vom studia astăzi termenii. Prin însuşirea Elevii ascultă

subiectului şi a cunoştinţelor referitoare la aceştia veţi şti care
obiectivelor lecţiei/2 sunt componentele unui termen, care sunt
min tipurile de termeni şi ce raporturi există între
aceştia.
Prezentarea Profesorul spune: ,,Planul temei se prezintă
materialului stimul elevilor de la început pentru a avea o orientare Elevii ascultă
şi dirijarea învăţării/ asupra problemelor care vor fi urmărite pe
10min parcursul lecţiei şi pentru a avea o privire de
ansamblu asupra temei:
Termenii – caracterizare generală
Clasificarea termenilor
Raporturi între termeni
În această oră vom discuta doar despre
primele două probleme
Un termen are trei componente:
- cuvântul sau componenta lingvistică;
- noţiunea sau componenta cognitivă;
- obiectul sau componenta ontologică.
Definiţie: un termen este un cuvânt sau un
ansamblu de cuvinte care exprimă o noţiune şi
care se referă la unul sau mai multe obiecte
reale sau ideale.
Orice termen are o intensiune (conţinut) şi o
extensiune (sferă).
Intensiunea unui termen este formată din
totalitatea însuşirile necesare ale unei clase de
obiecte care se reflectă în noţiune.
Extensiunea reprezintă clasa de obiecte care
posedă însuşirile oglindite în conţinut.
Le cerem elevilor să găsească intensiunea şi
extensiunea termenului de pătrat.”

Clasificarea După sferă Elevii ascultă

termenilor/ 10min 1. Termeni vizi sau termeni nevizi
Un termen este vid dacă sfera lui nu conţine
nici un element (pătrat rotund, cel mai mare
nr.prim), în caz cobtrar termenul este nevid
(caiet, frumos).
2. Termeni singulari sau termeni generali
Un termen este singular dacă sfera lui
conţine un singur obiect (M. Eminescu, planeta
Marte) şi este general dacă conţine cel puţin
două obiecte (carte, oraş).

3. Termeni colectivi sau termeni

distributivi
Un termen este colectiv dacă redă o colecţie
de obiecte (stol, cireadă, pădure) şi este
distributiv dacă sfera lui s-a format prin
selectarea obiectelor care o alcătuiesc unul câte
unul, pe baza unor proprietăţi comune acestor
obiecte (pom, cană, pasăre).
4. Termeni vagi sau termeni precişi
Un termen este precis numai dacă oricare ar
fi obiectul putem spune că aparţine sau nu
clasei redate de noţiune (pătrat, creion), în
contrar este vag (frumos, tânăr).
După conţinut
1. Termeni pozitivi sau termeni negativi
Un termen este pozitiv dacă redă prezenţa
unei însuşiri la un obiect (curat, prietenos) şi
este negativ dacă redă absenţa unei însuşiri la
un obiect (orb, incorect).
2. Termeni abstracţi sau termeni concreţi
Un termen este abstract dacă redă o însuşire
considerată în sine ca nelegată de un obiect
(frumuseţe, răutate), iar dacă redă una sau mai
multe însuşiri ca aparţinând unui obiect este
concret (om, generos, roşu).
 3. Termeni absoluţi şi termeni relativi
Un termen este absolut numai dacă redă
proprietăţi ce aparţin unor obiecte, chiar dacă
aceste ar putea fi considerate izolate unele de
altele (planetă, obiect) şi este relativ dacă
desemnează o relaţie între două două sau mai
multe obiecte (unchiul meu, soţ-soţie).

Obţinerea Vom solicita elevii rezolve exerciţiile de pe Elevii rezolvă

exercițiile
performanţei/ 22 min fişele de lucru.

Asigurarea retenţiei Elevii sunt solicitaţi să analizeze sfera şi Elevii analizează sfera
și conținutul
şi transferului/ 1min conţinutul termenilor de: şcoală, carte, cel mai
termeniilor
bun elev din clasă.

EXERCITII

Identificaţi termenii pozitivi şi pe cei negativi: roşu, frumos, antimaterie, mut,

imoral, antigel, nesimetric, corect, needucat, ascultător

Identificaţi termenii vizi şi pe cei nevizi: om, împăratul României, inginer, regele
Spaniei, extraterestru, vertebrat, infractor nevinovat, copac, cel mai mare număr prim,
stilou

Identificaţi termenii singulari şi pe cei generali: copil, Mihai Eminescu, inginer,

Italia, capitala Rusiei, manual de logică, adult, creion, soldat, deal

Identificaţi termenii pozitivi şi pe cei negativi: verde, simetric, anticorp, surd, moral,
curat, incorect, educat, neascultător, orb
 Identificaţi termenii vizi şi pe cei nevizi: pom, fantomă , copil, înger, extraterestru,
nevertebrat, infractor, creion, cel mai mare număr natural, sirenă

Identificaţi termenii singulari şi pe cei generali: cal, Franţa, capitala României, manual,
caiet, pisică, Dumnezeu, felină, şcoala nr.2, elev

Proiect de lecție recapitulare-sistematizare

Unitatea de invatare: Silogismul
Subiectul lectiei: Silogismul.Aplicaţii
Tipul lectiei:de fixare şi de sistematizare
Competenta generala:Evaluarea argumentelor de tip silogistic
Competente specifice vizate: capacitatea de analiză logică, capacitatea de decizie în funcţie
de criterii date.

Obiective operationale:
O1: La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili să descopere structura unui silogism, aducîndu-l la
forma standard.
O2: La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili să identifice figura şi modul unui silogism.
O3: Elevii vor fi capabili să testeze validitatea unui silogism prin una din metodele învăţate.
O4: Elevii vor fi capabili să construiască în limbajul natural silogisme pornind de la o
schemă dată
Etapele(eve Timp alocat Activitatea profesorului Activitatea Metode, Modalitati
nimentele, fiecarei elevilor procedee si de evaluare
momentele) etape(in mijolace de
lectiei minute) invatamant
folosite
Captarea 1 minut Profesorul anunţă că a asistat la - asculta - conversatia - observarea
atentiei o discuţie între doi elevi din sistematica
clasa a IX a în care fiecare
susţine a că are dreptate.
Prezintă cele două argumente
silogistice sustinute de elevi:

Mihai susţine că: Dacă toţi

oamenii inteligenţi sunt
respectuoşi şi nici un
respectuos nu este îngâmfat,
înseamnă că nici un om
 îngâmfat nu este inteligent.

Adriana este de părere că:

Dacă toţi oamenii respectuoşi
sunt inteligenţi şi însuşirea de
a fi respectuos nu aparţine
oricărui om îngâmfat,atunci
cu siguranţă nici un om
îngâmfat nu este inteligent.
Anuntarea 2 minute Se anunţă titlul lecţiei şi - noteaza - explicaţia -observarea
titlului obiectivele operaţionale titlul -conversaţia sistematică
lectiei si urmărite, după ce elevii au lecţiei şi - întrebari
precizarea răspuns la întrebarea : Ce tip de obiectivele de
obiectivelo argumente au folosit cei doi operaţiona control(Con
r elevi în disputa lor? le siderati ca
operationa Elevii vor primi cartonase pe titlul lecţiei
le de atins care vor scrie cine are dreptate, cuprinde şi
fără să testeze valoarea de alte subteme
adevăr a silogismelor. Se pe care nu
adună cartonaşele şi se anunţă le-am
rezultatul consultării. nominalizat
in cadrul
celor 4
obiective?
Care ar fi
acestea?)
Reactualiz 4 minute Va avea loc o scurtă discuţie pe - Raspund -conversatia -intrebari
area tema argumentelor: definiţie, - Fac -problematizarea deschise
cunostintel tipuri. completari
or anterior ,
dobandite, argumente
necesare aza,
invatarii explica
care
urmeaza
Exersarea 35 minute CO1: Cele două argumente CO1: - explicatia - observarea
deprinderi silogistice vor fi scrise pe tablă elevii vor -conversatia sistematica
-lor de şi se va trece la analiza urmări -schema pe tabla - evaluare
analiză sructurii primului argument. operaţiile frontala
logică de pe tablă
şi îşi vor
spune
părerea în - explicatia -observarea
legătură cu -conversatia sistematica
CO2: Vor fi identificate figura corectitudi -slide-uri
şi modul primului nea -expunerea
silogism ,respectiv aee- 4 efectuării
ecestora
 CO3: Se va trece la testul CO2:
validităţii primului silogism, elevii vor
prin metoda legilor generale şi încadra - explicatia
prin metoda diagramelor Venn schema -conversatia
şi se va ajunge la concluzia că silogismul
este valid. ui în una -observarea
din sistematica
figurile -intrebari
învăţate, deschise(
apoi vor
Apoi aceste trei obiective vor fi identifica
urmărite invitân-du- i pe elevi modul
la parcurgerea aceloraşi silogistic.
operaţii în cazul celui de al
doilea silogism şi la luarea
deciziei privind validitatea CO3: - explicatia
acestuia. Activitatea va elevii vor -conversatia
constitui muncă independentă, inspecta
primii trei elevi care vor respectare
rezolva sarcina primind căte un a legilor -observarea
mic premiu. generale sistematica
După finalizarea ale -intrebari
miniconcursului se vor silogismul deschise
compara rezultatele obţinute cu ui de către
părerile exprimate iniţial în schema
legătură cu corectitudidinea dată, apoi
părerilor exprimate de cei doi vor aplica
elevi imaginari. Se vor trage metoda
concluzii în legătură cu diagramel
evaluarea argumentelor potrivit or Venn,
simţului comun şi ,respectiv, în final
legilor şi metodelor logicii.Al decizând
doilea silogism este aee-1, dacă este
nevalid, încalcă L3 sau nu
valid.
CO4: Elevii vor primi
următoarea schemă silogistică:
MeP
MiS
………..
SoP
Ei vor trebui să construiască un
silogism în limbajul natural,
după această schemă. CO4:
elevii vor
citi
exemplele
construite

Asigurarea 2 minute - Raspund - Conversatia - observă

feed-back- Se vor pune câteva întrebări - Cer - Expunerea elevii
ului legate de utilizarea explicatii,
argumentelor silogistice în completari
viaţa de zi cu zi.
Evaluarea 5 minute - Se vor face aprecieri cu - raspund - observarea - evaluarea
performan privire la modul de indeplinire solicitarilo sistematica pe parcurs
tei a sarcinilor.Se vor pune note. r bazata pe
profesorul raspunsurile
ui elevilor date
la
solicitarile
din timpul
orei
Fixarea 2 minute - profesorul fixeaza, oral, - participa -conversatia - observarea
cunostintel impreuna cu elevii principalele la fixarea -explicatia sistematica
or etape ce trebuie parcurse în cunostintel
evaluarea argumentelor or
silogistice. - pun
ultimele
intrebari

Proiect de lecție recapitulare-evaluare

Unitatea Şcolară: Liceu
Profesor: Tiron Mihaela
Disciplina: Logica ,argumentare si comunicare
Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţare: Tipuri de argumentare
Lectia: Silogismul. Metode de verificare a validităţii
Tipul lecţiei: Predare-invățare
Competenţe generale:
C1- Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte,evenimente,procese din viaţa reală.
C2- Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii
problemă,precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
Competenţe specifice:
- Raportarea critică la argumentele altora şi susţinerea propriilor argumente în contexte
diferite
- Utilizarea unor raţionamente adecvate (deductive şi nedeductive) în luarea deciziilor
STRATEGIA DIDACTICĂ:
-Resurse procedurale: conversaţia (euristică şi de fixare), expunerea, explicaţia,
problematizarea
-Resurse materiale: PC, test evaluare, fişă de lucru pentru elevi
-Resurse organizatorice: individual, pe grupe, frontal
Metode utilizate: problematizarea, exerciţiul, algoritmizarea, abordarea euristică, lucrul în
grup.

I. MOMENT ORGANIZATORIC (3 min.)

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Salutul/1 min Profesorul Elevii spun ,,bună
spune ,,bună ziua” ziua” și se ridică in
picioare
Prezența/2 min Profesorul strigă Elevii
catalogul in ordine spun ,,prezent/ă”
alfabetică când iși aud numele

II. SENSIBILIZAREA PENTRU ACTIVITATE (2 min.)

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

SENSIBILIZAREA -comunică elevilor - notează în caiete titlul
PENTRU ACTIVITATE- subiectul lecţiei şi lecţiei
2min obiectivele operaţionale - sesizează că afirmaţia
- stârneşte curiozitatea, făcută de profesor este
trezeşte interesul şi o implicaţie
dorinţa de a aborda
această temă prin
citirea unui aforism, pe
care îl scrie pe tablă
- cere elevilor să spună
care problematică
logică este atinsă prin
formularea anterioară şi
 ce fel de propoziţie
categorică este aceasta
- subliniază că s-a
pătruns în domeniul
argumentelor deductive

II. REACTUALIZAREA CONŢINUTULUI PREDAT ANTERIOR PRIN

REZOLVARE DE EXERCIŢII (14 min.)

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii

- pune un elev să citească - se grupează şi rezolvă în
caracteristicile silogismului:
fişa de lucru (Anexa 1) grup exerciţiul care a revenit
legile generale ale silogismului
moduri şi figuri silogistice - împarte elevii în şapte grupei
reprezentarea cu ajutorul diagramelor Venn
grupe de câte patru - îşi reactualizează
validitatea unui silogism
14 min (corespunzătoare celor şapte cunoştinţele învăţate anterior
fişe) - fac conexiuni cu
- cere elevilor să verifice conţinuturi ce au fost
validitatea argumentelor prelucrate în capitolele
deductive din fişa de lucru precedente
- refac demonstraţii pe baza
teoriei însuşite în prealabil
- dau răspunsuri la
întrebările ce le sunt
adresate
- rezolvă, odată cu colegul
scos la tablă, exerciţiile
celorlalte grupe
- solicită explicaţii
suplimentare

III. PREDAREA CONŢINUTULUI NOU (20 min.)

 Ce se face/min
Conţinutul esenţial:
- metoda reducerii
directe- 20 min
Ce face profesorul Ce fac elevii
- explică metoda - ascultă
reducerii directe de
verificare a validităţii
silogismului

IV. EVALUAREA (12 min.)

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Conţinutul - împarte elevilor testul - rezolvă individual
esenţial: de evaluare testul
- itemii testului de
evaluare (Anexa 2)- 12
min

V. ÎNCHEIEREA (1 min.)
Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
preziPrezintă răspunsurile corecte ale testului I Ascultă
evid Evidenţiază gradul de participare a clasei la lecţie, fiind remarcaţi
elevii cu contribuţii deosebite
- se va Se va realiza notarea şi explicarea notelor acordate

ANEXA 1

Fişa de lucru 1

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul legilor generale ale silogismului:

„Dacã este adevãrat cã unele exerciţii interesante nu sunt uşoare, dar şi cã toate exerciţiile de anul
acesta de la Olimpiadã au fost exerciţii interesante, atunci se poate afirma cu deplin temei cã unele
exerciţii de anul acesta de la Olimpiadã nu au fost uşoare.”

Fişa de lucru 2

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul metodei diagramelor Venn:

„Cel văzut de vecini a lăsat urme la locul crimei, aşadar acesta nu este criminalul, căci, în plus,
ştim cu toţii, nici un criminal nu lasă urme la locul crimei.”

Fişa de lucru 3

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul legilor generale ale silogismului:

„Unii profesori nu sunt intelectuali, căci toţi intelectualii sunt oameni, iar unii oameni sunt
profesori.”

Fişa de lucru 4

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul metodei diagramelor Venn:

„Din cauză cã toţi românii sunt europeni, iar unii oameni nu sunt europeni, rezultă că unii români
nu sunt oameni.”

Fişa de lucru 5

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul legilor generale ale silogismului şi cu ajutorul
metodei diagramelor Venn:
„Unii compuşi ai carbonului nu sunt pietre preţioase din cauză că unii compuşi ai carbonului nu
sunt diamante, iar unele diamante sunt pietre preţioase .”

Fişa de lucru 6

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul metodei diagramelor Venn:

„Dacã orice divizor al lui 30 este şi divizor al lui 60, atunci unii divizori ai lui 30 sunt numere pare,
ştiind că unii divizori ai lui 60 nu sunt numere pare.”

Fişa de lucru 7

Verificaţi validitatea următorului silogism cu ajutorul metodei diagramelor Venn:

„Unii beţivi sunt raţionali, căci toţi beţivii sunt oameni iar toţi oamenii sunt raţionali.”
ANEXA 2

Test de evaluare

I. Pornind de la schema de inferenţã iai-3, exemplul corect de silogism este:

a. Deoarece toţi oamenii sensibili sunt melancolici şi unii oameni sensibili sunt nemulţumiţi de ei
înşişi, rezultã cã toţi oamenii nemulţumiţi de ei înşişi sunt melancolici.
b. Pentru cã unii oameni melancolici sunt nemulţumiţi de ei înşişi şi unii oameni sensibili sunt
nemulţumiţi de ei înşişi, rezultã cã unii oameni melancolici sunt nemulţumiţi de ei înşişi.
c. Întrucât unii oameni nemulţumiţi de ei înşişi sunt melancolici şi unii oameni sensibili
sunt melancolici, rezultã cã toţi oamenii nemulţumiţi de ei înşişi sunt sensibili.
d. Deoarece unii oameni sensibili sunt melancolici şi toţi oamenii sensibili sunt nemulţumiţi de ei
înşişi, rezultã cã unii oameni nemulţumiţi de ei înşişi sunt melancolici.
3p

II. Care din modurile şi figurile de mai jos corespund următorului raţionament silogistic:

„Deoarece unii oameni inteligenţi nu sunt înţelepţi, rezultă că unii dintre cei care rezolvă bine
problemele din domeniul lor de activitate nu sunt înţelepţi, cu toate că toţi oamenii inteligenţi
rezolvă bine problemele din domeniul lor de activitate.”

a) oao-4; b) aoo-3; c) oao-1; d) aoo-2.

3p

III. Este valid în figura 4 modul silogistic (folositi metoda reducerii directe):

a) aaa; b) aee; c) eae; d) aii.

 3p

1p din oficiu

Notă:
Un singur răspuns este corect

Proiect de evaluare cu test docimologic

Obiectul: Logică şi argumentare

Clasa: a IX-a
Obiective:

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de

cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii
problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în
schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

Tipul lecției: evaluare

Ce se face/min Ce face profesorul Ce fac elevii
Salutul/1 min Profesorul spune ,,bună ziua” Elevii spun ,,bună
ziua” și se ridică in
picioare
Prezența/2 min Profesorul strigă catalogul in ordine alfabetică Elevii spun
,,prezent/ă” când iși
aud numele

Evaluarea/ 45 min Profesorul urmărește elevii in timpul testului Elevii parcurs testul
Luarea lucrărilor/2 Profesorul i-a lucrările studenților Elevii dau testele
min
Evalauare finala
Disciplina Logica argumentare si comunicare

Nume
Prenume
Clasa

Subiectul I 30 puncte
Scrieti pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect, pentru fiecare situatie de
mai jos. Exista un singur raspuns corect
1. Intre notiunile "triunghi" si "triunghi isoscel" exista un raport de:
a. identitate b. contrarietate c. ordonare d. Incrucisare

2.Din premise adevarate obtinem intotdeauna o concluzie adevarata:

a. in inductia completa b. in inductia stiintifica c. nici in inductia completa si nici in
cea stiintifica d. in inductia completa si in cea stiintifica
3. Daca SiP este o propozitie falsa atunci:
a. SoP este falsa b. SeP este falsa......c. SaP este adevarata ......d. SeP este adevarata
4. Daca SaP este o propozitie adevarata:
a. SoP este falsa b. SoP este adevarata c. SeP este adevarata d. SiP este falsa
5. Obversa propozitiei "Lucrurile frumoase sunt scumpe." este:
a. "Lucrurile ieftine sunt urate."
b. "Lucrurile urate sunt ieftine."
c. "Lucrurile frumoase nu sunt ieftine."
d. "Lucrurile scumpe sunt frumoase."
6. "Argumentul" se compune numai din:
a. premise si concluzie adevarata
b. premise
c. premise si concluzie
d. concluzie
7. Sfera termenului este numita si:
a. extensiune
b. zona de intersectie
c. zona de referinta
d. intensiune
8. Din adevarul propozitiei SaP rezulta:
a. adevarul propozitiei SoP
b. falsitatea propozitiei SiP
c. caracterul probabil al propozitiei SoP
d. falsitatea propozitiei SeP
9. Raportul de contrarietate se stabileste intre propozitiile:
a. SaP si SeP
b. SiP si SoP
c. SaP si SoP
d. SeP si SiP
10. Dupa sfera lor, termenii se clasifica in:
a. vizi sau nevizi; individuali sau generali
b. vizi sau nevizi; independenti sau dependenti
c. abstracti sau concreti; absoluti sau relativi
d. pozitivi sau negativi; independenti sau dependenti

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Se dau urmatoarele propozitii
Unii ghizi turistici nu sunt tineti
Unii oameni sunt vegetarieni
Obversele sunt valide
Nici un exercitiu nu este foarte greu

A. Precizaţi formula propoziţiei 3. 2 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 3 şi
subcontrara propoziţiei 2. 6 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi
obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj
natural. 10 puncte
D. Reprezentaţi prin metoda diagramelor Euler propoziţia categorică 2. 4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii: X: Dacă toate bovinele sunt animale frumoase,
atunci nici un animal frumoas nu este bovina. Y: Dacă unii elevi nu sunt sportivi, atunci unii
eleni nu sunt nonelevi.
Pornind de la această situație:
a. formalizați demersul logic specific celor două raționamente; 4 puncte
b. explicați corectitudinea raționamentelor formalizate. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aaa-1, eoa-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două
moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 4 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două
premise, prin care să justificaţi propoziţia „Unele planete au sateliți naturali.“. 8
puncte
C. Fie următoarea definiţie: sculptor antic=df artist care nu este pictor.
a. Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Menţionaţi două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi
construiţi, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiţie care să le încalce. 8 puncte