PROGRAMĂ de OPŢIONAL

EDUCAȚIE PRIVIND SCHIMBĂRILE

CLIMATICE

pentru gimnaziu / liceu

Notă de prezentare
În fața situației de urgență climatică și de mediu de astăzi, Comisia Europeană s-a
angajat prin Pactul Ecologic European să ia măsuri și să atingă zero emisii nete de gaze cu efect
de seră în 2050, menținând în același timp economia sa competitivă, făcând astfel UE „carbon
neutră”. Tranziția verde necesită investiții în seturi de competențe actualizate pentru a stăpâni
tehnologiile ecologice și pentru a reduce amprenta de carbon a activităților.
Necesitatea introducerii temelor de durabilitate în educație în domeniile academice și
de elaborare a politicilor a apărut încă din anii 1970. De atunci, a existat un acord general
potrivit căruia sunt necesare competențe de durabilitate pentru ca societatea să poată face față
acestor provocări și să învețe să trăiască în ton cu planeta de care depind economia și întreaga
noastră existență.
Schimbarea și adaptarea comportamentului fiecărui cetățean sunt esențiale pentru
atingerea obiectivelor de protecție a mediului și de prevenire a schimbărilor climatice.
Administrația Prezidențială din România susține inițiativele din zona instituțională publică,
științifică, educațională, media, de ONG și business, care urmăresc informarea și creșterea
gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la probleme de mediu, schimbări climatice și
eficiență/tranziție energetică.
Problemele de mediu și schimbările climatice îi preocupă pe tinerii români, însă, din
păcate, accesul la o educație pro-activă pentru climă și mediu rămâne limitat. Acest tip de
educație trebuie să devină accesibil tuturor. Există bune practici în zona ONG-urilor, dar ele
trebuie extinse la scară națională. Școala din România are nevoie de o investiție serioasă în
formarea unor abilități de gândire critică și de gândire științifică, precum și în dezvoltarea unor
abilități de colaborare și în dezvoltarea empatiei. Aceste schimbări ar avea un efect pozitiv
asupra calității democrației, a dezvoltării economice și sociale și asupra formării unei culturi
favorabile protejării mediului.
Acțiunea în domeniul combaterii schimbărilor climatice, dar și rezilienței la
schimbările climatice sunt preocupări centrale ale comunității internaționale, schimbările
climatice condiționând, prin consecințele lor, multiple și ireversibile, existența umană, viitorul
civilizației și al planetei. Încălzirea globală afectează toate continentele și toate țările, perturbă
activitatea economică, deteriorează infrastructuri și servicii esențiale, crește riscurile privind
securitatea alimentară și securitatea persoanelor. Luptând contra acestor fenomene și a
impactului lor, omenirea poate construi o lume durabilă pentru toți, însă aceasta necesită o
acțiune imediată și energică atât la nivel global, cât și în plan regional, național și local.
 Introducerea prezentului opțional se poate argumenta prin:
 impactul pe care îl poate avea asupra dezvoltării competențelor sociale și civice;
 manifestarea disponibilității pentru implicarea în acțiuni care vizează schimbările
climatice;
 schimbarea conduitei personale, dar și în ceea ce privește relaționarea cu ceilalți, în
contexte școlare și extrașcolare;
 încurajarea unor activități care vizează exercitarea unor drepturi şi asumarea de
responsabilităţi.

COMPETENȚE GENERALE

1. Explorarea unor fenomene și procese privind schimbările climatice întâlnite în

viaţa cotidiană.

2. Formarea si exersarea capacităţilor de investigare a cauzelor şi efectelor

schimbărilor climatice.

3. Dezvoltarea unor abilităţi de viaţă din perspectiva respectării principiilor

dezvoltării durabile.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1. Explorarea unor fenomene și procese privind schimbările climatice întâlnite în

viaţa cotidiană.

1.1. Descrierea unor fenomene întâlnite în natură în contextul schimbărilor

climatice.

 descrierea fenomenelor din natură, influențate de schimbările climatice, pe baza

observării directe/ indirecte, folosind fișe de observație;

1.2. Identificarea relației de cauzalitate dintre efectul de seră și schimbările

climatice.

 utilizarea aplicațiilor informatice (simulări, animații, VR, ș.a) pentru înțelegerea

efectului de seră și a schimbărilor climatice;
 analizarea evoluției unor parametri climatici relevanți în producerea efectului de
seră, cu ajutorul unor grafice;

 realizarea de corelații între efectul de seră și schimbările climatice, utilizând

diferite reprezentări grafice.
 1.3. Analiza impactului schimbărilor climatice la nivel local, regional, global).

 documentare asupra impactului schimbărilor climatice la nivelul componentelor

mediului, folosind diferite surse de informare;
 analizarea efectelor schimbărilor climatice la nivel local, regional și planetar,
utilizând exemple concrete.

1.4. Conştientizarea diferenţelor de atenuare și adaptare la schimbările climatice

la nivel global.

 evaluarea consecințelor schimbărilor climatice asupra propriei persoane și a

comunității, printr-un studiu de impact;
 identificarea soluțiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin
tehnici de gândire critica;
 identificarea unor soluții de reziliență climatică, la nivel global, prin tehnici de
gândire prospectivă.

2. Formarea si exersarea capacităţilor de investigare a cauzelor și efectelor

schimbărilor climatice.

2.1. Formularea unor ipoteze cu privire la cauzele schimbărilor climatice.

 prezentarea unor situații-problemă generate de schimbările climatice;

 elaborarea unor scenarii climatice;

2.2. Investigarea activităţilor de zi cu zi care contribuie la creşterea emisiilor de

gaze cu efect de seră (energie, transporturi, deșeuri, agricultură etc).

 inventarierea activităților care generează gaze cu efect de seră, prin observare

directă și indirectă;
 elaborarea unui model / algoritm de investigare pentru activitățile care emit gaze
cu efect de seră;

2.3. Utilizarea echipamentelor și tehnologiilor informatice pentru a studia efectul

de seră și schimbările climatice.

 colectarea unor probe de apă, sol, aer, folosind instrumente specifice;

 determinarea calității elementelor de mediu, prin analizarea probelor;
 aprecierea stării de degradare a unor ecosisteme, prin observare directă;
 identificarea unor surse de date autorizate;
 folosirea T.I.C.pentru stocarea și prelucrarea datelor;
 prezentarea concluziilor investigațiilor realizate.

2.4. Înțelegerea efectelor schimbărilor climatice la nivel local, regional, global.

 studii de caz ce prezintă efectele schimbărilor climatice la diferite scări;

 jocuri de rol;
 calcularea amprentei de carbon/amprentei ecologice.

3. Dezvoltarea unor abilităţi de viaţă din perspectiva respectării principiilor

dezvoltării durabile.

3.1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare, de lucru în echipă, de negociere şi a

gândirii critice, care conduc la crearea unui mediu social mai sigur.

 expunerea argumentată a unui demers investigativ;

 transformarea mesajului simbolic, științific, într-un limbaj comun;
 realizarea unor prezentări ale fenomenelor investigate sub diferite forme:
referate științifice, prezentări media/digitale;
 elaborarea, în echipă, a unor proiecte;
 reflecție asupra rolurilor din cadrul echipei;
 conceperea unor grile de evaluare a rezultatelor cercetărilor, dar și a modului de
lucru.

3.2. Stimularea abilităţilor de susţinere a unor idei creative prin folosirea

diverselor surse de informaţii din diferite domenii.

 familiarizarea cu noile tehnici de cunoaștere și comunicare a informaţiei și

utilizarea acestora în realizarea unor materiale;
 identificarea surselor de date autorizate la diferite nivele (local, național,
internațional);
 selectarea unor site uri cu informații utile pentru desfășurarea unor activități
cotidiene;
 utilizarea, prin jocuri de rol, a unor tehnici de stimulare a expresivității și
imaginației.
 3.3. Dezvoltarea spiritului civic prin implicarea în comunitate, interculturalitate,
echitate socială, justiţie climatică.

 aplicarea de chestionare/desfășurarea unor anchete în școală și în comunitate

pentru identificarea nivelului de cunoaștere a schimbărilor climatice;
 identificarea inechităților sociale cauzate de schimbările climatice, prin studii de
caz din diferite comunități;
 cunoașterea implementării tehnologiilor verzi, prin deplasări în spațiile în care
acestea sunt operabile;
 participarea la acțiuni de plantare în orizontul apropiat;
 implicarea în comunitate;
 identificarea unor tradiții și obiceiuri comune legate de caracteristicile climatice,
în cultura diferitelor popoare;
 selectarea unor opere literare, muzicale, plastice etc. ce vizează caracteristici
climatice;
 dezbateri privind inegalitățile dintre generații, națiuni și de gen (bărbați/femei)
generate de schimbările climatice;
 formularea unor propuneri legislative pentru o justiție climatică, prin colaborare.
 identificarea unor soluții de acțiune pentru climă

CONȚINUTURI:

Domenii Conținuturi

1. Sistemul climatic al Terrei  Vremea și clima

 Efectul de seră
 Caracteristicile schimbărilor climatice
 Fenomenele meteorologice extreme
 Încălzire globală vs. schimbări climatice
 2. Cauzele schimbărilor
climatice
3. Efectele schimbărilor
climatice și implicațiile
ecologice, sociale, economice
ale schimbărilor climatice
4. Dezvoltarea durabilă și
acțiunea climatică
5. Schimbările climatice la
nivel global
 Cauze naturale
 Cauze induse de om
 Dezvoltarea pre- și postindustrială a societății
 Amprenta de carbon
 Contribuția sectoarelor economice la schimbările
climatice
1. Industria
2. Energia
3. Transportul
4. Agricultura
5. Risipa alimentară
6. Deșeurile
 Impactul schimbărilor climatice asupra
biodiversității
 Pădurile și schimbările climatice
 Deșertificarea
 Criza apei și criza alimentară
 Impactul schimbărilor climatice asupra copiilor
și tinerilor
 Impactul schimbărilor climatice asupra
economiei
 Obiectivele Dezvoltării durabile, cu accent pe
ODD 13: Acțiune climatică
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
1. Economie circulară - economia verde
2. Producția și consumul locale
3. Eficiență energetică
4. Transport durabil
5. Agricultură sustenabilă
 Adaptarea la schimbările climatice
 Comunități reziliente
 Instituții și organizații implicate în politicile
privind schimbările climatice
 Justiție climatică și echitate între țări
 Acțiunile tinerilor pentru climă
MODALITĂȚI DE EVALUARE

Evaluarea cunștințelor de „Educație privind schimbările climatice” se realizează având

în vedere conținuturile și competențele specifice prezentate în opționalul propus, astfel încât
fiecare elev să-și poată face o imagine clară asupra nivelului său de pregătire (activități
științifice și competențe), care să-l ajute să-și aleagă ruta profesională pe care o va urma.
Astfel, modalitățile de evaluare curentă și sumativă pot conține itemi obiectivi,
semiobiectivi și subiectivi (cu alegere multiplă, cu alegere duală, de tip pereche), itemi cu
răspuns scurt și itemi de completare, întrebări structurate, itemi cu răspuns elaborat de tip eseu
și rezolvare de exerciții și probleme.
Aceștia vor respecta obiectivele programei în aproximativ următoarele proporții:
- înțelegerea și însușirea terminologiei specifice: 25 – 30%
- indicarea modalităților de protecție a consumatorului: 25 – 30%
- aplicarea cunoștințelor în situații noi și rezolvarea de probleme prin dezvoltarea
capacităților de explorare și investigare: 30 – 40%

VALORI ŞI ATITUDINI

Omul modern, al societăţii dezvoltate, luptă pentru satisfacerea cerinţelor din ce în ce

mai numeroase, în vederea asigurării unui trai comod şi decent. Pentru atingerea acestui scop
apelează la diverse mijloace, care deseori, în mod paradoxal, îl îndepărtează de scopul vizat.
Toată lumea ar dori sã trăiască într-un mediu sănătos şi, în acelaşi timp, să beneficieze de
produsele şi de serviciile technologiei moderne. De multe ori însă, nu conştientizează că acest
mod de viaţă poate afecta grav mediul. Ar dori să respire aer curat şi să consume apă curată şi
cei care - trăind doar pentru ziua de azi - nu se gândesc la viitorul Planetei Albastre şi nu
întotdeauna este vorba de reavoinţă sau de nepăsare, de foarte multe ori cauzele sunt
reprezentate de cunoştinţele insuficiente sau de interpretarea greşită a informaţiilor incomplete.
Oricare ar fi cauza, problema de fond este aceeaşi: starea mediului se agravează în mod
alarmant, se amplifică dispariţia habitatelor naturale, resursele naturale sunt din ce în ce mai
puţine, accentuându-se pe zi ce trece poluarea, acest lucru petrecându-se la o scară din ce în ce
mai largă.
Protejarea mediului ambiant este datoria noastră, a tuturor, fapt ce se poate realiza prin
educaţie, conştientizând problemele de mediu. Rezultatul acesteia este crearea unei viziuni
generale, care să se reflecte în activităţile vieţii cotidiene.
La baza tuturor activităţilor stă energia, care se găseşte în diferite forme în natură. Pentru
satisfacerea necesarului de energie din ce în ce mai crescut al omenirii, este nevoie de
producerea unor cantităţi uriaşe de energie, de transformarea acestuia în forme utilizabile.
În acest scop se consumă tot mai multă materie primă, se efectuează intervenţii şi
transformări la scară largă - construirea unui baraj de mari dimensiuni, crearea unei centrale
atomice, etc. - ce afectează grav mediul natural, punând în pericol, direct sau în mod indirect,
viaţa şi sănătatea noastră.

Problemele tehnologice, sociale, economice şi stiinţifice nu se pot rezolva numai prin

achiziții cognitive. Valorile şi atitudinile care contribuie la formarea competenţelor urmărite,
se regăsesc mai jos:
- Respect pentru adevăr şi rigurozitate;
- Încredere în adevărurile ştiinţifice şi în aprecierea critică a limitelor acestora
- Disponibilitate de ameliorare a propriei performanţe
- Iniţiativă personală;
- Interes şi curiozitate;
- Disponibilitate de a-şi modifica punctele de vedere atunci când sunt prezentate fapte noi;
- Manifestare creativă;
- Deschidere şi dispoziţie de a asculta părerile celorlalţi;
- Dorinţă de informare şi afirmare;
- Spirit critic şi autocritic.

Bibliografie:
1. UNESCO - Action for Climate Empower – Guidelines for accelerating solutions
through education, training and public awareness -
https://bangkok.unesco.org/content/action-climate-empowerment
2. Educație pentru mediu în contextual schimbărilor climatice: Ghidul Profesorului și
Manual de Aplicații – TERRA Mileniul III -
https://angajamentpentruclima.ro/resurse-educationale/
3. Ghid pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la școală - TERRA Mileniul III -
https://angajamentpentruclima.ro/resurse-educationale/
4. Ghid pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră acasă - TERRA Mileniul III -
https://angajamentpentruclima.ro/resurse-educationale/
5. Ghid pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în comunitate - TERRA Mileniul III -
https://angajamentpentruclima.ro/resurse-educationale/
6. Manual UNESCO - Educație pentru obiectivele dezvoltării durabile -
https://www.edu.ro/sites/default/files/manual%20UNESCO%20-
%20Educatie%20pentru%20Obiectivele%20de%20Dezvoltare%20Durabila.pdf
7. Criterii de calitate ale școlilor dezvoltării Durabile -
https://www.edu.ro/sites/default/files/Criterii_de_calitate_ale_scolilor_dezvoltarii_du
rabile.pdf
8. UNESCO Education for Climate Action - https://en.unesco.org/themes/education-
sustainable-development/cce
9. Education for Climate Coalition - https://education-for-climate.ec.europa.eu/_en
10. Raportul privind Educația pentru Mediu și Climă al Administrației Prezidențiale -
https://www.presidency.ro/ro/presa/clima-si-sustenabilitate/raportul-educatia-privind-
schimbarile-climatice-si-mediul-in-scoli-sustenabile
11. Education for Climate - https://education-for-
climate.ec.europa.eu/sites/default/files/EducationForClimate_about_RO.pdf
12. GreenComp – The European sustainability competence framework -
https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC128040
 13. COUNCIL RECOMMENDATION on learning for environmental sustainability -
COM(2022) 11 final - https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0011
14. Raport de Cercetare privind percepția tinerilor din România față de educația climatică
- https://angajamentpentruclima.ro/wp-content/uploads/2021/09/Raport-Perceptii-
Tineri.pdf

Autorii Curriculumului în ordine alfabetică:

Babă Liliana – Palatul Copiilor, Timișoara
Bălăuță Dana – Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”, Galați
Florea Maria Cristina – Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni
Ganea Mariana – Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”, Galați
Neagu Suzana Beatrice – Colegiul Național „Roman Vodă”, Roman
Pîntea Dumitrița Cătălina – Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi", Iași
Pîntea Otilia – Școala Profesională Holboca, Iași
Pop Mirela Emilia – Școala Gimnazială Băsești, jud. Maramureș
Puișor Luiza Corina – Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul”, Călărași
Răcășanu Rodica - Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni
Rolea Cristian – Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”, Galați
Tănase Roxana – Colegiul Național Pedagogic “Constantin Cantacuzino”, Târgoviște
Zăloagă Ana-Maria – Colegiul Național „Roman Vodă”, Roman
Zuga Niculina – Colegiul Național Pedagogic „Constantin Cantacuzino”, Târgoviște

Lucrăm împreună pentru o Europă verde!