You are on page 1of 22

NOTIUNI GENERALE DESPRE AUTOMACARALE

1. Definirea automacaralelor si mecanismelor de


ridicat.

2. Caracteristici tehnice.

3. Clasificarea automacaralelor pe grupe de deservire.

5. Actionarea automacaralelor.

6. Mecanisme de actionare.

7. Gabarite si spatii de siguranta.

8. Podeste pe automacara.

9. Platforme si scari de acces.

10. Cai de circulatie.

11. Cabina automacaragiului.

12. Aparatori si plase de protectie.

13. Indicarea sarcinii maxime.

14. Constructia metalica.


1. Definirea automacaralelor si mecanismelor de ridicat

Automacaralele sunt masini de lucru destinate sa ridice si transporte sarcini


pe distante relativ mici, in incinta atelierelor de productie, depozite de marfuri
sau pe santierele de constructii. Ele inlocuiesc partial sau total munca fizica a
muncitorului si nu modifica forma obiectului sau a materialului deplasat.

1.1 Macara = Este un utilaj de transport apropiat, pentru ridicarea si


eventual deplasarea sarcinilor in bucati sau vrac in functie de locul de
montare si destinatia data. Macaraua se compune dintr-un schelet metalic de
forma, constructie si dimensiuni variabile si dintr-unul sau mai multe
mecanisme servind la ridicarea si deplasarea sarcinii.

1.2 Mecanism de ridicare = Este un sistem cu functionare independenta


sau poate fi parte componenta a unei macarale, serveste la ridicarea si
coborarea sarcinii.

1.11 Automacara = poate fi pe pneuri sau cu senile. Pe platforma


autovehicului este montata de obicei o macara invartitoare cu brat basculant,
actionata de la motorul acestuia.

1.14 Macara autopropulsata = Este o macara mobila echipata cu un


mechanism propriu pentru deplasare si transport.

2. Caracteristicile tehnice
2.1 Capacitatea de ridicare - Este valoarea maxima a masei care este
admisa a fi ridicata de macara sau mecanismul de ridicare. In capacitatea de
ridicare se include si masa dispozitivului de prindere a sarcinii, demontabil, de
exemplu: bena, graifar, electromagnet, oala de turnare. Nu se include in
capacitatea de ridicare masa dispozitivului de prindere nemontabil.

Exemplu: mufla cu carlig, cleste la macarale speciale, bratul macaralelor de


incarcare, traversele de ridicare etc.

2.2 Sarcina nominala - Este valoarea maxima a masei - inferioara


capacitatii de ridicare - admisa a fi ridicata de macara sau mecanismul de
ridicat. Ca si la capacitatea de ridicare in sarcina nominala se include masa
dispozitivelor de prindere demontabile precum si neincluderea masei
dispozitivelor de prindere nedemontabile.

2.3 Sarcina utila - Este valoarea masei maxime care poate fi preluata,
dupa caz, de dispozitivul de prindere, dispozitivul de legare sau direct de
dispozitivul de ridicare.

2.4 Suprasarcina - Este sarcina care depaseste sarcina nominala.


2.5 Sarcina statica - Este sarcina in stare de repaus, care reprezinta
sarcina nominala de incercare, respectiv sarcina de incercare ridicata la circa
100 mm de sol.

2.6 Sarcina dinamica - Este sarcina care ia nastere in timpul accelerarii


sau decelerarii sarcinii nominale, partiale etc.

2.7 Raza de actiune - Este distanta de la axa de rotatie a partii rotitoare


a macarale pana la axa organului de prindere a sarcinilor.

2.8 Viteza de lucru - Este viteza cu care lucreaza un mecanism [ 656i89g


m/s].

2.9 Forta de ridicare - Este suma fortelor corespunzatoare maselor


sarcinii, organului de prindere, dispozitivului de ridicare, organelor de legare.

2.10 Forta de tractiune - Este suma fortelor rezultate din tensiunile de


cablu, care actioneaza asupra tamburului. Daca sunt mai multi tamburi
cuplati mecanic, se insumeaza tensiunile din cablul fiecarui tambur.

3. Grupele de autorizare ale macaragiilor

Functie de complexitatea deservirii si de gradul de pericol ce-l prezinta


in exploatare, luand ca baza prevederile prescriptiilor tehnice pentru
autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si
instalatiilor de ridicat, autorizarile macaragiilor se impart dupa cum urmeaza:

a) macaragii autorizati pentru comanda din cabina:

3.1 GRUPA A - manevreaza macaralele deplasabile pe cai fara sina de


rulare si cele montate pe sina de cale ferata. Cele mai reprezentative sunt:
automacaralele, automacaralele pe senile, macaralele autopropulsate pe
pneuri si macarale montate pe vagoane de cale ferata, macarale remorcate.

3.2 GRUPA B - manevreaza macarale deplasabile pe cai de rulare avand


brat si platforma rotitoare (macarale turn, macarale portic si similare) si
macarale Derrick.

3.3 GRUPA C - manevreaza macarale deplasabile pe cai cu sine de rulare


(poduri rulante de constructie obisnuita, poduri rulante tehnologice de turnar,
sarjare,stripaj, forjare si similare; monoraiuri; macarale portal si semiportal;
grinzi rulante suspendare; transbordoare).

3.4 GRUPA D - manevreaza macarale de tip special, care nu se include in


grupeleanterioare (macara pe cablu, macarale foarfece etc.).
b) macaragii autorizati pentru comanda de la sol:

3.5 GRUPA E - manevreaza de la sol prin cutie cu butoane, comanda radio


si

infrarosu orice tip de macara.

NOTA: Echivalenta intre grupele de autorizare din vechea prescriptie


tehnica

CR5-2000 si gruparea actuala este urmatoarea:

GRUPA I = GRUPA - A

GRUPA II = GRUPA - B

GRUPA III = GRUPA - C

GRUPA V = GRUPA - D

Grupele I, II, III, V, comanda de la sol = GRUPA - E

Carnetele de autorizare eliberate pana la data aparitiei prescriptiei tehnice


PT R1- 2003 raman valabile respectand echialenta prezentata mai sus.
4.2 Automacarale de uz general

Sunt automacarale cu carlig intalnite in majoritatea santierelor industriale. Ele sunt


destinate manevrarii, in general in aer liber, a sarcinilor in bucati (piese si ansambluri
mecanice grele, bene cu materiale in vrac sau stivuite).

a) - Constructia metalica

Constructia metalica a automacaralelor formeaza scheletul pe care sunt montate


mecanismele de lucru si preiau incarcarile provenind din masa proprie, sarcina, presiunea
vantului, forte de inertie etc., transmitandu-le, la constructia in care se monteaza macaralei.
Este formata din grinzi principale si grinzi secundare, asamblate prin sudura si suruburi.

Pe constructia metalica a automacaralei se afla podeste de circulatie prevazute, dupa caz, cu


balustrade avand inaltimea de un metru.

b) - Mecanismul de ridicare - coborare , alcatuit din sistemul de infasurare a cablului si


mecanismul de antrenare ; sistemul de infasurare a cablului este la randul sau alcatuit din
mufla, tambur de cablu, bloc de role si rola de egalizare, iar mecanismul de antrenare, din
motor , cuplaje, frana, reductor si cuplaj pentru tambur

- sasiul, alcatuit din grinzi asamblate intre ele prin sudura, grinzile obtinandu-se
din profile laminate profile indoite din table subtiri, chesoane sau grinzi cu inima plina din
table sudate

Mecanismele de ridicare-coborare servesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. In


general, mecanismele de ridicare-coborare se compun din urmatoarele subansambluri:

- Elemente de actionare care sunt de mai multe tipuri si anume:

- manuale cu ajutorul manivelelor

- motor electric

- motor termic

- motor sau pompa hidraulica

- Cuplajul elastic - care este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul


mecanismului de ridicare

- Frana mecanismului de ridicare - care are rolul sa produca franare arborelui de intrare
in reductor

- Reductorul mecanismului de ridicare - este necesar in vederea multiplicarii


momentului elementului de actionare pentru a se asigura ridicarea sarcinii.

- Tamburul mecanismului de ridicare - are rolul de a infasura cablul de tractiune a


sarcinii
d) Mecanismul de rotire

Servesc pentru rotirea instalatiei de ridicat a automacaralei, respectiv a sarcinilor pe


orizontala in cazul in care este admisa rotirea cu sarcina suspendata in organul de prindere.

Componenta mecanismelor de rotire este urmatoarea:

- motor hidraulic

- cuplaj elastic

- frana mecanismului de rotire

- reductorul

- arbori de transmisie

- cuplajele arborilor de transmisie

- lagarele arborilor de transmisie

- rulment de presiune pentru rotire

- dispozitive de siguranta (limitatoare de sfarsit de cursa, tampoane si opritoare, piese


de reazem, limitatoare de oblicitate, dispozitive calare, dispozitive pentru oprirea
automacaralei in caz de vant.

4.4.1 Automacarale cu graifar

Se folosesc pentru transportul materialelor in vrac in cazul cand instalatia este dotata cu
graifar cu cupe. Graifare cu ghiare sunt folosite in diverse scopuri (span, deseuri, nisip etc.).

Podurile rulante cu graifar au in majoritatea cazurilor doua mecanisme de ridicare cu


tamburi de cablu pe acelasi carucior. Pe unul din tamburi se infasoara cablul de ridicare -
coborare graifar, iar pe celalalt cablu de inchidere - deschidere graifar. Podurile rulante cu
graifar sunt dimensionate mai robust,

intrucat au regimuri grele de functionare, sarcina fiind in permanenta apropiata

5. Actionarea automacaralelor

Sunt urmatoarele tipuri de actionari:

1. Actionarea manuala

2. Actionarea electrica

3. Actionarea hidraulica

4. Actionarea pneumatica
5. Actionarea mecanica cu motoare cu combustie interna

6. Actionari combinate

5.1 Actionare manuala

Acest sistem este utilizat la macaralele si mecanismele cu functionare

independenta in situatiile in care macaraua sau mecanismul respectiv este

folosit rar sau pentru sarcini mici. Se intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si

la mecanisme de ridicat care lucreaza numai ocazional ca de exemplu in operatii

de montaj si reparatii. Actionarea manuala se realizeaza prin intermediul

manivelelor cu clichet, al rotilor de lant.

5.2 Actionarea electrica

Acest sistem este cel mai des intalnit datorita avantajelor pe care le prezinta.

Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu exceptia macaralelor deplasabile pe cai fara sine de


rulare si a celor montate pe platforme CF, sunt astfel actionate. Chiar si la acestea din urma se
foloseste uneori acest sistem.

Pentru instalatiile de comanda in situatia in care comanda se face de la sol, se utilizeaza


tensiuni de 24, 40 sau 65V. Admiterea detensiuni mai mari (220V sau 380V) se admite numai
daca carcasa dispozitivului (cutie cu butoane) de comanda este executata, in exterior, complet
din material

electroizolant si rezistent la lovituri.

In functie de tipul macaralelor, echipamentul electric se compune in general din:

- echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent

- echipamentul de actionare a mecanismelor

- echipamentul electric de comanda

- echipamentul pentru iluminat, semnalizare, de incalzire si ventilatie

5.2.1 Echipamentul electric de alimentare

Se compune din:

- Intrerupator de retea, cu posibilitatea de incuiere pe pozitia deschis, ce se


amplaseaza in loc vizibil si accesibil
- Liniile de alimentare formate din conductoare din cupru monofilare, izolate.

- Legatura electrica intre partile fixe si mobile ale automacaralelor poate fi realizata
prin cabluri electrice flexibile izolate.

Cablurile flexibile pot fi purtate pe carucioare sau infasurate pe tamburi.

In circuitul electric, se monteaza, in ordine urmatoarele aparate:

a) Intrerupatorul general (cu actionare manuala) avand rol de separator, impreuna cu


sigurantele fuzibile sau releele electromagnetice.

b) Intrerupator de avarie care intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a automacaralei


cu exceptia:

- iluminatului de balizare

- semnalizarea pentru pericole iminente

- circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului insusi

- circuitele de iluminat

Declansarea sa va fi comandata de la distanta prin butonul de avarie, amplasat la locul


de comanda, sau manual prin maneta.

c) Intrerupatorul principal pentru manevre curente, comandat prin butoane, de la locul


de comanda, sau cu actionare manuala daca este in cabina de comanda. Anclansarea sa nu
trebuie sa fie posibila decat daca toate manetele aparatelor de comanda se gasesc la zero si
toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare (usi, chepenguri, portite etc.) sunt
inchise. Acest intrerupator deconecteaza de la retea intreaga instalatie electrica cu exceptiile
de la punctul «b».

Toate circuitele exceptate se vor lega inaintea intrerupatorului principal si al celui de avarie.

5.2.2 Echipamentul electric de actionare

Din acest echipament fac parte in principal motoare electrice. Acestea sunt robuste
suportand un numar mare de conectari pe ora.

Partile principale ale unui motor sunt:

- statorul si infasurarea statorica

- rotorul si infasurarea rotorica

- tambur cu inele colectoare si suporti perii

La conectarea motorului la retea, in infasurarea statorica, se produce un camp magnetic


invartitor care antreneaza rotorul. Inversarea sensului de rotatie se realizeaza prin schimbarea
legaturilor a doua faze intre ele. Pentru franare se folosesc in special frane cu actionare
electrohidraulica sau cu electromagneti.

5.2.3 Echipamentul electric de comanda

Pentru executarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si inversarea miscarilor,


se utilizeaza diverse sisteme de comanda prin:

- blocuri de comanda

- butoane si contactori

Blocurile de comanda, pot manevra cu o maneta mai multe mecanisme. Actionarea


manetelor trebuie sa se faca usor, iar acestea vor fi dispuse astfel incat sensul lor de actionare
sa corespunda pe cat posibil, cu sensul miscarii comandate. Pozitia de zero a blocului de
comanda trebuie sa fie distincta de restul pozitiilor si usor sesizabila ca si trecerea de pe o
pozitie pe alta.

Butoane si contactori. Acestea sunt utilizate pentru comanda de la distanta. Butoanele


de comanda sunt reunite de regula intr-un singur pupitru sau cutie. Blocurile de
comanda sunt aparate electrice pentru

comanda de la distanta, ele realizand inchiderea circuitelor tot timpul cat dureaza comanda.
Actionarea , in general, se face electromagnetic, ele avand inclusa o bobina care este pusa sub
tensiune cat timp se face comanda prin butoane

5.2.4 Echipamentele si instalatiile electrice de protectie

Motoarele electrice, circuitele de comanda, semnalizare, iluminat, etc. se protejeaza


impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.

Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin siguramte si relee termice.


Sigurantele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc, iar cele automate declanseaza
la trecerea unui curent mai mare decat cel nominal. Releele termice sunt formate dintr-un
bimetal care la trecerea unui curent mai mare decat cel nominal, se incalzeste excesiv si se
deformeaza producand intreruperea unui contact

care actioneaza asupra contactorului din circuitul respectiv producand intreruperea.

Releele electromagnetice realizeaza protectia la scurtcircuit.

Pentru situatiile exceptionale cand, datorita unor deteriorari ale instalatiilor electrice,
accidental, partile metalice ale echipamentului electric si intreaga constructie metalica a
macaralei este pusa sub tensiune, trebuie realizata protectia impotriva tensiunilor de atingere
prin legare la priza de pamant astfel:
5.2.5 Echipamentul electric pentru iluminat,

semnalizare, incalzire, ventilatie

La automacaralele unde iluminatul natural este necorespunzator este necesar a se


asigura un iluminat general prin corpuri de iluminat protejate corespunzator conditiilor de
functionare a automacaralelor. Pentru iluminarea campului de lucru se pot prevedea pe
automacara faruri.

Corpurile de iluminat montate deasupra platformelor de circulatie sau in raza de actiune


a persoanelor se alimenteaza la tensiuni de maximum 24 V. Deasemenea, pentru iluminatul
local la lucrarile de intretinere, reparatii, se folosesc lampi portabile alimentate la tensiuni
nepericuloase.

Automacaralele de dimensiuni mari in inaltime sunt prevazute in punctele extreme de


sus ale constructiei, cu corpuri de iluminat care sa-i marcheze gabaritul pe timp de noapte.

Automacaralele comandate din cabina sunt prevazute cu doua sisteme de semnalizare


acustica, precum si cu semnalizare optica. De asemenea pe timp de iarna se prevad aparate de
incalzire electrica protejate impotriva atingerii accidentale si pericolului de incendiu
(aeroterme).

5.3 Actionarea hidraulica

Prezinta avantajul unei comenzi simple, un numar mai mic de reductoare, mase mai
mici care trebuie accelerate si franate. Sistemele intrebuintate sunt de doua feluri:

- cu cilindri de presiune si pistoane, sau cu motoare hidraulice; sistemul cu cilindri de


presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo unde sunt necesare curse mici. Instalatiile cu
motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare mecanica ca si in cazul actionarilor
electrice

Instalatia hidraulica la o automacara este formata in general din:

- pompe pentru formarea presiunii actionate de un motor Diesel

- rezervorul de ulei

- filtre mecanice si magnetice

- supape de siguranta pentru protejarea instalatiei

- distribuitoare pentru executarea comenzilor

- motoare hidraulice pentru actionari de mecanisme

- ventile de retinere si de aerisire

- conducte, piese de legatura


La baza sunt folosite urmatoarele principii de functionare:

- cilindri de presiune si pistoane

- cu motoare hidraulice

Principiul cu cilindri de presiune si pistoane este foarte simplu si se aplica acolo unde
cursele sunt mici, la mecanismele:

- basculare brat

- extindere - retragere brate telescopice

- calare

- actionare inchidere-deschidere

- dispozitive de prindere Principiul cu motoare hidraulice este mai complicat.

5.4 Actionarea pneumatica

In principiu este asemanatoare cu cea hidraulica, cu deosebirea ca fluidul de lucru este


aer si presiunile sunt mult mai mici, conducand la dimensiuni mari ale mecanismelor.
Actionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi si numai in cazuri speciale
pentru actionarea mecanismelor.

5.5 Actionarea mecanica cu motoare cu combustie interna

Este un sistem abandonat datorita urmatoarelor dezavantaje:

- dimensiuni mari ale mecanismelor si transmisiilor

- eforturi fizice sporite la realizarea comenzilor

- comenzile nu pot fi prompte

- nu se pot realiza miscari sensibile si precise

- uzurile pieselor sunt mari

Motorul cu ardere interna este utilizat de obicei ca motor central, transmisia la diferite
miscari facandu-se hidraulic sau electric, numai arareori mecanic.

5.6 Actionari combinate

Se folosesc atunci cand se utilizeaza doua sau mai multe din sistemele prezentate mai
sus.
6. Mecanisme de actionare

La automacarale, in functie de tipul acestora, se intalnesc umatoarele mecanisme:

- mecanism de ridicare - coborare

- mecanism de rotire

- mecanism de basculare

- mecanism de calare

- mecanism de telescopare brat

- alte mecanisme specifice (deplasare masa, inchidere - deschidere etc.

6.1 Mecanisme de ridicare – coborare


Motoarele electrice alese trebuie sa fie de constructie speciala pentru macarale, pentru
a corespunde regimului intermitent de functionare.

Cuplajul are rolul de a amortiza intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea
motorului.

Frana are rolul sa produca franarea arborelui de intrare in reductor.

Tamburul pentru infasurarea cablului are rolul de a infasura cablul de tractiune a


sarcinii.

Cablul este un ansamblu format din mai multe sarme (cablu simplu) sau mai multe
toroane (cablu compus) infasurate elicoidal, sprijinita pe o inima centrala si utilizat pentru
suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la macarale.

Rolele de abatere cablu sunt necesare in vederea multiplicarii momentului de actionare


pentru a se asigura ridicarea sarcinii.

Dispozitivul de prindere al sarcinii se compune din organul propriu-zis de prindere al


sarcinii, carlig, graifer, electromagnet etc.

Dispozitivele de siguranta sunt dispozitive cu care se echipeaza mecanismele de


ridicare, limitatorul de sarcina si de moment al sarcinii, limitatoarele de sfarsit de cursa,
ridicare-coborare, siguranta la carlig, opritoarele.

6.2 Mecanismul de rotire

Serveste pentru efectuarea rotirii, dupa caz, a bratului macaralei, a turnului, platformei
rotitoare, a caruciorului. Acest mecanism se compune din:

- motorul de actionare

- cuplaj elastic intre motor si reductor

- frana

- reductor

- pinion si coroana dintata a placii turnate

- calea de rulare a placii turnate, care poate fi pe rulment sau pe role

- dispozitive pentru blocarea rotirii la transport

- dispozitive de siguranta pentru limitarea rotirii in cazul in care este necesara limitarea
unghiului de rotire
6.3 Mecanismul de deplasare a macaralei

Serveste pentru deplasarea macaralelor precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in


care este admisa deplasarea macaralelor cu sarcina suspendata in organul de prindere.

La macaralele deplasabile pe pneuri sau senile, deplasarea cu sarcina in carlig este


admisa in cazuri foarte rare sau cu actionare independenta (de capete).

Mecanismul se compune din:

- motor de actionare

- cuplaj elastic intre motor si reductor

- frana

- reductor

- arbore de transmisie

- cuplajele arborelor de transmisie

- lagarele arborelor de transmisie

- rotile macaralei (motoare si libere)

- dispozitiv de siguranta (limitatoare tampoane, opritori piese de reazem

curatitoare de sine etc.)

6.5 Mecanism de basculare

Bascularea bratului se realizeaza prin transmisii prin cablu, prin cilindrii hidraulici.

In primul caz elementele componente sunt similare cu cele de la mecanismul de


ridicare-coborare, cu exceptia ultimelor doua.

Ca dispozitive de siguranta pentru acest mecanism se prevad:

- limitatoare de sfarsit de cursa pentru ridicarea si in cazuri mai rare

- pentru coborarea bratului

- opritoare sau ancore pentru a nu se da bratul peste cap


7. Roti de rulare

Rotile de rulare servesc la deplasarea automacaralelor deplasabile pe cai de rulare fara


sine, cazul celor pe roti cu pneuri sau pe senile

8. Podeste pe macara

Prin podeste se inteleg spatiile realizate pe macarale in vederea asigurarii accesului la


cabina de comanda si pentru deservire, intretinere, revizie si reparatie.

Nu este obligatorie montarea de podeste la urmatoarele tipuri demacarale:

Latimea podestelor se alege astfel incat sa se asigure urmatoarele dimensiuni minime:

- spatiul de libera trecere de 400 mm

- spatiul de intretinere in fata cutiilor cu aparataj electric de 500 mm

Podestele trebuie sa fie prevazute spre exterior cu balustrade inalte de 1000 mm;
prevederea acestor balustrade si spre calea de rulare a caruciorului nu este obligatorie. Orice
podest trebuie sa fie prevazut cu minim o balustrada.

Balustradele vor fi compuse din:

- mana curenta, respectiv profilul superior al balustradei

- bordura de protectie, pentru a preveni alunecarea sau caderea accidentala

in hala a sculelor asezate pe podeste - 100 mm

- o bara intermediara montata intre mana curenta si bordura de protectie,

fixata pe montantii verticali

Podeaua podestelor trebuie sa fie executata din tabla striata, expandata sau perforata
cu gauri de cel mult 20 mm diametru; se poate intrebuinta si tabla neteda cu conditia de a lua
masuri care sa evite alunecarile; de asemenea se pot utiliza si gratare din lamele, cu goluri de
cel mult 15x80 mm.

10. Platforma si scarile de acces

10.1 Platforme

Intretinerea, revizia, reparatiile si verificarea macaralelor care nu au podeste se vor face


de pe platforme fixe montate la unul din capete ale halei, fie de pe platforme mobile cu
caracter permanent. Platformele trebuie sa asigure efectuarea in conditii de siguranta a
lucrarilor de mai sus.

- Intretinerea, revizia, repararea si verificarea cailor de rulare pentru macaralele care nu


au podeste se vor face cu ajutorul unor platforme mobile cu caracter permanent.
- Pentru accesul direct in cabina macaragiului, la toate macaralele care nu au podeste, se
vor construi platforme fixe speciale, la nivelul platformei cabinei, prevazute cu scari,
imprejmuiri si balustrade de protectie inalte de 1000 mm.Inaltimea libera de pe platforma sa
fie de minim 1800 mm.

- Accesul de pe calea de rulare prevazuta cu cai de circulatie pe podul rulant este permis
numai in dreptul podestelor podului rulant. La locurile de acces pe grinzile de capat se vor
prevedea portite sau scari de acces inzestrate cu contacte electrice care sa deconecteze
intrerupatorul principal la deschiderea portitei sau urcarea pe scara

10.2 Scari de acces

Urcarea pe platforme sau podeste se efectueaza cu ajutorul scarilor de acces. Acestea


pot fi:

a) scari verticale - sunt cele cu inclinare mai mare de 75º fata de orizontala.

b) scari inclinate avand o inclinare pana la 75º fata de orizontala

10.2.1 Scari verticale

Vor fi prevazute cu trepte din bare rotunde sau tevi plasate la intervale de cel mult 350
mm. Latimea lor va fi de cel putin 400 mm cu conditia asigurarii gabaritului de trecere
necesar.

- distanta dintre treptele scarilor si perete sau proeminentele, respectiv elementele


montate pe acesta (conducte, rezervoare, cutii cu aparataj, etc.) trebuie sa fie de cel putin 200
mm

- scarile verticale cu inaltimea mai mare de 4 m trebuie sa fie prevazute cu cosuri de


protectie incepand de la inaltimea de 2 m.

10.2.2 Scarile inclinate

Vor avea treptele din tabla striata, lamele sau minim trei bare cu sectiunea patrata
asezata in plan orizontal, cu muchia spre suprafata de contact cu piciorul.

Distanta intre trepte va fi de cel mult 300 mm, iar latimea scarilor inclinate va fi de cel putin
600 mm, scarile vor avea mana curenta, de preferinta din teava.

Capatul de sus al scarilor de acces trebuie executat in asa fel incat sa fie exclusa
posibilitatea unui accident datorita macaralei sau caruciorului in miscare; trecerea de pe scara
pe podeste sau pe platforme trebuie sa fie prevazuta cu mana curenta.

11. Cai de circulatie

Accesul pe automacarale in scopul deservirii, intretinerii, repararii si verificarii trebuie


sa se faca usor si in conditii de siguranta prin prevederea de cai de circulatie, platforme si
scari de acces.
Este interzisa utilizarea cailor de circulatie prevazute pentru deservirea automacaralelor,
ca drumuri normale de circulatie; aceste cai vor fi utilizate de personalul insarcinat cu
executarea operatiilor mentionate mai sus.

Balustradele vor fi la fel cu cele de la podeste si vor fi amplasate spre exteriorul caii de
circulatie.

Podeaua cailor de circulatie va fi executata aidoma ca la podeste.

12. Cabina automacaragiului

Cabina automacaragiului este locul de unde automacaragiul executa toate comenzile


necesare pentru manevrarea automacaralei conform necesitatilor. Ea trebuie sa fie conceputa,
dimensionata si amplasata incat sa asigure o manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra
campului de lucru al automacaralei, in conditii depline de securitate a muncii.

Inaltimea libera interioara a cabinei in cazul cabinelor cu scaun va fi de 1200 mm.


Toate cabinele vor

fi prevazute cu scaun pentru automacaragiu.

Scheletul si invelisul exterior al cabinei trebuie sa fie metalic, podeaua fixata pe schelet
si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul instalat si greutatea a patru persoane.
Podeaua va fi acoperita cu un covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor PVC.

Cabina inchisa va fi prevazuta cu geamuri in asa fel incat automacaragiul sa poata


observa in bune conditii toata suprafata deservita de automacara. Daca pentru marirea
vizibilitatii asupra campului de lucru se prevad ferestre cu geamuri la o inaltime mai mica de
1000 mm de podeaua cabinei, acestea se vor dubla cu gratare metalice pentru inlaturarea
pericolului de cadere in cazul spargerii geamurilor.

Cabinele inchise vor fi prevazute in functie de conditiile de lucru cu incalzire, aer


conditionat, ventilatie etc. pentru asigurarea unui microclimat corespunzator.

In interiorul cabinei vor exista masuri de securitate a muncii pentru automacaragii si


stingatoare de incendiu pentru instalatii electrice pentru utilizare in caz de pericol.

Accesul la cabinele pentru mecanismele de actionare ale automacaralelor trebuie sa fie


usor, liber si iluminat corespunzator.

14. Aparatori si plase de protectie

Piesele sau organele in miscare usor accesibile care pot provoca accidente vor fi
prevazute cu aparatoare de protectie care sa permita o supraveghere si intretinere usoara.

Se vor prevedea cu aparatoare de protectie arborii de transmisie de la mecanismele de


deplasare, cuplati direct la motorul de antrenare, precum si mufele cuplajelor cu buloane sau
pene proeminente. Aparatoarele de protectie vor fi executate din tabla sau plasa de sarma de
cel putin 2 mm in diametru cu ochiuri cu latura sau diametrul de cel mult 20 mm.
Aparatoarele si plasele vor fi proiectate si construite din materiale rezistente si
corespunzatoare scopului pentru care sunt realizate.

15. Indicarea sarcinii maxime

1. Daca o automacara are un mecanism de ridicare principal si altul secundar, care nu


au voie sa ridice simultan, sarcina maxima, sa va indica printr-o fractie, de exemplu:

20/5 t

Sarcina nominala a automacaralei va fi sarcina maxima a mecanismului de ridicare


principal.

2. Daca pe aceeasi automacara exista doua mecanisme de ridicare care pot ridica o
sarcina, sarcina maxima se va indica prin suma lor, de exemplu:

50+5 t

sarcina nominala a automacaralei este tocmai aceasta suma.

4. Daca sarcina nominala a automacaralei este mai mare decat sarcina pe care o poate
suporta planul de amplasare - calare, atunci pe placa indicatoare se va indica dupa amplasarea
si calarea la locul de functionare, noua sarcina maxima admisa.

16. Constructia metalica

Constructia metalica a atomacaralei formeaza structura de rezistenta pe carese


monteaza mecanismele de lucru, asigurand functionarea in conditiile de siguranta a instalatiei,
printr-o dimensionare judicioasa.

Elementele principale ale constructiei metalice pot fi:

- grinzi cu inima plina din profile I sau L

- grinzi cu zabrele din profile sau tevi

- grinzi cheson din tabla

Asamblarea elementelor componente se face prin sudura si cu suruburi.

Materialele folosite pentru constructia metalica, inclusiv materialele pentru asamblare


trebuie insotite de buletinul de calitate emis de producator si sa corespunda conform PT
ISCIR.

- table si profile din oteluri de uz general

- OL 37-3K, OL 37-4K, OL 52

- tevi de uz general, marcile OLT 35 R si OLT 45 R


Folosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele constructiei metalice
portante trebuie sa aiba rezistente bune la socuri, la temperature joase la care se admite
folosirea macaralelor.

In cazul in care elementele constructiei metalice se imbina prin sudura, otelurile trebuie
sa aiba sudabilitate buna.

Executarea lucrarilor de sudare trebuie sa se faca de catre sudori autorizati ISCIR, iar
sudarea sa se faca in conformitate cu procedeul de sudare omologat.

You might also like