Professional Documents
Culture Documents
Masini de Recoltat Sfecla de Zahar
Masini de Recoltat Sfecla de Zahar
1. Consideratii generale
1.1. Domeniul de utilizare si clasificarea masinilor de recoltat sfecla de zahar
Recoltarea sfeclei de zahar se realizeaza, prin efectuarea urmatoarelor operatii: dislocarea
si extragerea (scoaterea) radacinilor de sfecla din sol, taierea frunzelor si coletelor (decoletarea
radacinilor), curatirea radacinilor de sfecla decoletate, colectarea separata a radacinilor si a
coletelor cu frunze.
Decoletarea radacinilor de sfecla se poate executa inainte de scoaterea radacinilor din sol
sau dupa dislocarea si scoaterea acestora din sol.
Recoltarea sfeclei de zahar se poate face folosind fie diferite masini care efectueaza partial
sau total operatiile enumerate, fie combine, in primul caz se folosesc masini de decoletat si
masini de recoltat radacini de sfecla, in cel de al doilea caz, la o trecere, combina efectueaza
toate operatiile necesare - decoletarea radacinilor, dislocarea si scoaterea radacinilor din sol,
curatirea radacinilor si colectarea separata a frunzelor si a radacinilor in remorci sau colectoare.
- combine de recoltat sfecla, care executa toate operatiile impuse in cadrul recoltarii:
decoletarea, dislocarea si scoaterea radacinilor din sol, curatirea radacinilor si colectarea separata
a radacinilor si coletelor cu frunze;
In figura 1, a se arata schema unei masini tractate de decoletat, formata dintr-un cadru
sustinut pe roti (doua roti principale si doua roti de copiere), pe care sunt montate aparatele de
decoletat (fiecare aparat fiind format din palpatorul 7 si cutitul 2), transportorul longitudinal 3 si
transportorul transversal 4. Coletele taiate de pe radacini sunt aruncate pe transportorul 3 care le
transporta spre partea posterioara, transmitandu-le la transportorul transversal 4,care le descarca
intr-o remorca ce se deplaseaza paralel cu masina. De partea posterioara a masinii este cuplat
cadrul de sustinere a rotorului cu palete elastice 5 care efectueaza curatirea radacinilor
decoletate. Rotindu-se, acest rotor indeparteaza frunzele si alte resturi vegetale. La partea
superioara a transportoarelor 3 si 4 sunt prevazute uniformizatoarele 6 si respectiv 7. In figura
16.1, b se arata schema unei alte masini de decoletat. In acest caz, coletele taiate de cutitul 7 sunt
transmise de tamburul palpator 2 (care primeste miscare de rotatie) la tamburul 3, cu gheare
escamotabile, de unde prin intermediul valtului 4 ajung la melcul 5. Melcul 5 deplaseaza coletele
spre un transportor de descarcare 6, care efectueaza descarcarea coletelor taiate in remorca.
Transportorul de descarcare poate fi cu racleti sau cu ventilator aruncator. La unele masini de
acest tip, preluarea frunzelor de la aparatele de decoletare se face de un transportor longitudinal
care transmite frunzele la transportorul de descarcare.
Unele masini de decoletat efectueaza decoletarea fara a colecta frunzele, in acest caz,
coletele sunt descarcate pe sol sub forma unor brazde sau sunt imprastiate.
Exista si masini de decoletat la care decoletarea se face sub actiunea a doua rotoare (unul
cu cutite si altul cu palete elastice) si a unui cutit de decoletare. Rotoarele efectueaza taierea si
indepartarea frunzelor de pe radacina, cutitul realizand taierea partii superioare a radacinii. Atat
frunzele cat si coletul raman in acest caz pe sol.
In figura .3 se arata schema unei masini tractate de recoltat radacini de sfecla. Dislocarea si
scoaterea sfeclelor este efectuata de discurile de dislocare 1, radacinile de sfecla fiind transmise
prin intermediul rotorului 2 la transportorul 3, de unde sunt preluate de rozetele de curatire 4 si
transmise la elevatorul cu racleti 5. in partea superioara radacinile sunt descarcate pe
valturile 6 care realizeaza curatirea acestora. De pe valturi, radacinile curatate sunt transmise in
buncarul 7. Descarcarea buncarului se face prin intermediul transportorului 8 si a unui
transportor de descarcare (nu este reprezentat pe figura), montat in partea laterala a masinii.
cu decoletare prealabila
Cutitele folosite in constructia aparatelor de decoletare pot fi pasive, formate dintr-o lama
cu tais drept sau cu tais curbat si active realizate sub forma unor discuri ce primesc miscare de
rotatie denumite cutite rotative. Cutitele rotative pot fi realizate sub forma unor discuri plate sau
sferice cu muchii ascutite sau sub forma unor discuri prevazute cu lame de taiere.
.3.2.1. Generalitati
Aceste organe efectueaza dislocarea radacinilor de sfecla, scoaterea acestora din sol si
transmiterea radacinilor scoase pe organele de curatire si transport. La unele masini, aceste
organe efectueaza numai dislocarea radacinilor din sol, scoaterea acestora din sol facandu-se
manual (cazul dislocatoarelor de sfecla) sau cu aparate de smuls (cazul combinelor de recoltat
sfecla cu extragere prealabila a radacinilor). Organele de dislocat si scos radacini de sfecla,
constructiv pot fi realizate sub forma de brazdare, furci sau discuri.
In figura 6.10 sunt aratate diferite tipuri de organe de dislocat si scos sub forma de brazdare
si furci.
Organele de dislocat si scos sub forma de furci (fig. .10, e) se folosesc la unele masini
destinate in general a lucra in soluri usoare. La furcile de dislocat si scos α = 15-25°, iar 2γ = 18
—25°.
Latimea stratului de sol b supus actiunii organelor de dislocat si scos radacini este de 160200
mm. Distanta minima intre doua organe de lucru de pe un rand este de 2540 mm. Adancimea de
lucru a organelor de dislocat si scos, sub forma de brazdare si furci este de 812 cm. Pentru
limitarea zonei de mobilizare a solului, precum si pentru taierea vegetatiei, in general aceste
organe se prevad cu doua discuri, dispuse de o parte si alta a brazdarelor de dislocat si scos.
Aceste discuri au diametrul de 400600 mm, lucreaza la adancimea de 812 cm si sunt actionate.
Viteza periferica a discurilor va = (1,11,2) vm, vm fiind viteza de inaintare a masinii.
Constructia discurilor de dislocat. Organul de dislocat cu discuri (fig. .11) este format din
doua discuri si un rotor cu palete. Cele doua discuri formeaza intre ele un unghi α. Discurile de
dislocat pot fi libere, cand se rotesc datorita contactului cu solul sau unul din discuri poate fi
antrenat, solutie folosita frecvent in prezent. La discurile antrenate, viteza periferica a acestora
este de 2,53,5 m/s. Marginile discurilor pot fi netede, pot fi prevazute cu proeminente sau pot fi
dintate.
Fig. 11 Organ de dislocat cu discuri
Rotoarele cu palete se prevad cu palete rigide (metalice) sau cu palete articulate (din
cauciuc). Diametrul rotoarelor cu palete este de 550650 mm. Viteza periferica a paletelor
rotoarelor este de 1,33,5 m/s in cazul paletelor metalice si de 812 m/s in cazul paletelor de
cauciuc.
Curatirea radacinilor de sfecla in procesul recoltarii se face atat dupa decoletarea acestora
cat si dupa dislocarea si scoaterea acestora din sol. Dupa decoletare se efectueaza curatirea
capetelor radacinilor, inainte ca acestea sa fie extrase din sol. Dupa dislocarea si scoaterea
radacinilor din sol se efectueaza curatirea acestora de particule de sol.
Pentru curatirea capetelor radacinilor decoletate se folosesc rotoare cu palete din cauciuc.
Aceste rotoare sunt montate in spatele aparatelor de decoletat, deasupra randurilor de sfecla
decoletate. Rotindu-se cu viteze periferice mari (1220 m/s), paletele efectueaza indepartarea de
pe radacini a frunzelor netaiate, precum si indepartarea de pe randul de radacini a frunzelor taiate
si a resturilor vegetale.
Organele folosite pentru curatirea radacinilor scoase de sol si resturi vegetale, sunt
transportoare cu vergele, transportoare cu racleti, valturi de curatire si transportoare separatoare
cu rozete. Transportoarele cu vergele sau transportoarele cu racleti, in timpul preluarii si
transportului radacinilor si a fractiunilor de sol si resturi vegetale efectueaza si separarea acestor
fractiuni. Ele in general functioneaza cu viteze de 1,21,5 m/s.
Valturile de curatire (fig. 13) sunt reprezentate din cilindri metalici pe care sunt montate
elice, cu acelasi sens de infasurare (fig. 13, a) sau cu sensuri de infasurare inverse (fig 13, b), in
ultimul caz, valturile realizeaza si ingustarea circuitului. Deplasand radacinile de sfecla de-a
lungul lor, valturile efectueaza desprinderea solului aderent de pe radacini. Valturile de curatire
se construiesc cu diametrul de 100230 mm, pasul elicei fiind de 160250 mm. Inaltimea elicei
este de 1025 mm. Valturile de curatire functioneaza cu viteze periferice de 1,53 m/s. Lungimea
valturilor de curatire este de 1,52,5 m, in functie de latimea de lucru a masinii si modul de
dispunere a valturilor pe masina.
Preluand materialul, ele efectueaza destramarea acestuia si sfaramarea partiala sau totala a
bulgarilor. Fractiunile rezultate se separa prin spatiile dintre rozete. Diametrul rozetelor este de
180300 mm, iar viteza periferica a acestora de 12,5 m/s. Aceste transportoare separatoare se pot
dispune orizontal sau inclinat sub un unghi de 1015°.
VI,3,.4. Sisteme automate de dirijare pe rand a masinilor de recoltat sfecla de zahar
Pentru urmarirea randurilor de plante de catre organele de lucru ale masinilor de recoltat
sfecla, acestea se pot prevedea cu sisteme automate de dirijare. Cu astfel de sisteme se prevad
masinile de decoletat, masinile de recoltat radacini, precum si combinele de recoltat sfecla.
In figura 15 se arata schema sistemului de dirijare automata pe rand a unei masini tractate.
Urmarirea randului se realizeaza cu ajutorul palpatoarelor 1, care sesizeaza dispunerea
radacinilor de sfecla. Palpatoarele sunt montate de cadrul masinii prin intermediul unor
mecanisme cu paralelogram si se sprijina in timpul lucrului pe sol prin intermediul
talpilor 2. Palpatoarele pot oscila atat in plan vertical (adaptandu-se la denivelarile terenului) cat
si in plan orizontal, in functie de traiectoria de dispunere a radacinilor de sfecla pe rand. Cele trei
palpatoare sunt legate intre ele prin intermediul tijei 3.
In timpul virarii rotilor, sertarul distribuitorului, prin intermediul parghiilor 3 si 4, este adus
in pozitia neutru, dupa ce s-a facut virajul necesar, cand comanda primita de la palpatoare se
anuleaza, in felul acesta, in functie de devierile randurilor de plante, se realizeaza in permanenta
dirijarea automata a masinii de-a lungul acestora.
autopropulsate